Marinela-Loredana BARNA

MODIªTI REFLECTAfiI ÎN PUBLICITATEA „GAZETEI DE TRANSILVANIA/GAZETEI TRANSILVANIEI”

ÎN PERIOADA 1838-1883

Comer˛ul braºovean s-a bazat pe rela˛ii interetnice. Deºi o statisticã aratã cã în anul 1845 laBraºov erau înregistrate 109 firme comerciale româneºti ºi doar 23 firme sãseºti1, spre sfârºitulsecolului al XIX-lea comer˛ul era dominat de saºi ºi maghiari.

La jumãtatea secolului al XIX-lea la Braºov activau: Compania comercialã greceascã, înfiin˛atãîn 1678, o societate a negustorilor saºi, Gremiul român de comer˛ levantin, înfiin˛at în 1826, ºi 150 decase comerciale româneºti.2

În Gazeta de Transilvania/Gazeta Transilvaniei în perioada 1838-1883 doar 10% dintrecomercian˛ii ce îºi fãceau reclamã depozitelor ºi produselor lor de îmbrãcãminte, încãl˛ãminte,accesorii, erau români. Majoritatea anun˛urilor publicitare apãreau în cadrul unor campaniipublicitare, fiecare anun˛ fiind numerotat în partea de jos (exemplu: 1/10). Gazetele men˛ionate înacest articol fac referire la primul anun˛ dintr-o astfel de serie.

Articolele de îmbrãcãminte în secolul al XIX-lea erau oferite de magazine cu „haine gata” sauerau fãcute la croitor.

Primii comercian˛i de articole de îmbrãcãminte ce apelau la publicitate în ziarul braºovean aufost fra˛ii Bogdan. În anul 1839 aceºtia îºi anun˛au sosirea la Braºov de la Viena. Deschideau unmagazin cu articole de cea mai nouã modã pentru bãrba˛i ºi pentru dame în Târgul Grâului, sub casacapelei româneºti.3

Barbenius anun˛a în anul 1845 o licita˛ie pentru toatã marfa din bolta sa: postavuri, mãtãsuri,˛esãturi de bumbac. Licita˛ia avea loc în ziua de 19 mai între orele 9 ºi 12 ºi între 15 ºi 18, iar marfa sevindea cu bucata sau cu cotul.4

O altã prãvãlie de lipscãnie (marfã adusã de la Lipsca/Leipzig), „La Silfida”, deschideau în anul1850 Laslo ºi Kindlep în Rândul Inului, în casa domnului Nicolaus.5

Carol Iacaubec, fabricant de pânzãrie din Boemia, se recomanda cu produse proprii: pânzã în˛esãturã ca Rumburga, pânzã olandã (˛esãturã deasã ºi finã de in), cârpe albe ºi colorate, ºervete,ºtergare, toate cu pre˛ de fabricã.6

În anul 1854 veneau la Braºov pentru prima datã M. Griunbaum ºi Vais, comercian˛i de laTimiºoara, cu un depozit de mãtase, a˛ã, lânã, nasturi, ace, parfumuri ºi sãpun, depozit aflat în casa lui ªtefan de Closius (astãzi, Muzeul Civiliza˛iei Urbane a Braºovului).7

În oraºul de la poalele Tâmpei veneau comercian˛i din Pesta cu depozitele lor de mãrfuri. PeL. ªtern cu depozitul de pânzãrie îl gãsim în Târgul Poamelor, la Coronã, numãrul 1.8 Tot acolo, FilipMorton avea localul sãu de vânzare a hainelor bãrbãteºti.9

Ioan Vaina de Pava fãcea publicitate în anul 1855 boltei sale de galanterie situatã în stradaSecuilor, numãrul 247.10

67

fiara Bârsei

1 Dan Pavalache, Cronicã de Braºov, Braºov, Editura Haco Interna˛ional, 2005, p. 310.2 Ibidem, p. 314.3 Gazeta de Transilvania, 49 din 3 decembrie 1839.4 Gazeta de Transilvania, 37 din 7 mai 1845.5 Gazeta Transilvaniei, 18 din 28 septembrie 1850.6 Gazeta Transilvaniei, 84 din 18 octombrie 1851.7 Gazeta Transilvaniei, 39 din 15 mai 1854.8 Gazeta Transilvaniei, 45 din 5 iunie 1854.9 Gazeta Transilvaniei, 41 din 25 mai 1855.10 Gazeta Transilvaniei, 100 din 17 decembrie 1855.

