5/28/2014 Marina - termeni tehnici - Machete din carton

http://www.papermodel.ro/marina.php 1/7

Recomandă acest material pe Google

Machete Contul meu | Continut cos | Comanda

Categorii

AvioaneVapoare->TancuriMasiniTrenuriArhitecturaIncepatoriPlanuriAlte modeleAccesorii->Anticariat

Cautare rapida

Producatori

ANSWER-ANGRAFBetexaDraf ModelDragosModelsFly Model / GomixGPMJSCKartonowa KolekcjaLeniarMaly ModelarzMODELIKModelis Ir ErdveOrelOrlikPGS modelsShipyardW.M.C. Models

Care suntnoutatile?

SU-27 UB63.84LEI

Marina - termeni tehnici

A. DEFINIŢIA NAVEI

Nava este o construcţie specială, etanşă, capabilă să plutească şi să se deplaseze pe apă într-o direcţie voită, cu o

viteză stabilită şi cu un scop determinat: transport de marfuri şi pasageri, lucrări hidrotehnice, cercetare ştiinţifică,

pescuit, agrement, etc.

B. CALITĂŢIILE NAUTICE - flotabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea.

1. FLOTABILITATEA - reprezintă proprietatea navei de a pluti la un pescaj mediu determinat, având la bord

încărcătura necesară indeplinirii misiunii sale.a. DEPLASAMENTUL - este greutatea volumului de apă dislocuit de navă. Se poate înţelege şi greutatea navei,

pentru că orice navă pluteşte numai atunci când greutatea ei este egală cu greutatea apei dislocuită de partea

corpului navei scufundată în apă.b. REZERVA DE FLOTABILITATE - orice navă este astfel construită încât greutatea navei încărcate sa fie

mai mică decât deplasamentul ei maxim.

c. TONAJUL - reprezintă volumul spaţiilor interioare ale navei şi se exprimă în tone registru - tona registru esteegală cu 100 picioare cubice sau 2,83 metri cubi.d. CAPACITATEA DE ÎNCĂRCARE - reprezintă greutatea încărcăturii utile şi se exprimă în tone

deadweigh(tdw).

2. STABILITATEA - capacitata pe care o are o nava, scoasă din echilibru sub influenţa unor forţe exterioare,de a reveni la poziţia iniţială în momentul în care au încetat cauzele care au scos-o din echilibru.

Inclinarea navei care se produce în jurul axului longitudinal se numeşte bandă sau înclinare transverlală, iarmişcarea oscilatorie provocată de înclinările transversale se numeşte ruliu. Când o navă bandată nu revine la

poziţia iniţială, pe chilă dreaptă şi continuă să navige înclinată, se spune că este canarisită. Înclinarea navei care se produce în jurul axului transversal se numeşte înclinaţie longitudinală sau diferenţă de

asietă. Mişcarea oscilatorie provocată de înclinările longitudinale se numeşte tangaj. Se spune că o navă are asietă dreaptă (sau normală) atunci când pescajul prova este egal cu pescajul pupa.

Dacă o navă rămâne înclinată longitudinal se spune că este aprovată, când pescajul prova este mai mare decatpescajul pupa şi apupată când pescajul prova este mai mic decât pescajul pupa.

3. NESCUFUNDABILITATEA - capacitatea navei de a pluti şi de aşi menţine stabilitatea în cazul în care unulsau mai multe compartimente au fost inundate cu apă, ca urmare a avariilor la corp.

C. GEOMETRIA ŞI DIMENSIUNILE NAVEI

1. PLANE DE REFERINŢĂ

1- planul diametral; 2 - planul cuplului maestru;

3 - planul linei de plutire; 4 -planul liniei de bază.

