Masin_ria_falic_Sc_nteia_1944-1950.pdf

http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=3036

Page 1 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

Masinria falic. Scnteia (1944-1950) lett.ubbcluj.ro

Violul ideologic. Un trup frankensteinian: sira spinrii, pumnii si creierul. Priapismul Partidului unic.-appeal muncitoresc si femeia-comisarSex

, organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Romn, a demarat din 1944,Ziarul Scnteiade cnd si-a nceput aparitia legal, o adevrat campanie belic mpotriva -zisilor dusmani ai poporuluiasa(acestia fiind ai partidelor istorice, legionari, chiaburi si mosieri, ofiteri de carier, ziaristi,membriuniversitari, ingineri, industriasi si orice alte categorii care nu aderaser la comunismul impus cu forta).Masinria a functionat mai nti la nivel lingvistic, n chip violent, ziarul analizat aici si ideologia care l anima(mpreun cu Partidul care l tutela) rvnind s dobndeasc o corporalitate demonstrativ, tocmai pentru a-silegitima inclusiv visceral atacurile. Astfel, insistenta pe denumirea de organ al Comitetului Central alP.C.R. trimite la un fortat si insidios care are ca scop corporalizarea agresiv a , aceastamachism Scnteiiactionnd un falus al Partidului. Falus care implanteaz noua ideologie si ncearc s fecundeze astfelcamatria romneasc si poporul, chiar dac printr-un viol. Fireste, explicitarea unui ziar de a fi organ al uneiformatiuni politice nu este o inovatie comunist (ci tine de traditia subintitulrii unei gazete care se doreste afi element de propagand n orice timpuri), dar odat cu , virilizarea gazetei primeste sensul uneiScnteiademonstratii de . Dar tendinta de corporalizare nu se opreste, aici, ci continu: despre clasa muncitoarefortse repet obsesiv n discursurile ideologice ale epocii c este sira spinrii a tuturor fortelor democratice saupumnul de fier al unittii si fortei, creierul acestei fpturi frankensteiniene fiind alctuit dintr-un cvintet(Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Petru Groza, cel din urm maimult om de paie; figura lui Gheorghiu-Dej nu este nc exaltat n anii pe care i vizeaz analiza mea) saudintr-un triumvirat (Ana, Luca si cu Dej spaima n burgheji suna un slogan la mod). Ce ni se maibagspune n titlurile si leitmotivele din pedaleaz, de asemenea, pe ideea de masinrie falic violatoare:Scnteiac P.C.R. se cleste si se nt atunci cnd procedeaz la arestarea dusmanilor poporului, chiar sici resteatunci cnd acestia fac parte din propriile rnduri. S-ar putea spune, mentinnd simbolismul sexual, csalePartidul Muncitoresc sau Comunist din Romnia sufer de un fel de priapism rezultat din demolareadusmanilor si externi si interni, c vigilenta sa si de luminare a muncitorimii cu precdere i mentinoperavirilitatea. Ministrul Justitiei din primii ani ai comunismului romnesc, Lucretiu Ptrscanu, va afirma ritos laun moment dat c Tribunalul poporului a devenit o fiint adevrat odat cu Legea pentru urmrirea sisanctionarea vinovatilor de dezastrul trii si de crime de rzboi. Si, astfel, fptura aceasta ideologic esteconstruit si confectionat, are trup (organe sexuale, sira spinrii, pumni, creier), o piele de mprumut(comunismul), dar nu are nici inim, nici suflet: ea se dovedeste a fi un boxer violator, apt s-i distrugorbeste, mecanic, pe dusmanii poporului. n putinele desene stilizate cu muncitori, pe care leScnteiapublic, acestia apar atletici, cu alur de culturisti ori stripeuri mai degrab, semn c inclusiv grafic se mizeazpe un sex-appeal herculean al reprezentantilor clasei celei mai favorizate, teoretic, de comunism. ntr-unnumr din anului 1950 apare stilizat pe prima pagin, ntr-un portret hiperbolic, un muncitor vnjos,Scnteiacu un picamr urias; el are chipul radios, satisfcut de violul colectiv mpotriva dusmanilor poporului.parcFemeia comunist, n schimb, este desexualizat si defeminizat, si de aceea ea nu va fi vizat de violulefectuat de Partid. n ce o priveste pe Ana Pauker, aceasta este o femeie-comisar virilizat , de lacomplettrup la vorb, asa nct ea trebuie perceput tot ca un brbat angrenat n masinria falic a Partidului. Se cuvine



Page 2 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

precizat, apoi, c fotografia cea mai mediatizat n (pentru perioada 1944-1950) a vreunui liderScnteiacomunist este aceea a lui Stalin (apoi a lui Gheorghiu-Dej si a Anei Pauker), arhetipul agresorului de lacare liderii comunisti romni se mprtsesc cu o admiratie de ucenici rvnitori.

