Proiect educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie 2015

PROIECT EDUCAŢIONAL

– DE 8 MARTIE...–“8 Martie a venit, şi-n dar de ziua ta îţi ofer toată dragostea din imima mea!”

La mulţi ani, măicuţa mea!

Aprob,

Director,

Prof. Alexandru DASCALIU

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALELICEUL TEHNOLOGIC PLOPENII MARI, UNGURENI-BOTOŞANI

TEL./FAX: 0231-543122STR. EUGEN NECULAU, NR. 22

E-MAIL: scoalapm@yahoo.com

NR. 654 / DIN 06.03.2015

Proiect educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie 2015

Argument

Povestea mărţişoruluiDe Irina Nicolau

Pentru început, am să desenez un şnur cu doi canafi la capete. În timp ce eu desenez, tu să răsuceşti în gând două fire de mătase, unul roşu şi unul alb. Şi acum vine întrebarea:

- Ce e mărţişorul ???- Ştie toată lumea, ai să-mi răspunzi, un obicei strămoşesc, un semn de primăvară, îl pui în piept de 1 martie, îl oferi…

Mărţişorul este un obiect de recuzită folosit în cadrul unui obicei care, la fel ca alte obiceiuri, se bazează pe credinţe şi practici. Credinţele şi practicile diferă de la o zonă la alta. Zicala „câte bordeie atâtea obiceie” exagerează, dar nu foarte mult. Punând claie peste grămadă date etnografice din zone şi epoci diferite, cărţile falsifică. Principalele noastre surse de inspiraţie sunt cartea despre sărbătorile la români de Simion Florea Marian şi Vârstele timpului a lui Ion Ghinoiu. În sate, sărbătoarea de 1 Martie se numea Mărţişor, Baba Dochia sau Dragobete cap de primavară. Mărţisor, după numele lunii, Baba Dochia, după cuvioasa muceniţă Evdochia, serbată de Biserică în această zi şi Dragobete după numele unei sărbători care, în anumite zone, se ţinea în ziua de 24 februarie. Era sărbătoarea îndrăgostiţilor, ziua în care se împerechează păsările, un fel de Sfântul Valentin la români. Ca să contribuie parcă printr-o undă de coerenţă, unele legende îl prezintă pe Dragobete ca pe fiul Babei Dochia. Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. În multe locuri din ţară ele se leagă de originea unor izvoare sau stânci. O femeie moare urcând primăvara, prea devreme, la munte. Şi de aici, variaţiuni. Femeia poate fi tânără sau bătrână, bună sau rea. Din variantele cele mai numeroase voi produce un rezumat. A fost cândva o babă care avea o noră. Dacă avea o noră, putem presupune existenţa unui fiu. Baba nu scăpa nici o ocazie ca să-şi năpăstuiască nora. Odată, la un 1 martie a trimis-o să spele lână şi nu oricum, ci s-o facă albă dacă era neagră şi, dacă era albă, s-o facă neagră. Pe noră o ajută Dumnezeu, Hristos, Sfântul Petru, un voinic sau un înger. Succesul norei o face pe babă să creadă că a venit primăvara. Îşi pune 12 cojoace de blană şi urcă împreună cu oile la munte. Acolo, fie că este prea cald, fie că este prea frig; plouă şi ninge, de se udă cojoacele. În ambele cazuri le dezbracă, rând pe rând. Când rămâne în cămaşă, vine gerul şi o îngheaţă. Sloiul se preface mai apoi în stâncă. Cu adevărat pasionante sunt amănuntele pe care le furnizează variantele. De pildă, Baba Dochia ia uneori la munte şi pe fiul său, Dragobete. El îngheaţă primul. Din gură îi curge un sloi de gheaţă. Mama, supărată, strigă la el: „Eu mor de frig şi tu cânţi la fluier?” Alteori, oamenii o avertizează că în martie timpul este schimbător.

În treacăt fie spus, există informaţii că în anumite zone mărţişorul se făcea din fir negru şi alb. Aşa era şi la albanezii din Calabria. În plus, ei şi-l leagă la picior. Găseşti şnurul alb-roşu de 1 martie peste tot în Balcani. Dar mai avem până la şnur.

