1

- MARIN 70 -

70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani

Volum `ngrijit de Val Andreescu Editura PIM, Ia[i

2011

2

Nu [tiu dac\ a f\cut istorie cultural\, dar e foarte sigur c\ a influen]at-o !

Despre personalit\]ile emblematice ale jude]ului Vaslui, o simpl\ p\rere: ~nainte de 1900 - Constantin Calmuschi, `nainte de Primul R\zboi Mondial, Th. Tomida, `ntre cele 2 R\zboaie prof. Constantin Capr\ iar pentru ultima jum\tate de secol Dumitru V. MARIN … ar fi cei mai reprezentativi ! (V.A.)

3

… ARGUMENT : …1/2 secol pentru OPER|… …AC}IUNI {I ACTIVIT|}I DE TOP, `n c=teva domenii esen]iale ale vie]ii … …SPIRIT DESCHIS, uneori p\tima[, MEREU ~N COMPETI}IE … …ADVERSARI [i DU{MANI … de mare putere [i CLAS| … …Prieteni [i pre]uitori pe m\sur\ … …chiar are HARUL DE A FACE…

Mi[c=ndu-se cu dezinvoltur\ `ntre Vaslui-Ia[i-Bac\u-Bucure[ti sau Krakovia-Istanbul, Londra-Moscova, capabil s\ fie deopotriv\ performant ca manager, reporter, operator tv, conduc\tor auto, scriitor, editorialist, etnolog ,capabil s\ se dedice unor riscante ini]iative politice, om de lume [i `n acela[i timp `ntreprinz\tor eficient, dezirabil acum [i relativ `n viitor,

D.V. Marin este …UN OM AL ACESTUI TIMP … !

4

5

1. LA POPAS ANIVERSAR

Profesorul Dumitru Marin `mpline[te vârsta psalmistului, de care regele David face men]iune `n psalmii scri[i de el, inspira]i de Dumnezeu dar a[ternu]i `n versuri respectând topica limbii ebraice, care ca orice limb\ vorbit\ [i scris\ are frumuse]ea armonioas\ a cuvântului care la rândul ei exprim\ starea

sufleteasc\, capacitatea intelectual\ [i pozi]ia social\ a celui care-l folose[te. Aceasta se potrive[te `ntru totul profesorului dasc\l de limba [i literatura român\, limb\ pe care au prelucrat-o, `nnoit-o [i `nfrumuse]at-o vechile scrieri ale c\r]ilor Bisericii, pe care Domnia Sa a predat-o, explicat-o [i `nfrumuse]at-o atâtor genera]ii care au absolvit [coala ce le-a dat agerime [i ascu]ime min]ii. Acest cuvânt al nostru scris, exprim\ `n limite de spa]iu [i timp ceea ce Biserica pre]uie[te la fiecare om, sufletul care se manifest\ prin ac]iunea trupului, fiecare om, f\ptur\ a lui Dumnezeu impunându-se prin inteligen]\, prin iscusin]\ [i percep]ie a lumii [i lucrurilor din ea. Profesorul Dumitru Marin `ntruchipeaz\ imaginea intelectualului care creeaz\, eviden]iaz\ [i evoc\ frumuse]ea [i binele culturii.

Într-o perioad\ de timp bulversat\ de non-valori tot mai evidente, profesorul Dumitru Marin se str\duie[te prin mijloacele specifice s\ continue arta de a `mbog\]i, `nfrumuse]a [i valorifica limbajul nostru expus la influen]e [i provoc\ri.

La ceas aniversar, `l felicit\m, dorindu-i via]\ `ndelungat\, plin\ de bucurie [i binecuvântare.

P.S. CORNELIU, dr. `n Teologie EPISCOPUL HU{ILOR

6

2. MESAJ

Prin activitatea sa, Studioul TV Vaslui a dovedit c\ opinia public\ are nevoie de informare constant\ [i obiectiv\. Sunt sigur c\ telespectatorii Studioului TV Vaslui se bucur\ de o radiografie complex\ a zonei, a comunit\]ii din care fac parte. Societatea rom âneasc\ are

nevoie de informa]ie, de seriozitate [i dedica]ie, lucruri pe care colectivul Studioului TV Vaslui le-a dovedit din plin, `n to]i ace[ti ani. Sunt convins c\ ve]i reu[i `n continuare s\ fi]i unul dintre liderii media, la nivel local [i regional.

Ca fost parlamentar de Vaslui m\ leag\ multe de acest jude]. De multe ori, Studioul TV Vaslui a fost pentru mine o surs\ de informa]ie extrem de util\ pentru a întelege mai bine nevoile oamenilor din aceast\ zon\.

Studioul TV Vaslui performeaz\ în spa]iul media, f\cându-se util vasluienilor [i pentru acest lucru doresc s\ felicit echipa redac]ional\.

V\ urez la mul]i ani cu audien]e cât mai ridicate [i materiale de calitate!

Cu toat\ aprecierea,

Traian B\sescu,

Pre[edintele Rom=niei

7

3. OMUL CARE SFIN}E{TE LOCUL

L-am cunoscut pe profesorul

dr. Dumitru Marin cu ocazia unei întâlniri la Vaslui cu reprezentan]i ai societ\]ii civile [i simpatizan]i ai Conven]iei Democratice, înainte de alegerile din 1996, când i-am acordat [i un interviu pentru postul de radio [i televiziune pe care îl conducea.

Pe vremea aceea, Vasluiul era considerat un fief absolut al PDSR-ului, era numit „jude]ul ro[u” [i a avea alte opinii decât majoritatea însemna un act de curaj.

Era vorba de curajul unui om care în]elesese s\ fac\ pres\ adev\rat\, dar în acela[i timp angajat\ în slujba unor valori democratice în care credea.

Îmbr\]i[ase curentul ecologist [i devenise un lider local [i na]ional al Federa]iei Ecologiste din România.

Dup\ încheierea mandatului meu de pre[edinte al României, prin unificarea F.E.R. cu Ac]iunea Popular\, profesorul vasluian a devenit unul dintre apropia]ii mei colaboratori.

Bun organizator, activ [i integrat în comunitate, a reu[it s\ câ[tige un num\r

8

important de consilieri în alegerile locale din 2004.

Îmi amintesc de discu]iile cu profesorii [i elevii liceului la care predase [i de care era respectat [i iubit. De-a lungul timpului, mi-a r\mas un colaborator apropiat.

La o vârst\ a bilan]ului, îi urez s\-[i realizeze toate aspira]iile în domeniul mass-media, unde are deja un palmares demn de invidiat, s\-[i finalizeze proiectele de cercetare în care s-a angajat [i s\ continue s\ scrie cu har.

Am mai scris deja: a avut harul de A FACE. Cele mai calde felicit\ri [i un gând afectuos.

martie, 2011

Prof. dr. Emil Constantinescu,

Pre[edintele Rom=niei 1996 - 2000

9

4. STIMATE DOMNULE MARIN,

Dubla `mprejurare a apari]iei acestui volum omagial [i a `mplinirii unei frumoase vârste `mi ofer\ prilejul de a v\ adresa felicit\ri [i ur\ri de via]\ lung\, plin\ de `mpliniri. Cu acest prilej, doresc s\ `mi

exprim [i satisfac]ia de a vedea, `n activitatea gazet\reasc\ [i civic\ a domniei voastre, confirmarea convingerilor de care am fost anima]i, `n zilele dificile de dup\ Revolu]ia din Decembrie 1989, to]i cei care am pus bazele unei Românii democratice. Sunt cu atât mai bucuros s\ particip, fie [i de la distan]\, la aceast\ dubl\ s\rb\toare, cu cât `mi amintesc momentele `n care ne-am `ntâlnit personal, `nainte [i dup\ 1989. Sunt al\turi de dumneavoastr\ la acest ceas aniversar. La mul]i ani !

Ion Iliescu,

Pre[edinte de Onoare al P.S.D. Pre[edintele Rom=niei 1989 - 1996, 2000 - 2004

10

5. PRIETENUL MEU DE LA VASLUI

A[a îmi place s\-l numesc pe dl. DUMITRU MARIN. Fiindc\ aceasta corespunde adev\rului. Domnia sa este un prieten mai vechi al confra]ilor s\i din stânga Prutului. L-am cunoscut la

începuturi, în anii rena[terii noastre na]ionale, ob]inerii independen]ei fa]\ de imperiul sovietic [i consolid\rii tân\rului stat Republica Moldova. În calitate de ziarist, m-a intervievat de mai multe ori, participând activ [i la conferin]ele de pres\ pe care le ]ineam. Chiar formularea întreb\rilor sale demonstra c\ îl fr\mânt\ problemele noastre — de ajuns [i de r\mas, pe atunci. Era sincer [i dornic de a informa veridic despre cele ce se întâmplau la noi. Îi sim]eam sprijinul chiar la etapa inten]iilor [i-i vorbeam cu aceea[i sinceritate. Aflu cu mândrie c\, pe parcurs, publicistul D. Marin a realizat peste 700 editoriale în diferite edi]ii, mii de emisiuni radio [i televizate, interviuri, inclusiv cu conduc\tori de state. Eu, bineîn]eles, în virtutea celor expuse mai sus, apreciez în mod deosebit pe cele ce m\ vizeaz\ direct.

11

Merit\ laude aparte [i aptitudinile de organizator ale dlui D. Marin, la acest capitol pretându-se mai ales înfiin]area primelor posturi de radio [i televiziune la Vaslui [i Bârlad. Oamenii de acolo trebuie s\-l vorbeasc\ mereu de bine pentru c\ le-a adus informa]ia direct în case. Stimez nespus oamenii care muncesc mult. Protagonistul nostru este din tagma lor, dep\[indu-i mult pe al]ii, mai ales prin faptul c\ nu munce[te doar pentru sine. Exemplific: dânsul are peste 40 de ani de activitate didactic\, ca scriitor a editat c\r]i consacrate culturii, inclusiv folclorului, înv\]\mântului [i, desigur, publicisticii, volume interesante pentru diverse categorii de cititori - savan]i în materie, studen]i etc. Este înalt apreciat în calitate de romancier, etnolog, monografist. Personal, r\mân întotdeauna impresionat de felul de gândire, de profundele analize filozofice ale domniei sale. Pentru a v\ convinge, citi]i, de exemplu, eseul despre demnitatea oamenilor în diferite ipostaze, care finalizeaz\ cu concluzia c\ „demnitatea este cea mai sigur\ AVERE a noastr\”. Dl. D. Marin merit\ cea mai înalt\ pre]uire [i ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie. Pe acest t\râm s-a manifestat prin 60 de studii [tiin]ifice publicate. Cu siguran]\, nu numai Vasluiul [i Moldova din dreapta Prutului, ci [i întreg spa]iul românesc au

12

tot temeiul s\ se mândreasc\ cu succesele prietenului nostru Dumitru Marin. Scriu aceste rânduri în ajunul jubileului de 70 de ani ai Maestrului. Cu acest prilej, îl rog pe bunul Dumnezeu s\-i dea mult\ s\n\tate pe viitor, iar noi s\ ne bucur\m [i în continuare de ispr\vile lui.

Cu mult respect,

MIRCEA SNEGUR, Primul Pre[edinte al Republicii Moldova,

24 martie 2011

13

6. LOIALITATE {I SUFLET !

E greu s\ scriu pu]in despre colegul de partid [i prietenul meu de suflet (de at=]ia ani) Domnul prof. dr., pentru c\ el `nsu[i e foarte activ [i face, bine, de toate. Eu tot glumesc cu el spun=ndu-i c\-i cel mai bogat om din Vaslui dar

abia acum realizez c\ am dreptate: are c\r]i, multe [i bune, are ziar [i radio, are (`nc\) [coal\ neoficial\ de pres\, are ceva avere, are o familie grozav\ [i are o activitate politic\ de invidiat. Nu e, cumva, o mare personalitate a jude]ului ? C=nd am `ntemeiat, cu el `n frunte Partidul Mi[carea Ecologist\ - n-am crezut c\ poate fi a[a de r\bd\tor [i de deschis. Ca pre[edinte avea timp s\ asculte pe fiecare, s\-i dea o solu]ie, un sprijin, o propunere. A[a se face c\ `n jude] am fost mul]i ani a 4-a for]\ politic\ prin num\rul de consilieri jude]eni [i locali. Azi, mul]i l-au p\r\sit dar to]i `l stimeaz\. Era excep]ional de mult pre]uit la centru. Un capitol aparte: candidatura mea la Prim\ria Vaslui, `n 2004. ~ntr-o sal\ a Casei de Cultur\, plin\ ochi, `n prezen]a pre[edintelui Emil Constantinescu, `n urale [i entuziasm, el a anun]at candidatura , renun]=nd el `n favoarea mea. Au urmat multe episoade `n care a mai f\cut astfel de gesturi pentru sufletul meu. Totdeauna a fost generos. C=nd am avut probleme cu inima [i am ajuns la un spital din Cluj, s-a zb\tut mai mult ca un frate s\ m\ aduc\ la via]\. Eu sunt director de unitate de dinainte de Revolu]ie (singurul `n jude]) [i sunt deprins s\ conduc oameni. Am recunoscut mereu c\ Dumnealui e mai bun ca mine.

14

Suntem de peste 20 de ani colegi de partid, de via]\ [i de speran]e. Am r\spl\tit credin]a lui cu credin]a mea. Crede]i c\, azi, sunt multe asemenea prietenii ? Iat\-l pe prietenul meu de suflet azi, la 70 de ani. S\ tr\ie[ti, omule !

Ing. Dan Albescu

Director `ntreprindere construc]ii, Fost vicepre[edinte Ac]iunea Popular\

Corneliu Vadim Tudor, Parfumuri [i Culori, - aforisme, medita]ii, cuget\ri - ed. Funda]iei „Rom=nia Mare”, 2007: „Lui Dumitru Marin, cu prietenie [i ur\ri de fericire, 13 oct. 2009.”

Simion Bogd\nescu, Noroc de ap\ surd\, ed. Cronica, Ia[i, 2008: „Distinsului profesor doctor Dumitru V. Marin - aceast\ carte `nsufle]it\ de norocul vie]ii [i al mor]ii, `nso]it\ de tot respectul meu [i tot farmecul expresiv al orizontului real [i imaginar `n care tr\im [i `n care ne-am `ntâlnit sub aura eternit\]ii ! Simion Bog\nescu, Giurcani, 7 noiembrie 2009.”

15

7. T+N|R ~N G+ND {I FAPT|

Pe 28 aprilie, profesorul Dumitru V. Marin împline[te vârst\ frumoas\: [apte decenii de via]\, o vârst\ ce simbolizeaz\ perfec]iunea ciclic\ a reînnoirii [i continuit\]ii, un nou început. La ceas aniversar, am bucuria [i pl\cerea de a aduce [i eu un sincer omagiu

fostului meu profesor [i diriginte de liceu (de la Liceul „Mihail Kog\lniceanu”, sec]ia filologie-istorie), un „om de [coal\” care m-a înv\]at, îndrumat [i însufle]it. Pot spune c\ profesorul Dumitru V. Marin avea un „ochi format” care reu[ea s\ p\trund\ adânc în sufletele discipolilor s\i, care reu[ea s\ vad\ dincolo de înf\]i[area [i personalitatea „indecis\” a fiec\ruia dintre noi (adolescen]i fiind). Domnia sa a în]eles via]a dintr-o perspectiv\ [i cu o respira]ie cultural\ mai larg\ [i putem afirma astfel c\ pare a fi un om „f\r\ vârst\”, dotat cu resurse inepuizabile. Munca sa st\ruitoare [i plin\ de tenacitate s-a relansat în primii ani dup\ Revolu]ie prin transformarea propriei sale personalit\]i. Pe parcursul întregii cariere, domnul prof. dr. Dumitru V. Marin [i-a îndeplinit cu devotament misiunea de a forma profesori [i oameni de [coal\. Vizionar [i destul de generos, a ini]iat, conturat [i a contribuit decisiv la realizarea profesional\ a multora dintre fo[tii s\i elevi. Cu o vitalitate inepuizabil\ parc\ acceptând permanent provocarea - în vastul domeniu al educa]iei permanente - cu o curiozitate intelectual\ continu\, ca un fel de întrecere cu sine însu[i, implicându-se [i cercetând necontenit. Prin întreaga sa d\ruire, prin str\daniile sale, prin activitatea sa ziaristic\, profesorul Marin este f\r\ îndoial\ o personalitate distinct\. Aceia care îl cunosc mai

16

îndeaproape pe profesorul, publicistul [i ziaristul Dumitru V. Marin sunt, desigur, la acest ceas aniversar, mai boga]i în referin]e de am\nunt asupra activit\]ii sale profesionale [i social-culturale. Consider\m c\ este momentul cel mai potrivit pentru a aduce un omagiu profesorului, mereu tân\r în gând [i fapt\, o prezen]\ mereu vie în via]a cultural\ local\ [i nu numai. Contestat uneori datorit\ caracterului s\u tenace, profesorul Dumitru V. Marin se impune, f\r\ doar [i poate, drept o personalitate de referin]\ a Vasluiului. Volumul de fa]\ este mai mult decât un simplu buchet de aprecieri [i/sau laude pe m\sur\, el fiind un veritabil document-m\rturie de factur\ cultural\. Simpla enun]are a numelui câtorva personalit\]i care semneaz\ în acest volum [i diversitatea domeniilor pe care ei le reprezint\ ne `ndrept\]e[te s\ afirm\m acest lucru. M\ al\tur [i eu tuturor celor ce îi doresc de bine la ceas aniversar dorindu-i mul]i ani ferici]i, putere de munc\, ca s\ poat\ s\-[i duc\ pân\ la cap\t numeroasele proiecte grandioase pe care le nutre[te.

Istoric, Mihaela B\bu[anu - Amalanci

poet\, Bac\u

Aurel Cehan, Terapie `n cuvinte, ed. Dosoftei, Ia[i, 2002: „Dlui prof. Marin. Cu toat\ dragostea [i toat\ admira]ia! 1 oct. 2003”.

17

8. {APTE DECENII DE TR|IRE INCANDESCENT| !

Despre omul Dumitru V. Marin este [i greu dar [i u[or s\ scrii, mai ales atunci când ai colaborat un timp îndelungat cu Dumnealui [i ai tr\it în preajma sa experien]e care te-au ajutat s\ cuno[ti mai bine jude]ul, ]ara [i lumea. Este o personalitate complex\ care continu\ s\ marcheze timpul, spa]iul [i con[tiin]a unui amplu segment social.

