MĂRȚIȘORUL - STRAVECHI OBICEI ROMANESC.doc

8/18/2019 MĂRȚIȘORUL - STRAVECHI OBICEI ROMANESC.doc

1/6

MĂRŢIŞORUL – STRĂVECHIOBICEI ROMÂNESC

Începutul lunii martie este marcat de riturile începutului,

deoarece 1 Martie reprezenta în trecut începutul Anului Nou, şi mai cu seamă anul

nou agrar.

Calendarul roman a avut iniţial 10 luni de aici şi numele actual al lunilor! de

e". septem#rie$ luna a şaptea% şi începea la 1 Martie. &upă re'orma calendaristică a

lui (ulius Caesar, data Anului Nou a 'ost mutată la 1 (anuarie, deoarece atunci se

alegeau la )oma consulii. Aceasta a atras şi strămutarea multor o#iceiuri din

primăvară în ciclul săr#ătorilor de iarnă de 1* zile *+ &ecem#rie Crăciunul -

(anuarie /o#oteaza%. luguşorul, care marca scoaterea plugului şi tragerea primei

#razde este un e"emplu edi'icator. )omnii au continuat să săr#ătorească începutul

Anului Nou la 1 Martie mult timp după re'orma lui Caesar.

2a vec3ii traci, începutul anului se săr#ătorea la 1 Martie, lună care purta

numele zeului Mars4as 5ilen, considerat inventatorul 'luierului, cultul său 'iind legat

de glia maternă, de vegetaţie. 2ui îi erau consacrate săr#ătorile primăverii, ale 'lorilor

şi 'ecundităţii naturii.

Colindele de Anul Nou, luguşorul de e"emplu, dovedesc şi ele că Anul Nou

începea la 1 Martie doar în luna martie putnd 'i vor#a de plug, de #razdă, de

semănat, ceea ce pentru luna ianuarie este e"clus. 6recerea între anul vec3i şi cel

nou se realizează prin moartea vec3iului$7Adevărat, adevărat zic vouă că dacă

grăunţele de gru, cnd cad în pămnt, de nu vor muri, rămn singure, iar dacă vor

muri, multă roadă vor aduce8 (oan, 1*, *9%.

În mod o'icial, în :uropa ;ccidentală, începerea Anului Nou la 1 (anuarie se

adoptă în 101. &ovada este 'aptul că la începutul secolului al ?@ - lea în timpul domniei lui Ale"andru cel /un, domnitorul

Moldovei, se ser#a încă Anul Nou cu adevărul pluguşorului, al sorcovei şi al livezilor

cu 'lori dal#e de măr. &upă aceea, începutul anului, cu toate însemnările lui

primăvăratice, a 'ost mutat în toul iernii, unde ne miră ritualul viu, strămutat ne'iresc

cu toată recuzita.

&e mai #ine de 00 de ani, romnii sunt singurii din :uropa care săr#ătoresc,

cu sau 'ără ştiinţă, de două ori Anul Nou, odată după calendarul o'icial, inernaţional,iar a doua oară după calendarul popular, străvec3i, geto - dac.

1


2/6

2una martie este dedicată zeului Marte. :l a 'ost la origini zeul primăverii, al

vegetaţiei, ulterior căpătnd valenţe răz#oinice. În legendele noastre, este un moş

3tru, capricios, care îşi #ate Boc de celelalte lumi şi de oameni, prin sc3im#ări

neprevăzute ale vremii. 2una martie indică trezirea la viaţă a naturii înconBurătoare şi

încolţirea seminţelor semănate. Această lună, datorită sc3im#ărilor care au loc înnatură, este 'oarte #ogată în credinţe, rituri, datini şi o#iceiuri. rintre aceste datini,

un loc aparte îl ocupă mărţişorul.

:"istenţa o#iceiului mărţişorului în spaţiul carpatic este atestată şi de unele

descoperiri ar3eologice. În aşezarea epipaleolitică de la 5c3ela Cladovei, de acum

cca .000 ani a. Dr., ar3eologul dr. @asile /oroneanţ a descoperit pietre de ru cu

urme de vopsea al#ă şi roşie, ceea ce sugerează că sim#olismul complementar al

acestei perec3i de culori era cunoscut şi 'olosit cu intenţie încă din acele vremuri.&acii con'ecţionau aceste sim#oluri ale primăverii, mărţişoarele, iarna, şi le

purtau doar după 1 Martie. Mărţişoarele erau atunci su# 'orma unor mici pietre de

ru vopsite în al# şi roşu, înşirate pe aţă şi se purtau la gt. &acii credeau că aceste

amulete aduc 'ertilitate, 'rumuseţe, previn arsurile provocate de soare.