Una din firmele longevive din Braºov, conform anun˛urilor publicitare apãrute în Gazetã, a fost„A. Schwarze et Bartha”. Începând cu anul 1868 ºi pânã în 1881 cei doi proprietari îºi fac publicitateîn ziarul românesc. În primii ani, depozitul se afla în Pia˛a nr. 16 ºi asigura veºminte pentru cavaleri,surtuce, pantaloni ºi jiletce la cel mai moderat pre˛ (Gazeta Transilvaniei, 70 din 23/11 septembrie1868, Gazeta Transilvaniei, 22 din 4 aprilie/23 martie 1869, Gazeta Transilvaniei, 22 din 30/18martie 1870, Gazeta Transilvaniei, 38 din 23/13 mai 1872). În anul 1879 depozitul avea altã adresã:strada Vãmii, numãrul 12.11

J. Halmen, ce avea depozitul „Jungfrau von Orleans” în Târgul Inului, numãrul 21, îºi fãceapublicitate în anii 1868-1869. Aici se gãseau materiale de in, de bumbac, ºaluri, lânã, paltoane,halate, haine gata. (Gazeta Transilvaniei, 9 din 12 februarie/31 ianuarie 1868 ºi GazetaTransilvaniei, 9 din 16/4 februarie 1869)

În 1874, „Bányai Kristof & Comp.” anun˛a deschiderea de „nego˛ (lipscãnia) de postav ºimãrfuri curate ºi de modã”. Vindea postav, mãtase, pandia, încãl˛ãminte de dame ºi copii, mãnuºi dedame ºi cavaleri.12

„M. Beyer & Comp.” îºi fãcea publicitate în ziarul braºovean în anii 1874 ºi 1877. „Fabrica depandiaria ºi schimburi” din Viena, cu depozitul tot în capitala imperiului, îºi deschidea la Braºov undepozit pentru 30 de zile, situat în strada Secuilor, numãrul 487, în casa lui Décsi. Anun˛ul publicitarcon˛inea o listã detaliatã de pre˛uri pentru cãmãºi, pantaloni, fuste, corsete de noapte pentru femei,cãmãºi, izmene, gulere ºi manºete de bãrba˛i, rochii de mireasã.13 În anul 1877 depozitul s-a mutat înstrada Cãldãrarilor, numãrul 483, în casa domnului Vajna.14

H. Schwarze, împreunã cu I. Sãbãdeanu, de˛inea în 1870 un depozit de încãl˛ãminte ºi pãlãrii înstrada Vãmii, lângã ºcolile catolice.15 În anul 1874 pe H. Schwarze îl gãsim tot în strada Vãmii,numãrul 12 cu o boltã de veºminte în care vindea surtuce, pantaloni ºi jiletce.16

Magazinul de haine bãrbãteºti, femeieºti ºi de copii al lui Ioan Bidu îl gãsim în paginile Gazeteiîn anii 1877, 1878 ºi 1879 cu aceeaºi adresã, strada Scheilor, numãrul 143.17

Mãnuºi extra fine de piele (glacé), mãnuºi de postav, cãprioarã, cerb, mãnuºi cu blanã pentrufemei ºi pentru bãrba˛i, laibere ºi pantaloni de iarnã se gãseau la F.T. Wagner în Târgul Grâului,etajul I.18

George Petricu anun˛a în anul 1883 deschiderea unui depozit cu mãrfuri de lânã în casapãrinteascã, în Prund, numãrul 1390, în Schei.19

Croitorii din Braºov care îºi ofereau serviciile prin intermediul Gazetei erau: Carol Hellvit,croitor de veºminte civile ºi militare în uli˛a Poºtei, numãrul 150 (Gazeta Transilvaniei, 17 din 25septembrie 1850), Ioan Hertel în uli˛a ªcheilor (Gazeta Transilvaniei, 63 din 6 august 1851),Andrei ªuster în Târgul Vacilor, numãrul 250 (Gazeta Transilvaniei, 20 din 8 martie 1852),Georgiu Petroviq, croitor de uniforme militare ºi haine bãrbãteºti în Târgul Straielor, numãrul 408(Gazeta Transilvaniei, 89 din 15 noiembrie 1852), Ben˛el Novotni în uli˛a Cãldãrarilor, numãrul 549(Gazeta Transilvaniei, 54 din 12 iulie 1856), Franciscu Petraciciu în strada Scheilor, numãrul 136(Gazeta Transilvaniei, 75 din 23 septembrie 1861), madama Bidu în casele preotului Petricu,în Prund la 1874 (Gazeta Transilvaniei, 27 din 26/14 aprilie 1874) ºi în uli˛a Mare la 1875 (Gazeta

68

Marinela-Loredana Barna

11 Gazeta Transilvaniei, 68 din 26 august/7 septembrie 1879.12 Gazeta Transilvaniei, 69 din 1 octombrie/19 septembrie 1874.13 Gazeta Transilvaniei, 70 din 8 octombrie/26 septembrie 1874.14 Gazeta Transilvaniei, 78 din 18/6 octombrie 1877.15 Gazeta Transilvaniei, 7 din 5 februarie/24 ianuarie 1870.16 Gazeta Transilvaniei, 90 din 20/8 decembrie 1874.17 Gazeta Transilvaniei, 1 din 16/4 ianuarie 1877, Gazeta Transilvaniei, 21 din 16/28 martie 1878, Gazeta Transilvaniei, 19

din 20/8 martie 1879.18 Gazeta Transilvaniei, 90 din 11/23 noiembrie 1879.19 Gazeta Transilvaniei, 2 din 5/17 ianuarie 1883.