Tot într-o legendă despre Baba Dochia, voinicul care o ajută pe noră îi recomandă o anumită piatră cu care să spele lâna. Când e pusă în apă, piatra degajă o spumă roşie ca sângele şi apa începe să clocotească. Multe se spun… Mai adaug numai că, uneori, nora lipseşte pur şi

Proiect educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie 2015

simplu din poveste şi, în aceste cazuri, baba urcă la munte de nebună ce e. Uneori îşi ia cu ea furca, fusul şi un caier de lână. Acest amănunt este important, având în vedere că în ziua de Baba Dochia femeile nu lucrau, ţineau sărbătoarea prin nelucrare. Singura muncă permisă era claca de tors. După 1 martie vin Zilele Babei. Sunt 9 sau 12, câte au fost şi cojoacele. Timp schimbător. După zilele babelor, urmează cele ale moşilor. Acum timpul se stabilizează. A venit primăvara.

Ce fac femeile primăvara, de 1 martie? Cum spuneam, nu lucrează, dacă sunt tinere îşi fac Dragobete. Mamele răsucesc mărţişor pentru copii, dar nu numai pentru copii. Să le luăm pe rând. Se zice că serbarea prin nelucrare se face pentru a domoli mânia Babei Dochia şi frigul de primăvară, ca să nu zacă nimeni din casă bolnav de vărsat sau să moară înecat. Se putea face clacă de tors, dar asta am mai spus. Şi Dragobetele fetelor ce era? Se duceau la pădure şi căutau flori de fragi, adunau apa de pe flori şi se spălau pe faţă zicând:

„Floare de fragă din luna MarţLa toată lumea să fiu dragă,Urâciunile să le desparţi.”

Şi am ajuns şi la şnurul de mărţişor… Femeile răsuceau fir alb şi roşu de lână, bumbac sau arnici. Firul se lega la gâtul sau la mâna copiilor. Sunt locuri unde purtau mărţişor şi fetele tinere şi chiar nevestele, aşa scrie Simion Florea Marian. Tot el avertizează că obiceiul începe să se piardă în Moldova şi Bucovina. Adică, pe la 1900 se pierdea deja. Îl citează pe N. Gane care deplânge pierderea obiceiului la 1873. Marian menţionează practica de a atârna o monedă de şnur. Şnurul era purtat pentru noroc şi sănătate. Fetele îl purtau ca să nu aibă tenul pătat. Îl „dezbrăcau” cu socoteală (începe iar nebunia variantelor zonale) la 7, 9, 12 zile după 1 martie, când înfloreşte vişinul sau trandafirul , când sosesc berzele sau rândunelele; în ziua de 40 de mucenici; de Sfântul Gheorghe. Mărţişorul se „îmbracă” dimineaţa, înainte de răsărit, şi se „dezbracă” fără să te vadă soarele, pentru că te înnegreşte.

Alte informaţii ne indică practici şi mai interesante. Se spune că femeile leagă mărţişor nu numai la copii, ci la toţi membrii familiei, la porc, la cornul vitei, la cloşcă, la doniţă... Adică protejează prin cercuri magice tot. Înainte să dispară, la sate a pătruns moda mărţişorului împletit din fire de mătase. Îl făceau fetele, foarte des, pentru feciori. Un amănunt pe care l-am omis: în unele locuri, cu banul de mărţişor se cumpăra vin roşu şi caş pe care tinerii le mâncau de Sfântul Gheorghe la iarbă verde.

Diferenţele dintre mărţişorul din sat şi cel de la oraş s-au accentuat în ultimele două sute de ani. La 1800 era şnur şi monedă, atât la oraş, cât şi la sat. La începutul secolului al XIX-lea, ce descoperă oraşul? Răzuieşte o faţă a banului de argint şi scrijeleşte 18… Nu îmi amintesc o mie opt sute şi cât, era în prima jumătate a secolului. Am văzut mărţişorul la Manina Vulpe. Urmează moda brelocurilor de aur, de argint, pentru cei mai amărâţi de dublé. Brelocuri cu semne de noroc: trifoi cu patru foi, purceluş, cărţi de joc, zaruri. Tinerii le oferă fetelor pe care le iubesc. Aşa eşuează mărţişorul în câmpul amorului. Acum intră în repertoriul mărţişorului inimioara. Doamne, câte inimioare am mai văzut, inimioară cu lacăt, inimioară cu floare, inimioară străpunsă de săgeată, inimioară pe plic, pe calendar, inimioară pe scăriţă, inimioară cu inimioară..! În prima mea copilărie, adică prin anii '50, situaţia se prezenta aşa, din ce mi-aduc aminte. Mamele puneau mărţişoare la fetiţe. Râdeam de băieţii cu mărţişor. Fetiţele făceau între ele schimb de mărţişoare. Uneori mai dădeau şi profesoarelor, dar nu era nebunia de acum. Femeile în toată firea mai

Proiect educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie 2015

primeau mărţişoare de la soţi şi colegi de serviciu, dar le purtau puţin. Cele mai multe erau din mărgele, lemn şi mărgeluşe.