Acest o#icei sEa transmis din generaţie în generaţie pnă în zilele noastre.

;dată cu trecerea timpului, ziua de 1 Martie, important prag sim#olic între iarna care

se s'rşea şi primăvara care sta să vină, cumulează şi unele practici magice cu

caracter apotropaic, augural şi propiţiator, deoarece e"ista credinţa că începnd din

această zi, odată cu intrarea 2unii în primul pătrar, totul se trezeşte la viaţă, plantele,

vietăţile şi oamenii întră întrEo perioadă 'avora#ilă de creştere şi 'ecunditate ma"imă.

Con'orm legendei, 'irul mărţişorului, 'unie de + - de zile, a 'ost tors de

#a#a &oc3ia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitorilor care torc 'irul

vieţii copilului la naştere, &oc3ia a tors 'irul primăvara, la naşterea anului agrar.

Fnurul mărţişorului este con'ecţionat din două 'ire, unul de culoare roşie şi

celălat de culoare al#ă. În trecut 'irele erau de lnă. Culoarea roşie, dată de 'oc, de

snge, de soare, era atri#uită vieţii, deci 'emeii. În sc3im#, culoarea al#ă era

speci'ică înţelepciunii #ăr#atului.

Fnurul #icolor al mărţişorului semni'ică sc3im#ul de 'orţe vitale care dau

naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. :ste sim#olul generării şi regenerării

perpetue, ciclice a vieţii, al conservării şi desăvrşirii vieţii care la laton ia conturul

/inelui suprem.

În viziunea tradiţională asupra vieţii totul este polar$ ziua şi noaptea, lumina şi

întunericul, vara şi iarna în calendarul tradiţional cu două anotimpuri%, #inele şi răul,2


3/6

'rumosul şi urtul, dreptul şi nedreptul, ultimele compunnd, cu valori estompate,

acelaşi /ine suprem platonic. &ar şi dragostea şi ura, sănătatea şi #oala, viaţa şi

moartea, şnurul împletit al mărţişorului poate ilustra oricare dintre aceste dualităţi, în

des'ăşurarea ritmică ce îl întmpină pe om în sim#olica lui alunecare pe 'unia anului

şi a vieţii. ;ricum, al# - roşul şnurului este o împletire străvec3e, pe care o regăsim în steagul căluşarilor, la #radul de nuntă, la podoa#ele Bunilor, la sm#ra oilor şi în

multe alte o#iceiuri. 6radiţionala îm#inare a culorilor al# şi roşu este întlnită la nunţi,

cnd se nasc copiii, la 3ainele de înmormntare ale #ătrnilor, cele două culori

sim#oliznd continuitatea vieţii după moarte.

Mărţişorul este un talisman aducător de sănătate, de #elşug, noroc, 'ericire.

:ste mai cu seamă un sim#ol solar, un sim#ol al 5oarelui care a început să #iruie

amorţeala şi 'rigul iernii şi a cărui victorie clară va 'i marcată prin ec3inocţiul deprimăvară, cnd zilele vor deveni mai lungi dect nopţile. 6ocmai de aceea,

mărţişorul era în vec3ime un #an de argint. 7/anul al# este sim#olul 5oarelui

primăverii, pe care toate popoarele lumii şiEl înc3ipuie al#, cu cai al#i, cu 3aine al#e,

cu arme al#e, pentru că al#ul este #iruitor. Mărţişorul se lega ori înainte de răsărirea

soarelui, sau mai #ine deopotrivă cu acesta, şi scopul lui este să aduci o Bert'ă

5oarelui, purtnduEi cu tine c3ipul, cam cu acelaşi rost cum purtăm ni o cruce ori un

c3ip al lui C3ristos în sn. rintr E asta te 'aci prieten cu 5oarele, ţiEl 'aci #inevoitor

şiEţi dă ceEi stă în putinţă8 G. Coş#uc%.

Mărţişorul nu se poartă ca o Bucărie sau ca o podoa#ă, el se poartă cu

demnitate, ca un lucru s'nt. 7Cine vrea ca Mărţişorul să ai#ă e'ectul dorit, acela

tre#uie săEl poarte cu demnitate8 5. Hl. Marian%. )ăspndit în toate provinciile ţării,

mărţişorul este pomenit prima dată de (ordac3e Golescu.

