Marturii Din Tara Fagarasului Despre Parintele Aesenie Boca

5/10/2018 Marturii Din Tara Fagarasului Despre Parintele Aesenie Boca

1/66


2/66

"...pedeapsa parintilor vine in copii pana la altreilea si al patrulea nearn pentru cei ce Maurasc ...siMa rnilostivesc pana la al rniileanearn catre cei ce Ma iubesc si pazescporuncile Mele."

Deuteronorn 5,9-10

"Situatia sta asa: oarnenii se roaga lui Dumne-zeu sa-i scape de necazuri, iar Durnnezeu seroaga de oameni sa paraseasca pacatul. Acurn,care de care sa asculte rnai intai? Dumnezeude oarneni sau oamenii de Dumnezeu?!"


3/66

9riartllrii d in rr'a ra p j iAarasu[u i, ~ It ! e s p r e

C P a r i n t e C e j l r s e n i e C B o c a


4/66

Coperta I:"Mdntuitorul Iisus Hristos si Muntii Fagarasului"asa cum L-a vazut si pictat Parintele Arsenie

Coperta IV: Parintele Arsenie predicand in altarul din padure(Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus)

Multumim studentilor din ASCOR - Cluj pentrumiirturiile adunate cu credinta $i dragoste

din Tara }lagdra~ului

9 diirtu rii d in T ara PO fJ iirO jU {u idespre

t . P a r i n t e C e j l r senie C B o c a

Editie fngrijitii de Joan Cismileanu

Co/ectia "Ortopraxia"Fagara~, 2004

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiMarturii din Tara Fagara~ului despre parinteleArsenie Boca - Fagaras :Agaton, 2004ISBN (10) 973-99739-8-1; ISBN (13) 978-973-99739-8-4;

. 8l.95 Arsenie Boca

Editura AgatonMaterialul din aceasta carte nu poate fi reprodus

integral sau partial, prin nici un proces mecanic,fotografic sau electronic, fara aprobarea In scris aeditorului.

Grafica:AJexandru Stanese


5/66

Mama Parintelui Arsenie"Eu am lostpictat din piintecele maicii mele" Ne spunea Parintele: "Cdnd eram copil, In casa mamei

mele era 0 icoana a Maicii Domnului care-mi pldcea foarte mult.Odatd am intrebat-o pe mama:

- De ce imi place asa de mult acea icoand? far ea mi-a spus:- Ei, dragul meu, cat te-am purtat in pdntece, foarte mult m-

(Jill uitat si In-am ruga! fa aceastd icoand",Altadata ne-a spus: "Mama mea cand a dimas insarcinata cu

mine, s-a uitat la icoana Maicii Domnului si a pictat-o in inima ei,A pictat-o rugandu-se la Maica Domnului, cum se rugau Sfinti iJoachim ~iAna: "Maica Domnului, [fi eel' un copil, fie partebarbateascd.fie parte femeiasca, care s a iti slujeasca lie, MaiciiDomnului si Domnului Iisus Hristos. Nu pentru mine II eel' ". Eudeja am fost pictat din pdntecele maicii mele, Cand mama meamergea s a lucreze la camp, inaintea ci aparea icoana MaiciiDornnului datorita rugaciunilor ei. Dupa ce-arn tenninat studiile.mama credea c-am s a r n a stabilesc ea orice om la casa lui. Cand aaflat ce intentii am [n o ed.: s a se calugareasca], mi-a luat capul inmaini, m-a sarutat si m-a binecuvantat zicandu-rni: ,,0, dragulmeu si scumpul meu, de cdnd md rog eu pentru asta!"De accea a fost Parintele Arsenic omul lui Dumnezeu, pentruca a fost eerut prin rugaciune, crescut ell rugaciune. Si spuneaParintele, "De ce nu f aceti si voi lafel?! Dar care din voi se roagdcdnd sunteti insdrcinate: Doamne, dd-mi un copil bun, cuminte,eare sa-ti slujeascd Tie; pentru Tine Doamne? Care din voi alicitit In timpul sarcinii Acatistul Maicii Domnului si alte cdrtibisericesti? Voiziceti c a n-aveti timp s a v a rugati. Cereti la MaicaDomnului .y i fa Domnullisus Hristos si v a vor da. Daca nufacetirele, v a iese si copilul asa cum il doriti ".

5


6/66

Apoi, unei fernei careia Ii murise copilul at ins de un tren i-aspus: "Stii dece I-a atins trenul? Pentru cd l-ai iubit mai mult deditpe Maica Domnului. inlai trebuie 8[I-Liubestipe Dumnezeu si apoipe copil". A lte i fe me i i-a spus: "Tu vii si tepldngi c a copilul lauebetiv: dar atunci cdnd ali zdmislit copilul, sotul tdu era beat', ia ralteia, care se plangea di are un baiat hot, i-a spus ca si ea a furatcand a fost insarcinata el l el, (Miloan Vionela, 71 ani, Recea) Mama sa s-a casatorit si barbatul sau a plecat si ea a dimas

gravida, avand inpantece pe viitorul Parinte Arsenie. Dar barbatulsau nu a mai venit si ea a trebuit sa-l creasea singura, Ea pazeaoile satului si Parintele li desena (eli era pictor de micl) flori pemaneci, pe cot la haine si apoi ea cosea,

,jn viaui am dansat si eu 0 datil - a spus mama Parintelui - amrotit un dans, atdt afostjocul meu in via/a". Maica-sa l-a crescut~i el a invatat, si-a dat silinta. Parintele invata lumea cum satraiasca, sa nu curveasca barbatul eu femeia, ca in sarbatori siduminica sa nu aiba impreunare si sa aiba copii curari, didParinrele asa a fost eonceput. (MaUat Elena, 87 de ani, Dejanii Bunicul sotului meu se cunostea foarte bine eu Parintele si

povestea ca la un moment dat Parintele i-a cerut sa aduca de acasao anumita poza pe care 0 facuse candva cu un barbat, Aducandpoza laParintele, acesta i-a spus e a persoana eu care se pozase estetatal sau care plecase inAmerica pe cand elnici TIll senascuse sipecare nu-l vazuse de fapt niciodatal (Mariana P o - Fiigara) Mama s fi nt ie i sa le spunea c a s im te a c a avea ceva luminos in

pantece ~iavea0marebucurie. lar Parintele spunea c a tatal sau, plecandin Ameriea l-a .Idsat curat inpdntece". (Pr. Petru Vanvulescu) Mama Parintelui, care nu mai stia nimic de dansul, auzinde a la Manastirea Sambata este un parinte care este de loc din

localitatea Brad - Hunedoara, si-a zis: "Sigur, acesta e baiatulmeu " ~ia luat trenul sa vina laSambata. Parintele, cu darul inainte-vederii ee-l avea, a simtit ca vine si a trirnis un credineios eu carutala gars spunandu-i acestuia ora cand soseste si locul unde sa stea

6

pe peron cand va veni trenul. Cand a sosit trenul, usa vagonului illcare se afla mama Parintelui a oprit exact in fata omului, Cobo-rand, mam.a Parintelui l-a intrebat pe acest om, cum poate ajungela manastire? lar omul i-a zis: " Vino cu mine, e a dupa dumneatam-a trimis Parintelel " (Ierod. Dometie - Man. Brancoveonui Parintele Arsenie era Ia Sambata si a trimis pe cineva careavea diruta eu cai, sa 0astepte ingara din Voila pe mama sa carevroia sa-l viziteze. I-a spus omului: "Du-Ie sd 0 astepti pe ;wmac a vine cu trenul ";zice ornul: "Piirinte, dar nu 0 cunosc! "; "Nutrebuie, du-te cd vine ea fa tine; se opreste trenul si in dreptul usiide unde esti tu coboara ofemeie si te intreabd de manastire ". Sia~ a fost. O~ul a!uat-o incaruta si a dus-o l a Sambata . (GheorgheSilea, 45 am - Sdmbata de Sus) Mama Parintelui sernana cu Parintele foarte mult. Odata a

venit la rnanastire. Iiera dor de Parintele. Si Parintele a lasat-o inbiserica, nu a iesit din altar. Si ea a stat, a tot stat, si daca a vazutca Parintele nu mai iese, a inceput s a planga. A ie~it Parintelebu~cur?ssi a ~i.s:A~ vrut sa te vedem cum pldngi. A sarutat-o si am an ga ia t-o sr I-a Z IS : "Nu rnaipldnge, ca uite am venit". tMailatElena, 87 de ani, Dejani)~ inta~indu-'se eu Parintele, mama i-a reprosat. "T i . .afost

rustne cu mtne de n-ai vrut s a . . .pui la lume ca eu sun! mama ta?"si i~azis Parintele: "Nu mama, dar dacd spuneam lumea if f rupeahainele depe rnatale cdnd veneai incoace ".A spus mama Parintelui, cu ocazia acestei vizite la rnanastire

ca atunei cand era insarcinata eu Parintele, a vazut soarele si lunain pantecele ei ~inu stia ce va fi. Si a vazut si un peisaj. Cand av.eni:l~S~mbata a spus ea a vazut exact peisajul de aici, cu muntii~1manastrrea. (Gheorghe Silea, 45 ani - Sdmbiita de Sus)

e. Mult s-a zba tu t P a ri nt el e. To at a viata si scrierea lui a fast spresfintireafarniliei, Cate femei au fost laels-au hotarat s a numaiavortezeIca~copii au r a m a s illpantecele rnamelor lor!Nu e nimeni mai com-petent s a ne strige in acest moment revenirea mamelor la sflnteniaMaicii Domnului decat Parintele Arsenie. (Pr. loan Sabau)

7


7/66

Parintele Arsenie ... un Moise care ne-a.despartit Marea' Ro~ie

Parintele Arsenie a fost un om extraordinar, un om al luiDunmezeu, un mare parinte a1Bisericii noastre. Pentru mine per-sonal, eel mai mare din veacul nostru .. . Despre Parintele Arsenictrebuie sa vina vremea, cat mai curand posibil, > sa se scrie maimult, sa se vorbeasca mai mult; si eu sunt absolut sigur, simarturisesc eu toata responsabiiitatea mea de episcop ca va venitimpul randuit de Dumnezeu, cand Parintele Arsenie Boca va ficanonizat ... Despre Parintele Arsenie inca se vorbeste in tenneniprea lurnesti, Dar se va vedea mai tarziu, Eu indraznesc s a spunca Parintele Arsenie Boca a fost pentru Romania asemeni Sfantu luiSerafim de Sarov pentru marea R usie ... .Aflandu-te in prezenta si in apropierea Parintelui Arsenie,simteai prezenta lui Dumnezeu, I t simteai pe Hristos traind sivorbind in Parintele Arsenie. Era si este un lucru extraordinar -cum spunea cineva - ca in vista noastra, in viata oamenilor, saintalnim un sfant. Eu pot sa spun ca acest lucru l-am simtit si l-amtrait si sunt absolut convins si responsabil de ceea ce spun acum.Parintele Arsenie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului,

a dezvoltarii ornului pentru mai tarziu ~i pentru totdeauna si deaceea era inconjurat de tineri. (P.S. Daniil Partosanut) Un complex de factori, din harullui Dumnezeu, pe deplin

f av or ab il i, m -au ajutat s a cunose pe tanarul diacon celib Zian Boca(viitorul Parinte Arsenie), dupa venirea sa de laMuntele Athos, sipe parintele Dumitru Popescu, viitorul arhimandrit SerafimPopescu, staret la Manastirea Sambata intre anii 1949-1955.

Parintele dr.Dumitru Staniloae, fund numit rector alAcademieiTeologice .Andrei Saguna" din Sibiu (de catre mitropolitul NicolaeBalan, in 1936), a primit locuinta (pentru el sifamilia sa) incladireaAcademiei, la parter. Parintelui Zian Boca ~i parintelui Dumitru

8

Popescu li s-a dat 0 locuinta tot in curtea Academiei. Cu ei maistatea si tanarul profesor de teologie dr. Nicolae Mladin, viitorulmitropolit, f orm and imp r euna 0triada de o am eni ai lui Dumnezeu,eu totul deosebiti, Camera din dreapta mi s-a acordat mie, dupaenninarea Teologiei, de catre parintele rector dr. Dumitrutaniloae, care m-a angajat ca secretar si dactilograf al sau,respectiv al Academiei Teologice .Andreiene", incepand eu 1ianuarie 1940. Lucram amandoi in acelasi birou.Seara, dupa ce se l in is te au s tu d en ti i teologi, eei trei calugari

ieseau in holul locuintei unde, impreuna, infratili in acelasi idealde pr eamar ir e a lu i Dumnezeu, c an ta u im n ur i religioase, incheindcu .Aparatoare Doamna", im i era imposihil sa raman izolat incamera mea de vis a vis si sa nu apar ~ieu intre dansii, framantatde acelasi dor de prearnarire a Lui, a Ziditoruhii a toate, Dumnezeu.Fireste ca, peste zi, cand Parintele Arsenie mai scapa de laParintele Staniloae, unde impreuna lucrau la traducerea

manuscriselor Filoealiei, pe care Parintele Arsenie le adusese dela Muntele Athos, mai profitam ~istateam de yorba cu el.in astfel de momente de fericita ocazie de a sta de yorba eutanaml diacon celib Arsenie Boca, am prins, intre altele, un mo-ment - unie - eu totul remarcabil: mi-a ararat centura monahalade pieIe, pe care a realizat-o singur, ell monogramul metalic: ISHS NI KA (Iisus Hristos biruie), pe care urma sa 0poarte dnpatunderea in monahism (pe data de 3 mai 1940 la ManastireaSambata de Sus, prirnind numele de Arsenie). Dupa centura, imidestainuia din tainele monahismului, cum trebuia sa fie un adevaratcalugar , ca u n a de va ra t o sta s allui Hristos, imbracat in toate arrnelelui Dumnezeu (cf. Ef. 6, 11-17). Cu acel prilej mi-a aratat 0intimitate a imbracamintei calngaresti (pe care 0 astepta si pentrucare se pregatea): pe 0 coala de hartie a desenat schimacalugareasca pe care 0poarta un calugar pana la moarte. Am pusmana pe ea ~i indata rn-a atentionat: , . ,Ma, ai grijd, asta nu-ijucdrie!" ...zAmbind foarte diseret, caci nimeni nu-l vazuse (panaatunci) razand, ci phlngand adeseori pentru pacatele oamenilor.