Reprezentarea grafică a contururilor navei se obţine prin proiecţia fiecărui punct pe trei plane de referinţă:- planul diametral -1 - este planul vertical longitudinal care imparte nava în două parţi simetrice- bordul tribord

şi bordul babord;

- planul cuplului maestru -2- este planul vertical transversal care împarte nava în două - sectorul prova şisectorul pupa. Prin cuplu maestru se înţelege secţiunea transversală verticală care trece prin punctul unde nava

are lăţimea maximă;

- planul liniei de plutire -3- este un plan orizontal care coincide cu suprafaţa apei liniştite şi împarte corpul navei

Cos machete

... este gol.

Informatii

Cum comandRetur comenziConfidenţialitateContactParteneriHarta site

Tehnica

TRADUCERIFORUMDictionarMarinariePagina TehnicaDiverse

Oferte

XK Gladiator13.68LEI9.58LEI

Cel mai solicitat

01.Carton 1 mm

02.Carton 0,5mm

03.Carton 2 mm

04.Carton 1,5 mm

05.IAR-27

06.Campini-Caproni N.1

07.I.A.R. 80A

08.Carton 0,3mm

09.Cutting matA3

10.HMS Bounty

Parerilevoastre

Din puncul meu devedere, de cândasamblezmachete din carto..

5/28/2014 Marina - termeni tehnici - Machete din carton

http://www.papermodel.ro/marina.php 2/7

în partea imersă şi partea emersă. Partea imersă este acea parte a corpului navei care se află în apă sub linia deplutire, se mai numeşte şi operă vie (carena), iar partea emersă este acea parte a corpului navei care se află la

suprafaţă, deasupra liniei de plutire, se mai numeşte şi operă moartă.

- planul de bază -4- este planul care trece prin marginea inferioară a chilei, de la el se măsoară pe verticală toate

cotele punctelor caracteristice navelor.

Prin intersecţia suprafeţei corpului navei cu plane paralele cu cele trei plane de proiecţie (1,2 şi 3 in imagine) se

obţin trei sisteme de secţiuni şi anume:

- secţiuni longitudinale - sunt curbele obţinute prin intersecţia corpului navei cu nişte plane paralele cu planuldiametral;

- secţiuni transversale sau cupluri - curbele obţinute prin intersecţia corpului navei cu plane paralele cu planul

secţiunii maestre;

- secţiuni orizontale - numite şi linii de plutire sau linii de ape - sunt curbele obţinute prin intersecţia corpuluinavei cu plane paralele cu planul plutirii.

DESCRIEREA NAVEI

A. CORPUL NAVEICea mai importantă parte a unei nave este corpul, care se mai numeşte şi coca navei. Corpul navei se compune

din două parţi: osatura navei şi învelişul exterior.

1. OSATURA - însumează totalitatea elementelor şi pieselor longitudinale şi transversale care formează structurade rezistenţă a navei.

1-chilă; 2-coastă; 3-genunchiul coastei; 4-carlingă; 5-contra carlingă; 6-supracarlingă;

7-traversă de punte; 8-stingher inferior; 9-stingher superior; 10-colţar; 11-pontil; 12-muradă;13-puntea principală; 14-puntea intermediară; 15-galbord(filele chilei); 16-bordajul fundului;

17-gurnă; 18-bordajul brâului; 19-bordaj lateral; 20-centură; 21-parapet; 22-copastie;

23- stâlp de parapet; 24-cavilieră.

Osatura longitudinală – este alcatuită din piese de rezistenţă dispuse de-a lungul navei, paralel cu planuldiametral.

Chila este piesa fundamentală a oricarei nave. Ea este situată longitudinal pe fundul navei şi se intinde pe toatălungimea de la prova la pupa. Chila constituie elementul cel mai robust, cel mai rezistent al oricarei nave, pentru căde chilă se prind coastele şi în acest fel pe ea se clădeşte de fapt întregul schelet de rezistenţă al navei.

Etrava este piesa de rezistenţă a extremintăţii prova, constituie de fapt prelungirea chilei care se curbează şi seîndreptă in sus, vertical sau oblic la extremitatea prova.

Etamboul este piesa de rezistenţa de la extremitatea pupa, constituie prelungirea chilei la extremitatea pupa.Contrachila sau carlinga centrală este un element de rezistenţă longitudinal care dublează chila pe toatălungimea ei, cu scopul de a întării fundul navei.