Infractori si lachei n crdsie. Moarte trdtorilor! Satrapi si dihnii. Cioclii si strigoi

Voi proceda, n cele ce urmeaz, la inventarierea limbajului violent instrumentat de comunisti prinziarul , pe categorii de termeni morali. Astfel, o prim categorie de termeni i calific pe asa-zisiiScnteiadusmani ai poporului n sfera imoralittii infractionale. Acestia sunt gangsteri, tlhari, banditi,rufctori, asasini, mardeiasi, borfasi, degenerati, potlogari, canalii, paraziti, huligani, lepdturi,secturi, snapani, jecmnitori, elemente necinstite, mn , trntori, tripoteuri, triseuri, princriminalaceast terminologie variat comunistii urmrind s-i consacre pe opozantii lor n toate categoriile infractionaleposibile (inclusiv n cele argotice), fapt care ar fi justificat punerea dup gratii a acestora. Presupusiidusmani ai poporului snt, apoi, grupati ntr-o sleaht, tagm, gasc, crdsie, band, hait, clic(reactionar), hoard (a fiarei), retele, detasamente ale urei si persecutiei sovine, agenturi, diferiteleforme colective de ncadrare urmrind s justifice mcar teoretic de ce Partidul si Tribunalul Poporului voractiona fr crutare, crunt, preconiznd o represiune masiv mpotriva presupusilor infractori. O altcategorie de termeni i include pe dusmanii poporului n subspecia lacheilor (fascismului etc.),mercenarilor, slugilor (plecate ale reactiunii) si slugoilor (hiperbolizare n spiritul epocii) argatilor(zelosi ai mosierilor), cozilor de topor, pentru a sublinia structura ignobil, inferioar uman, colaborationist aacestora. Aceast conditie de pleav a trii catalizeaz spre urmtoarea orientare de care vor fi acuzatidusmanii poporului: nimic mai simplu ca ei s fie sau s devin trdtori (ai clasei muncitoare si ai neamuluiromnesc), spioni (n solda anglo-americanilor), profitorii de ieri, sabotorii de mine, agentiprovocatori, diversionisti, reactionari, afaceristi, carieristi, complotisti, vnduti, Iude, farisei (aidemocratiei), gheseftari istorici, zarafi, lefegii, misiti fr patrie. De aceea, se scandeaz Moartetrdtorilor! Prin aceast trstur se pedaleaz pe un patriotism demagogic si gregar, insistndu-se si asupraunei acuze financiare la care publicul ar fi fost sensibil n conditiile pierderilor masive suferite de Romnian timpul celui de-al doilea rzboi mondial si ale refacerii ei dup instalarea fortat a comunismului, cnd taraavea parte de o mizerie nedisimulat nici chiar de patronii ei ideologici. Calificativele morale cu careacuzatorii se npustesc n avalans rvnesc, si ele, s vrseasc degradarea uman a celor vizati, care sntdescatalogati drept nemernici, ngmfati, nseltori, nedemni, verosi, hrpreti, vicleni, misei,mrsavi, infami, odiosi, hidosi, oribili, scelerati, fiorosi, josnici. De aceea, se scandeaz n lturi,netrebnici!

Dezonorarea si umilirea lingvistic a dusmanilor poporului merge progresiv, de la conditiainferioar de lachei ajungndu-se la o ridicare n rang a acuzatilor care devin monstri, brutesngeroase, satrapi, bestii (trdtoare de popor), dihnii (fasciste), cli (ai omenirii), balaur, fiare(care rnjesc fiindc snt ncoltite), fiara crucii cu gheare (drept care se scandeaz Moarte lor!). IuliuManiu este acuzat ca fiind Sfinxul de la Bdcini. Dusmanii poporului snt catalogati n mod obsesiv dreptcei ce sug sngele si vlaga poporului, imaginarul lingvistic comunist viznd aici, la nivel de mentalcolectiv, conditia de vampiri a celor incriminati; calificativul este mai totdeauna de sngeros, sngele fiindhrana predilect a vampirului care, din aceast pricin, trebuie ucis. Ion Antonescu este, cel mai adesea, unmaresal sngeros, de pild. Dezonorarea care a urcat treptele ierarhiei are un scop clar n acest caz: dat



Page 3 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

fiind c dusmanii poporului alctuiesc un monstru cu mai multe capete (ca n basme si mituri), comunistiise doresc a fi mntuitorii si salvatorii care ucid balaurul, adic niste eroi ntemeietori, tocmai pentru cactiunea lor este una violent si are ardoarea crimei ntemeietoare. Iuliu Maniu este Sfinx, pentru cacuzatorii si se doresc a fi n pielea lui Oedip. Dar, deoarece crima (orict de ntemeietoare s-ar dori ea)nu este legitim, ci abuziv si violatoare de lege, comunistii ndeplinesc, de fapt, functia unui monstru careuzurp locul de drept al regelui uns si ales.