9


8/66

II

III

IJ

In sfarsit, l-am vazut si in bucataria cantinei studentesti, undesingur i~i pregatea mancarea de post (predominau morcovii rasipe razatoare, cruzi), dar tara a face caz de aceasta.Cand il ajuta pe Pariniele Staniloae la traducerea Filocalici,

Parintele Arsenie scria cu mana tot textul filocalic tradus. Maitarziu a creat incadrul Manastirii Brancoveanu 0adevarata miscarefilocalica impreuna cu credinciosii din tinuturi le fagarascnc, cares-a extins apoi In aproape toata tara, cum remarca Nichifor Crainic,La aceasta miscare partieipa inclusiv studentimea univcrsitara, caintr-o .bulboana spirituala uriasa", pentru a-I vedea ~I asculta pccalugarul care rascolea sufletele credinciosilor ee-I ascultau,Parintele Arsenie,Duhul filoealie strabatea in mintea si in sufletul ascultatorilor

prin euvintele de foe ale Parintelui, A~a a reusit sa devina primuletitor al Filoealiei romanesti de la Sibiu, nu numai prin colaborarcaeu Parintele Staniloae, la imbracarea textului original In hainacuvantului romanesc, ci, aeum, si prin castigarea de abonati dinrandul taranimii rornanesti (in criza groaznica din anii 1946 ~ianii urmatori, taranii, dupa colectarea cerealelor si valorificarealor, au facut un mare "numar de abonamente pentrn tiparireaprirnelor volume), la Sibiu. Toti acestia, in frunte l-J ParinteleArsenie, sunt etitori ai Filocaliei rornanesti, cum avea saevidentieze Parintele Staniloae in prefata primelor \ lume aleFilocaliei. Este un moment istorie pentru cultura romaneasca, candoamenii simpli din popor au facut cauza comuna cu oamenii decultura, pentru promovarea acestor valori si dainuirea lor.Fiind eontemporan eu aceste evenirnente unice, m-am trudit sa

ajung in posesia tuturor celor 12 volume ale Filoealiei, inclusivcele tiparite la Bucuresti, dupa transferul Parintelui Staniloae launiversitatea bucuresteana, Nu stiu prin ce inramplare nu am prinsvolumul II, care-mi lipsea astfel din colectie, Fara sa fac publieitatedin aceasta, prin 1964, aflandu-ma la parohia "Sf Arhangheli" depe str, Stefan eel Mare din Sibiu, m-am pomenit eu 0credincioasa,fuca duhovniceasca de-a Manastirii Sambata, ca, mra sa 0 cunose,

I I

10

vine la mine eu volumul II al Filocaliei semnat pe pagina titlului..Arsenie" si mai jos seris numele ei, Miclea Paraschiva, cucerneala, Imi spune: .Piirinte, vii dau dumneavoastrd aceastd{Oar / e . " I-am multumit din inima ~i am zis: "Mari s i m in una teHint lucrurile tale Doamne!"Revin la intrarea mea inpreotie. Dupa ee m-am casatorit si amlost hirotonit preot si duhovnie, eu data de 1 ianuarie 1941 amplecat cu sotia, renuntand la confortul orasului, intr-o parohie, Iapeste 40 de km. de Sibiu, pe Valea Hartibaciului, unde am intalnit() saracie lucie intre oameni bogati, oameni rupti de credinta, carenu stiau ce-i postul de miercuri si vineri, nespovediti de 25-45 deani, eu biserica in paragina. Aid a trebuit sa fae 0pastoratie de zi~i noapte pentru a sparge carapaeea indiferentismului.Intr-o zi, pe neasteptate, m-am pomenit eu Parintele Arsenie,

care r n a cerceteaza acasa, la parohia respectiva, foarte scurt laYorba, serios ca un mare si adevarat calugar, privind mai mult Inpamant decat in fata persoanei (eram ~icu sotia) ~i spunandu-mica doreste sa mergem impreuna peste deal, in satul vecin, undeavea multi credinciosi eare-l cereetau la Manastirea Sambata,rnergand pe jos sau eu carutele. Ajunsi acolo, intr-o sala de lascoala, le-am rosti t amandoi cate 0predica eu sfaturi duhovnicesti.De acoIo, dupa ce a innoptat, Parintele a treeut prin alte sate, ca 0recunostinta a bunului pastor pentru eei ce l-au cautat.Dupa ce m-am mutat in parohia Turnisor-Sibiu, la cativa ani,

desfi intandu-se manastiri le de maici, Parinrele Arsenie a indernnatun grup de maicute pripasite prin Rasinari, fara duhovnie, sa rnacaute la parohie si sa le fiu duhovnic, Si.am ramas asa pana candele s-au readunat la Manastirea Prislop inJUJul Parintelui Arsenie.Spre anul 1980, fiind in cautare de pietor, m-am dus la

Draganescu, sa-l eaut pe Parintele Arsenie, sa-l rog sa-mi pietezenoua biserica, Am stat amandoi de verba, i-arn admirat pictura sil-am rugat sa vina la Sibiu, dar m-a refuzat pe motiv ca aiei nu arputea lucra, Stia dansul de eel M-am mahnit ori de cate ori Parinteleera acuzat pe nedrept. Este greu sa te transpui in situatia unui

11


9/66

calugar urmarit de Securitate ~j cu domiciliu aproape fortat, a unuicalugar care a trait calugaria ell putini altii, stiind prea bine ce ascris Sf Antonie eel Mare, eil ..un dllugar care iese din mandstiree ca pestele pe uscat ". De aceea nu sc aventura, avca evlavic, nusta la taifas - scurt la Yorba, fara grija de a se lansa si face cunoscut.Dialogul sau era ell suflctul si inima credinciosilor.Cu toate acestea, intr-o zi a venit la Sibiu sa-rni vHda noua

biserica. A fost pentru mine 0 surpriza si adevarata bucurie, Laplecare l-am rugat sa scrie eeva 1 1 1 cartea de aur a parohiei ~iascris scurt: "Aiei credinta sifaptele sun! una si aceeasi evidenta.18.12.1986 Arsenie It,Un fost cantaret de la Manastirea Sambata i~i aminteste ca,

atunci cand Parintele Arsenic era staretul manastirii, intr-odimineata, iesind cu Parintele Arsenic din vechea rnanastire spreAltarul din padure pentru a savar~i Sf Liturghie, c 1 uitandu-se inurrna ca sa vada dad! vine Parintcle, s-a cutremurat ~i a zis: .. VaiPdrinte, sunteti totfoe! ". "Am simtit eu e a md arde ceva" si atat;s-a ferit sa cornenteze sau s a comunice ~j altora starile de har amilei lui Dumnezeu, care nu l-a parasit niciodata,Nc spunea Parintele ca ne stie toate pacatele noastre si ale

neamului nostru; c a a vorbit cu sfintii care-i picteazd. Cei caremergeau Ia el iisimteau putcrca si ajutorul si pe multi iivindecape loco

Prima intrebare pe care 0 punea Parintele la fiecare era: ..Cdticopii aveti? ~i.,De ee nu vafaceti copii? Vedeti voi, mil ~ spuneaParintele ~ tor i cei care vaferiti de copii, 0 s a suferiti ". (Pr. TodorNichifor - Sibiu)

Prima predica pe care am auzit-o - prima si ultima - tin utade Parintele Arsenie Boca, mi-o aduc aminte foarte bine, am tinut-o minte poate pentru c a stiam c a 0 tine un om deosebit. Mai iotaiParintele a vorbit despre haina de nunta ~i a spus ca pentru elcuvantul din Sfanta Evanghelie despre eel care a intrat fara hainade nunta a fost un cuvant de care s-a poticnit el de multa vreme, in

12

intclesul ca la un moment dat si-a V3ZUt haina cu care era irnbracat ,ca rezultat al vietii pe care a dus-o probabil Parintele Arsenic, sizicea Parintcle ca si-a vazut haina, expresia este a lui, "ca 0spalatoare", rnurdara ca 0spalatoare, Si atuncea, dupa cc si-a vazuthaina murdara ea 0spalatoare, a fost preocupat de curatirea hainei,ea s a ajunga s a aibii "haina de nunta". Si spunea el ca ar fi facutorice numai sa-si vada haina curata, orice lucru de jos, din lumeaaceasta, din cate sc pot face l-ar fi facut; a zis atunci: "Asfi mutatsi ceea ce nu se poole spune aiei ". Dupa 0vreme, nu a spus c a t avrerne a trecut de atunci, fiind la Manastire la Sarnbata, n-a spusunde a avut intuitia hainei de nunta, adica 3hainei pe care 0purta,dar la Sambata Rind, dupa ce s-a incadrat illManastirc, a avut avedcnie. Se facea ca e in biserica Manastirii, ill locul acela undese trecc din pronaos in naos, in Iocul acela rnai stramt, a vazut uncopil care plutca ace Nu se sprijinea de pereti, zicea Parintele,plutca in aer : ; ; i copilu! a ararat cu mana spre Parintele. El, atunci,s-a uitat la el insu;;;i ~i si-a vazut haina cu care era imbracat, de"data aceasta curata, eu 0para pe ea cam de 0jumatate de metru,~iasta reprezenta un pacat. Nu a spus ce pacat, doar di copilul i-aatras atentia ca el mai are un pacat pe Ianga eel care se arata inpata de pe haina si pacatul aceta, si-a dat Parintcle searna c a e dinpricina c a a intarnpinat vedenia ell "Doamne", $i atunci a spus eldespre cuvantul "Doamne" ca se adreseaza numai lui Dumnezcusi Dornnului Hristos, nici macar Maicii Dornnului, si i-a dat seamaca el a facut acest pacat, pacat care atunci cand si-a dat seama elll-a facut, copilul a zambit, ceca ce insemna ca a nimerit ...

... A doua zi a tinut un cuvanr de indrurnare pentru credinciosiicare erau de fata, desi el a ;; i exceptat pe unii, erau niste copii, pemine nu rn-a exceptat, era yorba despre necazurile care le vinparintilor prin copii, Le-a zis despre cazuri cand parintii suntresponsabili pentru copiii lor, care yin in lumea aceasta cu defecte.A atras atentia asupra faptului de a fi oamenii cununati la biserica,de a avea slujba cununiei, a pus in atentie faptul e a sotii nu trebuiesa consume bauturi alcoolice, deoarece si un pahar de yin pe care

13


10/66

II III I

i l bea cineva, care dupa aceea se angajeaza la conceperea unuiconil este daunator pentru copilul care urmeaza sa sc nasca. Aarras atentia ca atata vrerne cat cincva care a fost in razb~~i~i scintoarce acasa si inca mai are visuri cu groaza pe care a trait-o pefront in timpul razboiului, dita vrerne mat are astfel de traume sazicem, nu are VOle sa se angajeze la conceperca copiil~r, ~eoarecccopiii pot sa aiba neputinte de pe urma faptului ell.pii~li1t~luu suntdestul de linistiti. A~a eli Parintele era de atunci, dm 1942,preocupat de chestiuni de felul acesta, de responsabilitateaparintilor pentru copiii lor. _ '" .Parintele, avand ~icunostinte de arta, putea sa-si dea seama~ide pc figura omului despre stare a lui suflete~sca ..~hiar si de.pefotografii, Veneau oamenii la el ell fotografia curva ~lziceau: " 'lite,asta este fata cu care vreau s a m a ciisiitoresc ", si Parinte~e zicea:.i Nu-i buna" sau ,jibuna", contand, cred, si pe ccea ce 1 1 spuneafigura. ~.. .Un barbat a vrut s a se casatoreasca eu 0 fata. Fata avea cevala un ochi, Parintele si-a dat seama c! ceva nu e in regula si i-aspus baiatului: ,,0 iubesti?". Si ela zis: "Da".Si atuncea Parintelea zis: "la-o! ". Si a Iuat-o. Si , dupa ce s-au casatorit ei, s-au dus laCluj, la 0 clinica si s-a constatat c a femeia e bolnav3: are sangelecontaminat. Si omul nu a mai vrut sa stea eu ea. S I aceasta s-asocotit un esec al Parintelui Arsenie. In realitat,e, nu a fo~t u~ e$e:al Parintelui , de vrerne ce i-a spus ca, daca 0 iubeste, sa 0 lao Cael, daca ar fi iubit-o, ar fi sustinut-o si in suferinta si ~u ar ~ai fifacut nici un caz. Or, el s-a dcspartit de ea, s-a recasatorit, eltraiestesi acurn, are vreo 80 de ani. fnsa acum a ajuns ~ie l in d~~l~~.Numai recunoaste oarnenii, nu mai are tinere de mmte. Copiii 11 suntsanatosi, iAmintiri despre duhovnici pe care i-am cunoscut,Tcognost - 2003) (Arhim. TeofilPiiriiian- Man. Brancoveanu)

tolosita... Cand m-am dus Ia manastire. i-am spus ParinteluiArsenie despre capela din cerate pcntru clcvi ~iS-(l bucurat mult sini-a zis s a ajutam din toate puterile cantarea la strana, dar saiutelegem si rnai bine valoarea Sfintei Llturghii,

...Mai tarziu, explicand citirea Evangheliei, a spus: "Nupreotulciteste Evanghelia, ci insusi Domnul nostru Iisus, eel contempo ranell noi. Cel vtu. ne-o propovdduieste si noua, ca oarecdnd in timpulvie/if Sale pamtinte~ti ", prin gura prcotului lirurghisitor,

,..Ca studenti la teologie am invarat despre misterul liturgic sidespre mistica liturgica, lucruri pc care Parintele Arsenie Iecunostea, dar le ~itraia, eu un simtamant pe care nu l-am lnteles sidescifrat lamei un preot liturghisitor, rnai apoi, fie ca era yorba depreoti de mir sau de monahi ~i chiar ierarhi. Trecand de imnelemari de laAnaforaua liturgic a , Parintele ajungea lamomentul candse rosteau cuvintele Domnului, de instituirea Sfintei Euharistii,spuse de Domnul Hristos la Cina de Taina din Joia cea mare:"Luati, mdncati. acesta este Trupul Meu, Care sefrdnge pentruI-oi, spre iertarea plicate/or" ~i "Bet; dintru acesta toti, acestaeste Sdngele Meu, alLegii celei nouii (asa rostea Parintele Arsenie),tarepentru val si pentru multi se varsd, spre iertarea pdcatelor"si apoi "Ale Tale dintru ale Tale, Tie Ti-aducem de toate sipentrutoate ", momente sublime ale Sfmtei Liturghii la Epicleza.