Transilvaniei, 47 din 11 iulie/29 iunie 1875), G. Kunkel – anun˛a preo˛ii români greco ortodocºicã primeºte comenzi de reverende (Gazeta Transilvaniei, 17 din 15/3 martie 1877), A. Indig,croitor de dame în Târgul Inului, numãrul 25 (Gazeta Transilvaniei, 126 din 6/18 noiembrie 1881)ºi Carol Stettin în Târgul Cailor, numãrul 35 (Gazeta Transilvaniei, 107 din 14/26 septembrie 1883).

Comercian˛i atât din Transilvania cât ºi din celelalte provincii româneºti îºi fãceau publicitateîn ziarul braºovean. Gãsim în anul 1854 un anun˛ al unui magazin de haine gata a lui Frideric Herfurtdin Bucureºti, situat pe podul Mogoºoaiei, în dreptul ºcolii militare.20

J.B. Misselbacher ºi fii, din Sibiu, aveau situat depozitul de ̨ esãturi de bumbac unde se vindeaen gros („cu ridicata”) ºi en detail în Pia˛a Mare, numãrul 327.21

J.D. Doge din Arad, pia˛a Capitala, numãrul 32, în casa contelui Nádasdy, vindea pânzeturi,lenjerie, albituri, postavuri ºi maºini de cusut.22

Fabrica de veºminte ºi recuzite bisericeºti de rit latin ºi grec, „Zambach ºi Gavora”, dinBudapesta, strada Vatiului, numãrul 17, publica aceeaºi machetã publicitarã în 12 anun˛uri în anul1880 ºi în 30 anun˛uri în anii 1881-1882. (Gazeta Transilvaniei, 99 din 11/23 decembrie 1880 –Gazeta Transilvaniei, 12 din 29 ianuarie/10 februarie 1881 ºi Gazeta Transilvaniei, 99 din 2/14septembrie 1881 – Gazeta Transilvaniei, 42 din 11/23 aprilie 1882).

În anul 1883 mai multe depozite de la Viena primeau comenzi prin poºtã. Ofertele erau foartebune, produsele erau la cele mai mici pre˛uri datoritã închiderii unor fabrici. „Einzige Filiale derTücher-Weberei”, în Kolowrat-Ring, numãrul 9, anun˛a vânzarea tuturor ºalurilor (6800 bucã˛i cu 95 cruceri/bucata) în urma închiderii unei fabrici mecanice de ˛esut în Gazeta Transilvaniei, 47 din 24aprilie/6 mai 1883. 5475 de ºaluri oferea ºi „Erste Wiener Damen-Tücher-Manufactur”, înChristinengasse, cu pre˛ul de 1 fl. în Gazeta Transilvaniei, 103 din 1/16 septembrie 1883. „Exportüberseeischer Produkte”, în Kolowrat-Ring, numãrul 9, anun˛a vânzarea de ciorapi de mãtaseenglezeascã Finish în Gazeta Transilvaniei, 62 din 29 mai/10 iunie 1883. „Einzige allgemeineTuch-Liquidation”, în Kolowrat-Ring, anun˛a vânzarea unui rând de haine cu doar 5 fl. în GazetaTransilvaniei, 103 din 4/16 septembrie 1883. În Christinengasse, „Lager von Seiden u.Consumwaaren” vindea 1450 de plãpumi de mãtase cu doar 3 fl. 75 cr. în Gazeta Transilvaniei, 33din 22 martie/1 aprilie 1883. „Erste Wiener Wäsche Fabrik”, în Donaustrasse, numãrul 88, vindeacãmãºi, izmene, manºete, corsete, pantaloni, batiste în Gazeta Transilvaniei, 125 din 26 octombrie/7noiembrie 1883. „Woll und Wirk waarendepot des A. Neubanner”, în Stefaniestrasse, numãrul 1,vindea marãmi mari de lânã, ciorapi de diferite feluri, pantaloni în Gazeta Transilvaniei, 126 din 28octombrie/9 noiembrie 1883.

Louis Modern din Viena, Tuchlauben, numãrul 11, publica lista de pre˛uri a depozitului depremenele de in pentru bãrba˛i, femei ºi copii în Gazeta Transilvaniei, 19 din 20/8 martie 1867.Comenzile din provincie se plãteau dupã ce sosea marfa la poºtã, informa˛ie specificatã în anun˛.