Plag, cloac, pecingine. Putregai si puroi. Decrepitudine si descrnare

Batjocorirea printr-o alt dimensiune. n 1948, n , apare (n patru episoade)continu Scnteiacelebrul articol al lui Sorin Toma pe marginea poeziei lui Tudor Arghezi, articol intitulat Poezia putrefactieisau putrefactia poeziei, n care, printre altele, acuznd pestilentialul poetic al lui Tudor Arghezi, autorulsanctioneaz un urt mirositor vocabular. Acest lucru s-ar putea spune mai degrab despre limbajulagresiv promovat de mpotriva dusmanilor poporului. Mai nti, este speculat ideea de plag, deScnteiamolim, pecingine, cloac murdar, dusmanii poporului fiind purttori de venin fascist de obicei, dreptcare tara este infectat si infestat de otrvitori (agentii infectiei fiind ziaristii legionari ori antonescieni, darnu numai ei, ca otrvitori de suflete, ci si universitarii huligani ca otrvitori ai studentimii) si de buruieniveninoase. Iar si iar, mntuitorii unei asemenea molime nu ar putea fi dect aceiasi comunisti cu rvneoedipiene pervertite. S vedem, ns, cum se manifest otrava mproscat de ziaristii att de blamati. Iatcteva fragmente din articolul Procesul a trei ziaristi fascisti (ziaristi care, de altfel, s-au manifestat, oparte dintre ei, printr-un limbaj extrem de violent n perioada interbelic), semnat cu patos revolutionar deHoria Liman n (An XVI, nr. 246, 1 iunie 1946):Scnteia

Sunt cavalerii unui apocalips provocat cu cinism, metodic, dup un plan scelerat, pentru un blid de lintesau un sac de aur. Cavalerii condeiului otrvit nau ns nimic interesant, ca nftisare, la prima vedere. Intrtoti turm putin intimidati de perspectiva cea nou ce li se ofer, lor, criminalilor // Trei huligani, treiamatori de spectacole sngeroase. Toti trei au incitat la crime, au aplaudat vandalismele svrsite de eleviicredinciosi ai scrisului lor, au rnjit la vederea ruinelor, a prpdului provocat de propria lor explozie de ur sidement. Sunt autorii morali ai dezastrelor pe cari le-au dirijat cu o voluptate neronian, zi de zi, cutenacitate diabolic. // n jurul lor se deslusesc doar flcri fluturate spre cerul ntunecat, doar crime, doardre de snge care nici o clip nau avut rgaz s se nchege // Numele trinittii din box duhnesc a snge.Infecteaz aerul si scrbesc.

Treptele agresiunii snt parcurse ierarhic, ajungndu-se la o conditie putrid a dusmanilorpoporului: acestia snt gunosi, elemente descompuse, rmsite (adic resturi, ruine umane) intrate nputrefactie, revelate prin putregaiul fascist (sau putregaiul moral al burgheziei) si puroiul legionar,drept care poporul si Partidul simt, pe lng nemrginita revolt, scrb si dezgust. Limbajul coroziv legat deputrid este completat, n aceast retoric agresiv, de o dimensiune funerar ofensatoare, dusmanii poporuluifiind considerati niste cioclii ai propriettii trnesti, ramoliti si strigoi ori paiate (oameni goi, carcase). neditorialul nesemnat intitulat Chipurile lor din (An XVI, nr. 519, 9 mai 1946), zugrvireaScnteiaacuzatilor din procesul marii trdri intentat lui Ion Antonescu si colaboratorilor si atinge apogeul prinbatjocorirea verbal si sublinierea decrepitudinii celor incriminati. Sugestia este aceea c, fiind morti dinpunct de vedere moral, ei pot fi ucisi fizic, fr ca nimeni s se simt vinovat pentru aceasta, tocmai pentru c ar