Dar cum au fast rostite de Parintele Arsenie nu auzisemniciodata lavreun preot ~inici dupa aceea. Rostirea cuvintelor eraamestecata eu plansul Parintelui Arsenie, era plansul mistic, decare am auzit mai tarziu. Era plansul omului ce se afla in fatacelui rnai mare mister, al nimicniciei ornului in fata lui Durnnezeu,at ornului ee se socotea nevrednic sa faca acest lucru dumnezeiesc,sa aduca aminte credinciosilor mornentul instaurarii SfinteiEuharistii, la Cina cea de Taina,.. Era plansul amestecat ell lacrirnial Parintelui Arsenie, moment de 0 traire si incarcatura spiritualscum nu mai auzisem. In acelasi timp, credinciosii, ingenunchiati,traiau si ei momentul: se auzeau in surdina oftaturi sau chiarplansete, Credinciosii fiind si ei luminati, de mai inainte, despre

15

Prin anul 1943 s-a organizat 0 capela pentru elevii deliceu sifetcle de Iagimnaziu (numai 4 clase) incetatea Hig~ra~ului,toemai in sala tronului lui Mihai Viteazul, care atunci nu era

14


11/66

I'

/I!IIII'IIIIII,II

I"I II

1/ 1

I ~ I/1: 1 /

II , J , /II II

~ . . J I I

sublimitatea mornentului l iturgic respectiv,... Estc aiel, la Ep iclcza. momcntul de t raire maxima

duhovniceasca a constiintci umane 3 crcdinciosilor si prcotilor,Iuminata de harul Sfantului Duh, mornentul sublim si dumnezeiescal Sflnrei Liturghii Ortodoxe. (Hclrturii despre Parintele Arsenic,Ed. Imago, 2003, p. 29-34) ir Nico/ae Streza) Un am atilt de mic cum sum, indraznesc eu grcu s a scriu

despre un am atat de marc, cum a fost $ i ramane sfantul ParintcArsenic Boca. Am spus mare, dar cste purin spus; a fost un urias,un gigant al vieti] spirituale, ill trairc si-n invatatura. Nu trebuia s amergi la dansul de zcci de ori ca sa-ri dai scama cc marcbinecuvantare ti-a dat bunul Dumnezcu: Sri lntalncsti II I viata taun sfant! Infatisarca sa, cuvintclc felu! shu de a fi, I ' t , i irnpuneai ru edi at r e spect ~idr ag os te , d ar 1 !lm ai impunea ccva, ,. , c ev a t ai ni cdin adancul sufletului, vedeai ill dansul un Inger intrupat, un sranta l l ui Dumne ze u; ~ip en rr u a cc as ra n u-ti tr eb ui a te ol og ie s au a ltf el d eInva ta tu r ii , p cnt ru c a era 0 tr ai re a t l.in }c ita lc d e om, ill p re ze nta s a.

Dar, oricat U$ cauta s a descriu persoana dansului, n-as putea s-o fac cum trebuie. S i $t i~ i de CC, oameni b un i? P cn tr u ca pe sfintinu poti sa-i descrii; ca sa-i dcscrii trebuic sa f ii tu insuti sfant .. 55 -iintelcgi viata ~i trairea lui. Sfinti! traicsc in tacerc, esre 0indrazneala sa incerci s a s cr ii des pre ei . Daca sfintii nu sc descriuunul pe altul dedit prea putin, atunci cum as putea ell s a indraznesca scrie mal mult la a dr es a P ar in te lu i A rs en ie Boca, care a fost ~iram ane un mare sfa nt p en tru su fleru l m eu ~isunt sigur ca nll numaipentru al meu.Desigur eft fiecare sfant a avut in viata lui, ca $1dupa rnutarea

lui Ia cele vesnice, oameni care l-au iubit si pretuit, dar si dusrnani.De accstc categorii de oarneni a avut parte si mai arc mca Parintelc.Sunt oarneni m ulti care I-au iubit si-l m ai iubesc inca, si-l vor iubimereu, dar sunt si oameni care-I vorbesc de rau pe Parintele. Pentruacestia din urma dati-rni voie s a aminresc ceva din Sfanta Scriptura,care se potriveste acestora care sc cred m ai curati, rnai drepti, m ai

16

111I\_'kp~i,mai buni decat sfintii lui Dumnezeu: "Pui de napdrci., II/II ati putea voi s a spuneti lucruri bune, cdnd voi sunteti rai?(ill i dill prisosul inimii vorbeste gura ...Caci din cuvintele tale veiri \(()s//m'i vina. ~'idin cuvintele tale veifi osdndit" (Mt.12, 34-37)Irumnezeu sa va icrte pe toti care l-ati vorbit de rau si-l mai

\IIIbiti inca, ca nu ~titi ce ziceti! Daca Parintele Arsenic le-a vorbitIllItlI" oarneni mal aspru, mai "dur" cum spun altii, a facut-o pentru, " dansul stia plamada fiecaruia dintre noi. Sigur, a fost $ i aspru,,Idl' cu accia dintre noi eu care trebuia sa fie asa, ca acestia sa ia.unintc la viata lor si ca s a se smereasca. A fost deci, 0 asprime',I:illta, nu ca sa darame ornul, ci ca sa-! zideasca.

1) ac a u nc le a fi rm atii p e care l e- a f acu t Parinrele, p ut in e l a n um ar ,1 1 1 1 s-au adcverit (dupa spusele unora), apoi oameni buni, aduceti-\'; \ ami nt e c il n ic i profetiile Sfantului Nifon ~ i ale Sfantului CalinicIl',i',atc de sfarsitul lumii nu s -a u ad cv er it, p rcc um si profetiile altorII urri sfinti BU s-au adeverit, dar toate aceste "neimpliniri" ale.puxclor acestor sfinti nu diminueaza ell nimie sfintenia lor. I n .,tilt: Pe cand era la Muntele Athos, Maica Domnului l-a dat peI';',nntcle Arsenic, timp de 40 de zile, in g rija u nu i s fan t c ar e tra isepl' pamant cu vreo doua sute de ani inainte: Sfantul Serafim de":Irov (icoana acestui mare sfant a fost pictata de Parintele Arsenieb biserica Draganescu). Sf Serafim vcdea ce e in inima fiecarui11111 ~iavea darul proorociei. Odata un om f-a intrebat: .Parinte., 1 11 11 stii asa de bine toata viata mea?". l-a raspuns Sf Serafim:Ell nu stiu nimic, eu m a rog, si primul gdnd care imi vine inutima mea ilstiu cuvant de laDumnezeu. Dumnezeu este eel care~(i(' taina inimii tale, eu sunt doar un duhovnic", Dar Sf Serafimmai ~igresea $ i anumc atunci cand nu se ruga ("Cand raspundeam(II mintea mea, fiiceam gre!je[i"). Am amintit accst lucru pentrue C I , din multirnea (rniile) de proorociri pe care Parintelc Arsenicle-a facut, unii Ie-au retinut : : ; i Iepovestesc si Ia altii numai pe celecatcva care nu s-au adeverit]. Dumnezeu lucreaza cum stie E1.Omul ramane om, Oricat de intelcpt ar fi si de sfant, cl tot amrarnane, N um ai B unul D um nezeu cste si ram ane A dcvarul absolut,

17


12/66

Ne spunea cat de arnarat a ajuns Domnul Hristos din cauzapacatelor noastre (atunci era $ i cornunismul in fIoare) si ne sfatuia:.Faceti milostenie, dati fa sdraci, dati la neputinciosi, fa orbi, faschiopi. Cercetati bolnavii, dati-le de mdncare, dati-le apa ...Dacavoi nufaceti bine, cum de asteptati binelel? La tiganii tineri s a nule dati ca e pdcat. Toti tinerii pot munci".Studentii de la Facultatea de Teologie din Sibiu ii facusera 0

cantare frumoasa Parintelui Arsenie:Refren: Ne cheama la sfintenie

Parintele Arsenie;Veniti, veniti, veniti,Veniti, veniti, venitiSi crucea lui Hristos primiti!Veniti acum sa luam darulLa Manastirea Brancoveanu,Veniti acurn c a t mai e vreme,Ne cheama Parintele Arsenie.

Inainte de a ajunge la manastirea Sambata, dupa ce a terminattc olo gia , a u vrut sa il casatoreasca, sa fie preot de mir, Si Parinteles-a rug at la Dumnezeu sa-i descopere ee s a faca: sa se calugareascasau sa se faca , -eot de mir. Si a avut un vis si is-a spus:.Manastirea". A 1.lecat la Muntele Athos ca sa primeasca InVataturid uh ov nic es ti s i S-(l rugat mult la Mantuitorul s i la Maiea Donmuluis:I-I indrume la un duhovnic iscusit, care sa-l calauzeasca bine Inviata calugareasca. S -a rugat mai intens la Maica D ornnului si avenit Maica Dornnului, l-a luat de mana si l-a dus pc un munteinalt - prapastie mare si in stanga si in dreapta - pe care nu puteaierge nicicum cu piciorul liber, L-a dus pe varful muntelui si l-a'cdintat unui sfant care traise cu 200 de ani inainte: Sfantul

.icrafim de Sarov. Acesta I-a invatat viata calugareasca. Apoi, decate ori avea nevoie de duhovnic mergea in locul acela singur, Inva rfu l mun te lu i,Cand au venit securistii sa-l ia, sa-l aresteze, Parintele nu erapregatit s a plece. L-au luat cu forta si l-au ureat in rnasina, ZiceaParintele: . .Lasati-ma putin, ca mergem imediat . N-au vrutnicicurn, dar nici masina nu pornea. EI a zis: .. V-arn "pus sa rnaldsatiputin si mergem", Dad au vazut eil nu porneste, l-au lasatpc Parintele s a faca cc avea de facut, dupa care a venit, s-au urcatin masina si a zis Parintele: "Saplecam ". Daca nu era ingaduit deD um nezeu sa fie arestat, nu putea fi arestat de nicaieri,

Cand era in ch is in celula, ce i care Il pazeau 1 1v ede au cu cartea,ell lumanarea aprinsa, citea si se ruga. Cand deschideau celula numai era nirneni, lnchideau celula si iar Ii vcdeau si s-auinspaimantat. A ajuns pana la mai marele inchisorilor, care, standmai rnult de yorba eu el a zis: ,,1"loinu putem s a tinem asa cevaaici, cum de tinem un am nevinovat in puscarie? ".Cand era In canal, Parintele muncea din greu si isi depasea

intotdeauna norma ~tera foartc apreciat de cei care 1 1pazeau, Odataa terminat mult rnai devrerne norma si a zis celui ee-l pazea: ..Imidai voie s a md odihnesc putin? ".Acela I-a lasat sa se odihneasca.A vazut apoi di trece 0 ora, tree doua si au intrat in panica cei ce-

21

II I

Veniti la Sambata de Sus ...Erau 5 strofe, dar nu le tin minte. Parintele nu-i lasa sa cante si

spunea: "N-o cdntati, cii rna leagd! ", Cum venea Parintele veneasi securitatea cu IMS-ul (rnasina) dupa el. L-au dus la canal si inalte parti, Odata am auzit di c la biserica Draganescu si am fost demai multe ori. Aveam si 0 rugaciune eu care r n a rugarn pentruParintele Arsenie. Le-arn zis-o multor femei:"Doamne, tine ferieit pe Parintele Arsenie iubit;ilapara, 1 1 pazeste si de rele II fereste,Da-i bine, sanatate, da-i iertare de pacate,viata lunga pamanteasca $i da-i, Doamne,Imparatia eea cereasca", (Paraschiva Anghel, Dejani)

II

Mie mi-a spus mosul Codrea eli atunci cand s-a dus inmunte, l-a intalnit pe Parintele Arsenie si atunei i-a spus cum aprimit el un duhovnic.