Vin comuniştii tot mai tare cu laicizarea. De mărţişor nu se prea leagă. Tablă, sticlă, plastic… Oamenii caută ceva mai deosebit. De aur şi argint nu poate fi vorba. Valoarea începe să fie dată de „creaţia” artistică. Fac mărţişoare tot felul de pictori şi arhitecţi. Cei mai mulţi sunt studenţi.

Începe perioada în care mărţişorul se confecţionează din orice şi poate să semnifice orice: două mărgele şi o pană, o scoică lipită pe un carton, flori imortele stropite cu sclipici, o tăbliţă găurită, repet, orice. În deceniul nouă, mărţişorul este ambalat într-un plastic transparent. Uneori nici nu poţi să-l scoţi de acolo, în loc să-l pui în piept îl aşezi în vitrină. În paralel, magazinele pregătesc cadouri preambalate cu adaos de mărţişor, soluţie comodă pentru cine nu ştie să aleagă. Din 1978, se vând mărţişoare şi pe stradă. Ies studenţii de la Arhitectură şi cei de la Arte frumoase ca să-şi facă bani pentru vacanţe la 2 Mai. Pe urmă iese oricine. Centrul de creaţie al municipiului eliberează autorizaţie pentru producător. Mărţişoarele „se strigă”. În reclame se fac aluzii timide la lipsa de carne, brânză, ouă, la lipsa de tot. În anul 1987 am numărat în Piaţa Amzei peste 200 de tarabe. Erau vânzători care vindeau marfa într-o valiză diplomat, alţii pe o masă pliantă. Poliţiştii fojgăiau aruncând priviri de stăpân.

După Revoluţie, în primii doi ani, interesul pentru mărţişor a scăzut. Deşi, să nu uităm, în 1990 se vinde mărţişorul cu portretul lui Petre Roman. După 1993, afacerea începe să meargă din nou. S-a încheiat cariera „mărţişorului de cooperativă”, vândut la stat. S-a încheiat şi cu magia. Mărţişorul a devenit joc şi ocazie de a da plocon cuiva care altfel-ar primi greu. E vremea lui „orice” şi a lui „oricum”. Oamenii se refugiază în afaceri şi joacă. Cândva, oamenii credeau în puterea magică a mărţişorului. Acum nu mai cred. Cândva, oamenii credeau că o babă a urcat la munte cu 12 cojoace şi a îngheţat. Acum nu mai cred. Şi nici nu vor mai crede vreodată. Tot ce pot e să cunoască povestea. Atât.

Scop

Dezvoltarea capacităţii de valorizare si păstrare a tradiţiilor lăsate de înaintaşi referitoare la mărţisor de mărţişor, contribuind la dezvoltarea experienţei practice a elevilor din şcoala aplicantă, prin implicarea acestora în acţiuni plăcute şi constructive;

Dezvoltarea respectului pentru valorile umane ale culturii româneşti; Dezvoltarea respectului pentru valorile tradiţionale ale creaţiei populare; Dezvoltarea simţului artistic şi a spiritului practic;

Obiective

o Culegerea şi valorificarea unor informaţii menite să păstreze şi să ducă mai departe tradiţiile şi obiceiurile legate de mărţişor;

o Stimularea iniţiativei şi creativităţii;o Implicarea responsabilă a elevilor în acţiuni de abilităţi practice;o Implicarea părinţilor în acţiuni derulate în cadrul proiectului;

Proiect educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie 2015

o Stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale elevilor prin organizarea de expoziţii;

o Realizarea la nivelul clasei a V-a B a unor activităţi cultural – artistice de omagiere a fiinţelor care ne-au dat viaţă.