Page 4 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

purta pe trup semnele mortii iminente, ale putrezirii de vii. Iat cteva secvente ilustrative din acest editorial:fetele lor, descrnate, livide ori pmntii, brzdate de sbrcituri cari nu sunt urmele unui travaliu al gndirii, cipielea botit a crnii unor trupuri din care a pierit tot ceeace constitue demnitatea si mretia unui om, credintantro ideie, fetele lor tremurtoare, crispate, czute, cu buzele vinete, cu cte un rictus intermitent, denevropati sau posedati, ca si calmul aparent al unora dintrnsii, este oglinda aceleiasi lipse de sperante.Se sugereaz c acuzatii snt niste ipostaze ale omului degradat, niste stafii si fosti oameni, care aunceput deja s putrezeasc. Iat cteva portrete intentionat construite pe ideea de decrepitudine: ConstantinPantazi (general) este o figur caragialesc dominat (ni se spune n transcrierea Procesului IonAntonescu din acelasi numr al ) de un blbit dezgusttor; alt general, Picki Vasiliu, are fataScnteiicenusie, la fel de descrnat, cu crarea prului alb si rar, tras dreapt prin crestet, cu glasul mieros; gura ijoac ntrun tic nervos, tremurat spasmodic, involuntar, ca o expresie carnal a dezagregrii materiei vii;Traian Brileanu este stors, desarticulat, cu chelia semnat de peri crunti, teposi, ca o perie tocit, cu gurastirb din care cuvintele ies inconsistente, gelatinoase; Ion Petrovicescu este sbrcit si negru, cu gesturiiuti de nevstuic sau de isteric; alt acuzat, Busil, are aceiasi inconsistent fizic a obrajilor czuti; RaduLecca este negru-vnt la fat (n extrasele din Procesul Ion Antonescu din acelasi numr al ,ScnteiiRadu Lecca este portretizat astfel: Hidos, cu obrajii buhiti si mncati de vicii, Lecca si ascunderapacitatea sub masca nesimtirii); Eugen Cristescu are ticul des al limbii scoase mecanic din trei n treiclipe, lingndu-si masinal coltul drept al gurii. Dup cum se vede, acuzatorii vizeaz s demoleze mai ntiaspectul fizic al victimelor degradate pn la ipostaza de cadavre vii. O insistent aparte este acordat gurii,chipului (ochilor aposi), cheliei si obrajilor, toate cele patru elemente dorindu-se a fi maculate de osenectute decrepit, dominat de o transpiratie cleioas si de o buhial pe care acuzatorii o doresc a fi porcin.Atunci cnd la stlpul infamiei se afl o femeie dusman al poporului, acuzatorii o maculeaz prin raportareala conditia de trf, chiar dac termenul nu este folosit ca atare.

Un text virulent mpotriva lui Iuliu Maniu este semnat n 1946 ( , An XVI, nr. 539, 3 iunieScnteia1946) de Ion Clugru, purtnd titlul Mortul care le trebuie. Autorul i proiecteaz pe liderii partidelor istoriceca pe niste pensionari amatori si profitori ai nmormntrilor, figura central vizat fiind, ns, asa cum am spus,a lui Iuliu Maniu care si nainte, si n timpul, si dup procesul lui Ion Antonescu, a vorbit despre acesta cadespre un patriot.

n multe orsele de provincie /scrie Ion Clugru, n.n./ exist cte un pensionar mititelut, plin de ticuri, nselnic,certret, care mai mult tnjeste dect treste. Timpul trece pe lng dnsul si l nspimnt parc ar fi un torent.Molcome, risipite n negur sunt zilele trgovetilor, ns, pensionarul le simte repezite, nebunatece, ofensepentru dulcea lui btrnete. Totusi, cnd dricarii drapeaz o cas si apar steagurile de doliu si dricul condusde cioclii n uniform de diplomati, nftisarea, umoarea btrnelului ponosit se schimb. Devine alt om, altpersonalitate. // S-ar putea spune c unica bucurie ce i-a mai rmas n cenusia-i existent, marea luipreocupare este s participe la toate nmormntrile.

ntr-un alt text din acelasi an, Iuliu Maniu este nftisat din nou n mod ofensator, decrepitudinea fiindsubliniat n cazul su astfel: ni se spune c vorbele i snt o pritur penibil, liderul Partidului NationalTrnesc fiind gunos si n pragul ramolismentului ( , An XVI, nr. 582, 25 iulie 1946). nsusiScnteiadirectorul , Miron Constantinescu, va ncerca o maculare cu orientare postum n editorialul suScnteiimpotriva unei celebre familii liberale ( , An XVI, nr. 688, 27 noiembrie 1946), ncheindu-si textulScnteiacu o profetie ritoas Iar pe cavoul familiei Brtianu, oamenii viitorului vor scrie: Aici zac rmsitele familieiBrtianu/Care si-a cldit huzurul/Pe jaf, nseltorie si asasinat. Criptocomunistii de dup revolutia din 1989 nRomnia i vor urma tactica atunci cnd, la o demonstratie mpotriva Partidului National Trnesc



Page 5 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

Crestin-Democrat, i vor trimite liderului acestuia, Corneliu Coposu (fost detinut politic timp de aproapedou decenii n nchisorile comuniste din Romnia), ca dar, un sicriu.

Colti si gheare. Mrituri. Cini, lupi, reptile, viermi, sobolani.