Cu ocazia Crãciunului din 1883, B.R. Müller din Viena publica o listã generoasã de produse lapre˛uri foarte avantajoase (ºaluri, mãrfuri de aur ºi argint, ceasuri, tacâmuri de argint de China, jucãrii pentru bãie˛i ºi feti˛e) în Gazeta Transilvaniei, 141 din 2/14 decembrie 1883.

O altã categorie de anun˛uri identificate în Gazetã sunt cele care anun˛au licita˛ii. În 1882 sevindeau veºminte gata pentru bãrba˛i în uli˛a Cãldãrarilor, numãrul 48623 ºi mãrfurile din masaconcursualã a lui I.B. Popp24.

69

fiara Bârsei

20 Gazeta Transilvaniei, 30 din 17 aprilie 1854.21 Gazeta Transilvaniei, 3 din 27/15 ianuarie 1867.22 Gazeta Transilvaniei, 83 din 4 noiembrie/23 octombrie 1877.23 Gazeta Transilvaniei, 111 din 24 septembrie/6 octombrie 1882.24 Gazeta Transilvaniei, 113 din 29 septembrie/11 octombrie 1882.

Vânzarea unei negustorii de manufacturi cu „mãrfuri curente ce nu sunt supuse modei” dinpia˛a Sibiului era anun˛atã în Gazeta Transilvaniei, 106 din 12/24 septembrie 1882. Pentru informa˛ii suplimentare era indicatã administra˛ia Telegrafului Român din Sibiu.

ªi doamnele fãceau comer˛ la Braºov. Amalia Bömches, în anul 1841, anun˛a revenirea laBraºov. „În târgul Grâului, în casa din unghiu” aºtepta sosirea unui transport de mare de podoabe de modã pentru dame.25 Carolina Schnell, ce locuia în casele „jude˛ului Iosif de Ven˛el” se recomandatot cu marfã nouã de la Viena.26 Katarina Müller, la 1847, spãla ºi vopsea mãtase ºi catifea în uli˛aCãldãrarilor, la mãsariul Kraiº.27 Julie Vogt, modistã, avea „depusul sãu de Ajustare de Dame” încasa parohialã, lângã biserica catolicilor. Dintre articolele sosite de la Viena amintea: pãlãrii ºi cãi˛ede teatru.28 Theresia Weiss, o altã modistã, curã˛a, vopsea ºi moderniza pãlãrii de paie, de mãtase,dupã jurnale pariziene ºi vieneze în Poarta Vãmii.29 Caroline Schlandt oferea în magazinul de pe uli˛aNouã a spitalului, numãrul 427, pãlãrii ºi cãi˛e aduse de la Viena.30 Katarina Adleff, reîntoarsã de laBucureºti, fasona „pãlãrii din filtru” în Braºovul vechi, numãrul 647, în spatele hotelului „La pomulverde”.31

În 1881 Eulampia imprima cele mai noi desene de broderie ºi broda tot felul de albituri în„strada Vãmii, numãrul 7, II scarã, II etaj, la dreapta”.32

Depozit de la Viena cu tot felul de mostre pentru cusãturi cu acul deschidea în anul 1852 Georgie Vever în strada Franciscanilor, numãrul 132-136.33

Încãl˛ãmintea se gãsea în magazine specializate. În anul 1867 Ioane Capacina (Cãpã˛înã),pantofar/ciubotar, îºi anun˛a muºterii ºi cona˛ionalii mutarea reºedin˛ei din Schei în casa numãrul315, vizavi de Redutã.34 În anul 1872 anun˛a deschiderea „primului magazin român” de încãl˛ãminte pentru domni, doamne ºi copii în Târgul Peºtelui, în casele doctorului Fabritius.35

Ioane Sitta, cu depozitul de pantofãrie din strada Secuilor, numãrul 545, îºi fãcea reclamã în anii1868 ºi 1869, cu deosebire pentru publicul românesc.36

H. Schwarze ºi I. Sãbãdeanu erau asocia˛i în anii 1870 ºi 1871. De˛ineau un depozit deîncãl˛ãminte ºi pãlãrii în strada Vãmii, lângã ºcolile catolice. Marfa o vindeau „în mare sau îndetaliu”.37 Doi ani mai târziu, I. Sãbãdeanu, fãrã asociat, avea stabilimentul în strada Scheilor,numãrul 142. În anun˛ul publicitar explica cum se ia corect mãsura pentru încãl˛ãmintea comandatãprin poºtã.38

În 1874, depozitul de încãl˛ãminte ºi pãlãrii a lui I. Sãbãdeanu se muta mai întâi în stradaScheilor, numãrul 142 (Gazeta Transilvaniei, 4 din 25/13 ianuarie 1874), apoi în strada Cãldãrarilor,numãrul 493 (Gazeta Transilvaniei, 48 din 12 iulie/30 iunie 1874). În perioada 1879-1880 IoanSãbãdeanu era în continuare pe pia˛ã cu magazinul din strada Cãldãrarilor, numãrul 493.39