6aina con'ecţionării 'irului mărţişorului era deţinută de 'emeile mai în vrstă,

deci înţelepte, de o#icei mama sau #unica. :le împleteau cele două 'ire de lnădupă principiul$ 7se împleteşte viaţa cu lumina pentru a rodi8. Hemeia 7transmitea8

şnurului, implicit celui care urma să îl poarte, acest tip de convingere că 7va avea

rod8. Acest lucru nu se re'erea doar la naştere de prunci, ci şi la succes, la împlinire,

la realizare. 6re#uie spus că rolul mărţişorului nu era doar acela de a proteBa omul, ci

şi casele şi gospodăriile. &e aceea, #ătrnii îşi măsurau perimetrele sacre ale

spaţiului vital poarta, uşile, 'erestrele%, întotdeauna de sus în Bos, pentru a sim#oliza

ascendenţa. Apoi se intra în casă şi se măsurau mem#rii 'amiliei, 'ără discriminare

de vrstă şi se", pentru care se rupeau niciodată nu se tăiau% #ucăţi de 'ir.

3


4/6

Mărţişorul se dăruieşte la 1 Martie, ziua &oc3iei, străvec3i început de An Nou

agrar. :"istă credinţa că mărţişorul tre#uie pus înainte de a co#or din pat şi înainte

de răsăritul soarelui. 5e considera că în acest moment al anului 'orţele telurice sunt

att negative ct şi pozitive, iar înainte de a atinge pămntul este #ine să 'ii proteBat

de mărţişor, pentru a vea noroc tot anul. În trecut, copiilor li se punea mărţişorul în Burul înc3eieturii minii, 'etelor tinere în Burul gtului, în credinţa că nu vor 'i arse de

soare pe timpul verii, con'orm zicalei$ 7Cine poartă mărţişoare Nu va 'i prlit de

soare8 şi nu vor avea pistrui. Hemeile mai în vrstă purtau şi ele mărţisorul legat în

Burul #rului, direct pe talie, inducnd ast'el senzaţia de 'ecunditate. Hemeile mai în

vrstă purtau şi ele mărţişorul la #ru, dar pentru cu totul alt motiv$ protector

împotriva durerilor de spate. /ăr#aţii tineri purtau mărţişorul la pălărie,iar cei însuraţi,

mai discreţi, la mnă.nă în secolul al ?? - lea, de şnurul #icolor se agăţa un #ănuţ de argint sau,

uneori, de aur, ceea ce indica statutul social. &upă credinţa populară, cine poartă

mărţişor va 'i sănătos şi va avea noroc tot anul, va 'i 'erit de deoc3i, va 'i plăcut şi

drăgăstos.

Fnurul mărţisorului, care vestea venirea primăverii era legat şi la coarnele

vitelor, la poartă, pentru a proteBa gospodăria. În această zi, care era început de an,

creştea şi necesitatea oamenilor de a se proteBa. Inele 'emei învrstă legau

mărţişorul la degetul mic de la picior pentru a rodi castraveţii.

Mărţişorul era purtat mai mult timp şi era scos la o anumită săr#ătoare a

primăverii Mucenici, Hlorii, 5'. G3eorg3e, aşte, Armindeni, etc.%, în 'uncţie de zona

etnogra'ică. 5au era scos la în'lorirea unor ar#uşti măceş, porum#ar, păducel,

tranda'ir% şi agăţat pe ramurile în'lorite, pentru că e"ista credinţa con'orm căreia

mărţişorul tre#uia lăsat pe ceva să trans'ere calităţile celui care lEa purtat. Ast'el,

mărţişorul nu se 7lepăda8 oricum, deoarece acolo, înc3isă în mărţişor, se a'la o parte

din norocul celui care lEa purtat.

Hetele îşi lăsau de o#icei mărţişorul pe 'lori, şi sc3im#au moneda de argint

sau de aur pe caş şi pine, pentru a 'i al#e asemenea caşului. şi roşii ca vinul.

ronind de la aceste tradiţii, 6udor Arg3ezi, în volumul 7Cu #astonul prin /ucureşti8

'ace unele speculaţii asupra istoricului mărţişorului. 7...2a început, atunci cnd va 'i

'ost acest început, mărţişorul nu era mărţişor şi poate că nici nu se c3ema, dar 'etele

şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia o#razului încă înainte de acest început, au

#ăgat de seamă că vntul de primăvară le pătează pielea şi nu era nici un leac.

Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, 'ăcnd 7'armece8 şi4


5/6

'ăcnd şi de dragoste, au învăţat 'etele cu pistrui săEşi încingă grumazul cu un 'ir de

mătase răsucit. Hirul a 'ost att de #un înct toatre cucoanele din ma3ala şi centru

ieşeau în martie cu 'ir la gt. @ntul uşurel de martie, care împestriţa pleoapele,

nasul şi #ăr#ia, se numea mărţişor şi, ca să 'ie luat răul în pripă, şnurul de mătase

era pus la zintii de mart. &acă mai spunem că 'irul era şi roşu, înţelegem că el le'erea şi de vnt, dar şi de deoc3i. In giuvaergiu, ca săEşi vndă 'irele vindecătoare

mai iute, avu ideea să atrne de ele cte o mărturie, care a intrat în preţ. e cnd se

plătea 'irul, #iButeria era gratis. )egula sEa sc3im#at cnd #iButeria începu să 'ie

vndută, devenind gratuit 'irul de matase8....