Grupul ţintă

Elevii şi profesorii Liceului Tehnologic Plopenii Mari, Ungureni; Părinţii elevilor; Dirigintele clasei a V-a B: prof. Apostol Alexandru; Învăţătorii elevilor clasei a V-a B: d-na Înv. Codău Liliana.

Perioada

Pregătire: 2-6 martie 2015 Derulare: 6-8 martie 2015 Evaluare7-8 martie 2015

Resurse umane

Elevi; Cadre didactice; Părinţii elevilor;

Echipa de proiect

Prof. istorie şi geografie: APOSTOL ALEXANDRU – coordonator proiect;Înv. CODĂU LILIANA de la Şcoala Primară Nr. 8 Călugărenii Vechi.Rezultate aşteptate

Formarea unor atitudini responsabile la elevi; Dezvoltarea gândirii critice la elevi; Implicarea elevilor, cadrelor didactice şi a părinţilor în activităţile organizate; Dezvoltarea în şcoală a programelor educative specifice pentru proprii elevi şi pentru

comunitate; Asumarea unor roluri şi responsabilităţi în derularea activităţilor de către elevi, dar şi de

către profesori; Folosirea eficientă a timpului pentru a obţine success în activităţile demarate; Dovedirea de încredere în sine, în diferite situaţii.

Locul desfăşurării

Proiect educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie 2015

o sălile de clasă;o holul şcolii Gimnaziale Nr.3 Borzeşti;o activităţi individuale realizate acasă de fiecare elev în parte;

Evaluare

o Numărul şi tipul activităţilor organizate la nivelul unităţilor de învăţământ;o Calitatea activităţilor organizate;o Numărul participanţilor la diverse activităţi (elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai

comunităţii locale);o Calitatea participării (prezenţă activă sau pasivă);o Produsele finale ale activităţilor (referate, prezentări powerpoint, desene, afişe, postere);o Întâlniri săptămânale;o Chestionare aplicate elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor;o Raport final;o Diseminare în mass-media (www.dorohoinews.ro).

Activităţi şi modalităţi de desfăşurare

Constituirea comitetului de acţiune; Anunţarea elevilor şi a comitetului de părinţi despre intenţia desfăşurării proiectului; Masă rotundă cu tema „Simbolurile primăverii”; Elevii vor fi imlicaţi în diverse activităţi pentru evidenţierea semnificaţiei zilei şi datei de 1

DECEMBRIE 1918; Distribuirea premiilor şi diplomelor pentru elevi; Organizarea de spectacole şi alte programe artistice; Realizarea unei expoziţii fotografice cu poze din cadrul activităţii.

Calendarul activităţilor

NR.CRT.

DENUMIREAACTIVITĂŢII PARTICIPANŢI DATA/PERIOADA OBSERVAŢII

1.Prezentarea şi

popularizarea proiectuluiCadre didactice

EleviPărinţi

2-6 martie 2015

2.Realizarea lucrărilor

(mărţişoare şi felicitări)Elevi implicaţi

Cadre didactice 6-8 martie 2015

Proiect educaţional în cadrul proiectului sistemic “Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar de stat - promotor al

învățării pe tot parcursul vieții”Martie 2015

Părinţi

3. Primirea lucrărilor Echipa de proiect

6-8 martie 2015

4. Evaluarea lucrărilor Echipa de proiect

7-8 martie 2015

5.

Diseminarea proiectului- Elevii şi cadrele

didactice iniţiatoare vor oferi mărţişoare şi felicitări părinţilor şi

doamnelor învăţătoare-Va fi analizat portofoliul proiectului, aspecte care

vizează calitatea activităţii elevului,

calitatea procesului de realizare a proiectului;

- Se vor posta pe pagina www.dorohoinews.ro

cele mai frumoase mărţişoare/felicitări

precum şi fotografii din timpul derulării proiectului

„Mărţişor … de suflet”

Echipa de proiectElevi

8-9 martie 2015

Popularizarea proiectului

o În rândul grupului ţintă;o În vederea stabilirii unor colaborări viitoare, verbal prin întâlniri directe cu alte proiecte,

parteneri, prin pliante prezentate sau expediate celor vizaţi;o Campanii tematice;o Presă.

Coordonator proiect, C.P.A.E.S.E.,

Prof. Alexandru APOSTOL Prof. Romica-Emanuela LEONTE