I.H. Münz avea situat depozitul de încãl˛ãminte de Viena în strada Cãldãrarilor, numãrul 493,în casele domnului I. Sotiru în 1873.40

70

Marinela-Loredana Barna

25 Gazeta de Transilvania, 11 din 16 martie 1841.26 Gazeta de Transilvania, 25 din 26 martie 1845.27 Gazeta de Transilvania, 102 din 22 decembrie 1847.28 Gazeta Transilvaniei, 5 din 16 ianuarie 1852.29 Gazeta Transilvaniei, 27 din 6 aprilie 1857.30 Gazeta Transilvaniei, 95 din 13/1 decembrie 1865.31 Gazeta Transilvaniei, 93 din 9 decembrie/27 noiembrie 1866.32 Gazeta Transilvaniei, 30 din 12/24 martie 1881.33 Gazeta Transilvaniei, 81 din 15 octombrie 1852.34 Gazeta Transilvaniei, 1 din 15/3 ianuarie 1867.35 Gazeta Transilvaniei, 54 din 24/12 iulie 1872.36 Gazeta Transilvaniei, 81 din 1 noiembrie/19 octombrie 1868 ºi Gazeta Transilvaniei, 43 din 19/7 iunie 1869.37 Gazeta Transilvaniei, 7 din 5 februarie/24 ianuarie 1870 ºi Gazeta Transilvaniei, 6 din 1 februarie/20 ianuarie 1871.38 Gazeta Transilvaniei, 93 din 18/6 decembrie 1873.39 Gazeta Transilvaniei, 8 din 28 ianuarie/9 februarie 1879 ºi Gazeta Transilvaniei, 1 din 3/15 ianuarie 1880.40 Gazeta Transilvaniei, 67 din 14/2 septembrie 1873.

În anul 1879 „La cisma roºia”, situat tot în strada Cãldãrarilor, numãrul 540, în casa domnuluiTrauschenfels, îi avea ca proprietari pe Orghidan ºi G. Farkas (care lucrase mul˛i ani în magazinul luiIoanu Sãbãdeanu). Cei doi asigurau comenzi externe prompt ºi ieftin.41

Lazãr Munteanu semna macheta publicitarã tipãritã în anul 1883 astfel: „cordonier maistruromân în Braºov”. În locuin˛a sa din uli˛a Bisericii Negre, casa numãrul 78, fãcea ghete ºi cisme.42

Fabrica de ghete ºi de cisme a lui Imre Temesvári din Budapesta, strada Kerepes, numãrul 11,publica în anul 1880 o listã detaliatã de produse ºi pre˛urile aferente. Vânzarea se fãcea „cu ridicata(toptanul) ºi cu mãruntul”. Comenzile erau onorate prin poºtã, iar marfa se putea schimba.43

Tot din Budapesta, Moritz Temesváry, premiat la expozi˛ia din Gratz, 1880, publica lista deproduse ºi pre˛uri a depozitului fabricei sale de încãl˛ãminte din Königsgasse, numãrul 1.44

În paginile Gazetei de Transilvania/Gazetei Transilvaniei, alãturi de articole de îmbrãcãminte ºiîncãl˛ãminte, se fãcea publicitate ºi accesoriilor: pãlãrii, ceasuri, ochelari, bijuterii.

Pãlãrierii din Braºov nu doar vindeau pãlãrii ci fãceau ºi repara˛ii. În paginile Gazetei îºi fãceaureclamã: Franz Sendi, maistru pãlãrier din Pesta în Târgul Cailor, numãrul 28/30 (GazetaTransilvaniei, 41 din 24 mai 1856), Iosifu Szendy, în strada Cãldãrarilor, numãrul 504 (GazetaTransilvaniei, 84 din 11 noiembrie/30 octombrie 1868), Alexandru Szendy, în strada Cãldãrarilor,numãrul 543 (Gazeta Transilvaniei, 23 din 7 aprilie/26 martie 1874).

C. Kron din Pesta recomanda depozitul sãu de pãlãrii bãrbãteºti, de mãtase ºi fil˛ situat pe uli˛aDorotea, hotelul „La regele din Ungaria” ºi asigura cele mai ieftine pre˛uri de fabricã.45

Un dar frecvent în epocã ºi cu valoare specialã este ceasul de buzunar. Ceasornicarii germanierau celebri în secolul al XIX-lea datoritã ceasul de perete, pendulul, cu mecanisme lucrate manual,pãstrate în cutii artistic sculptate.