Pe prof. dr. Dumitru V. Marin l-am întâlnit pentru prima dat\ acum mai bine de trei decenii, în sala de sport a Liceului „Emil Racovi]\” din Vaslui, atunci când, mai tân\r fiind, jucam volei. Venea frecvent, înso]it de cei trei b\ie]i ai domniei sale, [i din felul în care participa la joc [i se exterioriza am putut s\ observ tr\irile speciale, era un „lupt\tor” st\pânit de dorin]a [i crezul ferm c\ va câ[tiga orice meci ! Caracterul [i însu[irile de lider erau lesne de observat. Vreme de un deceniu ne-am salutat de câteva ori la modul întâmpl\tor. Mai târziu, regretatul nostru coleg într-ale scrisului, Gh. Sofianu, pe atunci redactor-[ef la ziarul „Meridianul”, mi-a publicat un set de epigrame. Dup\ trecerea p\rintelui Sofianu la cele ve[nice, m-am oferit s\ m\ ocup, voluntar [i gratuit, de pagina de cultur\ [i umor a ziarului. Prof. dr. Dumitru V. Marin, atunci ca [i ast\zi director general al Trustului de pres\ Cvintet TE-RA Vaslui, a fost de acord [i pe parcurs am avut posibilitatea [i [ansa de a lucra în toate cele trei mijloace de pres\ din cadrul trustului s\u. Pentru mine, toate acestea au constituit adev\rate provoc\ri ce mi-au oferit bucurii majore. În felul acesta am avut posibilitatea de a cunoa[te mai bine jude]ul [i oamenii

18

s\i, dintre care mi-am creionat multe din personajele mele de umorist [i scriitor. Nu a[ putea s\ nu fiu recunosc\tor unui om care mi-a oferit posibilitatea de a putea publica în paginile ziarului pe aproape to]ii scriitorii [i poe]ii vasluieni, pe colegii mei din cenaclurile vasluiene, „I. Iancu Lefter”, „Poesis Moldaviae” [i Clubul umori[tilor „Valentin Silvestru” Vaslui. Altfel nu puteam publica mari nume ale umorului românesc din toate timpurile [i nici pe distin[ii mei colegi de la „Academia liber\ de umor P\storel” Ia[i, acolo unde activez împreun\ cu al]i umori[ti [i scriitori vasluieni. La Radio „Unison” Vaslui [i Bârlad, îndemnat de prof. dr. D. V. Marin, am f\cut sute [i sute de transmisii în direct din mai toate ora[ele [i satele jude]ului nostru, aducând la cuno[tin]a publicului vasluian realit\]i, oameni [i fapte. Dac\ nu colaboram cu aceast\ personalitate, septuagenarul s\rb\torit ast\zi, nu puteam realiza dou\ cicluri de emisiuni în direct la radio, dintre care cea intitulat\ „La o cea[c\ ... de cultur\ !” a num\rat 287 de edi]ii, toate constituindu-se în tot atâtea motive de bucurie pentru mine deoarece am avut prilejul s\ prezint publicului o mare parte dintre personalit\]ile importante ale jude]ului, din cele mai diverse domenii ale culturii vasluiene, s\ prezint tot ceea ce are mai frumos sufletul omului nobil, diversele puncte de vedere ale invita]ilor [i pe cele ale mele. Tot acestui om datorez [ansa de a lucra în Televiziunea Vaslui, acolo unde am redactat sute de [tiri, am lucrat [i am înv\]at de la colegi admirabili cum se filmeaz\, cum se redacteaz\ [i cum se fac [tiri, interviuri [i emisiuni. În cadrul acestor emisiuni în direct am întâlnit oameni minuna]i din cultur\, politic\ [i administra]ie, iar cele 108 emisiuni înregistrate cu administra]iile comunelor [i ora[elor vasluiene mi-au conferit posibilitatea de a aduce în

19

casele oamenilor, mari realiz\ri de proiecte valoroase, aspecte ale vie]ii [i problematicii locuitorilor de la sate, segmentul cel mai luminos în care tradi]iile [i cultura se mai întâlnesc în stare nealterat\. Nu pot afirma c\ toate acestea au fost perfecte, c\ via]a a fost sau c\ este foarte roz, c\ nu au existat sincope [i neîmpliniri, dar consider c\ acestea nu fac obiectul unui volum aniversar. Cele de mai sus, dar [i altele se constituie în tot atâtea motive de a l\uda personalitatea prof. dr. Dumitru V. Marin, dar domnia sa nu are nevoie de laude [i nici eu nu obi[nuiesc s\ laud gratuit. Personalitatea directorului general este apreciat\ la superlativ de nume mari din jude] [i din ]ar\, oameni instrui]i [i buni cunosc\tori în domeniile de vârf de care s-a ocupat D. V. Marin. Toate aceste nume demonstreaz\ valen]ele unui om care a [tiut, a vrut [i a putut s\ fie pe „podium” în tot ceea ce a întreprins. Ca orice om de valoare, profesorul are [i destui detractori, în]eleptul spune c\ „Numai în pomul cu roade se arunc\ ...cu pietre !”, este greu de suportat succesele altora, iar invidia, reaua credin]\, [i libertatea oricui de a vorbi despre oricine [i orice au încercat s\ loveasc\ [i în acest om puternic. Poate au fost spuse [i adev\ruri dure, dar indiferent de ce cred sau doar spun [i scriu unii [i al]ii, r\mân faptele [i realiz\rile sale. Contestat sau nu, la împlinirea celor 70 de ani, prof. dr. D. V Marin este greu de ajuns dar [i mai greu de dep\[it ! Câ]i vasluieni au titulatura de prof. dr. [i mai ales câ]i dintre ei au reu[it s\-[i fac\ un trust de pres\ cu TV, ziar [i radio, câ]i au dobândit o avere material\ [i spiritual\ ca a sa ? Sute de editoriale, volume, colabor\ri, mii de emisiuni Tv [i radio, mii de articole, transmisii radio [i Tv în direct, etc., etc, stau

20

m\rturie [i sunt apreciate de c\tre unii [i deranjeaz\ pe al]ii ! Tr\im un timp în care democra]ia a luat-o razna de tot, când to]i vedem numai partea care nu ne-a pl\cut la cineva [i vai ! uit\m s\ apreciem valen]ele pozitive, invers\m priorit\]ile [i invers\m scara de valori. Nimeni nu este perfect [i în munca fiec\ruia nu totul este alb sau negru. Odat\ cu mul]umirile mele pentru posibilit\]ile oferite de a comunica [i reliefa oameni, fapte [i atitudini trimit c\tre prof. dr. Dumitru V. Marin, tân\rul care abia a împlinit [apte decenii, cele mai bune ur\ri de s\n\tate, via]\ lung\ [i creativ\!

jurnalist, Val Andreescu, poet redactor-[ef al ziarului „Meridianul”

Emil Constantinescu, Adev\rul despre Rom=nia, ed. Universalia, 2004: „Dlui prof. dr. Dumitru Marin, cu pre]uire [i afec]iune, 16.04.2005.”

Valentin Silvestru, UN DECENIU TEATRAL, ed. Eminescu, Bucure[ti, Pia]a Sc`nteii 1, 1984: „Tovar\[ului profesor Dumitru Marin cu str\veche simpatie [i o strângere de mân\. Valentin Silvestru, 16 sept. 1985, Vaslui, Casa Artelor.”

21

9. MERITUL NU CERE R|SPLAT|, CERE CINSTIRE

Aflu cu mâhnire c\ ,,gândacii de b\legar” nu las\ pe profesorul doctor DUMITRU V. MARIN, o personalitate proeminent\ incontestabil\ a culturii vasluiene [i na]ionale, s\-[i bea în tihn\ paharul de ambrozie [i nectar nici la ceas

aniversar. Gândul m\ duce la pictorul grec Apelles care, dup\ cum poveste[te Plinius-cel-B\trân, în lucrarea sa enciclopedic\ ,,Istoria natural\” a expus un tablou de-al s\u în pia]\. Printre spectatori [i gur\-casc\ [i un cizmar care a f\cut observa]ia referitoare la sandala unui personaj cum c\ ar fi gre[it\. Apelles a luat pensula [i a retu[at îndat\ sandala. Când îns\ cârpaciul s-a obr\znicit [i a început s\ judece [i restul lucr\rii, Apelles, mâniat, l-a fulgerat cu replica: ,,Ne sutor ultra crepidam!” (,,Cizmarule, nu mai sus de sandal\!”). Iar ,,gândacii de b\legar” s\ nu-[i ridice privirea mai sus de tina în care vie]uiesc. Domnule profesor doctor DUMITRU V. MARIN, v-a]i luat doctoratul când doctorii în jude]ul Vaslui se num\rau pe degetele de la o mân\, a]i înfiin]at posturi de radio [i T.V. la Vaslui [i la Bârlad, a]i scris un roman [i numeroase studii de istorie, de literatur\ [i de etnografie iar, dac\ Vasluiul ar fi avut ie[ire la mare, mare lucru s\ nu v\ fi urcat pe un vapor s\ descoperi]i Terra Nova. Este drept c\ se a[terne ,,z\pada pe florile de cire[” dar ea se mai [i tope[te, iar florile, ca [i cele ale recuno[tin]ei contemporanilor [i urma[ilor, r\mân nemuritoare.

22

Odat\ cu cele mai calde ur\ri de s\n\tate, spor în toate [i ,,La mul]i, mul]i ani [i buni!”, îng\duie-i [i poetului care sunt s\ dedice o co[bucian\ crea]ie ,,Du[manilor t\i” (care sunt [i ai mei):

,,A gre[i e omene[te, A ierta-i dumnezeie[te”,

Iart\-]i to]i du[manii Cei ce te ur\sc fac gur\, Te bârfesc [i te înjur\

C-a[a-s mitocanii.

Tu nu le intra în cas\, Nu primi s\-]i dea la mas\

Blidul lor cu lintea. {tii mai bine ca oricine, Ei tot r\ul ]i-l fac bine

C\ îi duce mintea.

Din ce au nimic nu las\ {i se zbat ca pe[tii-n plas\

Cât îi ]in r\runchii. Ace[ti bolnavi de avere Vor, în plus, [i la putere

Dac\ le-ai f\cut un bine, Se transform\ în jivine,

Tu mi te fere[te Ca de vârful de biciu[c\ {tii c\ [arpele-ntâi mu[c\

Pe cel care-l cre[te.

Scormonesc în t\u [i tin\ }ie s\-]i g\seasc\-o vin\

Mintea li-i dibace. Dumnezeu îns\ n-amij\ {i pe to]i îi are-n grij\

Iar tu d\-le pace.

,,C-a gre[i e omene[te {i-a ierta-i dumnezeie[te”,

Iart\-]i to]i du[manii.

S\-[i arate mu[chii.

Prof. Petru[ Andrei, poet, membru al U.S.R.

23

10. S| NU UIT|M C|, DIN C+ND ~N C+ND, MAI ~MPLINIM {I UN NUM|R DE ANI

~n via]\, pe lâng\ alte bucurii avem [i pe aceea de a atinge o anumit\ vârst\, de a ne bucura de prieteni mul]i, pu]ini … de a fi s\n\to[i, dincolo de averile sau titlurile dobândite pe parcursul existen]ei. Scriu acest

material cu bucuria de a putea saluta un om care a reu[it frumoasa performan]\ - s\ împlineasc\ o vârst\ nobil\, scriu acest material pentru omul care a reu[it s\ scrie câteva c\r]i (doar critica de specialitate [i posteritatea vor analiza valoarea lor), scriu acest material pentru faptele celelalte, pentru faptele bune [i ne-bune pe care profesorul Dumitru V. Marin le-a f\cut pân\ acum. Este simplu s\ spui „ei [i ce!”, dar… Nu doar catedra, nu doar c\r]ile, nu doar faptul c\ este patron la un trust de pres\, nu doar faptul c\ a reu[it o performan]\ greu de egalat [i anume s\ `[i atrag\ mul]i du[mani îl face valoros pe Dumitru V. Marin. NU. Dincolo de aceste fapte exist\ OMUL, omul care are bucurii, care are prieteni, care a [tiut cel pu]in pe plan zonal s\ î[i transforme numele într-un brand. Eu scriu aceste gânduri pentru un Dumitru V. Marin care se plimb\ pe strad\, care râde, care este în prima linie la ac]iunile culturale ale urbei, pentru omul care sufer\, pentru omul care are vise [i speran]e, pentru omul care lupt\ [i, câteodat\ mai este [i învins. La mul]i ani, domnule profesor, s\n\tate mult\, domnule profesor, mul]i prieteni domnule profesor [i a[

24

dori s\ ave]i un condei bun [i frumos, un condei drept [i ascu]it în acest context socio-politic-cultural.

Mihai Apostu, scriitor, poet

Pre[edinte Asocia]ia - Cultural\ „Poesis Moldaviae” Vaslui

Avram D. Tudosie, Lauren]iu A. Tudosie, Dic]ionar viti-vinicol, ed. Semne '94, Bucure[ti: „Domnului prof. Marin Dumitru, c\rturar de remarcabil\ erudi]ie. Din tot caldul inimii acest prim Dic]ionar viti-vinicol, ap\rut `n România, o minienciclopedie tehnic\, literar\ [i aforistic\ - umoristic\, spre a Dvs. `ncântare - `nnobilare - `n orice `mprejurare. Autorul, vechi amic, A. D. Tudosie, 29.07.1996”. Constantin Slavic, O balt\ de lumin\, Povestiri normale, ed. PIM, Ia[i, 2006: „Cu `ntreaga stim\ [i considera]ie pe care de-o via]\ i le port distinsului [i permanentului prieten, prof. dr. D.V. Marin, din partea autorului C. Slavic., Vs - 18 august 2006”.

25

11. DE LA CUVINTE LA NUMERE

Nu to]i putem înc\pea în Bucure[ti. Noi, cei care ne-am n\scut în afara perimetrului Capitalei ]\rii. Speciali[ti în diverse domenii sau oameni oarecare. Medici, profesori, ingineri, economi[ti, ziari[ti. Sau tehnicieni, asisten]i medicali,

muncitori. Sau absolven]i de liceu [i de facultate. Unii [i-au des\vâr[it voca]ia, acolo. Cei mai mai mul]i r\mân îns\ aici, adic\ acas\, în oricare dintre zonele ]\rii. În sat, la ora[ sau în municipiul re[edin]\ de jude]. Ei sunt „motorul” a[ez\rilor. Dau acestora consisten]\. Genereaz\ atitudini, lanseaz\ idei, împlinesc deziderate. Oamenii Cet\]ii se identific\, în timp, cu spa]iul cultural respectiv [i devin formatori de opinie. Ei formeaz\, genera]ie dup\ genera]ie, baza unei piramide mereu în construc]ie, mereu aspirant\ la z\rile albastre.

Vasluiul este [i el în aceea[i situa]ie, ca mai toate locurile. Între cei care au ales s\-[i dedice existen]a urbei `n care munce[te se num\r\ [i profesorul Dumitru V. Marin. Personalitatea sa frem\t\toare s-a manifestat mai ales dup\ 1990, când a deschis drumul presei democrate în aceast\ parte a ]\rii. Nu s-a mul]umit cu drumurile Vasluiului, ci a cutezat s\ comunice izbânzile sale [i mai departe. A refuzat termenii „provincie” [i „provincial”, prin manifestarea energiilor creative [i prin permanenta aspira]ie spre succes. Valorificarea ambi]iilor jurnalistice [i scriitoricesti n-au fost facile, ci rodul unui zbucium constant, în care calitatea actului a fost dominant\.

26

Profesorul Dumitru V. Marin poate fi un model din acest punct de vedere, un cet\]ean onest al urbei, dedicat acestui segment controversat [i în continu\ schimbare al vie]ii sociale. Presa. I-a pl\cut mereu apelativul „profesor”, dar în fapt este cronicar al vremurilor [i manager de proiecte publicistice. Chiar dac\ din adolescen]\ l-au fermecat literele, silabele, cuvintele, propozitiile [i frazele armonios legate în pagin\, dup\ Revolu]ie a venit vremea s\ se îndr\gostesc\ [i de cifre pentru a contura albia curgerii sentimentelor [i st\rilor exprimate în vorbe me[te[ugite. Cifrele anului în curs pentru profesorul Marin sunt 7 [i 0, în ordine [i în duet de nedesp\r]it. 70. Ani de via]\. Frumo[i, tr\i]i cu pasiune [i cu drag de oameni. La mul]i ani ! Cu s\n\tate.

Vasile Arhire, ziarist, n\scut la Hu[i,

Director al Studioului TVR Ia[i

Coriolan P\unescu, Liber la iubire [i vis, ed. Sinteze: „Domnului prof. dr. Marin DUMITRU - om de pres\ [i de cultur\, cu toat\ dragostea, `n amintirea tinere]ii noastre ! C. P\unescu, 20.02.2010”.

27

12. DUMITRU V. MARIN - LA 70 DE ANI

Tr\im într-o lume ciudat\ de[i nu avem r\zboaie, cutremure, alunec\ri de p\mânt, schimb\ri de guvern, bucurie, necaz, fericire, … În aceste condi]ii sunt [i oameni care se nasc, mor, se c\s\toresc sau care aniverseaz\ anumite

vârste. Sunt momente în care fiecare î[i face un bilan], o retrospectiv\ a anilor tr\i]i, bine sau r\u, cu realiz\ri sau nerealiz\ri, cu prieteni dar [i cu du[mani. Este ca o imagine care se deruleaz\ prin fa]a ochilor din care po]i s\ alegi numai imaginile frumoase, dac\ ai de unde sau cum. Dup\ 70 de ani de via]\, fiecare om poate s\ vad\ ce a fost util sau inutil, ce a contribuit la formarea sa ca personalitate, cum a tr\it printre semenii s\i [i cum a fost primit de ceilal]i. Pornind de la adev\rul c\ fiecare dintre noi este unic [i de neînlocuit putem afirma c\ orice om are dreptul s\ fie apreciat la justa lui valoare, s\ fie respectat [i s\ se bucure de ce a f\cut bun în via]\. Dumitru V. Marin este unul din oamenii care de-a lungul anilor a l\sat o „urm\”. {i-a întemeiat o familie, a crescut trei copii, a fost profesor, jurnalist, scriitor, este om politic, a f\cut [i are avere. Toate acestea îl fac în momentul de fa]\ un om împlinit care se poate uita în urm\ cu mândrie [i cu satisfac]ia muncii împlinite. Dar cred c\ cea mai mult\ lume îl cunoa[te ca om de televiziune, ca unul din primii vasluieni care [i-au legat numele de acest miracol al epocii noastre. Aceasta l-a

28

f\cut s\ fie foarte cunoscut vasluienilor care l-au apreciat pentru toate realiz\rile sale. Domnule profesor, v\ doresc s\ ave]i un drum lini[tit, plin de realiz\ri [i succese, s\ ave]i noroc [i s\ v\ bucura]i de aprecierea semenilor, dar s\ fi]i mereu iubit de cei apropia]i [i de familie!