A lichida si variantele sale

n sfrsit, o ultim mostr de vocabular agresiv prin care se ncearc impurificarea lingvistic adusmanilor poporului este aceea a animalizrii lor, nuantele fiind sugestive n acest caz. Prin bestializare,acuzatii erau implicit coborti din nou n subuman, justificnd arianismul (fals al) omului nou ncarnat decomunisti. Varietatea este destul de spectaculoas, imaginarul lingvistic comunist rvnind s gseasc ipostazeanimalice destul de abjecte si dezgusttoare: dusmanii poporului dotati cu colti si gheare erau declaratia fi hiene (speculantii), lupi (n hait), cini turbati (Ion Antonescu era adesea numit cine rosu; MihaiAntonescu este prezentat, la procesul care i se intenteaz, drept un cine btut care tremur; se vorbeste,apoi, de trdtorii care mrie; drept care se scandeaz Jos laba murdar!), sobolani (de pild, generalulPicki Vasiliu are ochi de sobolan; cu alt ocazie, alti incriminati vor avea, n schimb, ochi de peste); cuun impact aparte era utilizat categoria reptilelor: cameleoni, vipere (n cuib; ziaristii antonescieni erau,de pild, vipere ale scrisului romnesc, hitleriste de obicei), soprle (Radu Gyr era portretizat ca avndun cap de soprl), nprci (reactionare); un alt tip de dusmani ai poporului erau catalogati dreptplosnite (regale); chiaburii erau considerati corbii secetei sau ai maselor populare; n sfrsit, o ultimcategorie era aceea a viermilor, limbricilor (ziaristul Romulus Dianu este nftisat ca un limbric speriat)si a lipitorilor. Iat acum cteva mostre din articolul Un vierme, semnat de N. Corbu (n , AnScnteiaXVIII, nr. 1263, 30 octombrie 1948), despre presedintele Partidului Social Democrat, Titel Petrescu:

Multi au si uitat de el dac l-au stiut vreodat. Trebue s rscolesti adnc prin putreziciuni, ca s dai de urmalui, trndu-se la fund. Cte nu visase viermusorul sta! S se fac dolofan, s creasc, s se umfle si iar s seumfle, s ajung mare, s se vad sarpe. Viermele si agtase o lavalier cu pictele si se nfoia n ea, asudatinnd discursuri cu fiere c nu e ascultat // viermele se bga peste tot si n toate, se agita n sus si-njos, c poate-poate i pic si lui ceva si se btia de ciud c nu-l ia nimeni n seam. Un vierme ambitios.Titel Petrescu.

Cele din urm ipostaze snt cele mai abjecte (ntruct trimiterea este la o dimensiune anal, excremential siputrefact), prin ele ncercndu-se (pentru a cta oar) justificarea represiunii mpotriva dusmanilorpoporului prin macularea lor total. Morala sau, mai exact, antimorala este c unor viermi ai dreptul si potis le faci orice.

n finalul acestui studiu de caz, voi inventaria verbele agresive prin care ziaristii care semnau n attau populatia mpotriva dusmanilor poporului de toate categoriile, ntruct si n acest caz,Scnteia

functioneaz o ierarhie si niste trepte ale stigmatizrii. Astfel, verbele si erau folosite rar.a ucide a exterminantr-o prim faz punitiv au fost folosite verbele moralizatoare , (cu varianta a nfiera a demasca a smulge

de pe , ntruct dusmanii poporului erau suspectati de teatralitate), t , , tmasca chip a ncol i a izgoni a dispre, . t era folosit n situatii de deratizare si igien profilactic la nivel uman, ironic vorbind.ui a stigmatiza A cur a

Urmau, apoi, verbe care provocau durere fizic precum , si (colti si gheare),a lovi a izbi a smulge



Page 6 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

acestea fiind completate, la un nivel fizic si mai dureros, de si . n final, pedepsireaa zdrobi a strividusmanilor poporului era ncununat prin verbele , , pentru ca ultima faz a extinctiei s fiea strpi a sfrmaredat prin , , si, mai ales, . Reiese n mod limpede, din aceast nsiruirea curma a anihila a nimici a lichidaverbal, c scopul final era distrugerea din rdcini a fpturilor umane care intrau n categoria dusmanilorpoporului. Dar pn la captul tunelului acestea aveau de parcurs destule trepte ale agoniei si umilirii.