Primii ceasornicari care îºi fãceau reclamã în Gazeta de Transilvania erau Honigberger ºiJekelius, ceasornicari în Târgul Grâului. În anul 1845 anun˛au sosirea unor „ceasornice mari cudesene, cu mecanicã ºi cu muzicã”.46

„Orãria” May ºi Stenner se afla pe uli˛a Vãmii, numãrul 9, peste drum de Coroanã. Se gãseautot felul de ceasornice ºi se fãceau ºi repara˛ii.47

La finalul anului 1853 ºi începutul anului 1854 Eduard Mai avea depozitul de ceasornice cu saufãrã muzicã ºi ceasornice Schwarzwälder Uhren în strada Vãmii, în casa fra˛ilor Bogdan.48 În anul1857, depozitul lui Eduard May de ceasornice mici de aur ºi argint ºi orologe Schwarzwälder se aflatot pe strada Vãmii, numãrul 13.49

Al˛i ceasornicari în Braºov erau: Iosif Biro (Gazeta Transilvaniei, 52 din 17/5 iulie 1867), Julius Gross în strada Vãmii, numãrul 561 (Gazeta Transilvaniei, 45 din 18/6 iunie 1872), Iosifu Jekelius înstrada Cãldãrarilor, numãrul 498 (Gazeta Transilvaniei, 90 din 30/18 noiembrie 1872), FridericSchullerus în strada Poºtei, numãrul 603 (vãduva ceasornicarului este semnatarul anun˛uluipublicitar în Gazeta Transilvaniei, 68 din 27/15 septembrie 1874), Iosef Both (Gazeta Transilvaniei,103 din 28 decembrie 1879), E. Mansberger, ceasornicar venit din Bucureºti ce avea depozitul înTârgul Cailor, numãrul 89 (Gazeta Transilvaniei, 84 din 21 octombrie/2 noiembrie 1879).

Ceasornicãria lui Eduard J. Dressnandt îºi avea sediul în strada Vãmii, numãrul 2, „în jos debiserica catolicã” între anii 1881 ºi 1883 (Gazeta Transilvaniei, 146 din 23 decembrie 1881, Gazeta

71

fiara Bârsei

41 Gazeta Transilvaniei, 65 din 16/28 august 1879.42 Gazeta Transilvaniei, 41 din 8/20 aprilie 1883.43 Gazeta Transilvaniei, 19 din 18/6 martie 1880.44 Gazeta Transilvaniei, 23 din 24 februarie/8 martie 1881.45 Gazeta Transilvaniei, 58 din 19 iulie 1851.46 Gazeta de Transilvania, 40 din 17 mai 1845.47 Gazeta Transilvaniei, 97 din 3 decembrie 1851.48 Gazeta Transilvaniei, 103 din 26 decembrie 1853 ºi Gazeta Transilvaniei, 2 din 6 ianuarie 1854.49 Gazeta Transilvaniei, 42 din 31 mai 1857.

Transilvaniei, 149 din 22 decembrie 1882, Gazeta Transilvaniei, 136 din 20 noiembrie/2 decembrie1883). Aici se gãseau orologe de buzunar elve˛iene de aur ºi argint, orologe de perete cu pendulã,lan˛uri de aur ºi argint pentru orologele de buzunar. Ceasornicarul asigura repara˛ii, dar ºi returnareabanilor celor cãrora nu le convenea marfa.

În Gazeta Transilvaniei, 56 din 16/28 mai 1882 apãrea un anun˛ care nu avea semnatar. Eraindicatã doar adresa, „târgul Grâului col˛ul de la uli˛a Cãldãrarilor” unde se gãsea o minune aindustriei, un lan˛ de ceasornic din cristor american veritabil cu 60 de cruceri. Pentru fiecarecumpãrãtor se oferea ºi un premiu, o cutie cu 7 obiecte: un degetar suflat cu argint, o pereche denasturi de manºete, o pereche de cercei, un etui pentru ace, un inel, un lan˛ de medalion, o cruciuli˛ãsau un medalion.

Un ceas cu muzicã cu 32 de melodii, din care 15 erau valsuri, cu pre˛ul de 1500 fl. m.a. se vindeade cãtre Susana Tacinicovici în anul 1861.50

Ceasornicarii din afara Braºovului primeau comenzi prin poºtã. Alexandru Rãºnoveanu,ceasornicar român din Zomboru (fost comitat Baciu), Ungaria, recomanda ceasurile saleastronomice, ceasuri cu pendulã, ceasuri cu turnuri pentru biserici, care trag o datã pe sãptãmânã ºioferea garan˛ie 5 ani.51

În anul 1859, acelaºi Alexandru Rãºnoveanu, ce se afla acum în Voivodina Ungariei, anun˛acititorii Gazetei cã pot gãsi ceasurile sale în Braºov, la ceasornicarul Iosif Jekelius.52