Cu deosebit respect [i considera]ie, Prof. Ionel Armeanu-{tef\nic\,

Liceul „Emil Racovi]\” Vaslui, 28 februarie 2011

`n prezent Director la Protec]ia Copilului Vaslui

Nicolae Viziteu, Flori de cactus, grafic\ satiric\, tehnoredactare computerizat\: Preutu - Grigore Liviu, 2008: „Toat\ stima [i considera]ia domnului profesor dr. D.V. Marin. Cu prietenie Nicolae Viziteu, 12.01.2009”. Valeriu Lupu, Reflec]ii peste timp, ed. PIM, Ia[i, 2007: „Domnului prof. D.V. Marin, cu toat\ pre]uirea pentru modul cum realizeaz\ [i tr\ie[te actul de cultur\, mai 2007”.

29

13. DIN COPIL|RIE …

Am aflat de s\rb\torirea prietenului meu mai mare din copil\rie, cu ocazia acord\rii titlului de Cet\]ean de Onoare al comunei Podu – Turcului, `n Consiliul Local de mar]i, 29 martie, ora 12:00 (unde sunt consilier local, dup\ ce am fost viceprimar). Aproape

am s\rit `n sus de bucurie c\ unul de-ai no[tri din vechea localitate Giurgiuoana prime[te acest titlu, dar, mai important c\-l merit\ cu prisosin]\. Dup\ vot, l-am s\rutat bucuros pe obraz. Sunt vinovat c\ nu prea am avut cuno[tin]\ de activitatea concet\]eanului D.V. Marin, Tric\ cel cu sumedenie de `nt=mpl\ri din copil\ria comun\. L-am v\zut alerg=nd dup\ oi [i vaci, fugind c\tre [coal\ pe ploaie, frig, ger ,cale de 6 km, lovit de al]i copii sau victorios la tr=nte, premiant `n toat\ perioada [colii, unde era me[ter la spus poezii. ~mi aduc aminte c\ jucam „cadril” [i pentru c\ pierdea, am ajuns la b\taie, dar noi eram mai mul]i [i l-am cam altoit pe el [i pe fra]ii s\i, Gic\ [i Victor. Ce ceart\ a urmat cu mo[ Vasile … Ca to]i copiii, am fost la sc\ldat `n [tioalnele Zeletinului, am prins pui de p\s\ri `n lunc\ (desfiin]at\ ast\zi), am pus berbecii s\ se bat\ (ce spectacol era, mam\, mam\ !) am copt porumb furat sau am urcat `n cire[i str\ini, din distrac]ie. La arie `ns\ era greu [i noi fugeam c=t puteam, dar lui `i pl\cea s\ arunce snopii [i s\ coseasc\ la hreapc\.

30

De[i avea fra]i mai mari, Tric\ nu era b\t\u[, poate de aceea domnul `nv\]\tor Hristache `l punea monitor `n clas\. … Odat\ a venit Zeletinul mare, mare [i noi ne-am repezit s\ ne sc\ld\m `n apa m=loas\ [i rapid\. C=teva secunde au lipsit s\ ne `nnec\m am=ndoi … ~mi `nchipui c\ a ajuns a[a mare pentru c\ citea mult chiar [i `n timpul parcurgerii celor 6 km (cu `nt=mpl\rile… din grup). Nu l-au putut urma mul]i din sat, dar el s-a `ntors des la noi [i la p\rin]i – modest [i lini[tit. Sunt foarte m=ndru c\ am r\mas prieteni.

Gheorghe V. Balan,

consilier, Consiliul Local Podu - Turcului

Ica Grasu, Reg\sirea, ed. PIM, Ia[i, 2010: „Domnului Dumitru V. Marin, cu drag [i respect. De ast\zi sânt mai bogat\ [i mai fericit\ având mai mul]i prieteni ca dumneavoatr\”.

Teodor Pracsiu, Daniela Oatu, Un senior al spiritului, VLADIMIR STREINU, Eseu critic, ed. PIM, Ia[i, 2010: „Prof. dr. Dumitru V. Marin, folclorist, etnolog, publicist, romancier „mogul de pres\”, miliardar `n moneda na]ional\ - aceast\ carte senza]ional\ de la doi autori unici [i irepetabili. Vaslui, 30 iulie 2010.”

31

14. A {TI PENTRU CE TR|IE{TI !

M-am g=ndit s\ creionez c=teva r=nduri despre domnia sa, ca s\rb\torit. Lu=nd `n calcul ideea c\ domnul profesor este [eful meu, respectiv directorul general al Trustului de pres\ Cvintet TE -RA, ideea mi s-a p\rut incitant\.

{i m-am `ntrebat, retoric, desigur, cum a[ putea scrie de r\u de [eful meu ??? {i totu[i, pentru lini[tea neprietenilor domnului profesor, `i pot informa c\ de c=nd sunt `n aceast\ firm\, niciodat\, domnia s\ nu mi-a `ngr\dit dreptul de a m\ exprima liber, `n orice context ! Pentru mine, domnul profesor Dumitru V. Marin, este un om admirabil ! {i un mare lupt\tor ! Se spune c\ `n via]\, p=n\ la trecerea `n nemurire, trebuie s\ construie[ti o cas\ [i s\ s\de[ti un copac ! Ei bine, dumnealui a reu[it cu mult mai mult ... OPERA domniei sale este dovada existen]ei sale pe p\m=nt. Pe acest p\m=nt pe care, `n ciuda du[manilor, nu a f\cut umbr\ degeaba ! O alt\ dovad\ care va r\m=ne peste timp este Televiziunea Vaslui, cele 2 radiouri „Unison” [i ziarul Meridianul care au reu[it ani la r=nd prin vocea domniei sale [i a unor tineri mai mult sau mai pu]in profesioni[ti, s\ ajung\ `n casele [i cel mai important, `n sufletele locuitorilor din jude]ul Vaslui. De altfel, profesorul Marin nu cred c\ are nevoie de laude! Din curiozitate, c\ tot am devenit sclavii

32

internetului, da]i pe motorul de c\utare „google”, scrie]i numele profesorului Marin [i ve]i afla despre activitatea [i c\r]ile domniei sale. C=]i dintre noi se pot l\uda cu o asemenea activitate cultural\, politic\ [i de ce nu, social\ ? ~l cunosc pe domnul profesor Marin de 11 ani, ani `n care am `nv\]at de la domnia sa care e secretul succesului `n via]\! Am „furat”, mai pe `n]elesul tuturor, din personalitatea puternic\ a domniei sale [i am `ncercat s\ „`mprumut” din integritatea [i dorin]a de a „face” lucruri [i... fapte, cu care cei care vor urma s\ se m=ndreasc\ ! De multe ori am fost `ntrebat\ „Cum de reu[e[ti s\ te `n]elegi cu d-l Marin ?” Ei bine, de fiecare dat\ am z=mbit auzind aceast\ `ntrebare, g=ndindu-m\ c\ domnul profesor sau „[efu”, cum `mi place mie s\-i spun, este un om extrem de deschis la dialog, comunicativ [i cu foarte mult suflet ! Nu sunt doar vorbe mari `n[iruite pe o foaie de h=rtie, ci doar `ncerc s\ fac o incizie „succint\” despre sufletul profesorului Marin ! L-am cunoscut pe dl Marin c=nd era sup\rat dar f\r\ a fi descurajat [i de asemenea l-am cunoscut [i c=nd deborda de bucurie ! ~ntotdeauna, cu mult\ `n]elepciune a reu[it s\ parcurg\ toate etapele vie]ii, cu bune [i rele ! A reu[it ca pas\rea Pheonix s\-[i revin\ din propria cenu[\, pe principiul ce spune c\ „`n via]\ ce nu te omoar\, te face mai puternic !” ~ntotdeauna am admirat la domnia sa puterea de munc\ inepuizabil\ [i rezisten]a cu care `[i `nfrunt\ du[manii ! De altfel, cred c\ aceste dou\ calit\]i fac din domnia sa un om puternic, cu principii de via]\ s\n\toase [i cu o poft\ de via]\ demn\ de invidiat ! C\r]ile la care

33

lucreaz\ reprezint\, cred, o nou\ provocare at=t pentru domnia sa dar mai ales pentru prietenii [i neprietenii domniei sale ! Acum, la ceas aniversar, ce pot spune ? Dec=t o urare simpl\ „La mul]i ani [i ]ine]i-o tot a[a, domnule profesor, `ntru mul]i ani de acum `nainte !”

Timona Balmu[, jurnalist\ Redactor [ef "Unison Radio B=rlad"

Constantin Slavic, V=rcolacii, ed. PIM - Ia[i, 2009: „Stimatului ocrotitor al culturii, pe aceste meleaguri [i, totodat\, bunului meu prieten, de-o via]\, prof. dr. D.V. Marin. Cu stim\ [i drag, C. Slavic. Vaslui - 9 iunie 2009, ora 11:55”. Petru]a Chiriac, Vocea mea distinct\ (interviuri, articole, ecouri), ed. Opera Magna, Ia[i - 2010: „Domnului dr. Dumitru V. Marin, cu bune sentimente o „Voce …” `ntre altele ale spiritului bârl\dean, 4 dec. 2010, Bârlad”.

34

15. RESPECTUL MEU, AL FAMILIEI {I AL OAMENILOR

Dac\ ar fi s\ spun ceva despre domnia sa, av=nd `n vedere pu]inul timp care l-am petrecut `mpreun\ cu prilejul diverselor colabor\ri pe teme agricole, ar trebui s\ citez dintr-o nuvel\ [i s\ spun c\ „este un om bun, a `nv\]at

mult\ carte [i … vorbe[te drept [i cump\tat, ca [i c=nd ar ceti din carte [i harnic [i grijitor om este domnul profesor, adun\ din multe [i face din nimic ceva, str=nge, drege [i culege ca s\ aib\ pentru sine [i pentru al]ii” [i dac\ mai este de spus ceva, atunci mai trebuie spus c\ este „cam greu la vorb\, cam aspru la judecat\ prea de-a dreptul, prea verde-f\]i[, el nu mai suce[te vorba, ci spune drept `n fa]\ dac\ i s-a pus ceva pe inim\.” Acesta este domnul profesor Marin pentru care am un respect deosebit [i `i doresc la ceas aniversar de 70 de ani mult\ s\n\tate, fericire [i `mpliniri.

Cu respect, Ing. hortiviticol Emil B\l\jan

Ioanid Romanescu, ACCENTE, ed. Junimea, 1981: „Domniei Sale Domnului D.V. MARIN, dragului coleg [i prieten, un semn de cald omagiu, Ioanid Romanescu, mai 1987”.

35

16. CÂND FLOAREA DE CIRE{ SE A{EAZ| PE TÂMPLE

Motto:”O via]\ nu valoreaz\ nimic,

dar nimic nu are valoarea unei vie]i.” André Malraux

Între OM [i POM exist\ un raport de magic\ diferen]iere. Pomul înflore[te în fiecare prim\var\ [i, când se apropie de limita vie]uirii, se usuc\.

Omul adev\rat (omul de ac]iune !) l\st\re[te idealuri [i idei [i, abia la senectute, înflore[te sau, mai poetic scris, floarea de cire[ i se a[eaz\ pe tâmple... O astfel de ipostaz\ tr\ie[te în aceste clipe, la cei 70 de ani, domnul prof. dr. DUMITRU V. MARIN, un moldovean de la „talpa ]\rii”, ridicat printr-o activitate neobosit\ la rangul de personalitate, cu distinse tr\s\turi spirituale, ce-l proiecteaz\ în lumina sincer\ de ADEV|R, pe culmea marilor performan]e culturale. În p\ienjeni[ul timpului, nu conteaz\ de unde ai plecat, ci unde ai ajuns. Astfel c\ [i domnia sa, copil de ]\rani moldavi (sat Giurgiuoana, com. Podu Turcului, jud. Bac\u), împ\timit de studiu [i dotat de cerescul Tat\ cu aptitudini iscoditoare, a reu[it (dup\ studii superioare la Facultatea de Filologie, Ia[i, 1965 [i Facultatea de Filologie, limbi str\ine, Bucure[ti,1974) s\ devin\ profesor doctor de limba [i literatura român\, însumând o activitate didactic\ de peste 40 de ani. Doctoratul în filologie [i l-a sus]inut în anul 1998, cu teza „Importan]a revistei Ion Creang\ în folcloristica româneasc\” (îndrum\tor Mihai Pop).

36

Spirit complex, actant perseverent, energie implicat\ în social, politic [i cultural, a desf\[urat [i o activitate publicistic\ [i editorial\ marcant\. A editat publica]ii precum „Vl\starul” (1990), „Teleradiodivertisment” (1994) [i „Meridianul” (1996-2010). Sub semn\tura dumnealui au v\zut lumina tiparului 60 de studii [tiin]ifice, peste 700 de editoriale, emisiuni [i interviuri de ordinul miilor. A colaborat la „Adev\rul”, „Albina”, „Anuarul Institutului de istorie A.D.Xenopol” , „Clepsidra”, „Clopotul”, „Cronica”, „Gazeta de est”, „13 Plus”, „Ecouri literare”, figurând la loc de cinste în „Dic]ionarul presei române[ti”. Îns\ rezisten]a axiologic\ este marcat\ de-acum în viitorime de c\r]ile pe care talentul s\u nativ [i des\vâr[it prin înv\]area înv\]\rii permanente le-a d\ruit sacrei incinte a Bibliotecii române[ti: „Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\”, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, „Z\pada pe flori de cire[”, roman, Vaslui, 1999, „TV.V.-15...explozia”, Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, „Meridianul (Vaslui-Bârlad) - ax\ cultural-informa]ional\”, Ed. Pim, Ia[i, 2009 [i „Festivalul Na]ional Al Umorului, Vaslui-40”-2010. Dumitru V.Marin, român verde (ecologist), cu r\d\cini în vatra str\mo[easc\ ancestral\, a avut [i are înc\ pre]uirea nobil\ a crea]iilor folclorice române[ti, a sublimat experien]a personal\ ca romancier în spa]ii narative nostalgice, lirice, [i-a purtat verbul uneori acid, alteori laudativ, dând extemporal în fa]a vie]ii ca un adev\rat publicist implicat în sfera socialului, a politicului [i a culturalului [i a trecut peste obstacolele inerente ca un gladiator al ideilor fierbin]i. F\r\ judec\]i aleatorii, f\r\

37

preten]ii vane, i-a pl\cut s\ stea în frunte, acolo unde lamura s-a identificat cu flamura. De aici, patriotismul s\u necontraf\cut [i lucrativ. Înainte de toate, ]ara, înainte de toate, semenii, înainte de la[itate, lancea adev\rului [i a drept\]ii. Nu a plecat capul dup\ pomeni [i recuno[tin]e minore, n-a pactizat cu impostura, n-a dorit decât s\-[i fac\ datoria simpl\ de cet\]ean român, creator [i cultivat, r\zvr\tit [i pacifist. La cei 70 de ani îi dorim vita longa, ars longa ! Pentru c\ Omul e OM [i Pomul e POM. Pentru c\ valoarea unei vie]i se m\soar\ în sabia de lumin\ pe care o las\ în spa]iul universal cultural. Via]a lui Dumitru V. Marin abia acum înflore[te, abia acum floarea de cire[ i se a[eaz\ pe tâmple !...

Prof. Simion Bogd\nescu, poet, scriitor, critic literar, B=rlad

Nicolae Ionescu, Moldova `n anii 1944 - 1947, ed. Kolos - Ia[i, 2005: „Domnului prof. dr. D. Marin, cu stim\ `n amintirea momentelor petrecute `mpreun\ [i cu gândul la realiz\rile viitoare. 20 oct. 2005”. Simion Bogd\nescu, A[chii de spirit, ed. Cronica, Ia[i, 2009: „Lui Dumitru V. Marin - toat\ considera]ia mea ! Simion Bogd\nescu, Giurcani, 7 noiembrie 2009”.

38

17. DUMITRU V. MARIN - O FOR}| PUTERNIC| ~N AREALUL VASLUIAN

Prof. Dr. Dumitru V. Marin poate fi caracterizat ca o persoan\ admirabil\, deschis\ la dialog, un om modest, cu o cultur\ vast\ din toate punctele de vedere. Numele s\u este bine cunoscut la nivelul jude]ului Vaslui dar [i `n plan na]ional. O personalitate generoas\ cu

un spirit bogat, deschis, o neobosit\ creativitate. Ceea ce a realizat nu se poate evalua `n c=teva fraze, dumnealui av=nd un palmares `n multe domenii de activitate. O imagine general\ asupra unei personalit\]i de valoare deosebit\ se caracterizeaz\ prin efervescen]a creatoare capabil\ de a genera noi idei [i rezultate deschiz\toare de largi perspective `n domenii diferite ale cunoa[terii. Despre Dumitru V. Marin [i activitatea dumnealui s-a scris cu entuziasm de loc re]inut, fiindc\ tot ceea ce a scris se bazeaz\ pe o bun\ [i real\ documentare, c=t [i pe sensibilitatea celui ce a tr\it [i tr\ie[te pe aceste meleaguri. Activitatea sa se poate reflecta ca: profesor, jurnalist, etnolog, istoric, manager. Mare iubitor de cultur\, autor a mai multor publica]ii, Dumitru V. Marin se face mult mai cunoscut dup\ Revolu]ia din decembrie 1989. A[a l-am cunoscut [i eu c=nd `n Vaslui dup\ 1990, `ncepeau primele emisiuni ale televiziunii locale. A

39

poposit de nenum\rate ori la Sole[ti fiind invitat la diferite activit\]i culturale [i nu numai. {i dac\ Vasluiul a ajuns s\ fie cunoscut mai bine `n ]ar\, acest lucru a fost posibil [i datorit\ sau poate acestui segment de activitate pe care l-a desf\[urat, dar meritul apar]ine cu prisosin]\ jurnalistului Dumitru V. Marin, omul care [i-a `nchinat toat\ via]a acestei mig\loase [i deloc u[oare munci pe care a f\cut-o cu toat\ pasiunea [i cu toat\ dragostea sa. {i-a `ndeplinit destinul ce i-a fost scris. Acum la `mplinirea v=rstei de 70 de ani, permite]i-mi s\ v\ urez LA MUL}I ANI !, s\n\to[i [i ferici]i al\turi de cei dragi dumneavoastr\.

MONA BUJOR , Licen]iat\ `n Administra]ie Public\,

Primarul comunei Sole[ti

Lucian - Valeriu Lefter, 40 de ani de umor la Vaslui `n cuvinte [i imagini, O cronic\ a Festivalului „Constantin T\nase”, Ia[i, 2010: „Domnului Dumitru V. Marin, cu mul]umiri pentru sprijin ! Vaslui, 6 octombrie 2010, 16:00”. Petru[ Andrei, Flac\ra de veghe, ed. Sfera, B=rlad, 2000: „D-lui prof. dr. DUMITRU V. MARIN, `n semn de aleas\ pre]uire, cu omagiile [i prietenia colegial\ a autorului, Puie[ti, 16 sept. 2001”.