Carlingi laterale sunt elemente de rezistenţă longitudinale, paralele cu carlinga centrală şi dispuse pe fundul naveisimetric faţă de planul diametral.Curenţii de bordaj sau stringherii sunt elemente longitudinale de întărire, dispuse de-a lungul bordurilor.

Stringherul care leagă capetele superioare ale coastelor şi se află la o contă mai înaltă decat puntea se numeştemuradă. Curentii de punte sunt elemente de rezistenţă longitudinale care susţin şi întăresc punţile. Curenţii de

5/28/2014 Marina - termeni tehnici - Machete din carton

http://www.papermodel.ro/marina.php 3/7

punte leagă între ele traversele formând reţeaua care constituie structura de rezistenţa a punţii.Osatura transversală - este alcatuită din elemente şi piese de rezistenţă dispuse paralel cu planul cuplului

maestru.Coastele sau crevacele sunt elemente de rezistenţă transversale, fixate de chilă, la intervale egale aşa-numiteledistanţe intercostale. Ansamblu a două coaste situate într-un bord şi altul în acelaşi plan transversal formează un

cuplu. Coastele care formează cuplurile din prova au forme ascutite, se numesc şi coaste stelate, cele careformează cuplurile din zona centrală au formă de U, iar cuplurile din zona pupa au forme rotunjite şi se numesc

coaste deviate. La o coastă pot fi deosebite trei porţiuni principale:

capatul inferior- extremitatea costei la îmbinare cu chila

genunchiul coastei- porţiunea curbă a coastei din zona care delimitează fundul de bordaj;capătul superior- extremitatea coastei la imbinarea bordajului cu puntea;

La orice navă, coastele se numerotează de la prova spre pupa.

Varangele sunt elemente de rezistenţă transversale care dublează coastele cu scopul de a întări ansamblul delegătură chilă-coastă-carlingă şi de a da o rezistenţă mai mare fundului navei. Traversele sunt tot elemente derezistenţă transversală care unesc capetele superioare ale celor două coaste ale unui cuplu. La navele mai late,

pentru mărirea rezistenţei traverselor, acestea se sprijină la centru pe niste stalpi verticali fixati, de regula, pe chilăşi care se numesc pontili. Toate piesele descrise mai sus constituie elementele principale de rezistentă carealcătuiesc osatura navei. Mai exista şi alte piese care indeplinesc functii auxiliare. De exemplu pentru asamblarea

elementelor de rezistenţă se folosesc piese de legatură care au rolul să asigure rezistenţa imbinarii, se numesccolţare sau gusee.

2. ÎNVELIŞUL EXTERIOR

Învelişul exterior, ca şi osatura navei, este confecţionat din lemn sau din metal după felul şi destinaţia navei. Lanavele construite din lemn, se folosesc pentru învelişul exterior scânduri de esenţă tare- sterjar, cedru, mahon saupin, iar la cele metalice table groase de oţel fixate între ele prin nituire sau sudură.

a. Bordajul navei constituie învelişul părţilor inferioare şi laterale ale corpului navei, care porneşte de la chilă spretribord şi babord şi se continuă pînă la extremitatea superioară a coastelor unde se îmbină cu puntea. Partea debordaj cuprinsă între chilă şi genunchiul coastei intr-un bord şi altul se numeşte bordajul fundului sau mai simplu

fundul navei. Scândurile care învelesc bordajul fundului se numesc file de fund, iar cele din vecinătatea imediatăa chilei filele chilei. Fila care înveleşte partea de bordaj situată în zona de curbură a coastelor – la nivelul

genunchiului coastelor- se numeşte gurnă, iar celelalte scînduri se numesc file de bordaj. Partea bordajului navei,aflată în vecinatatea liniei de plutire, se numeşte bordajul brâului, iar partea care înveleşte zonele unde coastelesunt verticale (drepte) se numeşte bordajul lateral. Ultima filă a bordajului aşezată la locul de îmbinare a

bordajului cu puntea superioară se numeşte centură. La toate navele, pentru protejarea echipajului, se prelungeştebordajul pe verticală circa 1-1,2m deasupra punţii principale, cu un parapet sau o balustradă. Partea superioară aparapetului, confecţionată dintr-o bandă de lemn lustruit se numeşte copastie.