20


13/66

I (I I

1pazeau pe Parintele, L-au cautat si nu l-au gasit nicaicri, Ie eratriea de faptul ca, fiind pedepsiti pentru neatentie, 0 s a intre inlocul lui.La un moment dat Parintele a aparut si i-a zis paznicului: "Ti-

am ceru! voie s a md odihnesc, mi-ai dat vote, de ce m-at malcdutat?" Dar l-au chestionat paznicii mai in amanunt ~i pana laurma Parintele a spus ca a fost Ia inmormdntarea mamei sale! S-au interesat ~i intr-adevar la orele acelea Parintele fusese lainmormantarelCand I-am vazut eu pe Parintele Arsenie la Draganescu, era

mahnit, si avea de ee sa fie. Ie luase dreptul de a sluji SfantaLiturghie la Prislop si eea mai mare durere a Parintelui Arsenic afost ered asta: ea ne-a deseoperit noua multe taine, la toti, la multalume ~in-am urmat nimie din ele. Asta a fost cea mai mare mahnire,In 1946 cand a fost seeeta cea mare, aici la Sambata, s-a ureatsus in munte sa sc roage si si-a gasit un loc prielnic (la ehilia

Parintelui Arsenie, cum ii spunem acum). S-a rugat cu lacrimimulte. Si i-a aparut un Inger care i-a vorbit si i-a spus asa: " Ti-amascultat rugaciunea, du-te c o voi da ploaie, si spune la fume s a seintoarcd din cdile rele ", iar dupa ce a coborat, a inceput sa plouapana s-a umflat pamantul de apa. Dupa care a spus ParinteleArsenic. "Spre mdhnirea mea, nu s-a intors lumea la credintd".Din rnomentul aceta cum sa mai fie bucuros cand vezi ea te zbatipentru indreptarea omului si el tot rau este. Si totusi Parintele nua fost suparat pe noi, pe nici unii, ea ne-a ajutat si ne ajuta mereu.Cu rugaciunea, Parintele Arsenic i-a bloeat pe sovietici de n-au putut s a villa. la noi in tara. Spunea parintele Daniil ea in 196~el era la Draganescu si l-a trimis sa-l cheme din biserica, Tocmaise zvonise ca urmeaza un razboi (invadarea Cehoslovaciei). S-adus acolo, a intrat in biserica, dar nu-l gasea; s-a dus in altar si l-agasit in genunchi, plans. S-a sters repede la oehi. Parintele Buneseus-a dus in locul unde a fost Parintele si era umed locul de la plansulParintelui. L-a intrebat mai tarziu de ce a plans. Nu i-a raspuns,dar mai apoi i-a zis ca rusii sunt la granitele tarii. A plans Parintele

22

pcntru neamul romanesc. (Gheorghe Silea, 45 ani - Sdmbdta de.\/1 s] Cand era arestat la Canal, a cerut permisiunea gardianului

.lc a-i acorda trei ore de odihna (pana la ora 17). Dupa un timpardianul trecand in control a sesizat absents Parintelui, dupa careId' t a la rm a g en era la . N u l-au gasit, da r la ora 1 7 P arintele a aparur

undc i lrnsase ga rd ianu l, Afost intrebat uncle a fost, la care Parintele]\ raspunde ca a fost la irunorrudntarea mamei sale. S-a dat telefon1\ primarul din satul Parintelui (Vata), confirrnandu-semmorrnantarea ~ip rezen ta P arintelui acolo . (P rof. C .F .)

Catalina i-a aratat unui preot, In catedrala din Sibiu, unom cu 0m a n a ce 0 tinea nemiscata si i-a spus: Omul aeesta 1-a batut pe Parintele Arsenic llmchisoare, la Brasov. Mi-a spus-ochiar el. Cand I-a lovit foarte tare, Parintele a spus: .De acum,Imina aceasta a fa nu va mai bate pe nimeni.; Si imediat a zbierataccla didmana i-a facut rnoale. Si s-a intors catre Dumnezeu, el~ifamilia lui . IIvedearn noi plangand in catedrala, dar nimeni!Ill stia taina lui. (Pr. Petru Vanvulescui Parintele a facut cateva facultati, era foarte invatat. A fost

unic in felul Iui. M-am pornenit cunoscandu-l: de Ia parinti, de larude de la veeini de la toti care l-au cautat si s-au folosit de, ,Pur in tele Ar sen ie .~titi ell: fost 0bUMvreme Ia Manastirea Sambata. Traia foarte

modest illmulta rugaciune ~i lucre aproape zi ~i noapte. Acolo s-till adunat toate amintirile despre Parintele, a le satenilor nostri di nara FarraraSlllui pentru ca de multe ori, oamenii acolo se., ,

spovedeau, acolo e irnpartascau, acolo mergeau la l~anastire, dedragul Parintelui si de putcrea sa dumnezeiasca. Insa totusiParintele Ii rrirnitca sa sc imparta~easea Ia preotul parohici, decinu-i arragea asa ca un magnet ell sa risipeasca parohia 9i lucruleesta il face a ~i cand era la Draganescu; zicea: .Du-te mii si tespovedeste fapreotul satului, fa preotul paroh si sd-ti dea canon,ell [i-am spus ca t ti-am spus ... to

23


14/66

/1

I. . .

Bineinteles di la Sambata, in anii in care a stat, a facut multeminuni. La Parimele au fost si parintii mei, si bunicii mei, au fastsi rude le mele, si vecinii si am avut si 0 ruda la Pojorta care a fastca un ucenic al Parintelui,

Mitro politului Anto D ie iispusese la Prisiop: ' . , 1 1 I I d . tu 0 s a ajungimitropolit, tu ajungi un om mare ", desi inaltul era student sauseminarist pe vrernea aceea. Cand a fost aid Inaltul Antonie iasfintirea unui monument al eroilor, rn-a intrebat de ParinteleArsenie si am stat putin de yorba si I-am intrebat atunci dad! esteadevarata aceasta yorba a Parintelui Arsenic, si a zis ca da. Pacatca s-a imbolnavit Mitropolitul Antonie, pentru ca dansul a cautat,stiu eu, s a scoata nu nurnai 0carte, ci sa-l eanonizeze pe ParinteleArscnie. Eu ered ca Inaltul Antonie care l-a eunoscut, i-a stintviata, i-a stiut puterea dumnezeiasca, ar fi facut prirnul pas inSfantul Sinod pentru canonizarea Parintelui.Nu rna indoiesc di puterea lui Dumnezeu si tntelepciunea luiDurnnezeu 0 sa lumineze mintea ierarhilor din Sinod, ca s a facapasul acesta, sa-l canonizeze; plus di. avern cativa ierarhi deosebiticare I-au cunoscut pe Parintele, cum e preasfintitul Laurentiu, careeste din Sambata. Apoi preasfintitul Daniil, care mi-a fost colegde facultate, Eu i-am spus de Parintele Arsenie. Cand a ajuns laBucuresti, la doctorat, I-a cunoseut pe Parintele ~i Parintele I-asfatuit sa ia drumul calugariei; i-a ajutat Dumnezeu sa ajungaarhiereu. (Pr. loan Ciungara, Copacel} Cand era copil, mitropolitul Ardealului (Nicolae Mladin)sarea peste capitele de fan, iar Parintele Arsenie i-a spus: "Ma,

cdnd veifi ell toiagul in m a n a sd-ti aduci aminte side noi". (LuciaBiirsan, Beclean)

.;, .uunga acolo sa iimai incurajeze pe oameni. Unii se descurajau.1';llllltcle sapa in loeul celor care nu puteau sa-si faca norma. Sapa,\'l;1 de repede c a irnediat facea norma si ajuta si la altul. (Ierod.' ..ronim Coldea) Parintele Arsenie umbla vara eu slapi de lernn cu curea.

IHtlrsan Elena - Sdmbdta de Sus) A amenajat si 0 gradina frumoasa lang a staretie, s-a tras

IIIl fir de apa curgatoare prin gradina, s-au adus pietre mari,.uucnajandu-se rnese de piatra, Hinga care s-au facut banci derncsteacan, s-au plantat pomi, flori, s-a facut un mic lac intr-o"jute a gradinii, lac in forma de inima. La acellac au lucrat studentiiIII 1946 si s-a numit Lacul studentilor, Acolo am plantat si eu 0'.alcic pletoasa, care este pana in ziua de azi. (Pr. loan Sofoneay

Avem momente si prilejuri din zi 'in zi sa sporim pasiinostri la mormantul Parintelui si s a il consideram ca a fost un'.I;int in viata noastra si ne-a rascolit inirna. Ceea ce ne-a disco lit.uunci pe noi tinerii, rascoleste acum marea masa. De ce? Pentrud\ il socot ca este eel mai darz reprezentant al trairii vietii pepflmant, al sfinteniei, mai cu seama al sfinteniei familiei,

Se vorbeste si despre viitoarea canonizare a Parintelui. Nu errcaba noastra, dar daca implinim porunca Parintelui, daca dovedimin fata mai-rnarilor nostri, civili si bisericesti, ca Parintele ..ne-aconvertit intr-o viata crestina dernna, de sfintenie, suntern taraindoiala - ~ieu indreptatire - cea mai buna marturie ca ParinteleArsenic a fost sfant". - Cuvdnt la mormdntul Parintelui Arsenie=:8 noi. 2002. (Pr: loan Sabau. 89 de ani) Parintele Arsenie este chivotul care ne-a despartit Iordanul,

cste Moise care ne-a despartit Marea Rosie. Dar este de trebuintaca 0mana de preoti, 0 mana de oarneni, sa avem indrazneala si sane asumam destinul neamului, destinul poporului care este insetatde Durnnezeu. Daca ne vorn arata netrebnici la ceasul acesta derascruce, atunci destinul nearnului nostru va fi doar 0 amintire.Dcstinul neamului nostru, care si asa e comprornis, si asa este sub

25

I

Cand I-am cunoscut eu, el nu era niciodata suparat, Era tottirnpul vesel, tot tirnpul zambea. Daca vreodata se intampla de tecert.a, si atunci iti placea, Parintele era asa un om, de iti placea deel st cand te certa. Pentru mine Parintele e un sfant.Parintele a suferit, a fost ~i pe la Canal. Durnnezeu i-a randuit

24


15/66

I I

ob~oc, .va fi spulberat pe toate "strazile" lumii care ne asteapta ~ine imbie. icuvdnt rostit fa mormdntul Parintelui Arsenie, 28 noi.2003) (Pr. Vasile Vlacl) Yin a 14-a oara, invitat de .Academia Duhovniceasca" de

la Manastirea Prislop si am observat ca turma Parintelui nu ascaz~t: Dimpotriva, dupa 14 ani, Parintele isi mareste turma deucernci , de credinciosi. Cand oare Sfantul Sinod al Biserieii noastrese va gandi sa ia 0hotarare privind fenomenul acesta, al uceniciloral miscarii spirituale legate de persoana Parintelui? 'El s-a saerificat pentru semenii sai, Cand a iesit din inchisoarea

de la Canal, a adresat 0 serisoare episcopului Andrei de la Arad~ .'" ,m care sena cam asa: .Ji multumesc lui Dumnezeu ea mi-a oferitaceasta sansa, inchisoarea. Am faeut lucrarea Lui. Am iesit matintdrit ca niciodata". [N. ed.: Dupa ce a fost eliberat Parintele amai rarnas 2 zile in inchisoare. Cand un gardian l-a intrebat de cenu pleaca, cl i-a raspuns ca cei din inchisoare au mai multa nevoiede el, decat cei de afara]. icuvdnt rostit la mormdntul ParinteluiArsenie, 28 noi. 2003) (Pr. Simion Tudoran)

Pictor de icoane ~i de suflete L-am cunoseut ca fiind si pictor. inca de cand era la

\.llllh{lta de Sus l-am rugat sa-rni faca 0 icoana eu Mantuitorul,\ lur.indu-se la Schitul Maicilor, m-arn du s acolo si mi-a ararat untlhllll1cu rnai multe tipuri de icoane. Nu am gas it nici una potrivita, I .1 L ITleiParintele a spus: " . . , 0 sa ti-L pictez asa cum L-am vazut. u", Cand am rners dupa icoana eu sora mea Maria Streza, Parintele'111 ;l spus: "eu timpul, aceastd icoand 0 sdfie un bun de valoare".I ,I intoarcere, cu motocicleta, ne-a prins 0 ploaic torentiala inIl'lkal. Dar, pe unde treccam noi (cu icoana) soseaua era uscata,Ii III stanga si drcapta ploua! S-a petrecut 0 minune!