40

18. R+NDURI PENTRU UN DRAG SEPTUAGENAR

Mi-amintesc, cu bucurie, c\ îl cunosc pe onorabilul domn prof. dr. Dumitru V. Marin de pe vremea când func]iona ca inspector la Comitetul de cultur\ [i art\ al jude]ului Vaslui, atunci când r\spundea de manifest\rile culturale cu caracter folcloric. De atunci am un respect deosebit pentru acest Om

cu suflet nobil, apropiat de cei din jurul s\u pe care îi ajut\ la nevoie. Cu Ileana Darie, bibliotecar\ la O[e[ti, sora mea, st\m mereu de vorb\ [i-[i aminte[te cu respect [i dragoste de modul în care se comporta în calitatea de instructor de la jude]. {i tat\l meu, primul monografist al comunei, Costache Buraga, înv\]\tor în D\ne[tii Vasluiului, dup\ ce a stat de vorb\ cu prof. Marin avea numai cuvinte de laud\ [i îl aprecia foarte mult. Îl pre]uiesc, a[a cum cei mai mul]i vasluieni o fac, pentru meritul de a înfiin]a Studioul de Televiziune din Vaslui, prima televiziune particular\ din Moldova [i pentru Studioul de radio UNISON Vaslui, studiouri care ne-au racordat la lume [i la informa]ii, [tiri locale [i din ]ar\. Îl pre]uiesc pentru c\ este patronul ziarului MERIDIANUL pe care îl citesc cu mult\ pasiune, num\r de num\r, deoarece prezint\ la modul cinstit [tiri despre evenimente culturale, istorice, umor [i altele. Fiind [i scriitor, am citit cu interes [i apreciez volumele domniei sale pe care le am cu autograf: Z|PAD| PE FLORI DE CIRE{, TVV 15- EXPLOZIA INFORMA}IONAL|, MERIDIANUL

41

– AX| CULTURAL|, FESTIVALUL NA}IONAL AL UMORULUI „C-TIN T|NASE” VASLUI - 40. Cu permisiunea domniei sale doresc pe aceast\ cale s\-i mul]umesc pentru sprijinul pe care mi l-a acordat cu mult\ omenie, mie [i fiicei mele, atunci când am avut o serioas\ problem\ familial\. V\ mul]umesc din suflet [i v\ r\mân îndatorat\ pe vecie pentru tot ceea ce a]i f\cut [i pentru tot ceea ce face]i pentru oameni [i pentru municipiul [i jude]ul Vaslui. La a 70-a aniversare v\ doresc mult\ s\n\tate, multe realiz\ri în domeniile de care v\ preocupa]i, fericire lâng\ cei dragi [i ...„La mul]i ani !” Cu deosebit\ stim\ [i considera]ie.

M|RIOARA BURAGA,

pensionar\, Vaslui

Vasile Arhire, Curajul de a crede `n victorie, Jurnal sentimental, ed. Timpul, Ia[i, 2007: „Domnului profesor Dumitru Marin, unul dintre tot mai pu]inii truditori din lumea presei., 30.07.09”. {tefan Boboc - Punge[teanu, {i "Bobocii" z`mbesc …, Versuri umoristice, ed. D.I.G., 2006: „Stimate domnule profesor dr. Dumitru V. Marin. am desosebita pl\cere de-a v\ da aceast\ plachet\ cu versuri umorisitce intitulat\ "{i bobocii zâmbesc" cu convingerea c\ ve]i g\si `n ea ceea ce ve]i c\uta. Oricum, eu v\ urez mult\ destindere [i un zâmbet pe m\sur\. 15.11.2006”.

42

19. LA MUL}I ANI … S| TR|I}I !

Moto: „Legea superioar\ a existen]ei este

munca creatoare prin care l\s\m în lume o urm\ dup\ ce

nu vom mai fi, o oper\ care ne prelunge[te existen]a [i

dup\ moarte.” Leonardo da Vinci

Atunci când mi-am propus s\ a[tern câteva gânduri

dedicate domnului prof. dr. DUMITRU V. MARIN, cu ocazia anivers\rii frumoasei vârste de 70 ani, am realizat cât de bine se pliaz\ pe cuvintele lui Leonardo da Vinci. A[a cum l-am perceput eu pe distinsul profesor - într-o permanent\ mi[care, spirit viu [i critic, care nu irose[te laude, nu se ru[ineaz\ s\ exprime respect [i admira]ie celor ce merit\, a[a cum nici cu replici nu întârzie s\ r\spund\ – consider c\ eforturile sale de pân\ acum au dat suficiente roade spirituale ce-l vor face cunoscut genera]iilor viitoare.

{i înc\ mai are de lucrat !... Ca un cet\]ean atent la via]a cultural\ a jude]ului

nostru, situat nu chiar în imediata apropiere a domnului profesor, am cunoscut totu[i par]ial activitatea domniei sale: întâia oar\ l-am v\zut cu ocazia amenaj\rii [i ulterior a inaugur\rii postului de radio „Unison”, devenit prietenul de care aveau nevoie bârl\denii imediat dup\ 1990, apoi l-am rev\zut în diferite ipostaze, în special la originea unor activit\]i culturale, lans\ri de carte, emisiuni

43

tv, Festivalul Na]ional „Constantin T\nase”, al c\rui întemeietor este, activit\]i jurnalistice etc.

Preocup\rile pentru diferite ac]iuni sociale le-am în]eles mai bine dup\ ce am aflat c\ a pus um\rul la ridicarea unor institu]ii de înv\]\mânt (Liceul de Construc]ii din Vaslui) ori de cultur\ (Casa de Cultur\ [i C\minul Cultural din Berezeni), iar sentimentele de admira]ie se contureaz\ mai profund odat\ cu în]elegerea a cât\ d\ruire, efort, sacrificii [i timp se investesc pentru a publica mii de articole, a documenta [i elabora cronici [i c\r]i, a te implica în activitatea social\, cultural\ [i politic\, a fi reporter, redactor ori moderator, profesor, manager, organizator, animator, candidat în diverse func]ii politice, so], p\rinte [i mai întâi de toate . . . om.

Cu un soi de patriotism local, mândrindu-m\ cu personalit\]ile din diverse domenii ce fac cinste jude]ului nostru, pot afirma c\ m\ bucur\ faptul c\ dl. prof. dr. Dumitru V. Marin a prins r\d\cini pe aceste meleaguri, de altfel, apropiate celor natale …

V\ doresc s\ fi]i puternic [i s\n\tos pentru a face fa]\ vijeliilor vremurilor ce le tr\im.

Comandant Vasile Chelaru

Comisar [ef de poli]ie mun. B=rlad Nichita St\nescu, ALFA, Editura Tineretului, 1967: „Domnului Dumitru Marin, cu drag `ntr-o de neuitat sear\ Bârl\dean\. Nichita St\nescu `n 1971. Acas\ la un prieten …”

44

20. POPASUL LA „KOG|LNICEANU”

Nu fac parte dintre cei care m-am topit vreodat\ dup\ D.V. Marin. N-am avut amici]ii sau colabor\ri cu el nici ca director de [coal\, nici ca inspector general, nici ca familist, deci sunt doar un observator al realit\]ii bazate pe

fapte `n jude]ul Vaslui [i `n ]ar\. Scriu cele ce urmeaz\ [i ca director la Liceul „Mihail Kog\lniceanu”, unde D.V. Marin a fost profesor adev\rat, unul dintre cei mai str\luci]i prin realiz\ri, nu prin … impresii. Ca „general” (inspector general al Inspectoratului {colar Jude]ean) n-am avut ocazia s\-i administrez vreo sanc]iune de[i, inspectorii de specialitate `l antipatizau puternic pentru c\ `i contra `n Cercurile pedagogice [i era un permanent pericol la func]ia lor (era doctorand `n [tiin]e) [i la autoritatea lor (publica `n mai multe reviste). {i tare i-a[ fi ars o sanc]iune, pentru c\ prea se ar\ta egalul meu [i era mereu `n b\t\lie cu to]i, deci, [i cu mine. C=nd am trecut la catedr\, `ns\, [eful acestui cel mai important Grup de pres\ a devenit unul dintre cei mai calzi colaboratori, `ncuraj=ndu-m\ [i pentru opera mea tip\rit\. Repet, nu l-am simpatizat pe Marin pentru o mul]ime de motive, `n primul r=nd pentru c\ nu prea st\tea de vorb\ cu lumea, sub motiv c\ n-avea timp, cu at=t mai mult la b=rf\. La Liceul „Mihail Kog\lniceanu”, chiar c\ a l\sat urme … ad=nci. Ajuns prin concurs (1990) titular pe

45

limba rom=n\, [i-a `ntemeiat cenaclul literar, juca fotbal `n pauze, organiza manifest\ri literare. ~n 1990 a editat Monografia Liceului „Mihail Kog\lniceanu” (`mpreun\ cu prof. Cornelia Alexandru, so]ia directorului) [i a re`nviat revista [colii VL|STARUL, edi]ie nou\, r\mas\ `ns\ la nr. 1 pentru c\ s-a ]inut apoi de televiziune, radio, ziar. S-a pensionat la 1 septembrie 2000. A `ncurajat puternic elevii talenta]i la orice materie, `n special, firesc, la limba rom=n\ (Mihaela B\bu[anu Amalanci, este o poet\ recunoscut\ - vezi vol. Adev\rata fericire, 2010), Lucian P=rvoiu, C\t\lin Striblea, Corina G=lc\ [.a. urm=nd cariera media a profesorului. Cel pu]in Radio Unison [i TVV au creat o adev\rat\ stare de spirit emulativ\, competitiv\, c=]iva ani buni `n liceu. Cu at=tea obliga]ii, absolut firesc, profesorul mai lipsea de la ore dar n-a intrat `n conflict cu conducerea [colii. La un moment dat i s-a creat o diversiune `n leg\tur\ cu o elev\, pe care chiar profesorul a mediatizat-o prin mijloacele sale de pres\ pentru c\ afirma]iile erau neadev\rate. A revenit adesea la manifest\ri organizate `n amfiteatrul L.M.K., vorbind despre particularit\]ile muncii `n pres\ sau despre personalit\]i s\rb\torite. Are un stil de vorbire incitant, se opre[te imediat dac\ observ\ c\ nu e ascultat, sfichiuie[te, laud\, glume[te, deci e absolut interesant. Se spunea c\ `n procesul de predare, nu prea-l interesau manualele ci dac\ elevii `n]elegeau ce li se pred\. Actualii profesori, fo[ti elevi, spun c\ la opera lui Mihai Eminescu se transfigura, c\ lec]iile sale erau o `nc=ntare. Desigur, avea [i adversari, du[mani … disp\ru]i ast\zi.

46

D.V. Marin r\m=ne `n istoria L.M.K. prin „Monografia Centenar”, prin „Vl\starul” dar [i prin opera monografic\, literar\, cultural\ [i pedagogic\. Regret c\ nu a continuat „Istoria `nv\]\m=ntului vasluian” (1980) pentru c\ a cercetat mult aceast\ evolu]ie. ~l invit\m s\ (mai) scrie noua monografie. Pot spune c\-l invidiez pentru c=te a reu[it s\ fac\. ~i doresc s\ tot continue s\n\tos.

Prof. Gheorghe C=rj\,

director, Liceul „Mihail Kog\lniceanu” , Vaslui

Fost Inspector [colar general

Ion Patriche, P\catele iubirii, ed. Panfilius, Ia[i - 2003: „Domnului Director prof. doctor D.V. MARIN, cu cele mai nobile sim]\minte de prietenie [i pre]uire din partea autorului pentru toat\ str\dania depus\ `n mass-media vasluian\ `n realizarea fidel\ a actualit\]ii vasluiene. 4 iunie 2003, Vaslui”. Theodor Codreanu, Basarabia sau Drama Sf=[ierii, ed. Pax Aura Mundi, Gala]i, 2004: „Colegului Dumitru V. Marin, tr\itor `n mrejele culturii, pre]uirea [i prietenia lui Th. Codreanu, 23 ian. 2005, Bârlad”.

47

21. {COAL| VASLUIAN| DE JURNALISM

„Tr\im într-o iner]ie continu\ ! Cu toate acestea, valor\m ceva prin aspira]ia noastr\, c\ci un suflet se m\soar\ prin dorin]a sa, a[a dup\ cum judec\m catedralele de la dep\rtare dup\ în\l]imea

clopotni]elor lor” - ne aminteam noi spusele lui Flaubert. {i gândindu-ne la împlinirea celor peste 20 de ani de existen]\ ai primei televiziuni particulare din România - TV VASLUI - am considerat c\ acest post de televiziune merit\ [i i se cuvine s\ se hr\neasc\ din realiz\rile mae[trilor [i slujitorilor s\i. Aceast\ adev\rat\ [coal\ vasluian\ de jurnalism a constituit o ambi]ioas\ ramp\ de lansare a valorilor, pentru c\ a cerut mai mereu o cantitate enorm\ de via]\ [i de noble]e încorporat\ în emisiunile sale. În fond, genera]ii întregi de jurnali[ti, redactori [i reporteri ai s\i au lucrat la zidirea acestor fundamente, contribuind la cristalizarea unui spirit vasluian [i la afirmarea unor personalit\]i culturale locale [i na]ionale, fapt pentru care oricând el î[i merit\ lauda [i cinstirea noastr\, a contemporanilor.

{i, `n acest an, ceasul de gal\ îi va apar]ine, c\ci institu]ia TV VASLUI a coagulat în timp ideile [i nobilele n\zuin]e ale slujitorilor ei, autentificând efervescenta via]\ cultural\ a cet\]ii.

Dar pentru toate acestea, meritul cel mai mare a fost al prof. dr. DUMITRU V. MARIN - creatorul televiziunii TV VASLUI, cel care va r\mâne unul dintre cei mai de seam\ oameni de cultur\ vasluieni, prin tot

48

ceea ce a l\sat în urm\, în condi]iile în care scopul s\u a fost s\-i determine pe oameni s\ se ridice spre orizonturile cunoa[terii [i ale luminii cultural-spirituale, dar [i prin ceea ce a f\cut important pentru comunitate, devenind un adev\rat formator de opinie în rândul cet\]enilor.

De aceea, TELEVIZIUNEA VASLUI a fost pentru mult timp principalul mijloc de comunicare care s-a str\duit ca imaginea Vasluiului în lume s\ fie una corect\, cu tradi]iile culturale [i prefacerile moderne ale cet\]ii, cu rânduielile mai mult sau mai pu]in chibzuite ale oamenilor s\i, dar totul trecut prin parfumul epocilor pe care le-a tr\it. Prin efortul [i munca asidu\ a redactorilor [i reporterilor, acest important post de televiziune a f\cut cunoscut\ întreaga activitate politic\, cultural-artistic\ [i social\ a VASLUIULUI, iar emisiunile, semnal\rile, interviurile [i dezbaterile realizate de acest canal de televiziune au reflectat fidel nu numai via]a cotidian\ a urbei [i a locuitorilor ei, dar chiar a condus la formarea unui adev\rat sim] civic vasluian, într-o perioad\ în care de-abia atunci se înv\]au primii pa[i spre o societate civilizat\ [i deschis\.

{i pentru a în]elege [i mai bine de ce, în mass-media vasluian\ de dup\ 1991, canalul de televiziune TV VASLUI a contat cel mai mult [i a fost cel mai longeviv, trec=nd de cei 20 de ani ai s\i, vom spune doar c\ misia sa principal\ de aflare [i redare a ADEV|RULUI - [i, prin aceasta, respectarea TELESPECTATORULUI - a fost împlinit\.

În fine, TELEVIZIUNEA TV VASLUI va r\mâne în memoria noastr\ ca etalon al mass-mediei vasluiene de dup\ Revolu]ie, iar noi nu-i putem aduce decât un omagiu de gând

49

[i de suflet pe aceast\ cale scris\. Fie ca pre]uirea acestui post de televiziune s\ se manifeste mereu a[a cum a fost el: o permanent\ „respira]ie v\zut\ a vie]ii vasluiene”!

Întru mul]i ani acestui templu al libert\]ii de exprimare [i de informare ! Mul]i ani, domnule profesor !

Dr. Lauren]iu Chiriac, istoric,

Muzeul Jude]ean Vaslui

Costin Clit, M\n\stirea Rafaila, ed. Sfera, B=rlad, 2007: „Domnului Marin, cu alese sentimente de prietenie [i considera]ie, v\ ofer aceast\ carte cu prilejul sfin]irii bisericii schitului din Dr\ge[ti. 1.07.2007”. Dan Apostol, Rodica Bretin, ANTARES 4, ed. Baricada, Bucure[ti, 1995: „Domnului profesor DUMITRU MARIN. Cu simpatie [i cele mai bune ur\ri ale realizatorilor, R. Bretin, 16.08.1995”. Cezar Stegaru, Cr\iasa Codrului, basmul „Simbolizare”, ed. s.c. ODEON s.r.l. Vaslui, 1998: „Dlui. D. Marin, director T.V. Vaslui, pentru eternitate, se ofer\ semnul distinc]iei de la Craiasa Codrului, 16.11.1998”.

50

22. CET|}EAN {I PRIETEN … SAU, INVERS ! Mai `nt=i am auzit de el [i nu `ntotdeauna de laud\, pentru c\ reprezenta presa cu ale ei … Ne-am `nt=lnit colegi consilieri `n Consiliul Jude]ean, unde eram am=ndoi foarte activi [i am colaborat foarte bine eu `nv\]=nd din experien]a lui. ~n 2 mandate, noi doi am

fost cei mai constructivi dintre ale[ii locali [i era b\t\lie acolo, nu glum\ ! Ca primar al Hu[ilor, m\rturisesc sincer c\ n-a existat altcineva at=t de loial, de activ, de obiectiv [i de priceput, care s\ contribuie prin mijloacele sale de pres\ (TV.V, Unison Radio, ziarul Meridianul) la realizarea obiectivelor noastre [i la sus]inerea autorit\]ii primarului [i a Consiliului Local. Cet\]eanul Marin e un om lini[tit, echilibrat, creativ, apropiat de oameni. Are o redac]ie `n municipiu pentru ziarul Meridianul, `n care formuleaz\, c=nd e cazul, elemente de critic\ obiectiv\. Totdeauna s-a comportat ca un lider de pres\. A `ncurajat constant ini]iativele culturale locale, a lansat c\r]i la Bibliotec\ [i licee, a sprijinit Toamna Cultural\ Hu[ean\. ~n aceste circumstan]e este un obi[nuit al oric\ror `ntruniri (inclusiv politice) s\rb\toriri, evenimente. Este foarte stimat [i respectat la Hu[i. Subliniez c\ este un prieten de mare n\dejde [i sunt bucuros c\-l pot

51

numi astfel, fapt pentru care merit\ toat\ stima mea, a familiei [i a concet\]enilor. La aceast\ v=rst\ …

La Mul]i Ani ! Ing. Jan Ciupilan

Primar al Municipiului Hu[i

Val Andreescu, Florete melancolice, epigrame, fabule, rondeluri [i epitafuri, ed. PIM, Ia[i, 2007: „Dlui prof. dr. Dumitru V. Marin, o personalitate a Culturii [i sprijinitorul nr. 1, considera]ia, stima [i mul]umirile autorului Val Andreescu, Vaslui, 16 dec. 2007”.