Datoritã închiderii fabricilor de ceasuri „Fromm” din Elve˛ia ºi „Hecht” din Viena se puteauachizi˛iona ceasuri la pre˛uri foarte avantajoase. În prima jumãtate a anului 1881 în GazetaTransilvaniei începea o campanie publicitarã (24 de anun˛uri din 6/18 ianuarie – GazetaTransilvaniei, 2, pânã în 7/19 iulie – Gazeta Transilvaniei, 76) a unui depozit din Viena al fabriceiFromm. În anun˛ apãrea o listã detaliatã de pre˛uri. În Gazeta Transilvaniei, 139 din 27 noiembrie/9decembrie 1883 se anun˛a o ofertã foarte bunã la achizi˛ionarea unei pendule (ornicu) cu clopo˛el,deºteptãtor, în ramã de lemn de abanos imitat, de nuc sau palisandru, având cadranul decorat cu cifreaurite ºi zugrãvite ce lumineazã noaptea, cu o garan˛ie de 10 ani. Comenzile se primeau la fabricaHecht, Viena, Christinengasse.

De la Viena puteai comanda diferite ceasuri la: Adolf Loewit, casa de import ºi export, în stradaKaiser Josef, numãrul 20 (Gazeta Transilvaniei, 133 din 14/26 noiembrie 1882), „Allgem.Vereinigtes Uhren-Depot” în Ringstrasse (Gazeta Transilvaniei, 9 din 23 ianuarie 1883), WilhelmHecht în Christinengasse (Gazeta Transilvaniei, 53 din 8/20 mai 1883), Hermann Fuchs înMariengasse (Gazeta Transilvaniei, 88 din 30 iulie/11 august 1883).

În Gazeta Transilvaniei, 67 din 12/24 iunie 1883 apãrea o ºtire senza˛ionalã din Hochstetten,lângã Pressburg (Bratislava), Ungaria. Maxim. Neubauer promitea în titlul anun˛ului publicitar unceas de buzunar „degeaba”. Citind însã anun˛ul aflai cã trebuia sã plãteºti reglarea ºi lan˛ul ataºat, oimita˛ie de aur.

Bijutierii îºi fãceau reclamã în ziarul braºovean. Ioan Paul/Pavel Iekel, maistru aurar sosit de laViena, vindea lan˛uri pentru dame ºi pentru ceasornice, cercei ºi inele. Anun˛urile sale apãreau înGazeta de Transilvania, 48 din 26 noiembrie 1839 ºi Gazeta de Transilvania, 38 din 13 mai 1843.

Amalia Bömches anun˛a în Gazeta de Transilvania, 11 din 16 martie 1841 sosirea unui transport mare de podoabe pentru doamne în Târgul Grâului, în casa de pe col˛.

M. Woititz, negustor de giuvaere din Pesta, îºi vindea marfa – briliante, cercei, inele, brã˛ãri deargint în casa domnului Giesel în anul 1846.53

72

Marinela-Loredana Barna

50 Gazeta Transilvaniei, 37 din 6 mai 1861.51 Gazeta Transilvaniei, 49 din 22 iunie 1855.52 Gazeta Transilvaniei, 26 din 8 iunie 1859.53 Gazeta de Transilvania, 44 din 30 mai 1846.

În perioada 1846-1851 un alt bijutier îºi oferea serviciile, Carol Pest, „aurar ºi argintar”. ÎnGazeta de Transilvania, 27 din 1 aprilie 1846 anun˛a cã a primit diamante de la Viena. Din Gazeta deTransilvania, 87 din 30 octombrie 1847 aflãm adresa magazinului, strada Sãcuilor (mare), numãrul199. În Gazeta Transilvaniei, 36 din 3 mai 1851 anun˛a mutarea locuin˛ei în Uli˛a mare, în casanumitã a lui Römer, numãrul 189.

În martie 1852 avea loc o licita˛ie anun˛atã de Judecãtoria cetã˛ii în Gazeta Transilvaniei, 15 din20 februarie. Se vindeau amanetele lui Gipoiu/Ginoiu inele de aur, cercei, mãrgele, ibrice de argintpentru cafea, monedã anticã de aur.

Bijuterii de aur ºi argint se mai gãseau la: Henric Jekelius în Târgul Grâului, (GazetaTransilvaniei, 23 din 23 martie 1863), în casa domnului Albrichsfeld (Gazeta Transilvaniei, 23 din23 martie 1863) ºi Adolf Gust în strada Vãmii, vizavi de casa domnului Schneider (GazetaTransilvaniei, 76 din 14/2 octombrie 1871).