1 1 1 icoana, in partea de jos, apar si Muntii Fagarasului (cuI ,'(castra Mare si Fereastra Mica). Asa L-a vazut Parintele ArsenieI'" Mantuitorul, cand se at1a Ia Manastirea Sambata de Sus (n.. . 1 ' pictura este cea de pe coperta cartii). (Streza Nicolae, 83 ani) Dupa ee ne-a dat binecuvantarea pentru cununie, Parintele

\Ixenic ne-a dat 0 icoana pictata de sfintia sa spunandu-ne ca va" ;lpijratoare easei noastre. (Cismas Eugenia, 78 ani, Fagaras) La inmormantare a vorbit Parintele Bunescu. Parintele a

,pllS c a s-a facut 0 pictura la Draganescu nu dupa carti, cum seI'lltcaza normal, ci dupa cum a vazut Parintele Arsenic. A$a aI"dat. Pictura Parintelui Arsenie este un unicat pc glob, nicaieri1111 cxista asemenea pictura. Pe toti, ~i pe sfinti si pe MaicaI 'IJmnulu~ i-a pictat dupa cum i-a vazut! Si toate scenele de acolo,1,lIlL pictate dupa cum le-a vazut!Parintele Arsenie a spus ca putea s a fie oriunde in lumea asta,

.lar l-a randuit Dumnezeu la noi, la romani, pentru rugaciunilemartirilor Brancoveni. Mantuitorul i-a spus sa fie pietor de suflete,.: 1 picteze in inimile oamenilor credinta, s a fad din oameni icoane\ II. S i a reusit! (Gheorghe Silea, 45 ani - Sdmbdta de Sus)

27

I I I Parintele Serafirn Popescu spunea: "Noua ne da Dumnezeuharul cu picatura, lui Arsenie i I-a dat ell gdleata", (MaicaAdriana - Schitul Comet) Pacat =poporul acesta nu a stiut sa-l fructifice pe Parintele

la valoarea lUI [Spunea Parintele un cuvant al principesei Ileana:"Rom.dni~ :.singur~ lara in eare sueeesul nu are sueees"J. Ar fitrebuit sa fie folosit la facultatile de teo logie, la seminarii lamanastiri, in toata tara. Nu sa fie tinut ascuns. Azi poporul romanar fi fost altuL Dar Dumnezeu are rabdare. (Pr. Nicolae Boboia :Porumbacul de Sus)

I '

26


16/66

Referitor la pictura de la Draganescu, ne-a spus ca oricatam cauta nu 0 sa vedern culoarca neugra aeolo [n o cd.: intr-oscrisoare pe care Nichifor Crainic i-a trimis-o Parintelui Arsenic,remarca optiunea acestuia, in pictura, pentru culorilc dcschise sivii, culorile raiuIui.]. (Mariana P. - Fagara:j)

La Draganescu este singurul portret a l Domnulu i nostru IisusHristos facut din puncte - Hristos dupa inviere. Daca stai departe,IIvezi ca atunci cand a intrat la ucenici si a zis "Pace voud!".Eu am pic tat 0 biserica in Dragus eu un mare pictor roman,

pr esed in tele p ic to r ilo r pe t ar a, i ar P a ri nt el e Arsenie, fiind pictor, pietac u e l s i l -am i nt re ba t pe acela: "Ce ai observat fa sfintia sa deosebit? ".Mi-a spus: "Nu vorbea mult, se ntga mult, mdnca piqin. dar niciodatanu l-am vdzut sa se urce sus pe scard. Pe frdnghie se urea! ".Avea 0putere fizica foarte mare. (Pr. Diimboiu Victor, Rdusors

A spus un parinte cand s-a dus acolo, la Draganescu:.Parinte. cefrumos ati pictat pe Mdntuitorull " ~ii-a zis: "L-ampictat cum L-am vdzut '' .Haina Mantuitorului era ca un abur, adicaalba, dar $i albul era un alb transparent. (Ierod. Ieronim Coldea)

La prima intalnir e cu Parintele Arsenic Boca, laDraganescu ... rn-a trimis in biserica s a vad picturile facute desfintia sa. Dupa un anumit timp, Parintele a venit in biserica si ampurtat 0discutie despre pictura, pe care a facut-o inspirat din Bibliesi Sfanta Traditie. Parintele mi-a spus c a i-a placut mult fizica $1rnatcmatica, vrand s a se faca aviator, dar nu s-a facut chiar dacanu a renuntat inca la ideea de a zbura. (Prof C.F.)

28

Prima intilnire cu Parintele si,..urmatoarele!

Eu m-am dus la Parintele Arsenie pentru tata. Era inrazboi,lntr-o sambata dupa-rnasa, se facea curatenie acolo, in altarul dinp{ltiurC, si rn-am dat pe l cl ng a d an su l si l-am intrebat: .Piirinte.I III/lJ vine tatucul?" ~i rn-a intrebat: .Llnde-i tatucu! tau?" Tatueuna in razboi, M-a luat de dupa g :a t $ i am mers eu el p a o a unde e, lopotnita unde se vindeau iconite si lantj~oare. ~i acolo si mi-adll () iconita eu Maic a Do rnnul ui ;i m i-a zis. " Vine, ma i , ~itdtucultuu ". Si a venit. (Elisaheta Filip, Dejanis Pe Parintele l-am cunoscut eu "ajutorul" unei tigari! M-a

1III1Iis mama prin 1933-1934 la manastire. Eram elev $ i aveam unIIa te care vroia s a se casatoreasca si, cum cram copii multi lap;'lrinti, fetele din sat il refuzau. Imi da intr-o zi 0 prescura si nistehfllluti si zice: .Du-te la mdndstire, fa Sdmbata, cd e un cdlugar111'0/0, dragu' mami . si roagd-l s a facti niste slujbe". Pe atuneic r a m la Sibiu la 0 scoala religioasa, care era patronata denutropolie. M-am imbracat, mi-am luat si mancarea si am pomit.Pc drum, prin Lisa, m-am gandit sa-mi iau niste tigari.

Ajungand, m-am dus liinga Parintele Arsenic ~i am zis: "Saru'''''lna parinteJ";., Bdi, de unde esti? ": "Sun! din Rdusor"; "Den' ai venit aici? ": "Am adus 0 prescurd si mi-a spus mama ca.lumneavoastrd sunteti mare slujitor si sa va rugati pentru fratele111( '11, care vrea s a se insoare ". A inceput sa rada si a zis: .Jeiprcscura asta si 0 duci acolo si Iu te grdbesti sa te duci aCGSa?";,.Nil r n a grdbesc "; .Bine. Hal cii te fin trei zile aici, IIi da si denuincare", Cand am vazut e a sunt bagat in seama, am inceput s ar n a incred in mine (mandria, primul pacat) ;; i sirnteam nevoia s a -mi aprind 0 tigarti, La Sambata e 0alee cu un gard viu de brazi sicu 0cadere de apa. Nu era nimeni, era dupa masa. Ma dau intr-uncolt sa-rni aprind 0 tigara. Deodata aud strigand pe cineva: .Bai,

29


17/66

tu de acolo, arunca tigara!", Mai stau putin ~ivad pe alee ea vine unom "Bai, ia aruncd pachetul si gala md, cu ele!". Asa a fost intalnireamea eu Parintele, Apoi m-a dus eu ella masa ~i le zice celor de labucatarie: "La bdiat ii dati mdncare cat i i trebuie, ca acasd fa mama",~iapoi catre mine: "Maine dimineatd te tii de mine ",Aeum, cand rna gandesc, imi dau seama di Parintele Arsenie a

fost eeva rar pe pamantul romanesc. Iubitii mei, ne-arn dus labiserica, a inceput utrenia, s-a facut liturghie si deodata a intrat uncetatean de la sat in biserica si-i striga Parintele: "Bal Gheorghe,ce-ai avut cu vecinul tau azi dimineatd? ",' "Pai ne-am certatPdrinte. Am facut un pdlan $ ; el a zis cd m-am bdgat fa el, eu amzis cd nu . . , " : "S i ce-ai vrut rna, ai luat securea sii-i dai in cap], . .Du securea aia acasa, co altfel sa stii cd e rdu de tine", Si a iesitomul si a inceput sa planga si nc spunca ca el, intr-adevar, a vrutsa faca 0 crima.Cand a iesit Parintele din biserica, era 0 femeie de vreo 50 deani, paralizata de mana dreapta si zieea: "Ajula-ma Pdrinte sdfaccruce!" si cand a strigat Parintele odata la ea: .Duh mut si surd.iesi.: Hai, fd-]! cruce odata!" si incet-incet si-a facut cruce. (Pr.Damboiu Victor. Rdusors

" I Hillen ca sa repetam ~inoi , Ce avem, asa ne trebuie". Sa -i mu l tumimItu Dumnezeu pentru to ate, ea stie Dumnezeu pentru ee ne da . Sa"Will rabdare, Sa ne rugam pentru vrajmasi, (Ana Ritivoiu. Sibiu) Eu l-am eunoseut cand eram copil. Tata lucra cu Parintele

:\, scnic Jachilia de sus din munte. La ehilie, inainte sa doarma, malpovcstcau si adesea vcnea Parintele laei si le spunea: "Faceti liniste,II('II trebuie sa rna rog! ". Cand se ruga si ceasul de buzunar il. ,. .cundca ca sa nu-l auda. S i In loc de perina avea 0pietroaie Ia cap.

rata cu cumnatul sau (In total 12 insi) au lucrat acolo 2\i\ptamiini. Eu cu fratele meu pie cam sambata pe jos si dormeam''''010. Parintele servea masa acolo si zicea: .,Cam cum suntem'"11 aici?' si tat a a zis: "Ca Domnul Hristos cu apostolii "; "A$ama], (J~\'Q." In ultima vineri a zis: "Acum cobordm jos. Va ducetiIII 1'(1spalati si asteptati, cd s-ar putea sa nu mal urcdm. ina/luisturopolit Balan nu prea e de acord cu ce facem noi. A zis cii1111 em cuib de partizani. $i va spun eu duminicd, dupa slujba,. / , / 1 ' ( " / ne mat urcam sau nu. " Asa s-a intamplat si nu s-au mai dus."Ju a mai durat mult ~ipe Parintele l-au arestat si I-an dus In cetate,.lIl'I Ja Fagara~, prin 1948. L-au dus pe Parintele acolo, dar la 7.lunineata gaseau toate usile deschise. Si de aici, de frica, l-au dusL,canal. 0 fata de colonel de securitate, il simpatiza pe Parintele si, II rugat de tatal sau sa-l scoata pe Parintele de acolo de la canal. L-IIscos. Si P arin te le a z is. "Nu plec! Locul meu este aici. Sa le dau la.iameni curaj". Acolo, Ia canal, duceau profesori universitari,IIlgincri, colonei, generali . Dar si acolo le era frica de Parintele.Cand era Parintele Arsenie se aduna foarte multa lume la

SIImbata. Parintele, cand nu era slujba, ne aduna pe toata lumea siIIspunea la fiecare care ceva. Parca-l citea, ca pe 0 carte. Am avut1 1 1 1 fin si s-a gandit sa mearga si el sa se spovedeasca ~i s a secuminece la Parinrele Arsenie, dar el niei nu postise si fuma mult.' ; i i cand s-a dus i-a spus: "Tu sa gaff sldnina din traistd si sa'gafi/Igiirile din scorbura de unde Ie-at pus". Apoi a zis: "Mal stdmIIIJ(inca trebuie sa mat vina unul de pe drum ca s-a bagat in capul

31

II,

'I

III I

II, I

L-am eunoseut pe Parintele in 1973-197 4 ~i persoana carem-a trimis a zis sa nu intreb nici un politist cand rna due laDraganescu. Cand m-am dus tocmai pe un politist am intrebat simi-a ararat unde era Parintele. Am ajuns pana la urma aeolo sicand mi-a spus pe nume - .Ana" - eu am incremenit si nici nu ammai zis nici un cuvant, Am plecat inapoi acasa cli imi era frica - deunde rna cunostea eu numele Ana?!Apoi am revenit dupa un an-doi, Am fost cu un frate care-i bolnav

de schizofrenie ~ii-a spus: "Ma, tu de cancer fap ldmdni vei muri ",ca fuma foarte mult. Spunea ca ,faradelegile oamenilor aducpustiirea pe pdmdnt ". Am zis ca avem neeazuri in familie ~i elzicea eli asta inseamna d\ ne iubeste Dumnezeu. De multe ori zieeas a avem rabdare ~imai zieea: "Ce aveti, asa va trebuie". Tot ~~

30


18/66

I 'I'IIIII

I.1 Lisei intr-o gradinu!a si a luat cdteva cepe ". Dupa ce a aparut : ; ; i

acela i- a spus: "Ai intdrziat. Te-ai bdgat in caput Lisei intr-ogrddinutd de ai luat ceva ceapd". Era sa cada acela de rusine.(Dobrin loan, 67 ani, Saviistreni) Eu am auzit multe lucruri despre Parintele Arsenie de la

tatal meu si-mi doream sa-l cunose, numai ca in tinerete nu amavut 0viata tocmai p la cu ra l ui D um ne ze u; am fost dansator ~inuprea cautam biserica, Asa se face eli l-am cunoscut mai tarziu~dupa ce mi-a murit unul di n copii , prin 1987 . Nu aveam curaj s astau de verba eu un duhovnic bun pentru ca stiarn ca l sunt depacatos. La Draganescu l-am vazut p e Parintele, N ua rn vo rbit ellel; ne-a spus 1a modulgeneral multe lucruri , sfaturi duhovnieestifoarte bune de care insli nu am tinut cont.Am mai fast la Draganescu de cateva ori si nu l-am mai gasitpe Parintele in schimb am fost gasit de Parintele.... am sirntit

prezenta Parintelui, chiar daca nu l-am vazut in realitate.Cu un an de we inainte de a muri Parintele, am mers Ia Prislop.