Post-scriptum:

Jandarmeria cultural

Am analizat anterior imaginarul lingvistic violent actionat mpotriva dusmanilor poporului dectre masinria activist comunist din . Voi seconda acest demers de analiza tigniei sau porcrieiScnteiadin viata literar, cum o numeste Tudor Arghezi, care s-a petrecut ntre scriitori, n primii ani de dup invaziasovietic si instalarea fortat a comunismului n Romnia. M voi ocupa, pe scurt, de felul n care scriitorii siziaristii s-au spurcat ntre ei n functie de baricada pe care se aflau si de pe care combteau. Dac n 1944,o oarecare politete se mai simte n relatiile gazetresti dintre scriitorii cu diferite orientri politice, ncepnd cu1945, agresiunea verbal devine regin. Astfel de polemici dure si incorecte existaser si n perioadainterbelic ori n preajma celui de-al doilea rzboi mondial, n special n timpul n care extrema dreaptromneasc atinsesese apogeul su politic. Dac autorittile comuniste manifest, la nceput, o oarecareretinere lingvistic n blamarea scriitorilor care nu erau convenabili, scriitorii si gazetarii nsisi, actionati dePutere, nu se vor sfii s-si atace grosier colegii de condei. Multi scriitori vor fi incriminati: unii vor fi aruncatin nchisori (agresiunea verbal din gazete fiind doar primul stadiu al agresiunii totale pe care o vorcunoaste ulterior), altii vor fi recuperati de comunisti ori chiar reeducati (ajungnd s scrie n stilproletcultist), altii vor fi izolati si interzisi pe perioade mai lungi sau mai scurte, altii vor ncerca ssupravietuiasc decent sau printr-un colaborationism minim, altii vor trece oportunist si ftis colaborationistde partea Puterii . Cele mai multe atacuri au loc n , , , [1] Scnteia Romnia liber Tribuna poporului

etc. Pe de alt parte, oficiosul Partidului National Trnesc, , se va ambala, laContemporanul Dreptatearndu-i, n atacuri verbale virulente, aceeasi gazet (n 1946) propunnd n mod inspirat termenulemblematic folosit n acest Post-scriptum, pentru analiza de fat: acela de jandarmi culturali la adresaculturnicilor comunisti care ncercau s dirijeze autoritar si discretionar si s sanctioneze, prin demolare,tendintele literare care nu conveneau. n general, ntre condeiele agresive de partea Puterii se remarc IonClugru, Ion Vitner, Miron Radu Paraschivescu, Mihnea Gheorghiu, Geo Dumitrescu, Zaharia Stancu,Sorin Toma (fiul lui A. Toma, demolator al lui Tudor Arghezi fat de care comite un fel de regicid pentru a-siinstaura tatl uzurpator n rangul de poet national) si altii. Dar puseuri violente ntlnim si la Oscar Lemnaru,N. Carandino, Ion Caraion, Serban Cioculescu, Iorgu Iordan, unii dintre ei aflati de cealalt parte abaricadei, cel putin pentru o perioad, nainte de a dezerta la comunisti.

Acuza cea mai n vog la adresa scriitorilor de dinainte de instaurarea comunismului este, lucruprevizibil, aceea de trdare si slugrnicie. Snt pusi la zid Emil Cioran si Mircea Eliade, C. Noica si IonBarbu, Nichifor Crainic si Radu Gyr, dar si Lucian Blaga, acuzati fie de obscurantism, fie de misticism, fiede extrem dreapt (majoritatea, ntr-adevr, aderaser la sau simpatizaser cu ideologia legionar). Ei sntconsiderati a reprezenta dezonoarea scrisului romnesc; Ioan Alexandru Brtescu-Voinesti este taxatdrept creatur teuton si btrn huligan, alti scriitori sunt catalogati slugi naziste, agitatori fascisti,

http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=3036http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=3036#_ftn1


Page 7 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

imperialisti, reactionari, contrarevolutionari, lachei odiosi, trntori, ploconiti, ciocoi. LiviuRebreanu (germanofil, n timpul rzboiului) este atacat postum n , de ctre N. Carandino, siDreptateaincriminat ca trdtor, n pielea lui Apostol Bologa care a intrat n Gestapo! ntr-o alt faz snt atacati TudorArghezi si George Clinescu, ambii rezistnd la nceput, ca, mai trziu, s fie nregimentati de regimulcomunist. Registrul infractional este atasat incriminrilor de trdare, pentru a demonstra c scriitorii respectivierau tarati si viciosi, cuvenindu-se a fi nregistrati n criminalitatea de drept comun: acestia snt rufctori,huligani, satrapi, elemente nesntoase si dusmnoase, lichele, banditi, sabotori (termenii snt secisi deloc spectaculosi, acuzatorii folosind clisee).