Hetele şi 'emeile tinere purtau mărţişoarele pentru a săr#ători venirea

primăverii. În acelaşi timp, mărţişoarele erau un adevărat 7talisman solar8 cu rol în

îndeplinirea unui rit ar3aic de în'rumuseţare, născut din credinţa că cine purtamărţişor nu va avea pistrui tot anul. Cum decurgea acest ritualJ Hetele şi 'emeile

ieşeau de cum se desprimăvăra în grădină sau la cmp, luau mărţişorul şiEl aruncau

în sus, spre soare, zicnd$ 75'inte 5oare, s'inte 5oare, dăruiescuEţi mărţişoare, în

locu lor mă 'ereşte de pistrui ce măEngreşte. (aEmi te rog negretele şi dăEmiʼ

al#etele, 'ăEmi 'aţa ca o 'loare s'inte 5oare, s'inte 5oare8 )omulus @ulcănescu,

Mitologie romnă%.

5unt şi zone etnogra'ice unde #ătrnii spun că streămoşii lor con'ecţionau

mărţişorul din două 'ire de lnă colorată, al#ă şi neagră şiEl dăruiau în luna martie

atunci cnd apărea pe cer 2una Nouă. &e acest şnur se agăţa un #ănuţ. Negrul

reprezenta culoarea pămntului, em#lema tuturor săvărşirilor, tuturor um#relor,

necunoscutuui adnc, în care ne pierdem temporar vegetal% sau în veşnicia cu

întoarceri greu de intuit. Al#ul era al cununiilor în care el şi ea, principii

germinatoarea opuse, se atrag pas cu pas în mreaBa iu#irilor.

Începnd cu a doua Bumătate a secolului al ?(? -lea, amuleta ce apăra de

#oli, deoc3i, 'riguri, considerată dătătoare de noroc, sănătate şi #unăstare, a 'ost

adoptată în mediul ur#an. În locul #anului de argint sau aur au apărut mici 'igurine,

tot cu rol de amuletă, sim#oliznd norocul - cum, ar 'i clasica potcoavă, tri'oiul cu

patru 'oi, coşarul, #u#uruza, sau primăvara - cum este g3iocelul. În timp, imaginaţia

creatorilor a devenit 'ecundă, mărţişorul de azi nemaiavnd nici o legătură cu

semni'icaţia iniţială a amuletei.

5intetiznd, putem spune că o#iceiul mărţişorului, sim#ol ancestral al unui

vec3i scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii, este legat, con'orm tradiţiei,

de momentul morţii şi naşterii sim#olice a unei zeiţe 'eminine auto3tone - /a#a5


6/6

&oc3ia. 5emni'icaţia mărţişorului la oraşe nu se mai cunoaşte, şi în #ună parte sEa

uitat şi în lumea satului, dar o#iceiul mărţişorului sEa păstrat pnă în zilele noastre,

deşi nu la cotele sensi#ilităţii de altă dată, pierznduEşi, deEa lungul timpului prin

desacralizare, caracterul magic tradiţional. Hără a mai reprezenta pentru

contemporani o amuletă cu virtuţi protectoare şi propiţiatoare, mărţişorul continuă să'ie o datină în casele tuturor romnilor.

Cea mai vec3e atestare a o#iceiului la romni datează din secolul

al ?(? - lea, 'iind consemnată în Cronica lim#ii romne, cum menţionează 5a#ina

(spas.

&in păcate astăzi, în tumultul de o'erte de tot 'elul nu prea mai ştim ce este

cu adevărat mărţişorul şi care sunt semni'icaţiile lui. Ar tre#ui să ţinem seama de

'aptul că el nu este o simplă #iButerie pe care să o aruncăm întrEun sertar după ceevenimentul a trecut. (deal ar 'i să respectăm datina mărţişorului, aşa cum neEa 'ost

transmisă din moşii şi strămoşii noştri.

Claudia /alaş,

Muzeogra' - 5ecţia de :tnogra'ie

Muzeul Kudeţean ;lt

6

MĂRȚIȘORUL - STRAVECHI OBICEI ROMANESC.doc

Documents

Transcript of MĂRȚIȘORUL - STRAVECHI OBICEI ROMANESC.doc