b. Puntea navei constituie învelişul exterior al părţii superioare a corpului navei, ea este continuă, acoperă înîntregime corpul navei de la prova a pupa şi asigură etanşeitatea navei. Puntea este alcătuită, de regulă, din file detablă de otel (sau scînduri) denumite file de punte. Fila din imediata vecinatate a bordajului, care face legătura

dintre puntea principală şi bordaj, este mai groasă decât celelalte file ale punţii şi se numeşte filă lacrimara.

1- etravă, 2-ochii navei, 3- teugă, 4- bocaport, 5-copastie6- balustradă, 7- tambuchi, 8- spirai, 9- dunetă, 10- chilă, 11- linia de plutire

12- bocaport, 13- parapet, 14- călcâiul navei, 15- cârma.

Puntea continuă cea mai înaltă, care închide corpul navei se numeşte covertă. Puntea cea mai rezistentă senumeşte puntea principală. La majoritatea navelor coverta corespunde cu puntea principală. Daca nava are maimult de trei punti continue atunci ele poarta urmatoarele denumiri:

5/28/2014 Marina - termeni tehnici - Machete din carton

http://www.papermodel.ro/marina.php 4/7

covertă (puntea superioară);puntea principală, următoarea punte continuă sub covertă;

puntea mijlocie şi puntea inferioară, următoarele punţi aflate sub puntea principală;paiolul, puntea cea mai de jos, care închide sub ea spaţiul denumit dublu fund.

La bordul oricarei nave se mai întâlnesc o serie de punţi discontinue, dispuse de regulă deasupra punţii superioareşi care acoperă suprastructuri ale navei. Acestea sunt: puntea bărcilor, puntea teugii, puntea dunetei, punteacentru, puntea de comandă, puntea etalon etc.

SUPRASTRUCTURILE NAVEI

Construcţiile situate deasupra puntii principale (covertei), delimitate de pereţi longitudinali şi transversali, precum şide punţi discontinue, dispuse simetric faţă de planul diametral al navei se numesc suprastructuri.Suprastructurilenavelor de transport cuprind trei tipuri clasice de suprastructuri:

teuga- dispusă la prova navei şi delimitată de prelungirea bordajului lateral şi puntea teugii. Este folosită deregulă ca spaţiu de locuit pentru marinari sau magazii de materiale.duneta- dispusă la pupa navei, delimitată de prelungirea bordajului şi puntea dunetei. Sub dunetă se

amplasează cabine şi careuri de locuit pentru marinari, mecanici, bucătari, cambuze, magazii şi alte încăperi.castelul central- suprastructură dispusă în zona centrală. În castelul central se ampalseză cabine de locuit aleofiţerilor, diferite careuri, staţie radio, puntea bărcilor cu instalaţiile de ridicare ale acestora şi la nivelul celmai înalt comanda de navigaţie.

La navele moderne s-a renunţat la aceste trei suprastructuri clasice şi în prezent petrolierele şi mineralierele precumşi marea majoritate a cargourilor se construiesc cu o singură suprastructură la pupa – castelul pupa. Aici sunt

dispuse toate încăperile necesare vieţii şi desfăşurării activităţii la bord.

DESCHIDERILE ÎN PUNŢII ŞI ÎN BORDAJPrincipala însuşire a corpului navei este etanşeitatea, totuşi pentru accesul personalului în interior, precum şi pentruintroducerea şi scoaterea mărfurilor este necesară existenţa unor deschideri în punte, bordaj şi pereţi – toateaceste deschideri trebuie să fie etanşe.