Maria Cozma, Evadare din vidul t\cerii, ed. Junimea, Ia[i - 2005: „Special pentru SC Cvintet Te-Ra SRL Vaslui [i s\pt\mânalul "Meridianul" Vaslui. Misiunea noastr\ pe acest t\râm este de a evada `n strig\t atunci când istoria este interzis\ s\-[i umple cu cerneal\ paginile. Cu profund respect, Maria Cozma, Vaslui, 29 nov. 2005”.

52

23. IMPLICARE {I ATITUDINE

Primul ziar ap\rut în actualul jude] Vaslui este „Semen\torulu, foaia septemenar\”, editat în Bârlad între 27 septembrie 1870 – 26 mai 1874 [i 23 mai -19 septembrie 1876, la Tipografia Asocia]iei <<Unirea>>. Redactori ai gazetei

au fost: Panaite Arma[u, Panaite Chenciu, I.C.Codrescu, {t. Neagoe, G.N. Nicolescu, I. Pop Florentin (pân\ la 17 octombrie 1870) [i I. Popescu (director). La Hu[i apare „Vocea Hu[ului” între 30 august -13 decembrie 1873, tip\rit la Tipografia Asocia]ilor. Începutul presei din ora[ul Vaslui este f\cut prin periodicul „Albina Vasluiului”, iunie –decembrie (?) 1875, un num\r editat s\pt\mânal, neindentificat de autorii monografiei recente a ora[ului Vaslui, amintit de Dumitru V. Marin, al\turi de „Sem\n\torul” [i „Vocea Hu[ului.” Un ziar „De[teptarea” apare la Vaslui în (mai -?) 1876, altul cu acela[i titlu la Hu[i, între 1879-1880, urmat de „10 Maiu”, 10 mai 1898, num\r unic, redactat de corpul didactic primar din Hu[i, Tipografia „Dacia”, P. Iliescu & D. Grosu, Ia[i. Num\rul lor cre[te odat\ cu trecerea timpului. Între 1968-1989 apare „Vremea nou\”, ziar al Comitetului Jude]ean al P.C.R. [i al Consiliului Jude]ean Vaslui, al\turi de o serie de publica]ii culturale ce apar]in institu]iilor de înv\]\mânt, dar [i a anuarului Muzeului Jude]ean „{tefan cel Mare” din Vaslui, „Acta Moldaviae Meridionalis”, din p\cate unul din ctitorii s\i, Ioan Manca[ s-a stins din via]\ la 29 martie 2011. Decesul s\u

53

este o pierdere pentru comunitatea cultural\ [i politic\ vasluian\. Cenzura [i prezen]a partidului unic au fost omniprezente în redactarea articolelor [i materialelor publicistice. Cu toate acestea aspectele culturale sunt bine reliefate, „Vremea nou\” fiind ast\zi o surs\ pentru scrierea [i rescrierea istoriei contemporane (din p\cate nefolosit\). Dup\ evenimentele din 1989 [i c\derea regimului comunist condus de Nicolae Ceau[escu, jude]ul Vaslui cunoa[te o efervescen]\ cultural\ [i jurnalistic\. Vechii activi[ti de partid se transform\ în ap\r\tori ai valorilor democra]iei [i sus]in\tori ai noului regim, iar cu trecerea timpului se ajunge chiar la o ruptur\ cu tinerii jurnali[ti, adep]ii modelului Ion Cristoiu de la „Evenimentul zilei”. Politicul se implic\ tot mai activ [i în presa local\, prin sponsoriz\ri [i articole comandate sau chiar scrise din cabinetele lor. Atacurile la persoan\ sunt tot mai frecvente. Presa local\ ca [i cea na]ional\, dornic\ de senza]ional, ofer\ diferen]iat informa]ii, atât celor avizi de scandal, dar [i oamenilor de cultur\. Ponderea difer\ de la o publica]ie la alta. Democra]ia presupune diversitatea p\rerilor, fapt reflectat [i de pres\. Singurul obiectiv este informarea cât mai corect\ a cititorilor [i formarea unei opinii publice, care ne lipse[te atât de mult la nivel na]ional [i local. Ast\zi, în 2011, în jude]ul Vaslui apar periodice ca: „Meridianul de Vaslui”, „Obiectiv de Vaslui”, „Vremea nou\”, „Monitorul de Vaslui”. În acest domeniu jurnalistic atât de atractiv, incisiv, fascinant, dar [i contradictoriu, s-a implicat [i domnul

54

profesor doctor Dumitru V. Marin, autor de articole, editoriale, reportaje [i c\r]i, dintre care amintim: Considera]ii privind cântecul popular…, 1974; Despre evolu]ia înv\]\mântului vasluian pân\ în 1859, articol publicat în colaborare cu Iulia D. Marin în „Anuarul institutului de istorie [i arheologie „A.D.Xenopol”, XVII, 1980, p. 603-614; Liceul M. Kog\lniceanu, Vaslui 1990; Tudor Pamfilie [i revista Ion Creang\ (teza de doctorat), Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 p.; Unison Radio Vaslui continu\…, 2000; Z\pada pe flori de cire[, Vaslui, 1999, 274 p., roman; TVV-15 în explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, Editura Tiparul, Bârlad, 2006, 556 p.; Meridianul (Vaslui-Bârlad) ax\ cultural-informa]ional\, Editura PIM, Ia[i, 2009, 414 p.; Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 (m\rturii, documente, foto-album), Editura PIM, Ia[i, 2010, 216 p. A îngrijit [i editat volumul Basme, semnat de Tudor Pamfile, ap\rut la editura Junimea, Ia[i, 1976, 121 pagini. În 1990 sub egida Liceului „Mihail Kog\lniceanu”din Vaslui [i îndrumarea lui Dumitru V. Marin apare „Vl\starul”, în 1993 fondeaz\ „Teleradioeveniment”(apare în 1994), la 26 septembrie 1996 tip\re[te „Meridian” Vaslui-Bârlad, care reapare la 22-24 martie 2000. Curentul Cultural-Informa]ional din universul domnului Dumitru Marin se exprim\ mai ales prin „Meridianul de Vaslui”, ajuns la 24 martie 2011 la an 13 (nr. 882). E mult, e pu]in! S\ decid\ urma[ii s\i din pres\ [i cultur\, nu du[manii sau prietenii de ast\zi. Este clar\ amprenta personalit\]ii domnului Dumitru Marin în

55

jurnalismul vasluian. „Meridianul de Vaslui” abund\ în informa]ii culturale, politice, economice, sociale [i sportive. Editorialele sale, spre surprinderea celor care nu le citesc, dar le critic\, sunt de calitate. Localit\]ile rurale î[i reg\sesc o parte din trecutul lor, primarii î[i v\d realiz\rile, elevii [i profesorii observ\ evolu]ia înv\]\mântului. Poate lipsit de ceva modestie, a[a cum îl [tim [i noi, domnul Dumitru Marin consider\ Curentul Cultural-Informa]ional – pres\ scris\ [i audio-vizual\ - drept centrul universului jurnalistic vasluian, parte integrant\ a celui na]ional ([i interna]ional), atr\gând astfel reac]iile celor din breasla sa, a politicienilor, (el însu[i politician), a electoratului, a du[manilor sau a prietenilor. Avantajele lectur\rii presei pe internet sunt înso]ite [i de riscurile post\rii mesajelor r\ut\cioase la adresa jurnalistului, dar [i de complet\ri pertinente cu privire la materialul publicat. Prof. dr. Dumitru Marin s-a implicat în acela[i timp în domeniul televiziunii [i radioului. La ini]iativa sa a luat fiin]\ Studioul TV Vaslui, prima ie[ire în eter datând din 24 decembrie 1990, postul Unison Radio Vaslui care emite din decembrie 1993 [i Unison Radio Bârlad (licen]\ audiovizual\ din 13 octombrie 1994). Competi]ia [i diversitatea jurnalistic\ duc neap\rat la înflorirea cultural\ a unei comunit\]i, drept care prof. dr. D. V. Marin poate fi felicitat c\ le-a provocat [i men]inut.

Prof. Costin Clit, istoric, monografist

Liceul „Cuza - Vod\”, Hu[i

56

24. UN INFATIGABIL C|UT|TOR

Una dintre cele mai pitore[ti personalit\]i din Vasluiul ultimelor decenii este profesorul de limb\ [i literatur\ român\ Dumitru V. Marin, doctor în filologie cu o tez\ despre Importan]a revistei „Ion Creang\” în folcloristica româneasc\ (1998). Preocup\rile sale de etnografie [i

folclor l-au îndrumat [i spre editarea unei p\r]i a operei lui Tudor Pamfile, îngrijind un volum de Basme la Editura Junimea din Ia[i, în 1976,dar si vol.Tudor Pamfile si revista ION CREANG|,1998

Aceste îndeletniciri l-au determinat pe Iordan Datcu s\-l includ\ în Dic]ionarul etnologilor români (Editura Saeculum I.O., Bucure[ti, 1998), el fiind, cum îi place s\ spun\, singurul vasluian prezent în asemenea dic]ionar.

Dar Dumitru V. Marin a dovedit ambi]ii mult mai mari decât cercetarea etno-folcloric\, aspirând a fi polivalent: om politic (consilier jude]ean [i candidat la alegerile de primari din partea PNL), ziarist, prozator (autor al unui roman sentimental, cu titlu metaforic, Z\pad\ pe flori de cire[), întemeietor al unui trust de pres\, Cvintet – TE-RA (cuprinzând televiziune, radio, ziar). Trustul cu pricina i-a determinat pe prieteni s\-l dezmierde, cum e la mod\, cu titlul de „mogule]”, ceea ce nu sun\ r\u.

Dumitru V. Marin nu s-a mul]umit îns\ nici cu a fi un abil om pragmatic, reu[ind s\ reziste intemperiilor din presa postdecembrist\, ci s-a încercat s\ [i teoretizeze

57

ini]iativele sale culturale, considerând c\ a pus um\rul, [i pe aceast\ cale, la întemeierea unui „curent cultural informa]ional” în jude]ul Vaslui, aproape unic în ]ar\. Infatigabila lui persuasiune s-a concretizat în mai multe c\r]i, cu titluri pe m\sur\, între care TV.V – 15… explozia… (Editura Tiparul, Bârlad, 2006), Meridianul (Vaslui – Bârlad) – axa cultural-informa]ional\ (Editura Pim, Ia[i, 2009), Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui – 40 (Editura Pim, Ia[i, 2010). Aceste c\r]i, menite s\ lumineze asupra generosului concept [i s\ fie, în acela[i timp, o istorie vie a lui, sunt construite, stilistic [i arhitectonic, într-o manier\ postmodernist\, poate mai pu]in l\muritoare pentru cititorul tradi]ionalist, adesea lene[ [i cârcota[, de unde, probabil, [i unele reac]ii inconfortabile, mai ales pe linia criticii orale sau „netiste”. Despre faptele de cultur\ ale lui Dumitru V. Marin au scris, între al]ii, Avram D. Tudosie, Simion Bogd\nescu, Gruia Novac, Lucian Vasiliu, Emilian Marcu, Vasile Ghica, Ioan Baban etc.

La cei 70 de ani pe care îi s\rb\tore[te pe 28 aprilie, Dumitru V. Marin a r\mas acela[i spirit optimist, întreprinz\tor, cu voca]ia prieteniei. Noi îi ur\m via]\ creatoare, putere de munc\ [i La mul]i ani!

Prof. dr. Theodor CODREANU,

scriitor, critic literar, Pre[edintele subfilialei U.S.R. Vaslui

58

25. BIRUIN}A E A TA !

De ani buni, s-a vasluienizat, tr\g=nd brazd\ ad=nc\ `n cultura [i spiritualitatea }\rii de Jos, fiind unul dintre cei care, `n ultimele dou\ decenii, a realizat un curent publicistic [i de anvergur\ social\ local\, de care se sim]ea nevoia. De altfel, preg\tirea sa doct\ -

doctor `n [tiin]e, mentalul s\u de „om bun la toate”, dar mai `nt=i [i `nt=i, sim]\m=ntul s\u `nn\scut de `ntreprinz\tor, adunate la un singur loc, l-au `ndemnat s\ fie un diriguitor. L-am cunoscut de pe vremea studen]iei, `n urm\ cu cinci decenii. Apoi, am lucrat `mpreun\, vorba vine, `n Vaslui, el - `n Cultur\ [i Art\, eu - `n pres\, ne-am `nt=lnit tangen]ial [i, ca fo[ti colegi, schimbam idei - p\reri - sentimente contigente. Apoi, via]a ne-a desp\r]it. ~n gazeta sa ori la televiziunea sa, nu am colaborat. Sunt gemene. Dar le-am urm\rit de departe activit\]ile. Mergi a[a, Marine ! Du[manii niciodat\ nu-]i doresc binele ! Biruin]a e numai a ta ! {i o ob]ii ! ~]i doresc s\n\tate [i putere de munc\.

Mircea Colo[enco,

cercet\tor [tiin]ific, scriitor, publicist, Bucure[ti,

11 martie 2011

59

26.CONSILIUL LOCAL: EXPUNERE DE MOTIVE pentru motivarea proiectului de hot\r=re privind

conferirea titlului de CET|}EAN DE ONOARE al comunei Podu Turcului, jude]ul Bac\u, domnnului

DUMITRU V. MARIN

~n exercitarea prerogativelor de primar al comunei Podu Turcului, jude]ul Bac\u, nu putea s\ scape aten]iei mele un aspect devenit de notorietate, cel pu]in pentru ultimele trei decenii, respectiv via]a, activitatea [i opera unui prestigios vl\star al comunit\]ii locale, `ntruchipat `n personalitatea domnului profesor doctor Dumitru V. Marin, n\scut la data de 28 aprilie 1941, `n satul Giurgiuoana, fost re[edin]\ de comun\, actualmente sat din componen]a comunei Podu Turcului, jude]ul Bac\u. ~n satul natal, a urmat cursurile [colii primare, fiecare an termin=ndu-l `n chip de premiant, gimnaziul [i liceul le-a urmat la Podu Turcului, devenind absolvent `n anul 1959, cu rezultate remarcabile. ~n sucesiunea anilor, a urmat serviciul militar la Tg. Mure[, iar `n perioada 1961 – 1962 a func]ionat ca profesor suplimentar la {coala Blaga, jude]ul Bac\u [i in jude]ul Ia[i. Perioada 1963 – 1974, reprezint\ anii de mare efervescen]\ `n construc]ia viitorului prozator Dumitru V. Marin, fiind anii `n care a studiat filologia la Universitatea „Al. I. Cuza” – Ia[i, pe care a absolvit-o `n anul 1967, `n continuare urm=nd o a doua facultate la Universitatea Bucure[ti, ob]in=nd licen]a `n anul 1974. Anii ce au urmat sunt de-a dreptul clocotitori pentru profesorul Marin, d\ruindu-se activit\]ii de

60

cercetare [i publicistic\, fiindu-i acordat titlul de Doctor `n anul 1998. A profesat `n jude]ul Ia[i, la {etr\reni – }ig\na[i [i M\c\re[ti – Pris\cani, o perioad\ de 6 ani, dup\ care a fost promovat inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui, pentru perioada 1970 – 1974 [i, mai apoi, profesor la liceele 2, 3 [i 4, precum [i la liceul „Mihail Kog\lniceanu”, ob]in=nd toate gradele didactice din existen]a omului de [coal\. La sf=r[itul anului 1990 a `nfiin]at Grupul de Pres\ Cvintet TE-RA, av=nd `n componen]\ - televiziune, dou\ posturi de radio [i ziarul „Meridianul”, activit\]i care au cuprins perioada anilor 1990 – 2011. ~n publicistic\, a debutat `n anul 1958 la „Steagu Ro[u“ – Bac\u, iar din anul 1989 a devenit liderul de pres\ al jude]ului Vaslui. Exercit\ func]ia de vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom=nia [i pre[edinte pentru jude]ele Vaslui [i Bac\u. ~n Dic]ionarul Presei Rom=ne[ti, figureaz\ `n 5 pozi]ii, pentru meritul de a fi publicat mii de articole, reportaje, interviuri, a `ntemeiat ziare [i reviste, precum “Vl\starul”, “Teleradioeveniment” [i “Meridianul”, fiind creatorul {colii de Pres\ TV Vaslui. A publicat importante volume care s-au bucurat de o larg\ circula]ie, cum ar fi: “Liceul Mihail Kog\lniceanu” (1990), “TV.V. – 15 … explozia” (2006), “Meridianul” – ax\ cultural-informa]ional\” (2009), “Festivalul Na]ional al Umorului” “Constantin T\nase“ (2010), romanul “Z\pada pe flori de cire[”, precum [i monografia “Tudor Pamfile [i Revista Ion Creang\”, care

61

l-a impus pe autor `n Dic]ionarul Etnologilor Rom=ni din toate timpurile. Concomitent cu activitatea publicistic\, dl. prof. dr. Dumitru V. Marin a desf\[urat [i o laborioas\ activitate politic\, fiind pre[edintele Organiza]iei Jude]ene a Partidului Ecologist Vaslui un num\r de 18 ani, candidat la func]ia de primar, consilier jude]ean `n 5 mandate [i candidat la Senat [i Camera Deputa]ilor. Este considerat o personalitate a jude]ului Vaslui, fiind inclus `n Dic]ionarele Personalit\]ilor pentru Vaslui, Galati – Tecuci, cu o oper\ impresionant\, ilustrat\ [i de CV – ul s\u. Personalitate de reprezentare na]ional\, recunoscut chiar de pre[edin]ii Rom=niei, bucur=ndu-se de onoarea de a fi primit `n c=teva r=nduri, reprezent=nd momente oficiale [i protocolare, Dumitru V. Marin face cinste jude]ului Bac\u [i comunei Podu Turcului, `n care s-a `ntors adesea ca fiu al acestor locuri, bucur=ndu-se de c\ldura [i pre]uirea localnicilor, pe care la r=ndu-i, `i `mbr\]i[a cu dragostea [i respectul omului care nu `[i uita r\d\cinile. ~n repetate r=nduri a trimis c\r]i liceului [i bibliotecii comunale. Cu ocazia `mplinirii v=rstei de 70 de ani, urmeaz\ s\ ias\ de sub tipar Cartea Omagial\ „MARIN 70” cu contribu]ii ale celor 70 de prestigio[i semnatari, `n frunte cu 4 pre[edin]i de stat. Pe considerentele ar\tate mai sus, `nc\ sumare, fa]\ de dimensiunea operei d-lui Dumitru V. Marin, c=t [i pe baza propunerii unui num\r de 6 al]i publici[ti, autori de opere cultural-[tiin]ifice, consider pe deplin justificat\

62

propunerea de acordare a titlului de CET|}EAN DE ONOARE al comunei Podu Turcului, jude]ul Bac\u, domnului DUMITRU V. MARIN. Prezenta expunere se completeaza\ [i cu articolul intitulat „E DE-AL NOSTRU” redactat de primarul comunei Podu Turcului, jude]ul Bac\u.