Mult mai amplu si nvluitor este registrul care denunt n scriitorii atacati niste otrvuri, pentru ajustifica ideea de demascare, epurare si pretins purificare care avea loc. Scriitorii respectivi sntconsiderati veninosi, plin de pecingini, ciuperci otrvitoare, promovnd virusul retrograd sidemoralizant, descompunerea formelor artistice (de aici decandentismul morbid). Este vizat ideea deboal si de art bolnav, comis de indivizi gunosi, mbcsiti, duntori. Zaharia Stancu scrie acuzatordespre crtile de tip ciupercrie si strpiciune, concentrndu-se pe imaginea ciupercilor glbui care arreprezenta arta inamic la adresa noului regim. Anticariatele snt considerate focare de otrav, ntruct arpromova crtile scriitorilor fascisti si mistici. Dac nu snt otrvitoare, atunci anumite gazete snt acuzate dedecrepitudine si caracter vetust: t (care rmsese un bastion al literaturiiRevista Funda iilor Regalenenregimentate) este proiectat n ipostaza unei babe sulemenite, de pild. Atunci cnd nu snt injuriatiautorii, cele vizate snt personajele lor, considerate a fi larvare, morbide, abjecte, monstruoase, deczute,sterile, deformate. n alte cazuri, autorii nsisi se autoflageleaz; considerndu-se impur si becisnic, NinaCassian si va celebra exaltat si flagelator, ntr-un poem din 1945, autoreeducarea de viitoare stahanovista spiritului: Unde s-mi scuip viermraia dinluntru!. Registrul putrefact acoper ca o acolad ceea ce s-aacuzat pn acum: Ion Vitner demasc mlastinile pline de miasme ale unui curent literar decadent, NestorIgnat l atac pe Ion Barbu si poemul Uvedenrode, aducnd n discutie tehnica picturii cu fecale, SorinToma l declar putrefact, licentios si mahalagiu pe Tudor Arghezi. Snt folositi termeni precum blceal,hd, hidos, sordid, care au rostul s pigmenteze acuzele aduse pn acum. La nivelul bestiariuluidetectat ntre scriitori, cei incriminati snt sacali, cotoi clugriti peste noapte, maimute (imitnd artaoccidental), cini (care latr) ori poti (cini deczuti, jalnici) si, fireste, nprci. Ca jivine imunde, scriitoriivizati snt acuzati de colcial n bezn, prin cotloane; or, colciala stimuleaz reactia acuzatorilor de a-inimici, dar nu oricum, ci prin strivire. Lumina, la rndul ei, trebuie s orbeasc ntunericul bolnav, locuit deaceste jivine, ntruct se doreste a fi o lumin cu functie de bisturiu, o lumin chirurgical si deratizatoare,adic.

Alteori, atacul este unul funebru si fiintial; Miron Radu Paraschivescu regret, n 1945, c poetulArghezi nu a murit la timp (fcnd parte din galeria poetilor ce mor prea trziu), iar, n 1948, Sorin Toma lproiecteaz pe Arghezi n ipostaza unui cadavru cruia i mai cresc unghiile si prul; tot n 1948, lui AlexandruPhillippide i se sugereaz, ca retragere din viata literar, un cavou. Voi lua ca studiu de caz, n cele ceurmeaz, linsarea mediatic a lui Tudor Arghezi, care a fost menit s catalizeze anexarea poetului, mai trziu,la ideologia comunist. n perioada 1945-1948, Tudor Arghezi este unul dintre cei mai atacati scriitori,ntr-un registru ritualic-abject. Mai nti fiindc el nu putea fi incriminat prin acuze simpliste ca agitatorfascist sau sabotor, neputndu-i-se fabrica un proces politic. Apoi fiindc Arghezi sanctionase curajos, lanceput, abuzurile noului regim comunist instaurat. n al treilea rnd, fiindc era un pamfletar redutabil, cu ovn demolatoare invidiat de comunisti. De aceea, i s-au fabricat procese literare (dar cu miz existential)ntr-o ierarhie pe care o voi prezenta concis aici.



Page 8 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

Atacul frontal vine n 1945 din partea deja pomenitului Miron Radu Paraschivescu (Unimpostor: Tudor Arghezi, , III, nr. 172, 21 februarie 1945), care-l decreteaz pe Arghezi nul siRomnia liberavorton (statura lui de brbat si cettean nu ntrec cu nimic dimensiunile literei si a gndacului n care emester), parvenit al condeiului, trdtor al ideii. ntr-o alt serie de incriminri, Arghezi este catalogat rucettean si mincinos tovars, apoi poetul tuturor abdicrilor si lasittilor, ceea ce indic faptul c Putereacomunist ncercase s si-l ataseze pe Arghezi, care, ns, nu se lsase anexat imediat. Era, la vremea aceea,un scriitor periculos lingvistic, prin verva-i nimicitoare, dovedit n pamflete, care sanctiona cu aciditateperformant. Urmeaz, apoi, acuze fr precedent, care lovesc n natura masculin a lui Arghezi, catalogatdrept tat denaturat si individ lipsit de brbtie. El este incriminat c ar fi tat denaturat (iresponsabil), ntruct lprefer pe fiul su al doilea (Barutu), considerat un mediocru, fiului su dinti, Eli Lotar (proiectat ca fiurisipitor, dar revolutionar). Prin asemenea speculatii se dorea lovirea n rdcina fiintei lui Arghezi, anulatpatern. Dac Arghezi nu putea fi mnjit cu bube, mucegaiuri si noroi, ntruct acestea erau consideratedeja a fi estetice, el trebuia nimicit altfel. M.R. Paraschivescu mizeaz pe lichidarea ca brbat a lui Arghezi,cel putin n latura sa de patern. Eli Lotar (revolutionarul si fiul cel dinti) reprezenta, n aceast ecuatiesimbolic, pe fiii comunisti, bastarzi, pe care Arghezi nu i recunostea deocamdat. M.R. Paraschivescu siPuterea comunist (masinria falic) ncearc, de fapt, s-l castreze pe Arghezi: cum castrarea nu putea avealoc fizic, ea va fi oficiat verbal. Dar castrarea are loc si la un alt nivel mental, Arghezi fiind cenzurat inclusivn functia sa de pamfletar imbatabil. Paralizndu-l, Puterea ncearc s-i preia energia lingvistic, brbtiaverbal, si o face ntr-un mod violent. Regele btrn nu este ucis, ci devirilizat de o generatie alterat de tinerirzboinici care abordeaz orice mijloace pentru a-l deposeda de brbtie pe fostul rege.