Deschideri în punte.

a. bocaporţii - sunt deschideri în punte sub formă dreptunghiulară şi dimensiuni mari, amplasate deasupramagaziilor de marfă şi care se deschid pentru operaţiunii de încărcare-descărcare. Bocaportii au de jur împrejur oramă înaltă de circa 0,5-0,8m care nu permite intrarea în magazii a apei care se scurge de pe punte.b. tambuchiurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de formă circulară sau dreptunghiulară destinateaccesului oamenior în compartimentele aflate sub punte. Tambuchiul are aspecul unui puţ în interiorul căruia este

montată o scară verticală confecţionată din scoabe metalice sudate în perete.c. spiraiurile sunt deschideri în punte de dimensiuni mici, de formă dreptunghiulară, destinate în special pentruiluminatul şi aerisirea comparimentelor maşini, căldări.d. trombele de aerisire sunt deschideri în punte de dimensiuni mici şi de fromă circulară, sunt amplaste de regulădeasupra magaziilor sau a compartimentelor maşini. Trombele de aerisire sunt acoperite cu apărătoare metalice înformă de ciupercă, fapt pentru care la bord sunt denumite şi ciuperci.

Deschideri în bordaj.a. sabordurile sunt deschideri în bordaj de formă dreptunghiulară, de dimensiuni variate şi cu destinaţii diferite. Lanavele cu vele sabordurile de artilerie se deschid pentru a scoate ţevile tunurilor în afara bordurilor. b. hublourile sunt deschideri de formă circulară în bordaj sau în pereţii suprastructurilor destinate pentruiluminarea naturală şi aerisirea compartimentelor interioare. Sub linia de plutire, mai există o serie de deschideri înbordajul navei pe care sunt montate din construcţie diferite instalaţii, cum ar fi: prize de fund pentru sorburi de

răcire, spada lochului, vibratoarele sondei ultrason sau a hidrolocatorului.

Deschideri în pereţia. porţile etanşe sunt uşi metalice foarte rezistente prevăzute cu garnituri de cauciuc pentru asigurarea etanşeităţiişi cu un sistem foarte robust de închidere.b. capacele de vizită sunt orificii în pereţii etanşi ai unor compartimente, de fomă elipsoidală sau circulară şi de

dimensiuni mici - atât cât este necesar să permită trecerea unui om.

ARBORDA ŞI GREEMENTUL NAVELOR

ARBORADA unei nave este alcătuită din totalitatea pieselor confecţionate din lemn sau din metal şi care labordul navei poartă una din denumirile: catarge sau arbori, vergi, pic, ghiu, bompres.1. Catarg – este un stâlp vertical aşezat pe planul diametral al navei şi fixat în osatura de rezistenţă a navei. Deregulă catargul este format din trei părţi componente: coloana, gabierul şi arboretul.

Coloana este partea inferioară a catargului, are la limita de jos o secţiune pătrată numită călcâi, prin intermediulcăruia se fixează catargul în carlingă (sau într-o piesă fixată de carlinga numită talpă). Coloana este compusă din

5/28/2014 Marina - termeni tehnici - Machete din carton

http://www.papermodel.ro/marina.php 5/7

două părţi – una inferioară sub punte numită picior şi alta exterioară deasupra punţii. La extremitatea de sus,coloana se termină cu butucul coloanei şi o platformă ce se numeşte gabie.Gabierul este partea de mijloc a catargului, are călcâiul fixat în gabie, este legat de coloană prin piesa numită

butuc şi se termină la extremitatea superioară cu o altă platformă mai mică numită crucetă.Arboretul este partea superioară a catargului. Este fixat cu călcâiul lui în crucetă şi legat de gabier prin butuculacestuia. Arboretul se termină cu o piesă în care sunt fixate unul sau două raiuri pentru trecerea saulelor deridicare a pavilioanelor. Această piesă se numeşte măr şi în limbaj marinăresc însemnă întotdeauna vîrfulcatargului. Ansamblul de catarg descris este specific pentru navele mai vechi sau pentru navele cu vele. Numarul