Parintele era acolo, n-am vorbit direct cu cl, era cam bolnav Candm-arn dus la altar sa r n a inchin, era parintele Daniil acolo si m-aintrebat ce necazuri am, de ee-l caut asa pe Parintele Arsenie."Parinte, nu am nici un necaz, necazurile pe care le am eu, mi le-a dat Dumnezeu pentru pdcatele mele si le merit. Eu vreau s astau de yorba ell Pdrintele asa, sll primesc binecuvdntare, sii rnafa sub acaperdmdntul lui". Am fost atunci pentru 3 zile, dar amstat 5. Im i amintesc ca nu vroiam sa plec. Simteam duhul Parinteluiacolo. M-a luat parintele Daniil a treia zi si mi-a zis: "Frate, grijiletale sum rezolvate". N-am putut sa mai spun ceva. Ce am avut eude spus is-a spus Parintelui! Am trait momente deosebite.Era acolo si 0 femeie care a plecat de acasa si nu a stint barbatul

ei nimie. S-a dus la Parintele ~i iiera frica ca Inrorcandu-se 0 s-obatao Si i-a spus Parintele: "Te dud linistita aeasii ca nu-ti facenimic. Ai s a vezi cum Ieprimeste!" si cand a ajuns acasa a prirnit-o barbatul eu bueurie. S-a bucurat di a fost nevasta-sa la Parintele

32

\ r '.l'llle. (Gheorghe SHea, 45 ani - Sdmbdta de Sus) C


19/66

! i trebuie, daca aifdcut numai un copil ". Parintele zicea imcdiat~ra sa se intoarca sprc ornul aceta, privindu-rna tot pc mine: "A$a~t~rebuie ~ac-aifacuf numai un copil". Apoi vorbea altuI si altulst altul.. ~l va spun eu mana pe i ni rn a c a toate sfaturilc ~i gandurilecare imi treceau prin minte erau rostite de Parintele Arsenie Bocacuvant eu cuvant, rara a rna scapa din privire. M-am cutrernurat!Cred ca am inceput sa tremur la propriu, uite asa mi s-a ridicatparul pe mana ~i mi-am zis: " Vai de mine, s a vezi cd Pdrinteledsta imi citeste gdndurile ... ". Pur $i simplu Ie spunea oamenilorce g~ndeam eu! Si, tot privindu-ma in ochi, deodata pe chipulluia aparut asa, un zambet straniu, abia schitat, care ascundea celemaioadanci subintelesuri. Un zambet ee voia parca sa-rni spuna:"El, ~ezi ca stiii"!... " De atunci, l-am urrnat rnereu pe ParinteleArsenie. Eram flamsnd sa rna spovedesc lui.A doua oara cand am mers la Parintele n-am putut ziee decalatat: "Pdrinte, am 26 de ani si nu stiu ce s a fac. S a r n a insor sau

sa m _ ~ calug~resc?". Parintele s-a uitat asa la mine $ i mi-a spus:"Mal, nu estt bun acuma nici de una, nici de alta . .. ". Tarziu mi-am dat seama ea a fost raspunsul eel mai potrivit, unul demn deun mare duhovnie.Parintele Arsenic nu contenea sa-rni porunceasca sa dau la

Teolo~ie; l-am sp~s. ea se intra greu la Sibiu, ca se intra eu relatii,eu barn: In plus, mCI nu prea voiam sa ajung preot de mir, caci arfi trebuit sa r n a casatoresc, ori eu ravneam calugaria, Era primavaralui' 89 - anul mortii Parintelui Arsenic - si atunci mare Ie duhovnica~roa~e mi-a poruneit: .Da laTeologie, caci eu 0 sa rnarogpentruttne $l-~ s a ~el~~e$.ti!Ultimul meu gdnd pentru tine este acesta:faTeologia, cact prtn Telogie vei ajunge la calugarie: " (PiirinteleDumitru, Mdnastiren Sf Ilie - Albae)

I III

I II

r

Era un rnos, Ilie, care avea vedenii ~icare nu manoa decato data in zi (pana la ora 7), paine si zarzavat fiert, cu sare si otet.~l a avut porunca de la Domnul sa faca 0manastire la Bueium.Intr-o alta vedenie, Dornnul Iisus Hristos i-a ararat la Bueiurn 0

34

III(lpl:rc la subsol, unde erau moastele unui sfant, lara cap, ~i l-a,1.\1 porunca ,,sa-i faea c ee a c e tr eb uie ' . MO li I lie a in te le s ca trebuie.a I ladi 0 racla din argint, i ar d in alta vedenie a inteles ca este'IIIh a d e S fa nt ul Ioan Botezatorul. Scene le de pe racla (in legiiturii,II Sf. loan Botezatorul) au fost facute de Parintele Arseniell' llIlcctul, schitele) ; pe atunci lucra la Atelierele Patriarhiei (de la',dlllul Maicilor). Apoi Domnul Hristos i-a spus mos ulu i H ie c a,lr Smntul Nicolae trebuie sfmtiUi raela. Mo su l m -a trim is s a a du e1 "l:I \ $ i a zis catre fetele lui : .,si i-mi cautat i doua randuri de haine, & I mine r n a a re st ea za ", C and am v en it e u racla, cand m-arn dat111'1 1 m tren , a zi s un om : .N el ule , t l . .. asteapta securitatea". Mosul

lc ja a re sta .t. C an d am tre cu t prin fata politiei ~i securitatii,1 1 ItIcare erau cu mine au fugit. Am venit cu racla, am trecutIII t fa lor !? i nu mi sa intamplat nimic! ~i s-a sfintit racla. Ln.I Mentionam ca ELisabeta Sandru a fost numita de mosul Ilie

'.\ vc ocupe atat de construirea Manastirii Bucium cat !? i a raclei,',.,.'~Il'lziea continua sa conduca lucrarile ce se fae la Man. Bucium.L'asa Pelerinului", Racla se afla in biserica din Hurez, in, ,,,ludic].I'e mosul Ilie l-au dus la un spital de nebuni si un nebun 'illa. Dupa 5 zile mosul zicea: .Doamne nu mai pot implinirunca Ta ca a~tia rna omoara". Si atunei zice Domnul HristosIl~1I1ui: ,,Adu Biblia mica sau Testarnentul ~ici teste laApocalipsa~ 2. versetul to" ,Acolo scrie: ,,Pe unii dintre voi va sa-i arunce

I lui ill t emn it a, c a s a fiti pus i la -ncercar e si veti avea 10 zilelo a necazuri" si nu vi se va intampla nici un rau. $i cand s-au implinit10 zilc l-a chemat directorul spitalului de nebuni si a zis , .Mo~ule..lumneata pled acasa. ~ vrea s a am si eu mentali tatea dumitale~& varsta durnitale". Mosul a rnurit la 91 de ani. (loan Bica, 76 deani; Voivodenii

Am venit la manastire ~icand am ajuns s-a ~inut 0predica,Am ramas foarte impresionat de predica pe care 0 t imn-o Par intele ,('dnd am ajuns acasa, aveam trei frali ~i sareau prin casa, faceau

35


20/66

toate minunile si eu rna uitam la ei si nu mi se parea firesc ceea cefaceau. Deja intrase inmine frica de Dumnezeu.Apoi nu l-am mai vazut pe Parintele pana la 25-26 de ani.

Aveam 0urticarie cronica ~i am fost internat in spitalla Bucurestisi acolo nu m-au putut vindeca. Trebuia sa-rni faca si 0 operaticsa-rni scot amigdalele din gat. In salon cu mine era un bucuresteancare mi-a zis: "Eu stiu un Pdrinte Arsenie, du-te la el". L-amintrebat unde e ~i a zis ca e pe la Schitul Maicilor, ca pictor. Madue Ia el acolo, dar nu-l vazusem de la 12 ani. Tot asa tuns era, eubarba. La un moment dat a aparut: "Ce vrei md"; .iSunt bolnav,am venit la dumneavoastra sa va cer un sfat"; .Du-te ma si fa-t:operatie o $ i scoate-ti amigdalele ca doctorii au dreptate. Altcevace mat ai? "; "Mai am 0 nedumerire. Eu nu cred cii existaDumnezeu", S-a uitat la mine si zice: "Ce profesie ai?"; "ismaistru mecanic"; "Ai citit multe cdrti"; "Am citit destule";.Biblia ai citit-o vreodatd? ": "Am citit ceva din Vechiul Testa-ment, eeva din Noul Testament, dar nu am terminat niciodataBiblia"; " Vezimd, atunci de unde stii tu ca nu existd Dumnezeu?Uitd-te famine. nu-s numai pietor. in lumea asta sunt atdtia oamenicare s-au dus si au cercetat pe fa Muntele Sfdnt, peste tot locul sinu-s nebuni si ered. Acum n-am ce sa-Ii spun mai multoAi de grijaca sunt dia de fa securitate t ne urmdresc",Dupa ce m-am vindecat am venit acasa. Mama soacra tot mereu

ne ducea la Parintele, Ia Draganescu, Am tot fost pe acolo, amavut niste necazuri, si odata zice catre mine: "Ma, tu ai vreundusman in lumea asta?"; .Da, am pe Ceausescu"; "Uita-te famine, cat va trdi dsta va fi bine de voi, cdnd nu va mai trdi, vafivat de capul vostru ".Altceva ce mi-a s pu s tata: e ra r az bo i ~i totdeauna c an d le venea

ordin de incorporare la oameni se duceau la Parintele sa sespovedeasca, Tata de colea, la un p a ha r, zice: "Sa te dud sa-l prinziputin de gat sa vezi cum seoate un glas ea un clopotel'' . Dimineatacand s-au dus, tata stamai in spate si i-a zis Parintele: .Jiai r n a incoacesi ma strange sd-mi capdt vocea". ($erhan Alexe, 73 de ani, Lisa)

Am fost eu sotul la Draganescu si cand ne-a vazut, ne-av pu s c rt noi ne impacarn bine unul eu altul, dar 0 s a ne despartim,~I dupa un an si ceva a murit sotul,Parintele m' '" spus ca sOWI meu avea blastamul inca din

pnntccclc mamei lui, chiar de la aceasta, din greseala, Cum s-ailll.-,mplat? A venit un pocait acolo in vecini si anunta sa meargahunc ca va prcdiea. Soacra a zis ca nu vrea ca el sa mearga lal,oci1iti . .Ba md due tu Marie, ea nu md pocaiesc". "Gheorghe,dill'll te dud, eu sa hiu al haluia (dracului) cd nu mai sunt femeiaI t , . nici nu rna mai eule cu tine". Nu 5-0mai dus socrul daca i-a!lIIS asa. Dimineata ea a mers la preot, s-a spovedit, s-a impartasit,citit niste dezlegari, dar n-o dezlegat blestcmul din pantece,

, I I l U soacra s-a spovedit Parintelui Arsenie, a zis ca a spus tot ce-It ~llut, dar in realitate asta n-a spus-o si a stat sub patrahir mult si1111~I-O mai amintea. Apoi Parintele a spus: "it spui, ori ti-l spunj ' " " . Atunci 0zis: "Aoleu, Parinte, n-ofl blestemul dinpdntece?",./ljl do ". Si marna eredea ca pacatul e iertat!

I)upa ce a murit sotul, baiatul vroia sa dea la facultate, si eu am"" ..Cum sa te dud mai bdiete acoto, cd eu nu am nici un sprijin;taua-tiiu e mort, iar fa facultate rnerg oameni eu bani, nu intri"1 " usor sifara sprijin". Si m-am dus la Parintele caci eram ~iI"urlc bolnava atunei si a zis: ,Jntocrneste parastas - el pieta acolo""r-un colt si nu avea voie sa vorbeasca pentru ea era urmarit dexccuritate - si pe baiat lasa-I, cd reuseste ". Si asa a fost.Se uita asa tintit la tine si apoi zicea. Socrul meu, lucrand lamftn..st ire, mai punea care 0 tigara in gu ra . Pa r in te le predica si socrul

1\ 1lila. Si 0 zis Par in te le . "Miii. eei ee iaufocul in gurd nu vor vedea",(a lui Dumnezeu'' si s-a uitat asa eu ochii drept la socrul meu.Accs ta , c an d a iesit de pe p am an tu l m an as tirii, a aruncat t ig ar il e s imill mult nu a mai pus in g ur a tig ar i, I na in te de a-si da sfarsitul a,,\lut 0 vedenie si zicea: .Llite ee de rugaciune faee PdrinteleScrafim si eu Pdrintele Arsenie si ce de eete ingeresti!" A fost incum" de duminica dimineata pana marti seara, iar in timpul aeesta-utletul lui a umblat si a fost purtat ~i in iad si in rai. Dupa ce s-a

37

II

III

I

I III

I

36


21/66

I. . I I

desteptat ne-a spus: .Vai ce chinuri sunt in iadl ... Sii stli cd eu amlost marl ~iam inviat". In timp ce a fost incoma l-a vazut pe sotulm eu m ort, a v orbit eu el ; era cu do icopii l nt r- o g eM in ii c u f lo ri ce le ,iar sotul meu i-a zis: .Fdticule, matale mai starputin ~i apoi vii lamine". Si soacra era mcarta si l-am intrebat daca pe mama n-avazut-o: ,,N-am vdzut-o dar am auzit-o " ... Si zicea ca a fost mortsi a I nv ia t s i ca 0 s a ma i t ra ia sc a p ut in , Si a mai trait trei saptamani.Ne punca sa-i cantarn cantari de la manastire. Ii p lacea.Samarineanca Lalantana ", "Zece fecioare" ...Erau ~icare merge au la Parintele ! ; i i dacs nu Ie convenea ceva,acestia nu se mai duceau. Iar care au fast oamenii manastirii, aceiamergeau. Noi ne duceam pe jos 16-17 km. Eram insarcinata si m-am dus pe jos; cram vreo 30, 40 de in~ide pe sate si mergem perand In fata sirului, caci era iarna, asrfel ca nu numai unul sa rupazapada. Apoi cand mergea lumea pejos, de era Parintele aici, zicea:" Cela ce dd un pas cafre Dumnezeu, Dumnezeu da 100 cafre el.deci pasii fa mandstire sun! platir;".Clod am fost odata la Parintele mi-a spus: .Dacd e.~tiasa

nelinistitd, intreaba pe cineva si si ifaci un canon ". Mvarn dus lao maicuta care a murit si e inmormantata laPrislop. Si a zis sa-rnia le g u n S fa nt si sa -i c itc sc ac atistu 16 sa ptama ni. Am a le s p e S fa nt ulNicolae si i-am citit acatistul 6 saptamani si dupa ce am terminatde citit, innoaptea aceea am fost la Pitesti unde era baiatul arestatsi pe la doua noaptea m-am dus $ i am dormit, iar catre ziua amvisat di a venit Sfantul N icolae si m i-a zis s a nu r n a mai neca jes c ,s a nu rna mai supar cil am s a m~iimbolnavesc de inirna, iar baiatulnu va sta nici un an de zilc la inchisoare, cu toate cil are 5 ani. Pcdata de 7 va veni acasa. Eu am visat asta in data de 28 decernbric~j in ziua de Sfantul loan a venit acasa.Nu rn-a certat CD toate ca avea de ce sa r n a certe. Ls a certat pc

aI meu, I-a certat putin, da pe mine nu. Mi-a zis: "Tu nu merit!nici ceartd, nici aspru s a fiu eu tine pentru cd ai avut 0 viatiifoarte grea"; rn-a incurajat ca s a pot sa tree prin ce am avut detrecut.