Ceremonia nu se ncheie aici, fiindc, un an mai trziu, acelasi M. R. Paraschivescu (de dataaceasta n ) l va declara pe Arghezi ratat si estropiat, ca si cum castrarea simbolic oficiat n 1945Scnteiaar fi fost perimat sau nedesvrsit. Ceea ce urmeaz se stie deja: articolul, publicat n serial ( , nr.Scnteia1013, 1014, 1015, 1016, 5-7-9-10 ianuarie 1948), Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei de SorinToma. nc o dat, Puterea simte nevoia s-l atace pe Arghezi, dar nu oricum, ci prin tehnica fecalizrii si aregistrului putrefact. Sorin Toma laud partial nceputurile proletare ale lui Arghezi, nainte de a-l detrona,obiectnd apoi tios c lectura poeziei argheziene este precum contactul cu balele otrvitoare ale unei jivinemonstruoase. Apoi, l psihanalizeaz ideologic pe Arghezi ca renegat si angoasat (dominat de psihologianfrntului si de cultul mortii). Este de mentionat, de altfel, tonul serios, stiintific, cu care Sorin Tomancearc s demonteze si s deconstruiasc poezia arghezian. El detecteaz un manierism gunos la autorulincriminat, precum si aspectele bolnvicioase ale realittii. Atacul si atinge apogeul atunci cnd functiapoeziei argheziene este decretat a fi una de bordel, prin poemele afrodisiace din Flori de mucigai, careexcit cititorii bolnavi. De-abia n final, Sorin Toma deconstruieste asa-zisul limbaj mahalagesc si trivial alpoetului, apoi presupusa putrefactie (cloac de cuvinte si cloac de idei), inventariind o serie de cuvinteconsiderate orduriere din poezia acuzatului. Concluzia: Arghezi este un pestilential; el eman miasm,asemeni poeziei sale, prin urmare este un cadavru. Solutia este propunerea si gsirea unui vaccinanti-Arghezi. Tot n final, Sorin Toma l compar pe Arghezi cu Picasso care folosise, ca material artistic,excrementele. Ca art burghez, poezia arghezian este fabricat ntr-o leprozerie, devenind un fenomenpatologic si producnd contagiune. M ntorc acum la nceputul acestui scurt studiu de caz: miasmatic sidescompus, Arghezi este proiectat a fi un cadavru cruia i mai cresc doar unghiile si prul. n locul poetuluidetronat se va ridica steaua lui A. Toma, nimeni altul dect tatl lui Sorin Toma, o fantos prizat de regimulcomunist. Castrat ca brbat-tat si vzndu-si supus poezia unui atac excremential, cum ar spunepsihanalistii, Arghezi are s tac o vreme, dar, dup un timp, va accepta pactul cu Puterea. Masinria falic afunctionat cu prisosint n cazul su, dar nu prin viol, ci printr-o castrare cu ceremonial.



Page 9 of 9 Jun 19, 2014 09:00:07AM MDT

Note[1] Despre toate acestea, vezi ampla serie de citate din gazetele vremii, colate si analizate de Ana Selejann Romnia n timpul primului rzboi cultural (1944-1948). Trdarea intelectualilor (Sibiu, Editura Transpres,1992), Reeducare si prigoan (1948-1949) (Sibiu, Thausib, 1993), Literatura n totalitarism. 1949-1951(Sibiu, Thausib, 1995).

http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=3036http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=3036#_ftnref1

Masin_ria_falic_Sc_nteia_1944-1950.pdf

Documents

Transcript of Masin_ria_falic_Sc_nteia_1944-1950.pdf