Consiliul Local

com. Podu-Turcului, jude]ul Bac\u

Primar, Dr. Gabriela Iacobescu

{tefan Racovitz\, Cu m=inile de cap (Cronica c=rcota[ului), ed. Funda]iei Culturale LIBRA, Bucure[ti, 2005: „Dlui Dumitru Marin, cu cele mai prietene[ti gânduri

din partea autorului, un nepot dac\ nu fiu al locului. {tefan

Racovitz\, apr. 2008”. (Diaspora). Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, Grupul {colar Agricol "D. Cantemir din Hu[i (fondat ca {coal\ de Viticultur\), unitate de ~nv\]\m=nt - Cercetare - Produc]ie, Edi]ia a-III-a, ed. cutia Pandorei, Vaslui: „Dlui

Prof. dr. D.V. Marin, omagiul autorului, cu rug\mintea de-a

face o recenzie sau un interviu. Cu distins\ pre]uire,

12.11.2003”.

63

64

65

27. RESPECTUL ELEVILOR

Povestea mea `ncepe cu mult timp `n urm\. Era pe vremea c=nd copiii (implicit elevii) citeau c\r]i, nu mesaje pe chat. {i nu citeau orice le c\dea `n m=n\, ci doar c\r]ile recomandate de c\tre profesorii lor. Se `nt=mpla ca `n vremea aceea

s\ fi fost un simplu elev. Un biet boboc `n clasa IX-a la un biet liceu industrial dintr-o biat\ urbe din zona Moldovei. Iar de la prima or\ de limba rom=n\ [i p=n\ am terminat liceul, a intrat `n clas\ „Domnul Profesor”. Impozant, imperturbabil, precum un soldat care are de `ndeplinit o singur\ misiune: aceea de a-[i `mp\rt\[i cuno[tin]ele c\tre al]ii. „Profesorul” ne-a `nv\]at s\ ne deschidem aripile, c\tre cunoa[tere, c\tre ziua de ieri, c\tre ziua de azi sau c\tre cea de m=ine. „Profesorul” m-a luat de m=n\ [i m-a dus la un concurs jude]ean; am devenit unul din „tinerele condee”. „Profesorul” m-a `nv\]at ce `nseamn\ folclorul, ce `nseamn\ obiceiurile de iarn\, cum s\ vorbesc, cum s\ scriu rom=ne[te, cum s\ compun [i cum s\ m\ opresc, mul]umit\ lui am compus prima mea scrisoare de dragoste. Iar c=nd `l v\d, nu-i pot mul]umi dec=t spun=ndu-i „Cu respect, Dom' Profesor”. Domnul Profesor MARIN !

Radu Corozel, comisar de poli]ie,

Adjunct al {efului Inspectoratului de Poli]ie Vaslui

66

28. LA MUL}I ANI, TINERE DOMNULE SEPTUAGENAR !

Un „cultural” prin excelen]\, profesorul DUMITRU V. MARIN, „`nzestrat cu harul de a face” (a[a st\ scris `n „avizul” la cartea despre Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 - 2010 a realizat nu pu]ine lucruri (evenimente, c\r]i, ziare, reviste,

cercuri literare, studiouri de radio [i televiziune, fiind el `nsu[i un publicist remarcabil) `ntre altele `ndeletnicindu-se [i cu literatura, romanul s\u Z|PAD| PE FLORI DE CIRE{ recomand=ndu-l semnificativ `ntre bunii prozatori afirma]i `n deceniile din urm\ `n spa]iul moldav. Vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI, magistrul s-a distins [i printr-o laborioas\ oper\ de cercet\tor al patrimoniului cultural al zonei (volumul TUDOR PAMFILE [i REVISTA „ION CREANG|” este un model de studiu monografic, de valorificare a tradi]iilor vie]ii spirituale vasluiene). Un risipitor de idei, un truditor devotat pe c=mpul nu o dat\ accidentat al culturii (nativ `n „zodia taurului”, prietenului DUMITRU V. MARIN `i place nespus postura de c=[tig\tor !), patronul incontestabil al literelor vasluiene poate privi cu m=ndrie `n urma sa. Dar cum lui `nsu[i i-a sur=s mereu „privirea `nainte”, fie-ne [i nou\, prietenii s\i scriitorii, s\ n\d\jduim la acele tomuri de proz\, de „cuv=nt frumos”, pe care, cu siguran]\, admirabilul povestitor le dospe[te `n sertarele sufletului [i g=ndului

67

s\u de veritabil m=nuitor al condeiului beletrist … La mul]i ani, tinere Domnule Septuagenar !

Calistrat COSTIN, critic literar

Pre[edinte al Filialei Bac\u a U.S.R.

Val Andreescu, Fabule, ed. PIM, Ia[i, 2009: „Dlui

prof. dr. D.V. Marin, toat\ pre]uirea [i recuno[tin]a

modestului autor, Val Andreescu, 17 martie 2009”. Elena {tef\nescu, Poeme dr\ce[ti, Dialogue with Dracula, ed. Fiat Lux, 1995: „Dlui prof. D.V. Marin, aceste

poeme ce fac, de multi[or, `nconjurul lumii. Cu prietenie ! 26

august 1996, Vaslui, România”.

Ion Moraru, Ace de cojoace, ed. pentru Literatur\ [i Art\ Geneze, Gala]i: „Domnului Profesor Dr. Dumitru V.

Marin, cu sincer\ pre]uire [i deosebit\ admira]ie din partea

autorului ! Vaslui, 03.02.2006”.

68

29. LA MUL}I ANI, DON QUIJOTE

Dumitru Marin nu a existat. El a fost inventat, sub form\ de profesor, de om ce practic\ în via]a de zi cu zi zbaterea, doar pentru ca via]a s\ nu amor]easc\ în aceast\ parte de ]ar\, în care s\r\cia se simte ca la ea acas\. Astfel, dup\ 70 de ani de via]\, Dumitru V. Marin încearc\ s\-[i dea seama c\ exist\, c\ nu poate fi ignorat,

c\ ceea ce face el nu-i mai apar]ine, nu stric\ dar nici nu ajut\, nu are fir direct cu Dumnezeu, dar nici cu Mefisto. Este pur [i simplu Dumitru V. Marin, constructorul de media în Vaslui. Este omul care a încercat s\-i pese de toate [i de to]i. Tipul de sufletist care s-a implicat „pe banii lui” pentru a fi al\turi de to]i [i de toate. Ast\zi [i-a dat seama c\ este septuagenar. {i-a dat seama c\ via]a trece prin el asemenea metroului, f\r\ ca cei de la suprafa]\ s\ [tie acest lucru. Poart\ cu el bunul sim], obturat uneori sau dublat alteori de dorin]a vie de a nu r\mâne pasiv la tot ceea ce se întâmpl\ în jurul s\u. Vrea s\ ajute chiar dac\ au fost cazuri când dorin]a sa sincer\ a fost confundat\ cu „datul în str\chini”. {tie cel mai bine s\ fie prezent. Nu conteaz\ unde, totul e s\ fii prezent ! S\ participi, s\ fii v\zut, s\ fii luat în seam\, s\ ai leg\turi directe cu faptul istoric. Dumitru V. Marin, profesorul, doctorul în filologie, patronul de televiziune, radio [i gazet\, editorialistul, scriitorul, omul politic apar]in aceluia[i temperament

69

nelini[tit, f\r\ odihn\ ve[nic\, dator [i doritor s\ r\mân\ viu în con[tiin]a, fie ea [i adormit\ înc\, a publicului. Este pur [i simplu o inocent\ defini]ie a celui care vrea s\ fie prezent chiar [i prin absen]\, chiar [i prin nepricepere, chiar [i prin dorin]a sa de a face bine, cu toate c\ uneori i-a ie[it r\u de tot, mai ales atunci când a încercat anduran]a caldarâmului politic. La 70 de ani nu se lini[te[te, numai pentru c\ s-ar p\rea c\ nu [tie c\ a împlinit aceast\ vârst\ sau, mai corect spus, nu vrea s\ se ia în seam\, sim]indu-se mult mai în form\ decât ar putea s\-l reclame vârsta. Anomalia aceasta face parte din atitudinea profesorului fa]\ de cei care doresc s\-i pun\ botni]\, batista pe ]ambal, sau pur [i simplu s\-l reduc\ la t\cere. Ceea ce este adev\rat, dincolo de orice dubiu, îl plaseaz\ pe Dumitru V. Marin în categoria lupt\torilor, a celor care [i-au transformat via]a într-un câmp de lupt\, chiar dac\ du[manii au fost identifica]i dincolo de deal. 70 de ani de via]\ înseamn\ pentru Dumitru V. Marin o emisiune transmis\ în direct, în care el este [i redactor [i intervievat. Prin tot ceea ce face, indiferent de subiect [i invitat, Dumitru V. Marin vorbe[te despre via]a de zi cu zi, a[a cum el o percepe, a[a cum el ar dori ca aceasta s\ fie. Nu pot s\ nu recunosc în aceast\ înc\p\]ânare de a fi nelini[tit, chiar [i prin somn, c\ Dumitru V. Marin face parte din categoria, din ce în ce mai restrâns\ de oameni dedica]i, de oameni care î[i sacrific\ via]a cu naivitatea [i larghe]ea nababilor, care dau averi pe simple mofturi. Moftul lui Dumitru V. Marin este unul pe cât de costisitor pe atât de iert\tor. Vrea s\ fie în slujba cet\]eanului, chiar

70

[i atunci când nu se pricepe ce vrea de fapt simplul cet\]ean [i mai ales cum s\-l ajute. Dumitru V. Marin este omul care sare în ajutorul tuturor, uitând de sine, ignorând faptul c\ ast\zi împline[te 70 de ani! La mul]i ani, don Duijote !

ADI CRISTI,

scriitor, publicist, director cotidianul „24 ore” Ia[i

prim-vicepre[edinte U.Z.P. 27 martie 2011

Albert Oleic, Apa trece pietrele r\m=n, ed. Proema, Baia Mare: „Domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, cu

admira]ia celui care [tie s\ aprecieze truda `ntru lansarea [i

relansarea culturii prin mijloacele de transmitere moderne - un

nume intrat deja `n notorietatea locului [i care se identific\

pân\ la similitudine cu televiziunea vasluian\, dar [i cu aceea

de c\ut\tor al adev\rului spus prin metafor\ literar\. Vaslui,

25 oct. 2001, Prof. Alupoaie”.

N\stas\ For]u, Jurnal de atelier, ed. Printco, Ia[i, 2009: „Domnului Dumitru Marin. Pentru iubirea sublimului `n art\ [i promovarea culturii, fiind reprezentantul num\rul unu al Curentului cultural informa]ional din jude]ul Vaslui. M\ bucur c\ am r\mas prieteni o via]\. S\rut\ri de mâini doamnei Iulia. Cu prietenie, 22 iulie 2009”.

71

30. A}I FOST {I POLITICIAN …

Lipit de Vaslui datorit\ v=rtejurilor politicii nu se putea s\ nu venim `n contact [i cu domnul Dumitru V. Marin [i am ajuns s\ ne pre]uim reciproc. Sunt de acord c\ nu st\ `n puterea oricui s\ fie om de [tiin]\ (vezi teza [i dic]ionarele), romancier, monografist

(are destule c\r]i de mare merit), un editorialist remarcabil (peste 20 de ani !), un `ndrum\tor adev\rat prin {coala sa de pres\, om politic (consilier local [i jude]ean) `nc\ activ `n PNL, un familist cu copii foarte bine realiza]i profesional (Daniel mi-a fost apropiat colaborator c=nd eram ministru) [i `ntreprinz\tor, inclusiv `n apicultur\ … e impresionant `n c=te domenii a fost, de regul\, primul `n top. Nu cred c\ se poate contesta rolul s\u de lider `n presa local\, dou\ decenii. Este dar, un bun prilej de apreciere [i pre]uire a curajului [i eforturilor profesorului dr. Dumitru V. Marin care a avut ambi]ia s\ revolu]ioneze presa vasluian\. Timp de peste 20 de ani a `ncercat s\-[i `mplineasc\ destinul r\m=n=nd fidel op]iunilor sale de `nceput, de profesionalism [i obiectivitate, implicat `n marile probleme [i evenimente ale comunit\]ii. Sper\m s\ [tim s\ ac]ion\m [i reac]ion\m `ntr-o manier\ constructiv\, pozitiv - optimist\, motivant\. E o datorie pentru noi to]i. V\ mul]umesc pentru st\ruin]a de care a]i dat dovad\ de-a lungul timpului de a fi al\turi de vasluieni si

72

de mine prin demersurile Dvs. umane, sociale, jurnalistice.

Dr. Cristian David,

Senator de Vaslui

Ion Iachim, Decameronul Basarabean sau Dumnezeu i-a dat omului pu[c\, ed. Pontos, Chi[in\u - 2005: „Domnului Dumitru V. Marin, cu vechi sentimente de

prietenie [i cu ve[nice sentimente de românism, 2 aprilie 2005.

Hu[i, la Prieteniile literare ale lui Th. Codreanu”.

Mihai Sultana Vicol, Risc pe cont propriu, ed. Opera Magna, Ia[i, 2011: „Dragului Domn Dumitru V.

Marin `i ofer aceast\ revolt\ [i nelini[te pentru tot ceea ce

`nseamn\ „risc pe cont propriu”, acum când tr\im pentru a ne

salva de Traian B\sescu. Admira]ia lui Mihai Sultana Vicol,

15 ianuarie 2011, zi eminescian\ Bârlad”.

73

31. UN ~NDR|ZNE} UNIONIST {I UN MARE PATRIOT

Ne-am `nt=lnit la primul forum (la alegeri) al ecologi[tilor, care promovau o uniune de partide `n cadrul Interna]ionalei Ecologiste, la `nt=lnirea Interna]ionalei Verzi pe 30 nov. - 2 dec. 2001, la Budapesta. La alegerile din Republica Moldova mi-a fost oaspete la sediul Partidului Ecologist `n Chi[in\u (`mpreun\

cu al]i reprezentan]i rom=ni [i pre[edintele Alexandru Ionescu). Ne-am mai v\zut [i am convorbit de c=teva ori, a[a c\ pot zice c\ l-am cunoscut oarecum bine pe profesorul videoreporter. I-am dat interviuri mai multe, inclusiv la Budapesta, unde a sprijinit delega]ia Moldovei s\ fie admis\ `n Interna]ional\ (preopinentul lui Ioscha Fische !). Ca om, era extrem de comunicativ [i n-am avut vreodat\ controverse. Totdeauna cu aparat de filmat la el, era [i reprezentant oficial [i om politic [i operator tv. Unionist convins militant cu adev\rat, [i `n Parlamentul Moldovei [i `n interviurile cu pre[edintele Mircea Snegur, ori al]i mini[tri [i `n emisiunea de la Televiziunea Moldoveneasc\, era bun vorbitor, clar `n afirma]ii. Un tip interesant [i cu oper\, don=nd c\r]i, de care nu-mi mai amintesc, eu am doar „Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\”, activitatea marelui folclorist fiindu-mi pu]in cunoscut\, dar am auzit mai multe de Glasul Basarabiei, fondat\ de Tudor Pamfile.

74

Pentru c\ eu am `mplinit 77 de ani, `l consider un frate rom=n, de aniversat acum la o v=rst\ rotund\ [i-l invit s\ nu lipseasc\ la aniversarea mea de 80 de ani de la Chi[in\u. Cordiale salut\ri [i ur\ri de s\n\tate.

Prof. univ. dr. Ion Dediu,

Academician al Republicii Moldova Directorul Institutului de ecologie [i geografie

al Academiei din Republica Moldova, Pre[edinte de onoare al Partidului Ecologist din Moldova

Academia B=rl\dean\, FLORILE DALBE, Revist\ literar\, edi]ie anastatic\ (1919), ed. SFERA, B=rlad - 2009: „Domnului prof. dr. Dumitru Marin, specialist [i

promotor al operei, scriitorului, etnologului [i etnografului

Tudor Pamfile, fondator al Academiei Bârl\dene [i al revistei

literare „Florile Dalbe”. Cu pre]uire [i considera]ie, Elena

Monu, 26.03.2010, Vaslui”.

Marina Costea, Cearc\nele Universului, ed. Princeps Edit, 2006: „Domnului Prof. Doctor Dumitru V. Marin. Din suflet, aceast\ carte ce s-a n\scut cu lacrimi din acest Cearc\ne de Univers `n care d-voastr\ a]i avut un ECOU `n inima creatorului. Nu mi-ar ajunge cuvintele, s\ v\ mul]umesc pentru c\ exista]i [i sunt sigur\ c\ `ntr-o nou\ lume ve]i fi de acord s\ v\ al\tura]i acestei divinit\]i ce v\ rog s\ `ncerca]i de a p\trunde. Cu respect, Marina Costea, 30 septembrie 2006”.