I ,Imulta lume lc spunea toate necazurile ce le au. Nu se supara.lll .1 I in trc ba i. D ac a era cineva de avea un necaz mai mare, rnai,h-II"L'hiL I I c h ema deoparte $ 1 discuta eu el. A fost 0 femeie de la1( 1 ,I~;()\' la care i- a plecat baiatul pe munte si nu s-a m ai inters. L -III \;llltal eu avionul, ell elicopterul si Parintele i-a sp us exact unde,,\"l' ducii sa-l eaute. Am urmarit ziarul si am vazut ca l-au gasit1 11 11 ;' 1 ' " urrna.

Nil t rcbuia sa-i spui abso lut nim ic, el iti spunea tot. Am fast euIII\,VI care Ii tot mureau animalele si nu avea noroe de ele si i-aI'"" ..Dar de cdte ori ti-a fdtat vaca, ai dat fa cineva un kg de

. 1 / " " de pomona? Sau cdnd ti-a fatat oaia? Atunci du-te si do..., I/Ill/ inulsoare. " Si de atunci nu a mai avut femeia problemc.

1 '1 ; 1 I1 1 1 1i .l nu rn-ammai dus JaParintele, Ne-am dus 100 la rnormant,'. .un dus iama si nu era zapada pe mormant, erau flori.Ne-am dus ~i\ 1 1, 1. 10 1 a sa e ra (Milo~an Vionela,Recea, 71 ani) Surorile mele s-au facut maiei. Uncia din ele, inainte de a se

dll)~;lri, Parintele Arsenic i-a spus ca in familia noastra avem un,Iill)',;k Am aflat ca intr-adevar bunica mea a avut un frate ce a fugit'II I . un Rornaneasca, unde s-a facut calugar, iar cand a venit aieitoata'1'lIl1l';\ l-aprimitcu bucurie. "El s-a rugal lui Dumnezeu s a vafaceti\ "I maici", le-a zis Parintele Arsenie,

I < I t[ 11 meu a fost rotar si se purta foarte frumos ell toata lumea.I .md s-a dus ~i ella Manastirea Sambata, sora mea l-a vazut pe1'.llll1telC Arsenic cum iese in hainele de Liturghie ~ieu crucea in

Ill. ~imerge pami la clopotnira unde era tatal meu, caruia iiJ line: "Bine ai venit nene Petre, co s a te spovedesc" si l-af1llvcdit. I-a spus cli. e un om foarte cumsecade.I upa moartea tatahii meu, sora mea s-a dus lamanastirea Prisiop.

I.mda ajuns Ia poarta au inceput s a b at a clopotele. Dupa ce a intratr m l rebat : "Dar de ce ba r e t i clopotele? Hsi mai ca a r as pu ns : "A zisI! uintele Arsenle co e la poartd Maica Elefteria ~i ca a murit tatdl," Parintele a imbra~i~t-o ~j i-a spus: "Total tall a murit. MulJi, , dugari ar vrea sd ajungd unde e total tall, dar nu ajung. Tatdl tau

39

I.I I1/ 1II, i

IIII I

I I

38


22/66

- - -locuieste in alpatrulea cer". (Cismas Eugenia, 78 ani, Fagara ..) Intr-o zi, cand am mers la miruit, pe doua femei nu a vrut

sa le miruiasca si sa le lase sa sarute crucea. Le-a zis: "~0imergetimai intdi sa va spdlati pe buze ... Am ceva sa va spun voud. Vret!sa va spun inpublic SaU veniti fiecare la mine in casuta aceea? ",Svau dus fiecare In parte. Cand ieseau de acolo erau asa de ravasite,incat credeai ca le-e dezgropat din parnant. Una din ele zice: "Vaide mine, Parintele dsta-i sfdntl De unde stia el ce nu stiam decaleu si Dumnezeu? Cdnd mi-a spus ce amfdcut am crezut cd 0 s acadd cerul pe mine si eu r n a cufund in pdmdnt". Nsau vrut sa-rnispuna ce le-a spus Parintcle, dar de atunci una din doamne veneamereu la manastire, tinea post, Biblia si Psaltirea nu-i lipseau acasa,de pe noptiera. (Beleaua Ileana, Recea)

i I 1,11.1 -; ;I l-a intrebat: "Miii, tu ce problema ai? " Tata i-a spus di eu' I , - .\ - , ,; I d au a dm it er e l a f ac ul ta te , Mi-a spus ca nu 0 sa intru in primal" 1 ,,111111G-I sunt 0 fire emotiva ~i dupa ce 0 s a ies de fa examen 0 sa-mi"I ,l',I I1d cc am gresit, Asa a $ i- fost; am pieat a parra,

I 1 . [; 1 1 .1 . cand am rners la Parirrtele, tot dand la facultate siI-II'..lIld, im i incoltise un gand: s a merg la manastire. Atunci,

, If 1IIII'!L' adrcsandu-mi-se, fara ca eu sa-i fi spus ceva, a spus:~iI I(/ 1(/ mergi fa manastire trebuie s a fii pentru asa ceva "." , I f ' 1 I I 1 l 1 P . - Fagara~) I-ra in anu11983; cand am plecat la Parintelc A rsen ic cu 0

, . ld " II l~ 1 de familic. tmi plecase sotia de acasa (in lipsa mea),1 1 1 .1 opiii ~i lucruri din casa, lasandu-mi nn bilet pe masa, pc'\Iscsc. printrc altelc, ca ce a facut a facut bine si sa nu mil

.1 11 11 ; I ca s a 0 aduc acasa, ca nu va vent. in orice caz im i adue'1111,' l';1 im i spusesc cfmd era acasa, Cll catva tirnp inainte de aI I; J cste satula de viata .. , Eu nu am avut nici 0 cearta eli ea,t ,I determine saplcce, afara doar de faptul ca dorea sa se

1'1, III Hrasov, unde, de altfc1, locuiau ~i fratii si parintii ci.II.'I II,;,' 0 vrcme ~inu-mi mai gasearn nici scopul, nici rostul in

'II.ucusta. Nustiam cc sa mai fac, T in mmte ca rncrgearn p rin I I 1 1 1 I1 1 dL : I lU rna prea Intalncam eu oamcni, i n locur i mai rctrasc,1I1~',lIld ;; i spunand: Pcntru eeDoamne? De cc Doamne? Dupa 0, , 111l', imi spusesG cineva de Parintele Arsenic, ea sa m e l due sa-l"It ',,1,,;1 vorbcsc eu d'.insuf Cu doua zile inainte de a pleca ladansul,\ I . . 1~l '111 t ar a s a- l f vazut vrcodata in viata mea, ~iiata cum:

'n' lacea eli intrasem intr-o incapere mare, unde era foarte"til" lume iar irr fata tuturor era Parintcle Arsenic, vorbindu-le,1I1Il'IIt!Or. Cautam sa-l vad mai bine si dansul se uita la mine si'II IN lacandu-mi sernn eu mana: "Md. II I ala de acoto, vino". ," / ('{' ma. vino aici .. , '" si m-am trezit. Un amanunt: in visul'1


23/66

tu nu l-ai vazut niciodata?". Spunandu-i mamei cum arata in vissi cum rn-a chemat la dansul, ea a zis: "Dragul marnei.. nu maii~tr~b~m p~ nimeni n im ic , n e suim in tren si plecarn la Draganescn~l ai sa vezr c a 0 sa-l gasim ac010. S a stii os. te cheamal "

D upa doua zile am plecat la'Draganescu si nu m ica rni-a fostuimirea cand l-am vazut pe Parintele Arsenic imbracat in ace!eostum mara si cu ochelarii cu acea rama aurie, precum 11visasem.Arata exact ca in visul meu.Tin minte ca, inainte de a vorbi cu mine, a vorbit eu 0 femeic

care iiaratase fotografia eu fiica ei, dorind s-o marite. Cand i-aararat fotografia, Parintele a repezit-o, spunandu-i ca nu-i ghicitorsi nici vrajitor .~ii -a spus s a plece. Am ramas blocat pentru eil ~ie~ avea~ la rrune 0 fotografie, unde erarn eu, sotia si cei doi copiiai nostn. Dar cum sa mai indraznesc s~ i-o aratl? C a n d a ajuns indreptul meu, s-a' uitat undeva sus, Intr-un colt al bisericii cu 0privire atat de dragastoasa ~iparca rugatoare in acelasi timp.Doamne, ce ochi frurnosi avea, ce albastru curat : ; ; i frumos! Nuam vazut niciodata in viata mea asa ochi minunati! Avea cevadurnnezeiesc in ei si in toata fiinta sa. Iar eu am ~andit in acelmoment, repet, am gandit doar, precis i-a ararat eineva - vreuninger sau vreun sfant - si vorbeste cu dansul, spunandu-i ca I-amvi~at ~i i ll -a ehemat. Iar Parintele, 'lara sa coboare privirea aceearrununata, raspunse lagandul meu, in auzul tuturor, zambind usor:'l' c um s a-rn i due viata,\ I"II " adaugat ,un cuvant care rn-a surprins. Mi-a zis asa: "

, \d III g rU al N it cumva sa te apuci sa bei!!! ". lar eu, mal, < I I 1 1 ( ' mine de data aceasta, i-arn spus Parintelui: "Parinte, eu, !,,"III dill principiu", Parintele mi-a retezat-o imediat, spunandu-I ""i 1 / 1 ( 1 principiul tau si tu ascultd ce-ti spun eu!".\ f" II mi-a dat fotografia mapa i~ia pus mainile sale pe rnainile

~" (pC care le t ineam lateral, lipite de corp), spunandu-mi mai,,'IIII" cc sa fac si cum sa fac ell viata mea, ueluandu-si rnainile" ,'" pc mainile meIe. Toata lumea se mira de cum proceda

.. 1 11 11 ck: ~ispuneau: "Uite, draga, cum 11tine". Se mirau oamenii" II I 1 1 1 ;' 1 tinea Parintele ~inu-rni dadea .d rumul d in mainile dansu lui.1 I IIlip a vorbit eu mine. M a miram si eu de mirarea oamenilor.

\ 1 1 1 :1 ma i tarziu mi-am dat seama ea de fapt oamenii aveau dreptate, , , ' n ur c, pcntru c a Parintele Arsenie de obicei nu p re a p un ea mana. ",IIII~ni, eu uncle exceptii. S i din acele exceptii am facut si eu

,jlilt", sprc bucuria mea. Tarziu, mi-am dat seama de ce si pot satit III \';'1P arintele $i-apus mainile pc mainile mele ca sa-mi dea putere,. 1 11 1 \I lit cram deprimat atunci.\ I .uu inters acasa $ i nu dupa mult timp, poate dupa 0 luna sau

\ ' 1 1 11 1 11 doua, am inceput sa beau: 0 bere pe zi, apoi doua beri Iniii,\ t : i , apoi trei, pana am ajuns la "marea performanta" de cinciI,.,I pc zi Tara sa rna imbat, pentru di aveam "antrenarnent".\til cpuscm cu 0bere si ajunsesem treptat Ia cinci beri pe zi, uitand


24/66

de fapt de toatc sfaturile pc care le-arn primit de la acest am, de I: iacest Om al lui Dumnezeu, ell toata responsabilita tea mea, spunea Omul lui Dumnezeu a fost Parlntele Arsenic si ell greu scrnai poate naste un astfel de Om intr-un neam intreg. Uitasemd ec i a ce a profetie a da nsu lui, In care imi spunea: "Md. s a I1U cumvasci te apuci s a beii". Dar intr-o dimineata, cred ea era ora 6, ama uz it g la su l P ar in te lu i Arsenic sp un an du -ru i d e trci ori: .. " ' , f ( / e l l .:Mtu/(Ji.,. Nkic/{]cl!", Jar eu fiind trcaz, accste cuvintc ale Parintclu:le-arn intclcs cam asa: " M a, ce ti-arn spus cu lie s:1 n u b ci, m ii? "

Si din accl m om ent, din acel ccas, din acca clip a, In viata m ea 1111a m rn a: b au t niciodata, prin o ri cc s ta r: as ti trecut: bucu r ic , u c te r ic ir c .durerc, ncimplinire, eil cste ziua me a de nastcre sau a altora, nici 1111strop de alcool nu am rnai baut. Dar stiu ca I1U cste mcritul mCLI, 1:1t t l Parintclui Arsenic. Dansul ~i ru ga ciu nile lu i m -a u a ju ta t! Sf ! rnaiCI1C b un ul D umn ez cu ~iM aica lu min ii, e li n u l-am asc ultat, ~iS;Irn a icrti sfintc Parintc Arsenic. Ajuta-ma, c um m -a i a ju ta t!