de catarge diferă de la o navă la alta în funcţie de mărimea şi destinaţia acesteia. Toate petrolierele şi mineraliereleau în mod obligatoriu două catarge pentru montarea luminilor de semnalizare a drumului şi poziţiei navei pe timp denoapte. Cargourile au în mod obligatoriu două catarge pe care sunt montate instalaţiile de semnalizare optică şi înafară de acestea un număr de arbori sub formă de coloană, portic sau pod de care sunt fixate bigile pentruridicarea greutăţiilor. Catargele de la navele cu vele purtau următoarele denumiri: trinchet – catargul din provanavei; arborele mare – cel din mijloc şi artimon – arborele din pupa. Tot la navele cu vele sau la unele nave mai

vechi mai există un arbore înclinat fixat în prova navei, care se numeşte bompres.Bompresul se compune din trei părţi: coloana – partea inferioară fixată ca şi la ceilalţi arbori într-o talpă; bastonul- partea din mijloc şi săgeata – partea superioară a bompresului. Sub bompres, la ieşirea acestuia din navă,există de obicei o figură care se numeşte galion.

2. VERGI, GHIU, PIC, BASTON şi TANGON

verga este o traversă orizontală, încrucişată pe catarg. Vergile sunt confecţionate din lemn sau din metal. La navelecu vele, vegile serveau în primul rând la invergarea velelor. La navele cu propulsie mecanică vergile servescpentru susţinerea saulelor pe care se ridică felinarele sau pavilioanele de semnalizare optică. Vergile sunt fixate pearbori cu ajutorul unor troţe metalice şi suţinute de balansine.ghiul este o grindă orizontală, fixată cu un capăt de partea de jos a catargului, iar la celălalt capăt susţinută de obalansină. Ghiul este un element de arboradă specific navelor cu vele, serveşte pentru invergarea marginii inferioare

a velelor numite rande. La navele cu propulsie mecanică nu există ghiu. picul este un baston (asemnănător cu ojumătete de vergă) aşezat oblic spre pupa în partea superioară a catargului pupa (arborele artimon la navele cuvele). Picul este prins cu un capăt într-o articulaţie la catarg şi este susţinut la celălalt capăt cu o balansină. La picse ridică pavilionul naţional al navei pe timpul navigaţiei.bastonul prova şi bastonul pupa sunt doi stâlpi verticali fixaţi unul la extremitatea prova şi unul la extremitatea

pupa. Fiecare baston se termină la partea superioară cu un măr în care este fixat un rai prin care trece o saulă depavilion.tangonul este un şcondru fixat în bordajul navei, care seamănă cu o vergă rabatabilă. Capătul fixat în bordajulnavei este prins într-un sistem articulat, iar celălalt capăt este susţinut de o balansină şi manevrat pe orizontală debraţele tangonului. Tangonul serveşte la legarea ambarcaţiunilor lăsate la apă şi la urcarea la bord sau coborârea înbărci a armamentelor acestora.

GREEMENTUL sub denumirea de greementul navei se înţelege totalitatea manevrelor fixe şi curente de la bord,folosite pentru fixarea arborilor (catargelor) , susţinerea şi manevra vergilor şi a velelor. 1. MANEVRE FIXE - sunt denumite toate parâmele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capăt dearboradă şi cu celălalt capăt de corpul navei. Servesc la susţinerea arboradei în plan longitudinal şi transversal.Locul unde se leagă manevrele fixe pe arbori precum şi toate accesoriile necesare legării poartă numele decapelatură.

5/28/2014 Marina - termeni tehnici - Machete din carton

http://www.papermodel.ro/marina.php 6/7

- sarturile 1 susţin arborii pe plan transversal, în ambele borduri. Ele se fixează cu un capăt pe arbore, lacapelatura respectivă, iar cu celălalt capăt se fixează lateral, în borduri şi se întind cu ajutorul unor întinzătoare.Treptele prinse de sarturi, pe care urca marinarii pentru a ajunge in arborada, se numesc grijele. - straiurile 2 susţin arborii în panul longitudinal al navei spre prova. Fiecare strai este egal cu capătul de jos, într-un punct de pe punte aflat pe axul navei.