75

32. PRIMUL OM DE TELEVIZIUNE DIN MOLDOVA

Am avut [ansa s\ fiu printre primii oameni de televiziune din Ia[i care l-au cunoscut pe profesorul Dumitru V. Marin. Dumnealui a avut curajul, la Vaslui, s\ fac\ un program de televiziune care se prindea în zona Moldovei, inclusiv la Ia[i. Acest

lucru i-a provocat [i pe al]ii din zona Ia[ului s\ înceap\ activitatea în acest domeniu al audio-vizualului românesc. Imediat dup\ Revolu]ie, în 1990, nimeni nu î[i putea închipui c\ televiziunile private pot exista [i c\, mai mult, pot fi la acela[i nivel de audien]\ sau chiar mai sus decât televiziunea public\. Dac\ în domeniul economic exista înc\ o iner]ie a experien]elor trecutului, a ceea ce s-a întâmplat înainte de '89, în domeniul mass-media exista o adev\rat\ foame, care se eviden]iaz\ prin explozia care a urmat. Pe fondul începuturilor din noua pres\ scris\ [i din cea audio-vizual\ a ap\rut [i televiziunea de la Vaslui. Despre profesorul Dumitru V. Marin nu pot spune decât c\ este un prieten drag [i un om care a [tiut s\ centreze, s\ dea cu capul, s\ fac\ tot ce trebuie f\cut într-o televiziune, de la munca unui cameraman, pân\ la aceea de moderator sau de patron. {i m\ gândesc la contradic]iile care sunt evidente acum, dup\ atâ]ia ani, între ceea ce înseamn\ omul de media [i patronul s\u. Iat\ c\ profesorul Marin a început ca om cu camera, ca reporter, dar [i ca propriul patron de media. Nu pot s\ spun dac\ a ajuns mogul sau nu, îns\ pot s\ afirm c\, la 70

76

de ani, a intrat în con[tiin]a vasluienilor [i a moldovenilor, pentru pionieratul în televiziune, dar [i pentru curajul [i tenacitatea cu care, atâ]ia ani, a reu[it s\ ]in\ steagul sus în acest domeniu. {tiu c\, la un moment dat, Federa]ia Ecologist\ de la Vaslui a avut un lider în persoana domnului Marin. Poate aceast\ activitate politic\ a pus în dificultate calitatea de om de televiziune [i cea de patron de media, dar a supravie]uit [i acestei situa]ii, chiar dac\ n-a învins în domeniul politic `ntotdeauna. Lucru care mi s-a întâmplat [i mie. Cred c\ profesorul Marin a încercat [i altceva [i, dac\ nu i-a ie[it, cred c\ politica a fost cea care a pierdut, în final, nu profesorul Marin, pentru c\ dumnealui s-a întors acolo unde [tie s\ fac\ lucrul cel mai bun, în televiziune. Despre începuturile televiziunii particulare ar fi de scris c\r]i. Televiziunea de la Ia[i a ap\rut în octombrie 1991. Tele'M sau SOTI Ia[i, cum s-a numit la început, a ap\rut cu o s\pt\mân\ înaintea televiziunii publice conduse de domnul Grigore Ilisei. Ei bine, televiziunea de la Vaslui a ap\rut înaintea celor dou\ televiziuni de la Ia[i, la 5 dec. 1990. Înainte de a ap\rea aceste televiziuni, noi ne uitam cu to]ii la programul TVR na]ional, de la ora 20.00 la ora 22.00. Imediat din zilele Revolu]iei au început emisii care ]ineau de diminea]\, cu o pauz\ la prânz, [i continuare seara pân\ în jurul orelor 23.00, 24.00, chiar spre 1.00, dac\ se punea film. Ne mai uitam la Televiziunea Chi[in\u, pe care o prindeam atunci cu antene speciale. De altfel, pe profesorul Marin l-am cunoscut încercând acelea[i contacte de la Televiziunea Chi[in\u, ceea ce m\

77

face s\ pot spune c\ am avut drept punte de leg\tur\ Prutul [i fra]ii no[tri din Basarabia consacra]i în televiziunea moldoveneasc\. Pentru mine a fost o [ans\ ca, începând de la 1 martie 1990, s\ fiu prezentator al unei emisiuni, Melodii '90, realizate de Televiziunea Na]ional\ din Republica Moldova la Sala Circului din Chi[in\u. Din România, erau prezen]i aici peste 25 de arti[ti, cu Hru[c\, {eicaru, Socaciu [i alte nume de referin]\, care avuseser\ deja, din februarie, turnee peste Prut. Spectacolele au fost în num\r de [ase, au fost imprimate de Televiziunea Na]ional\, iar unul dintre ele a fost transmis în direct. Prezentatorii acelui spectacol Melodii '90 au fost, din partea român\, Petru Fr\sil\, din Republica Moldova - {tefan Petrache, artist al poporului, iar realizatorul emisiunii era Svetlana Frumusache. Fra]ii no[tri de peste Prut erau, parc\, oleac\ mai liberi decât noi [i acesta a fost, cred, motivul pentru care un om ca profesorul Marin, la Vaslui, sau ca Fr\sil\, la Ia[i, s\ îmbr\]i[eze aceast\ profesie. Nu din dorin]a de a face carier\, ci din dorin]a de a intra într-un joc al punerii în pagin\ prin montaj video, care poate fi mai conving\tor. Într-adev\r, la început, televiziunea era ca o joac\. Se lucra cu ni[te camere VHS, care ap\ruser\ prin România prin '85, '86 [i cu care mai puteai filma [i pe la nun]i. Montajul unei emisiuni se f\cea printr-un sistem de dou\ aparate video, unul era doar player, iar cel\lalt recorder, la care se ad\uga un televizor, pentru a avea controlul a ceea ce intr\ [i alt televizor pentru controlul a ceea ce ie[ea dup\ montaj, în recorder. Un mixer era pe

78

atunci mare lucru. Noi am reu[it s\ îl avem, pentru c\ am primit la televiziunea SOTI, devenit\ ulterior Tele'M Ia[i, un set de echipamente de circa 25.000 de dolari ca valoare, de la InterNews, o funda]ie american\, [i Soros. Aceste echipamente însemnau o mas\ de montaj cu cele dou\ aparate video [i dou\ camere de luat vederi. Se ad\uga un mic echipament de titraj, care era, de fapt, ca o tastatur\ de calculator cu care scriai pur [i simplu Tele'M ca sigl\ sau numele interlocutorului. Cu caseta pe care se înregistra acest montaj [i care nu putea fi mai mare de o or\ sau dou\ ore mergeam în grab\ la releul de la Bucium, noi, cei de la Ia[i, de unde, pur [i simplu, se punea cu un aparat video [i se mixa pe emi]\torul televiziunii publice. Acest lucru era posibil doar noaptea, de pe la ora 1.00-2.00, când termina TVR programul pe canalul 1. Începuturile oficiale ale televiziunii particulare au fost posibile datorit\ unei hot\râri de guvern, pe când prim-ministru era domnul Stolojan, în 1991. Legea audio-vizualului a ap\rut în 1993 [i pân\ atunci televiziunile particulare erau, de fapt, ni[te funda]ii, care, dac\ aveau acele posibilit\]i tehnice enumerate anterior, trebuiau s\ ob]in\ voie s\ emit\ prin hot\râre de guvern. A[a se face c\ au avut voie s\ emit\ SOTI Bucure[ti, SOTI Constan]a, SOTI Baia Mare, SOTI Ia[i. Mai `nainte `ns\, [i-a luat voie de la Dumnezeu, TV Vaslui. Emi]\toarele de televiziune au ap\rut dup\ ce a ap\rut legea audio-vizualului. Primul pre[edinte al audio-vizualului românesc a fost profesorul Titus Raveica din Ia[i, care, cred, a fost sus]inut de domnul profesor Solcanu. Noi, ie[enii, am fost mândri cu ace[ti profesori. Situa]ia i-a ajutat [i profesorului Marin, pentru c\ Titus

79

Raveica a fost cel care a ]inut cu moldovenii lui [i chiar o spunea public. Am primit licen]a 007 pentru Tele'M Ia[i [i s-a pus atunci problema ca aceste societ\]i de televiziune s\ fie societ\]i private. Cert este c\ începuturile televiziunii particulare a fost un pionierat într-un domeniu care acum a ajuns s\ concureze televiziunea public\ [i, de multe ori, s\ aib\ audien]\, pe anumite segmente, ce-i drept, mai mare decât aceasta. În]eleg poate cel mai bine prin ce a trecut profesorul Marin în acest experiment care înseamn\ libertatea de exprimare prin audio-vizualul românesc din provincie. Îl felicit c\ la împlinirea celor 70 de prim\veri poate s\ î[i adune gândurile, impresiile, realiz\rile în c\r]i. Îi urez la mul]i ani profesorului Marin, îi doresc s\ r\mân\ nemuritor prin ceea ce a f\cut în media, prin c\r]ile pe care le scrie [i prin credin]a sa de om de litere la catedr\ [i prin speran]a de a schimba în bine ceea ce a considerat c\ e r\u în comunitatea lui!

Ing. Petru Fr\sil\, jurnalist Director PRIMA TV Ia[i

Mihai Apostu, Poemele Auguste, ed. PIM, Ia[i, 2010: „Cu prietenie [i mult respect domnului profesor doctor. Dumitru V. Marin. „Poezia reprezint\ firimituri de suflet la osp\]ul lumii”, Vaslui, 25.03.2010”.

80

33. AVEAM UNDE S| ~NV|}|M !

Cine spune c\ la Vaslui nu se `nt=mpl\ nimic ? Iat\ c\ se `nt=mpl\, cu at=t mai frumos [i mai autentic cu c=t, `n locul aparaturii [i al camerelor video performante, a stat doar voin]a. ~n locul luminilor [i al reflectoarelor

scumpe, a stat propria lumina [i propriul entuziasm. ~n locul tuturor instrumentelor materiale, a stat bucuria. Altfel nu ar fi fost cu putin]\ c\ `n micul nostru or\[el s\ ia fiin]\ prima televiziune privat\ din ]ar\, licen]a 001(!!!), iar ea s\ reziste dou\ decenii. O televiziune pentru a[tept\rile [i viziunea localnicilor, televiziunea lor. Iar tocmai neajunsurile suplinite de fantezie sau decorul `mbog\]it doar de un chip transfigurat de emo]ie, de parc\ ar fi putut acoperi lipsurile cu propriul trup, erau cele care-i d\deau acum un farmec inedit, de la care `ncepea totul. Pentru c\ de-aici `nainte, cei cuceri]i de mirajul ecranului sau al undelor radio, aveau unde s\ `nve]e [i unde s\ creeze un spectacol al lor. Aici a fost `nceputul pentru Lucian P=rvoiu, C\t\lin Striblea sau Sorin Poam\. Chiar [i eu, `n anii liceului, tot aici am aflat ce frumos e s\ vorbe[ti lumii `n acest fel. Era iarn\, [i `mi pl\cea c\ avem televiziune `n ora[, a[a c\ `mi invitam prietenii `n emisiuni: pe Ion Enache, pe Sorin… A trecut at=t de mult timp de atunci, `nc=t uneori am impresia c\ am vreo 100 de ani. {i TVV crescut [i a mers mai departe pe drumul ei, rezist=nd greut\]ilor. A avut

81

grij\ de asta domnul profesor Dumitru V. Marin, care a `ngrijit-o ca pe un arbore viu. Acum, pe locul ei roditor, cre[te o nou\ tulpina, V24, ce se vede `n toate ora[ele jude]ului. Totul `ncepea acum peste 20 de ani, `n Ajunul Cr\ciunului… Afar\ ningea [i drumul acesta se n\[tea precum un colind. Acum, `n zi de s\rb\toare, `l adaug din toat\ inima, pe-al meu:

Ce-ar fi s\ ning\ Limpede [i demn

O amintire alb\ s\ devin {i-n frigul de la poalele z\pezii S\ m\-nt=lnesc cu steaua mea

Amin.

Adina Huiban, poet\ Redactor „V24” Vaslui

Ioan Miclescu, {tefan Al. Sa[a, Dulcea via]\ de la bloc, Antologie de epigrame [i catrene, ed. Ridendo, C=mpina, 2005: „Cu stim\ d-lui prof. dr. Dumitru V. Marin,

dir. Postului TVV [i ziarul Meridianul, din partea unui

colaborator. 7.03.2006”.

82

34. E DE-AL NOSTRU

C=nd am auzit c\ un cons\tean al nostru „va fi aplaudat” la cei 70 de ani ai s\i, de[i `l cuno[team, am devenit mai atent\. Pentru ce, oare ? De ce nu ? Am studiat de pe internet C.V.-ul s\u absolut impresionant, i-am c\utat c\r]ile `n bibliotec\, mi-am adus aminte de

cuv=ntul s\u „]\r\nu[ul”, la aniversarea de 50 de ani a Liceului din Podu Turcului, l-am v\zut `n monografia acestuia, am `ntrebat mai mul]i cet\]eni din Giurgiuoana [i localitatea de re[edin]\ … S\ realizezi ce-a reu[it fiul lui Vasile [i Tudora e greu pentru o via]\ de om. {i totu[i: Era un copil cam buzat, nu totdeauna ascult\tor `n [coala primar\ de la Giurgiuoana, fiu de ]\ran mijloca[ care p\zea oile [i vacile citind c\r]i. Foarte priceput la coas\, iar la gr=u [tia s\ dea cu hreapca cel mai bine, cam pentru 6 leg\tori. O fi f\cut el, copil sau t=n\r vreo prostie, dar cine mai [tie ast\zi ? Costic\ Balan zice c\ era premiant `ntotdeauna [i c\ au furat cire[e `mpreun\. Au plecat la gimnaziu (clasa a-V-a) [i a terminat singur liceul (cu bac), `n condi]ii foarte grele de navet\ pe jos 6 km. Era cam `nc\p\]=nat [i l-a `nfruntat `ntr-un concurs „prieten al c\r]ii” pe scriitorul F\nu[ Neagu, iar la tr=nt\ era de ne`nfr=nt. A plecat `n armat\ (1959) [i din 1961 `n `nv\]\m=nt. Avea biciclet\ (ca [i un autoturism ast\zi) [i la [coala Blaga - Bac\u sau apoi `n jude]ul Ia[i, se deplasa mai u[or. A fost repede numit director de [coli.

83

P\rin]ii erau oameni gospodari [i muncitori, se m=ndreau cu cei 3 copii ai lor Tric\ (Dumitru), Gic\ [i Victor, pleca]i `n lume, dup\ cum au fost vremurile. Bine c\ `n ]ar\ [i nu „afar\”. Fo[tii primari, directori de [coli, cadre didactice [i locuitorii comunei s-au `nt=lnit de multe ori cu „c\posul lui Marin” (porecla din [coal\, c\ el le [tia pe toate) iar de c=nd a `nfiin]at televiziune, radio, apoi ziar l-au tot pomenit, mai ales c\ B=rladul e aproape [i mul]i copii de la noi au urmat Liceul Pedagogic s\ ajung\ apoi redactori la el (Pricope Carmina de la Antena 1, `n prezent). A f\cut reportaje `n comuna noastr\, spune fostul primar Hristache Pricope. {i-a `ngrijit p\rin]ii [i a `ntre]inut foarte cordiale rela]ii cu cons\tenii. De o bucat\ de vreme ne-a trimis c\r]i la biblioteca comunal\ [i la Liceu. Pentru c\ i-am `ngrijit mama, fratele [i sora, am comunicat destul [i `ntre noi [i mi s-a p\rut un om cu sim]ul m\surii, echilibrat. L-am v\zut la televizor `n compania pre[edin]ilor statului [i a altor personalit\]i: \sta nu-i Tric\ a lui Marin ??? ~l recuno[team deci pe domnul prof. dr. Dumitru V. Marin ca pe unul de ai no[tri care face cinste comunei, jude]ului [i ]\rii. Am auzit c\ e `n mai multe dic]ionare cu personalit\]i (Vaslui, Bac\u, Gala]i) inclusiv unul interna]ional. Ca primar al comunei Podu Turcului, medic de profesie (deci stau destul de vorb\ cu oamenii), `i adeveresc apartenen]a la aceast\ comunitate. S\ ne tr\ie[ti, profesore !

Dr. Gabriela Iacobescu Primarul Comunei Podu-Turcului, jud. Bac\u, 8 martie 2011

84

35. UMBRE PE „PERE}II” …UNIVERSULUI

Avem nevoie de un sens al vie]ii pe care o parcurgem [i c\reia îi asigur\m perpetuarea, în încercarea temerar\, nebuneasc\, de a cuceri misterele care ne înconjur\ [i pentru a descoperi drumul spre nemurire. Este nevoie, în aceste cazuri, de memorie, apoi de distilarea acesteia, de exemple care s\ deschid\ c\i ce vor duce în direc]ii diferite din care, poate, una va g\si orizontul dorit. Ne sunt necesare

acele fiin]e care reverbereaz\ intens [i cu str\lucire razele astrelor [i sunt preg\tite s\ se joace cu ele, gata de a încinge o saraband\ a umbrelor – acele izvoare tumultoase de fantezii [i vise. A[a s-a f\urit filosofia, [i istoria, [i artele, [i [tiin]a... Devine deci o datorie a noastr\, a tuturora, s\ trecem în memoria colectiv\ puritatea florilor de cire[ – ca simbol al unei vie]i str\lucite – pe care am ap\rat-o de vârtejurile nimicitoare ale z\pezilor târzii. Ne-am oprit mai totdeauna asupra unor nume legate de mari descoperiri geografice sau medicale, de r\zboaie care au schimbat cursul istoriei, de opere care au generat curente filosofice. Toate au modelat gândirea uman\, prin genialitatea reunirii realiz\rilor numero[ilor indivizi prin[i în acele fr\mânt\ri ale crea]iei neobosite, reflectate în umbrele [i luminile faptelor [i gândirii multor personalit\]i. Împreun\, ei (oamenii), [i ele (faptele), s-au contopit în acele nume [i le-au f\cut posibil\ existen]a [i

85

exprimarea. Exemplarele necesare memoriei umanit\]ii tr\iesc al\turi de noi, par a fi asemenea nou\… {i totu[i... Venit din lumea muncit\ a satului – care p\stra [i p\ze[te înc\, în toate încheieturile sale, urmele unei societ\]i arhaice – un hombre al plaiului moldovean, român din Podul Turcului, a crescut [i s-a ridicat cop\cel, în anii tulburi de dup\ cel de al doilea r\zboi mondial, în timpul ocupa]iei ruse[ti-bol[evice; a cunoscut – trecând peste ele – inerentele greut\]i ale celor care trebuie s\-[i f\ureasc\, în carapacea propriului genom, idealurile n\scute din sine dar, de asemenea, [i din bog\]ia numeroaselor fluide spirituale aflate în jur, desprinse din frânturile de universalitate [i din contemporaneitatea care m\rginesc specia Homo sapiens. A urmat cursuri universitare la Ia[i [i la Bucure[ti, pentru a se întoarce pe planurile moldovene, unde avea s\ slujeasc\, zeci de ani, limba român\ – în înv\]\mântul general [i în licee, în inspectorate [colare [i în forumuri culturale... ~n acele locuri în care se pl\m\desc nu numai limba [i cultura timpurilor tr\ite ci [i viitorul popoarelor. Au fost numeroase leg\turi [i rela]ii folositoare tuturor, multe împliniri neobi[nuite – nu la îndemâna oricui – dar [i, adesea, c\i de parcurs alese gre[it sau impuse. Judecata întâmpl\rilor de-atunci st\ în balan]a dintre bine [i r\u, în atitudinea [i faptele de dup\... Când oamenii au devenit mai liberi fa]\ de cei din jur [i – desigur, fa]\ de propria con[tiin]\ – am reg\sit acela[i om, între alte coordonate: acela[i om puternic, inepuizabilul Homo faber. Un pre[edinte de ]ar\ l-a admirat cândva pentru harul pe care-l are ,[i-l dovede[te