... D oua ingincre, p rictcnc Ioarte bune, s-au dus la Parinrc L tbiserica Dragancscu s a vorbcasca ell dansul. Una dintre clc vorbcae ll Parintcle Arsenic, cand ccslalta era I ' l l s pa tc le P ,I rL ll tc lu i.p ri vi nd u- i p ic tu ri lc di n biserica. L a un m om ent dar, ingincra M.l'd in s pa tc lc P ar in te lu i, uiiandu-se ia picturi a zis In gandul ci: "A .nu cx is ta D ur nn czc u" . Chiar atunci, Parintelc Arsenic 0 lasa pcprictena accstcia vorbind, sc intoarcc ell fata spre accasta ~i IIspune: .Si totusi ma, sa stii cd este Dumnczeu", ap oi s -a inters el lta ra la c cala lta si a eo ntin ua t discutia ell c a. P ov este a a ce asta mi-a spus-o ingincra cand a icsit din Biserica, sp unandu-m i ca dupacc i-a spus Parintcle c:i totusi este Dumnczeu, a simtit c a ise facerau de cmotie, rninunandu-sc de unde i-a ~tiut Parinrele Arsenic~}:lnclurilc. Spunea sarmana de ca c[t a sirruit ca se ducc in adanculpamautului de rusinc. (Bogdan Juncu -- Fdgara~)III:

Cand cram student in ultimul an 1 . . 1 Sibiu, pnntr-un .relefoutara fir" am aflat ca undeva l[luga Bucurest i, i n l oc a li ta tc uDraganescu, sc afla un marc d uh ov nic c am poate sa-f i spuua toat.i

44

I 1, 1 )i s{t-ti arate calea pe care trebuie s a mergi. Eram lai' u u n de drurnuri, Ill!stiam in cc directie s-o iau. Impreunfi en

111111,'11 tim Fagaras am plecat in noaptea dinainte de 16 tunicI'~"illdl". din uuul acela) sprc Bucurcsti. Era p l in a .c u rt ea b is er ic ii

''i .t '1Il;1 de oameni. Cand l-am vazut pe Parintele, intati~area., lll.1 :-.lrjpons ccva in inim a, M i-am dat seam a ca nu vad un, I ,', I I .c .uc , til arc 0 put ere dco sebit a. AVC_fL 0 p r iv iredlllll/illl):lfC, un tirnbru al vocii. niste rniscari $ i 0 infatisare

,. I 111.111(:1.in a ce a zi de Rusa li i, P i ir in te lc m i-a sp us : ,Jncep6nd/ t, / r, . lcua numcl meu te I'llinsoti iti va pricinui si bucurii ~'iI /11 I", ~I asa a fosr. .. (Pr. Pro): Simion Todorans 1;1 pri!ll(\ lntal n ir e ell Ptir intcl e Arsenie Boca, la

I. ',IIIl,~lll. m-a rn tr.> zit ell P ~ir illtc lc l< 1 ngam ine, tara sa-I va d",11.1 \11 S-(l a dr es at z ic an du -r ni ca Y in de la marc distanta si el l1'1,!i,111 l'udul genetic, dcci stia e n s un t p r of es oa ra de biologic,

I r ,I ,ill :IS .ucntia sa IIU rn a mal vopsesc pc pa r ca s~ nu-rni p4erd111111111.':11 mi-a mai spus numar ul co pi il or pc care nu i -a rn adus!" IIlll'~1 care r n a VOl' striga pc lumca c c al al ta , a cuz andu -r na de, I 111~ ':1.M-il trimis apn i In hiscrica sa vad picturile facute de!;ll.l " ' : L . Apoi r n- a i nd cm n at sa p ic e la a uto bu z fiindca urrna sa. I II lilrlllll[i thane mare. Dupa cc In-am ureat ill autobuzul de

I l " IIrl':~l-~Lpornit (l furtuua, a ~a c um sp usc se Parintele.I ,III :llt[l iutala ire c u P arin tclc m i-a zis sa plec repcde dl vine

. 11111. I ll . :a~i ve rifie s oam cnii gasiti a iel ; in tr -adcvar in drum spre'II, ,1111/.am InU ilnit m asina securitaui care era 1 1 1 drum spreI I , III .1, P ; lr iQ t (. ', j, c nu vo ia s a am nccazuri cu securitatea, fiind

!' , I 1 . 1 : ;-coal~, profcsoaru.\ IIj dat:i, (Idoam na II abordcaza p e P arintele sp unanQ u-i ca

I. 1111h:'liat, < i s : p rotes ic ing iner, care a plecat ill Munti i Buceg i deI ,1,;'1 pl;-lIl1iini si nu s-a mal i nt or s a ca sa , Parintcle iiraspunde ca

, " " \;t rn ai ' yin[ 1 penr ru c a din cauza unci avalanse a cazut intr-o,'1,1 \ 1,1:,lll:~ii-a ind ica t c hia r si lo cu l, da r sa-I lase pana la pr imavara1 11 11\ a i cs i s in gur ", o d at a cu topirca zapezii, Lucr ur il e s -a u petrecut

~ll"l 1l1:t1, ~ilocur a fost eel indicat de Parintcle. (Prof. C.F.)45


25/66

Ucenici ai Parintelui Parintele Dometie Moian, care a murit nu de mult, cand

era mic s-a gahd~t s a se fad, calugar, dar dupa ce s-a maturizat ~uitat de.acest gand si a vrut sa se casatoreasca de rnai multe ori ~inu reusea nicicurn, Dupa mai multe lacercari s-a dus la Parintele:.,f?prihte, nu st iu ce sa mdfac cii nu.pot s a nU l cdsiitoresc". "Ma.aminteste-ti ce l-ai f iigaduit tu lui Dumnezeu cdnd aifost mic".-Atunei parintele Dornetie, stand si cugetand mai mult timp si-aamintit ca i-a fagaduit lui Dumnezeu ca se va face calugar,I i vine parintelui Dometie ordin s a piece pe front ~j pleaca, nuare cc face. La un moment dat Ii selecteaza pe cei de acolo, sa-ibage pe linia intdi, dar Parintele Arsenic i-a spus dinainte ca saciteasca Acatistul Mantuitorului si 3 zile SaRU rnanance nimicinainte de 0 prirnejdie mare. ~a a facut, 3 zile a-a rnancat n-at, r C ' - ' ,baut apa. Cand a trecut prin fata comisiei i-au zis: "Bun, bun)bun ... cu tine ce-i?". L-au exarninat din nou l-au pus la toateaparatele, l-au consultat, apoi l-au trimis acasa.

Mama parintelui Dometie era necajita ca nu mai stie nimic de, , , , , " "feciorul ei, stia doar ca-i plecat pc front. A treeut Pasintele ArsenicprinVoila si aceasta i-a spus. .Parinte, sunt necdjitd, nu mai stiunimic de bdiatul asia "; Parintele zice: "Numai cd nu-l vezi ". Cuprirnul tren a aparut acasa.Dornetie Moian, in armata fiind, cand a plecat de la Breaza, de la

unitatea militara, la 0 intersectie de drumuri , cineva l-a oprit din drumsi-lcontrazicea mereu Ia ceea ce gandea, zidindu-i:';,Nu-i asa!". Candda s a plece ii zice: "N-ai plecat bine". Se uita, nu m a l vede nimic.D~ica dimineata, cand s-a facut ziua a si fast la manastire,

laParintele Arsenic. Parintele diad l-a vazut' ti-a"~i spus: "Ce-imai Ddnild? ", s i . ra r a a mai astepta raspuns Ii zice: rr Veimai trecepe acolo, darfii/6ra teamd ~ispune-le asa: A zis Partntele Arsenieca asa-i. Dar fii hotardt ". Cand a treeut data urmatoare pe laintersectia de drumuri, i-au aparut iar diavolii si l-au incurcat,atunci Parintele Dometie spune: "A zis Pdrintele Arsenie cd asa-

46

1 ) " , morncntul acela au amutit diavolii. Putere mare a avut.'1 III ('it' ;\rscnic asupra duhurilor necurate, incat numai la auzul

.111, ,1111 I'arintclui Arsenic s-au cutremurat si au disparut,I'll ;, ,(:ic Dornetie a fost ales ca ucenic al Parintelui Arsenic.

I', I''''''Iillli Daniil, care cste episcop I a Varse], este eel mai iubit,III, .r l l'arintelui Arsenic. Aeestuia Parintele i-a descoperit rnulte\,k:,l':t Parintcle spunea la lume: ..Am in fume calugdri mai

I Ind/ClI in manastiri" si se uita la mosu' Codrea si la bunica.l"h ,',III () via!a curata, eu rugaciuni multe si fapte bunco Asa a1",(1111( Dumnczeu ca mosu' Codrea sa moara la manastire la1 1 1 1 1 , ) : 1 1 : 1 . cum si-a dorit mult de tot. Mosul Codrea a avut 2 baietiIII ,Ill tost preoti. Unul din ei a murit, parintele Nicolae, iarlilliit'll- Codrea traieste, .'ll)~,ltICodrca era nascut in Dragus casatori t in Cartisoara, a;;,,rr 1 :1 labrica de avioane de la Brasov si s-a dus sis-a spovedit

, ":,lllllcle ArsenievParintele Arsenie l-a [inut acolo vreo 2'l'I.Itn;llli pana l-aspovedit. El trebuia sa ajunga la serviciu, dar.,I1 d.u voie sa plece. Cand s-a dus inapoi la serviciu nu a avut

'I I\le 0 problema! Cred ca atunci a explodat fabrica ~i I-a tinut: ' " I " IL ' 1 e Arsenic aco 1 0 ca sa nu fie la fabrica,

\,i vtl povestesc dcspre Parintele Nicodim. Parinti irnamei rneleIII botczat ~iel era eu lumea, la jocuri striga tot felul de strigaturi, .

1,1 iII11 de viata. Luera tarnplarie si asa I-a chemat Parintele ArsenicI 1 1 1 : 1 I , ; i s t i r c , la Sambata, sa rep are niste usi caci intra ursul si. L.1I1l :I vacile in grajd. L-a tinut Parintele cateva zile la manastire,, If \,1 era necajit caci vroia s a se casatoreasca sinu reusea. Parintele\ I',,'IIle i-a pus mana dupacap 'si i-a spus: "Mai, stai pe aid ca te"I/)rq 'fi ", ~icand a pus mana, prin mana Parintelui a simtit 0 _W ~',lC ~idin mornentul accla Parintelui Nicodim nu i-a mai tr~buit

'11< I casa, nici casatorie, numai manastire, A devenit ucenicuiI 'j ,,1\ t cluiArsenie. ... .~

.Dar un sfant nti are numai un ucenic, toti eei care-i urmeaza,Llflrl sunt ucenici. (Gheorghe Silea, 45 ani - Sdmbata de Sus)1I

IIII I


26/66

II"'i

Eu am venit in decembrie 963 Ia manastire si in 1968-'70 l-am cunoscut pc Parintele, Prima data am auzit de ParinteleArsenie de la un cetatean din Idici, lonel, care mergea la Prislop.Ne povestea cii Parintele Arsenie i-a dat 0putere mare spunandu-i: .Daca este cineva bolnav si erede in Dumnezeu ~i vrea sa sefacti bine, numai s a te gdndesti la mine si eu il ajut ".

10ne1 a mers odata la Prislop si i-a spus Parintele Arsenic: .,MaiIonele, tu ai tot venit aici si n-am stat inca de vorba. Arfi bine saslam putin de vorba ". .Parinte, cu as mai sta, dar daca nu r n a dueacasa marna se supara, gandeste ca am plWt ceva". "Lasa ea- iidau eu un rete/on OJ Asta a fost dumini a . Luni au mel'S s a fad! ungard $ i au sapat gropi unde au pus apoi stalpii de gard ~j pe la ora10 zice Parintelc Arsenic: "El-I mli d u ' sa dau WI te lefon la m om ata ". :)i dupa ce a plccut Parinrcle vine 0 rllllictltii $ 1Ionel 0 lntreaba:;,Ma-ica. voi ave ti tele fon uici?" .. ,N u avem". A stat u co lo , a lucrat~igandea ca Parintele s-a dus elf calul Sill! cu caruta panll in Silvasulde Sus. unde avea cineva telefon. Dar dupa 0 jumatate de oraParintele a ven it . I n Silvasul de Jos nu putea ajunge si intoarce intr-o jurnseatc de ora. Parintele i-a zis: "A IIf vorhl: ('II IIW7I1(J tu si i-omspus cajoi.te duel acasd ".Ajungand acasa joL rnurna sa era In l a t aportii $1 n ]d ctl. . J credea ea I1lUITIft lu i cste suparatti C:l a s ta t a l~ it deInuit, dar ea era vesela si prirnul Iucru ce r-a S pU J:Ia fost: "L-amvdzu! ,~ieupe Parintele tall. Luni ne hi 10 nti-a venit 1(11 8011111 de /7-a m p utu ! sa mal s tem treaza si III-ClfI'I d u s si m-GIII tu lca t . lntediat( / 1 ' 1 ' 1 adormit .} l a venit Pdrintele $i ini-a SPU,\' care-t treaba ". Ea afo st-in cre din tata c il. ce ca c e a v isa t si c e i-a sp us P arin te le e a de va ratsi ~'1 a fost. D ec i P arin te le i-a Spl1S in vis totul, ca In telcfon.Ell am un frate prcot care se ducearnereu L a Parintele Arsenicsi acum se duce mereu la Prislop, Ia morr nan r. Odat a P;;i.rintclc le-

c: fspus: "COnd 'fm; dati .,teiel(JIl" s(i ,J;tiirllifi, eii vln telefoane":J . " " ' Idin ma! muke p a r t i ~inil stiu de unde vine .aelefonut "" , dar L 1Uera verba de takfonul propriu-zis, Data te gandeai la Paeintele,Parintele sirntea -cAcineva iicere ajutor. (Ierod. Ieronim Coldea)

48

Mostenirea $i ispaslrea pacatelor"Trebuie s a pliitim pentru piicatele noastre" Ne spunea odatar ; Yin oameni la mine pentru cli au

lWCazur i . Le spun: Ziceli dupii mine Asa ne trebuiel, Nu vroia", zica nici unul, dar as ta - i adevarul. Dacii nu vrem de bW1Q vote,.,,-emde nevoie. Trebuie s a platim pentru pdcatele noastre .. . Ce" c ia , asa ne trebuie" (Morar G/reorglte. Ueea de Sus) N -arn asteptat mult ~iParintele a intrat in biserica, T in

11111 teC3, ajungand in rata sfantului altar. s-a uitat la nO I ~ine-aurebat care are eel mai mare necaz. Cineva din multime a spuso femeie in v a r s t a care era paralizata de la brau 'in jos. Iar

I', rintele Arsenic, privind-o pe fe

Marturii Din Tara Fagarasului Despre Parintele Aesenie Boca

Documents

Transcript of Marturii Din Tara Fagarasului Despre Parintele Aesenie Boca