- pataraţinele 3 susţin arborii în borduri şi spre pupa. In afara acestor manevre fixe care susţin catargele, la bordul navelor cu vele se mai întâlnesc următoarele manevrefixe care susţin bompresul şi vergile:- mustăţile 4 susţin bompresul în borduri- subarbele 5 sunt manevre fixe care întăresc bompresul la partea de jos şi se întind cu ajutorul martingalei 6 (un

mic şcondru orientat pe verticală în jos);- balansinele susţin vergile în borduri.

2. MANEVRE CURENTE - sunt parâme vegetale, metalice sau din material plastic, cu ajutorul cărora se

manevrează vergile şi velele. - fungile sunt folosite pentru ridicarea, coborârea vergilor sau a velelor;

- braţele fixate la capetele vergilor, folosesc la orientarea vergilor;- şcotele sunt parâme care întind colţurile de velă sub vânt (spre pupa);

- murele sunt parâme care întind colţurile de velă în vânt (spre prova);

Alti termeni folositi în marină:

- file - fâşii de lemn sau table care se aplică pe osatură şi îmbinate între ele formează bordajul, fundul sau punţile

unei nave.- furchet - piesă metalică în formă de furcă fixată în copastie, care serveşte drept sprijin vâslei sau ramei în timpul

vâslitului.- linia de încărcare - indică linia de plutire a navei în diferite zone şi anotimpuri; este marcată în bordurile navei

în dreptul cuplului maestru.

- linia de plutire - este linia unde planul suprafeţei apei intersectează corpul navei. Porţiunea navei din jurul liniei deplutire care în timpul miscării navei este expusă când apei,când aerului, se numeşte brâu sau faşă.

- parapet - porţiune a bordului care se ridică deasupra punţii superioare.- ruliu - mişcare oscilatorie transversală a navei dintr-un bord în altul, în jurul axului longitudinal; se produce când

direcţia de înaintare este paralelă cu valurile.

- tangaj - mişcare oscilatorie a navei în jurul axei transversale orizontale; se produce când direcţia de înaintare esteperpendiculară pe valuri.

- abordaj - aşezare bord la bord cu nava inamică, permite echipajelor să lupte ca pe uscat.- hulă - valurile care persistă după încetarea vântului, sau cele existente în afara zonelor de vânt.

- ambardee - abatere nedorită bruscă a unei nave de la drumul urmat.- eche - bară orizontală fixată pe capătul axului cârmei şi serveşte la acţionarea acesteia.

5/28/2014 Marina - termeni tehnici - Machete din carton

http://www.papermodel.ro/marina.php 7/7

- etambreu - locaş în care se roteşte axul cârmei; loc de trecere a catargului prin punte.

- ardenţă - tendinţa unei nave cu vele de a veni în vânt.

- cart - a 32 parte din roza vânturilor sau intervalul de timp cât durează serviciul la bord.- ferţe - fâşii de pânză de formă dreptunghiulară sau trapezoidală, care cusute una de alta alcătuiesc vela.

- voltă - manevră executată de o navă cu vele pentru a primi vântul din celălalt bord.- volta în vânt - schimbarea vântului dintr-un bord în celălalt, trecând cu prova prin vânt.

- volta sub vânt - schimbarea vântului, trecând cu pupa prin vânt. - vânt larg - vânt care bate dintr-o direcţie cuprinsă între travers şi 4 carturi înapoia traversului.

- vant strâns - vânt care bate dinaintea traversului.

- vânt de travers - când velele primesc vântul într-un unghi perpendicular faţă de axul navei ( la un cart înaintea sauînapoia traversului).

Bibliografie:MARINĂRIE - manual pentru liceele cu profil de marină autor DUMITRU MUNTEANU

EPOPEEA NAVELOR - editura Albatros 1979 autor ALEXANDRU RETINSCHI

28.05.2014

Copyright © 2007-2014 PaperModel.ro