Un alt accesoriu cãruia i se fãcea publicitate în Gazetã erau ochelarii. Opticul Hacek, din Viena,venea la Braºov în anul 1852 ºi vindea lornete alãturi de telescoape, microscoape ºi termometre lahotelul Corona.54 Doi ani mai târziu revenea la Braºov, tot la Corona, ºi oferea ochelari din sticlã deflintã.55

Iosif Heinrich, optic din Cluj, se caza tot la Corona în anul 1861 ºi vindea instrumente optice defabrica˛ie francezã ºi englezã.56

Boscovits din Pesta vindea la Corona, lornete, ochelari în anul 1862.57 În strada Cãldãrarilor,numãrul 549 la A. Boscovitz se gãseau ochelari, ochianuri de teatru ºi de câmp.58

Max Hatschek din Budapesta anun˛a în Gazeta Transilvaniei, 38 din 31/19 mai 1877, vânzareamãrfii – ochelari, monoclu, lornete, ochianuri de operã ºi altele, în bolta din strada Cãldãrarilor,vizavi de „rothen Stern” pânã în 15 iunie. Într-un alt anun˛ din acelaºi an, Max Hatschek indica o altãloca˛ie pentru marfa sa, în pia˛ã, vizavi de bãcãnia lui I.B. Popoviciu.59

Depozitul din Viena, „Klingl & Baumann”, primea comenzi prin poºtã pentru ochiane, noiinstrumente optice, portabile, prin care „se poate vedea la distan˛e de 3-4 ore”.60

O inven˛ie importantã a secolului al XIX-lea a fost maºina de cusut. Aceasta apare ºi înmachetele publicitare din Gazeta de Transilvania/Gazeta Transilvaniei. Unul din cei mai ingenioºiinventatori de maºini de cusut a fost Allen B. Wilson. În anul 1850 Wilson a ob˛inut un brevet pentrumaºina lui inven˛ia fiind folositã ºi astãzi. La 29 de ani de la inventarea celui mai popular brand,Singer, în 1879, la Braºov se deschidea o filialã proprie a firmei „The Singer Manufacturing Co.” din New-York. Alte magazine erau la Pesta, Buda, Debreczin ºi Seghedin. Anun˛ul publicitar era semnatde G. Neidlinger, indicând adresa depozitului: strada Cãldãrarilor, numãrul 541.61

Maºinile Wheeler & Wilson, cele mai cunoscute în anii 1850 ºi 1860, fabricate tot la New-York,erau vândute la Braºov de cãtre unicul depozit a lui „Wheeler & Wilson Manufacturing Comp.”de˛inut de „Servatius & Craef”, în Târgul Grâului, numãrul 552.62 Câ˛iva ani mai devreme însã, înanii 1864-1865, E.F. Stenner vindea maºinile Wheeler & Wilson în depozitul din strada Neagrã,numãrul 341.63

73

fiara Bârsei

54 Gazeta Transilvaniei, 40 din 24 mai 1852.55 Gazeta Transilvaniei, 18 din 3 martie 1854.56 Gazeta Transilvaniei, 51 din 24 iunie 1861.57 Gazeta Transilvaniei, 92 din 21 noiembrie 1862.58 Gazeta Transilvaniei, 28 din 7/19 martie 1881.59 Gazeta Transilvaniei, 40 din 7 iunie/26 mai 1877.60 Gazeta Transilvaniei, 52 din 6/18 mai 1883.61 Gazeta Transilvaniei, 73 din 12/24 septembrie 1879.62 Gazeta Transilvaniei, 10 din 4/16 februarie 1880.63 Gazeta Transilvaniei, 34 din 11 mai/29 aprilie 1864 ºi Gazeta Transilvaniei, 1 din 11 ianuarie/2 ianuarie 1865.

Justinianu M. Grama, comisionar în Braºov, aducea în depozitul sãu alãturi de mãrfuri diverse ºimaºini de cusut în anul 1878.64 Trei ani mai târziu maºini de cusut Wheeler & Wilson, Singer ºi Howe erau vândute cu rate lunare de câte 5 fl.65

Acest articol doreºte sã facã o radiografiere a comer˛ului braºovean/transilvãnean, pe un micpalier, cel al articolelor de modã, realizatã prin intermediul publicitã˛ii din primul ziar românesc dinTransilvania, care reflectã caracterul multietnic al comunitã˛ii locale.

Milliners reflected in advertising in „The Gazette of Transylvania” newspaper during 1838-1883

Abstract

Braºov trade was based on ethnic relations, in this town activating Greek commercial company,a company of German merchants, Romanian association of Levant trade and 150 Romaniancommercial houses.

In the newspaper „The Gazette of Transylvania”, during 1838-1883, only 10% of the merchants that advertise their products and their deposits of clothing, shoes, accesories, were Romanians.

The article inventorize this level of trade merchants from Transylvania, from other Romanianprovinces, from Vienna and Budapest who appealed to advertising in the first Romanian politicalnewspaper in Transylvania.

74

Marinela-Loredana Barna

I.H. MunzFra˛ii Bogdan

Julie Vogt

64 Gazeta Transilvaniei, 36 din 7/19 mai 1878.65 Gazeta Transilvaniei, 6 din 15/27 ianuarie 1881.