86

f\r\ încetare, talentul st\ruitor de A FACE …Intui]ia pre[edintelui g\sise esen]ialul ! {tia s\ conduc\ [i, de aceea, politica l-a atras. Ecologia, ca [tiin]\, dar [i statutul ei de inapeten]\ la ideologiile extreme – oricum, în afara totalitarismului imbecil sub care nu numai ]ara dar [i o mare parte a lumii z\cuser\ decenii – l-a purtat c\tre ecologismul exprimat de lozinca o ]ar\ curat\, un om curat. A fost consilier jude]ean, membru în conducerea unui partid (ecologist) aflat – la un moment dat – într-o coali]ie guvernamental\, creatoarea m\surilor hot\râtoare care au dus, câ]iva ani mai târziu, la intrarea României în structurile Europei moderne. A candidat la func]ia de deputat [i apoi senator, gândind la m\re]ia vechii Rome; a parcurs, cu fidelitate, împreun\ cu prietenii din Federa]ia Ecologist\, un traseu aflat mereu de partea libert\]ii [i drept\]ii sociale, chiar dac\ s-a încercat de nenum\rate ori ca acest drum s\ fie deviat [i obstruc]ionat de c\tre reminiscen]ele for]elor obscure, care înc\ mai planeaz\ asupra ]\rii. A vrut s\ fie primar în urbea Vasluiului, pentru gloria urma[ilor lui Pene[ Curcanul... dar au fost vremuri când nici Socrate nu s-a g\sit în sufletul atenienilor ! Chemarea c\tre literele rostite sau scrise nu s-a l\sat nici o clip\ desprins\ de personalitatea sa. Alte timpuri, alte mijloace ! A creat un post de televiziune, posturi de radio, ziare, c\r]i. Zile [i îndelungate nop]i de munc\. Talentul nu se risipea ci se materializa. Comunicarea cu societatea – pentru ca aceasta s\ [tie, s\ în]eleag\, s\ ac]ioneze – este mereu prezent\ în via]a lui. Întâlne[te [efi de stat, prim-mini[tri, oameni de

87

valoare ai ]\rii [i ai lumii, întru folosul meleagurilor vasluiene. S-a plimbat sau a lucrat în Parlamente, în cabinete de demnitari, în casele unor oameni de vaz\… dar [i în umilele od\i ale unor compatrio]i nec\ji]i. Cu aceea[i non[alan]\ ! A [tiut dintotdeauna, poate `n]elept, c\ nu haina face pe om... Scrie sute, mii de articole, numeroase c\r]i, face reportaje, promoveaz\ oameni… intr\ în memoria locurilor pe care le str\bate, se transform\ în exemplu… mai ales dac\, pentru judec\torii istoriei, exist\ curajul [i perspicacitatea de a înl\tura inevitabila zgur\ uman\. ~n cazul nostru, nedesprinderea total\ de unii dovedi]i ca r\i, ca non valori... inutilitatea (ba [i mai mult decât atât !) de a face eforturi pentru a-i promova sau colora în nuan]e pl\cute… pe cei mânji]i de fostele vopseli de mai-nainte. A continuat s\ iubeasc\ ]arina str\mo[easc\ [i s-o lucreze, având totdeauna al\turi, deci [i în aceast\ ipostaz\, pe so]ia sa, parte component\ a personalit\]ii care-l define[te. ~i este pl\cut s\ vorbeasc\ despre copiii [i nepo]ii s\i, semne de senin\tate interioar\, la o vârst\ când, iat\, bilan]ul contribu]iei la jocul de lumini [i umbre închipuit de noi este necesar s\ fie cunoscut. Exist\, fire[te, [i o latur\ romantic\ a perspectivei din care prive[ti rela]iile interumane, în special pe cele care te-au angajat de-a lungul unei p\r]i importante a vie]ii. ~ntr-o lume nesigur\ [i plin\ de primejdii este reconfortant s\ [tii c\ undeva, departe, po]i g\si un sprijin, po]i avea modele de atitudine, de încurajare, toate bazate nu pe interese materiale – care ar explica rapid [i f\r\ ocoli[uri, afinitatea – ci pe o pre]uire cald\, venit\ din suflet, menit\ s\-]i redea for]ele în propria personalitate.

88

- M\ pre]uie[te cineva, am (nu trebuie s\ m\ îndoiesc!), cu adev\rat, un set de calit\]i apreciate, care-mi creaz\ un spor de datorii fa]\ de colectivitate. Urmeaz\ ca la acest gând – la fel ca Anteu – s\ nu m\ deslipesc de p\mânt [i de ai mei, pentru a fi biruitor. Sunt date omagiale, pe care e[ti tentat s\ le transformi în hagiografie, pentru a prelungi zâmbetul efemer, de clipe, al s\rb\toritului onest, care simte [i deslu[e[te – în amalgamul de elogii – frântura de apreciere sincer\, singura care-l mul]ume[te, cu adev\rat. Însemn\rile hagiografice nu prea slujesc adev\rul, sunt doar exerci]ii de retoric\, atunci când reu[esc s\ nu se îmbete în propriile cuvinte, când nu vor aminti versurile Va vorbi vreun mititel/ Nu sl\vindu-te pe tine...lustruindu-se pe el. Aminteam deja c\ uneori discursul devine de prisos, c\ important este, a[a cum spunea Micul prin], s\ vezi totul prin ochii candizi de copil. Dar ne putem întoarce oare la acele vremi ale inocen]ei ? Caracterele, personalit\]ile sunt îns\ indispensabile societ\]ii umane pentru a-i asigura existen]a ! Toate gin]ile, triburile, toate popoarele au nevoie de cet\]eni responsabili, de membri ai speciei cât mai pure Homo sapiens, sapiens sapiens, sapiens,…. la nesfâr[it, sapiens. Vom în]elege din acest amalgam de gânduri [i din jocul de lumini [i umbre pe care-l tr\im, c\ str\lucirile caracterului, împreun\ cu talentele oamenilor, ne dau [ansa tr\irii într-un microcosmos unde putem realiza [i defini sentimentul de împlinire [i, poate, chiar pe cel de fericire – ca p\r]i ale spiritului universal.

89

M\ întorc, din atâtea idei aruncate aici, pentru a spune c\ balan]a dintre bine [i r\u, prezent\ în toate cuvintele de mai înainte, îmi spune f\r\ gre[ c\ omul care mi-a prilejuit aceste gânduri, merit\ cuvintele pe care le rostesc înal]ii no[tri prela]i, atunci când pre]uiesc pe cineva care [i-a îndeplinit, dup\ propriile puteri, deopotriv\, datoriile celeste [i pe cele trudnice, p\mânte[ti: Vrednic este!

Prof. dr. Alexandru Ionescu, membru al Academiilor de {tiin]\ din Illinois,

New York, Chi[in\u, laureat al Academiei Române

Andrei Huiban, Educa]ie [i politic\, Eseuri de pedagogia form\rii [i ac]iunii, ed. Sfera 2008: "Domnului profesor Dumitru V. Marin, cu mult respect [i adânc\ considera]ie, A. Huiban, 18 martie 2008, Vaslui, la lansare".

90

36. COMPLEXITATEA PREOCUP|RILOR LUI DUMITRU V. MARIN (LA 7O DE ANI)

Absolvent al Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii „Al. I. Cuza” din Ia[i, Dumitru V. Marin a trecut prin toate treptele ierarhiei didactice ale înv\]\mântului preuniversitar. Ca cercet\tor, s-a supus disciplinei [i regulilor

,,{colii folcloristice” din Moldova pe care a reprezentat-o. Cei peste 50 de ani de activitate pe t\râmul literaturii [i culturii l-au situat pe o pozi]ie inconfundabil\, pe care [i-a cl\dit-o cu seriozitate, spirit de r\spundere [i inteligen]\. {i-a consacrat activitatea, îndeosebi, în domeniul publicisticii [i al posturilor de radio [i televiziune, fiind ini]iator [i conduc\tor al primelor institu]ii de acest gen, pe plan local [i în zona Moldovei. A debutat în 1958 [i a scris mii de articole, editoriale, reportaje sau contribu]ii [tiin]ifice, îndeosebi asupra înv\]\mântului [i nu numai. Deschiz\tor de drumuri [i formator de jurnali[ti în presa local\, romancier, etnolog, monografist etc. Profesor de limba [i literatura român\ la mai toate liceele din ora[, î[i încheie cariera la Liceul Teoretic” Mihail Kog\lniceanu” Vaslui, c\ruia i-a închinat prima monografie postdecembrist\. În 1998 ob]ine titlul de doctor în filologie cu teza „Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\”, având conduc\tor [tiin]ific pe cunoscutul prof. univ. dr. Mihai Pop. I-a ap\rut circa 15 c\r]i, apreciate pe plan

91

local [i în ]ar\. Ca cercet\tor [i publicist, a trebuit s\ ofere r\spunsuri în acord cu deontologia profesional\. Spirit reflexiv, echilibrat, ocole[te cu pruden]\ capcanele ideologice, prin investiga]ii cu migal\ întreprinse, ofer\ r\spunsuri care-l onoreaz\ [i-i cinstesc profesiunea. A luat interviuri la numeroase personalit\]i politice, [efi de stat, prim-mini[tri, mini[tri, [efi de partid [i oameni de cultur\. Aceast\ viziune, unitar\, neviciat\ asupra societ\]ii, înl\tur\ interpret\rile tenden]ioase, triumfaliste, punând accentul pe latura practic\, pragmatic\ în acord cu realitatea. Analist lucid, lipsit de prejudec\]i, c\utând, mereu, s\ descopere, cu inteligen]\ [i sim] al istoriei, cauzele [i implica]iile evenimentelor, valoarea lor, profesorul a avut interven]ii la numeroase simpozioane [i comunic\ri [tiin]ifice în jude] [i în ]ar\. Aflat la vârsta maturit\]ii, publicistul Dumitru V. Marin d\ expresia unor substan]iale tr\s\turi ce caracterizeaz\ [coala jurnalistic\ condus\ de dânsul: profunzime în reliefarea rela]iilor cauzale, sobrietatea în expresie, responsabilitatea aprecierilor. Sprijinit pe analiza lucid\ a faptelor cotidiene, c\r]ile lui Dumitru V. Marin ofer\ r\spunsuri echilibrate multor probleme care fr\mânt\ spiritele timpului nostru. Profesorul se afl\, acum, în plenitudinea for]elor de expresie. Avem convingerea c\ [i în viitorul apropiat va onora scrisul literar cu noi [i valoroase opere, pe care le a[tept\m, urând la acest moment aniversar, via]\ îndelungat\ [i rodnic\.

Prof. dr. Nicolae Ionescu, istoric Liceul „Mihail Kog\lniceanu” Vaslui

fost inspector [colar

92

37. PERSONALITATE DE LARG| CUPRINDERE CULTURAL|

Profesorul Dumitru V. Marin – el însu[i o personalitate de o larg\ cuprindere cultural\ – avea s\ imprime postului s\u de televiziune aceast\ amprent\ cultural\ care, pân\ la urm\ îi înnobileaz\ activitatea, conferindu-i în acela[i timp [i statutul de excelen]\ în

domeniu. În acest context trebuie s\ consemn\m cu satisfac]ie c\ nu a fost eveniment cultural vasluian la care postul s\ nu fie prezent. Re]inem aici cu pl\cere, îndeosebi rela]ia cu înv\]\mântul [i institu]iile asociate, între care un loc aparte îl ocup\ Casa Corpului Didactic, a c\rei ini]iative [i realiz\ri în domeniu s-au reg\sit întotdeauna în transmisiile acestui post de televiziune. Totul avea s\ înceap\ în anul 1990 când cel mai vechi liceu al jude]ului „Mihail Kog\lniceanu” î[i serba promo]ia centenar\, continuând apoi cu numeroasele evenimente culturale g\zduite de urbea noastr\, dar [i prilejuite de momentele de referin]\ ale culturii noastre na]ionale. Ad\ug\m acestora prezentarea pe larg a conferin]elor pe teme culturale (unele cu caracter na]ional), schimburi de experien]\ [i vizite documentare la nivel local, na]ional [i în rela]iile cu fra]ii no[tri de la r\s\rit. Prezen]a profesorului Marin [i a colaboratorilor s\i a devenit o constant\ a acestor manifest\ri culturale,

93

prezentarea lor fiind îmbog\]it\ [i de interviurile pe care le realiza cu protagoni[tii evenimentului în cauz\, sau a personalit\]ilor de marc\ participante la eveniment. O simpl\ în[iruire a acestor personalit\]i ar fi suficient\ pentru a sublinia amploarea [i valoarea implic\rii postului de televiziune în sus]inerea [i promovarea actului de cultur\. Personalit\]i intervievate [i prezentate pe post precum; Grigore Vieru, Ioan Stoica, George Anca, Vlad Gherghela[, Alexandru Mironov, Horia Zilieru, Theodor Codreanu, Gheorghe S\rac, Mircea Regneal\, George Corbu, Constantin Emilian Bucescu, Niculina Ilie, Gheorghe Alupoaei, Mihai Petrescu, Victori]a Nala], Constantin Clisu, Teodor Pracsiu, Alexandra Nechita, Yuki Hoshitani, Nicoleta Marinescu, Sergiu Haimovici, Tatiana Slama Cazacu, Constan]a Dumitr\[coniu, Voichi]a Dragomir, Lucia Olaru Ninati, Nicolae Busuioc, Doina Rotaru, Dan Ravaru, Emil Vasilescu [i mul]i al]ii, au creat acea atmosfer\ de tr\ire spiritual\ [i emula]ie intelectual\ extrem de instructiv\ [i încurajatoare spre c\utarea Adev\rului, Binelui [i Frumosului prin art\ [i cultur\. Iat\ de ce credem cu t\rie c\ prin activitatea sa de-a lungul anilor postul de televiziune al profesorului Marin corespunde culturii profunde, adev\rate, despre care vorbea Nae Ionescu. Ne face pl\cere s\ adres\m vechea urare roman\: Vivat ! Crescat ! Floreat !

Valeriu Lupu – doctor în [tiin]e medicale

Valentina Lupu – profesor, bibliotecar Vaslui

94

38. UN OM AL CET|}II

Cetatea tr\ie[te prin oameni, pentru c\ OAMENII îi dau via]\, valoare [i viitor.

În fond istoria nu este altceva decât o încadrare în timp a existen]ei umane, cu tot ceea ce a adus, benefic sau tragic, în evolu]ia civiliza]iei a[a cum o percepem noi ast\zi. Ceea ce a r\mas consemnat în istorie este ceea ce mâna [i

inteligen]a omului a durat în timp, prin urmare valoarea unor epoci, unor locuri, ajung s\ fie consacrate istoric prin crea]ia uman\. Valorizarea acestora ]ine de societate, care are obliga]ia conserv\rii memoriei locurilor, evenimentelor [i personalit\]ilor, pentru c\ prin aceasta societatea se legitimeaz\ istoric, î[i asigur\ identitatea [i perenitatea. Ferice de cei, din nefericire nu prea mul]i, care au capacitatea [i t\ria de a se identifica cu comunitatea din care fac parte, cu n\zuin]ele [i realiz\rile ei, consacrând-o astfel pentru istorie. Sub aspectul valorilor cetatea Vasluiului nu a fost vitregit\ de soart\, de-a lungul vremurilor s\l\[uind aici [i p\[ind pe uli]ele sale numeroase personalit\]i ale istoriei [i culturii noastre. Dac\ ar fi s\-l cit\m doar pe George Topârceanu care, entuziasmat de înc\rc\tura de istorie a ]inutului nostru spunea la începutul secolului XX „oricât noroi va fi fost pe uli]ele Vasluiului la sfâr[itul secolului XIX [i începutul secolului XX, acela nu va putea astupa urmele pa[ilor l\sa]i de marile personalit\]i ale literaturii,

95

artei [i [tiin]ei în trecere prin vechiul ora[ moldovenesc” ar fi suficient s\-l consacre pentru eternitate. Oameni au fost, oameni sunt [i nu pu]ini dintre ei se identific\ [i ast\zi cu istoria [i aspira]iile locului. Printre ace[tia se num\r\ [i septuagenarul om de catedr\ [i cultur\, profesor doctor în filologie Dumitru V. Marin, a c\rui via]\ [i crea]ie se întrep\trunde în mod fericit cu evolu]ia urbei vasluiene, cu tot ce are ea mai semnificativ. N\scut pe plaiurile podi[ului Moldovei, în satul Giurgiuoana – Podu Turcului, avea s\ intre în lumea intelectual\ odat\ cu absolvirea facult\]ii ie[ene de filologie în anul 1965 [i a facult\]ii bucure[tene de limbi str\ine în 1974. Excelen]a în domeniu avea s\ o câ[tige odat\ cu sus]inerea tezei de doctorat în anul 1998, în domeniul folcloristicii, cu tema “Importan]a revistei lui Ion Creang\ în folcloristica româneasc\” sub conducerea profesorului Mihai Pop. Acestui domeniu avea s\-i consacre de-a lungul timpului [i alte contribu]ii printre care „O datin\ spectacol – Ursul“, 1980 [i Tudor Pamfile, Basme, ceea ce a f\cut s\ fie inclus în Dic]ionarul Etnologilor Români. Traiectoria sa profesional\ avea s\ însumeze un num\r de patruzeci de ani la catedr\, predând limba [i literatura român\ la [coala din M\c\re[ti, Ia[i, a c\rei director a fost, [i la liceele 4, 2, 3 [i Liceul „Mihail Kog\lniceanu” Vaslui. Ceea ce define[te personalitatea profesorului Dumitru V. Marin este îns\, activitatea lui [tiin]ific\ [i publicistic\, concretizat\ în 60 de studii publicate în ziare [i reviste de specialitate [i peste 700 de editoriale, emisiuni [i interviuri cu personalit\]i ale momentului, printre care: [ase [efi de stat, 14 prim-mini[tri, mini[tri [i

96

parlamentari europeni [i autohtoni, îndeosebi în ziarul pe care-l patroneaz\, Meridianul. Dimensiunea acestei activit\]i avea s\ prind\ contur [i prin numeroasele colabor\ri la reviste [i cotidiene; Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de Est, Baadul Literar, 13 Plus, Ecouri Literare, Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei, Convorbiri Literare, Îndrum\torul Cultural, Meridianul, Scânteia Tineretului, Vl\starul [i Vremea Nou\. Aceste colabor\ri aveau s\-i aduc\ un Brevet din partea Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti, ca [i pozi]ia extrem de onorant\ de vicepre[edinte al acestui for profesional. Se dedic\ trup [i suflet domeniului mass-media realizând în premier\, imediat dup\ revolu]ie, primul post de televiziune din zona Moldovei, TV Vaslui, cu acoperire jude]ean\ [i numeroase emisiuni radiodifuzate la Unison Radio. Înfiin]eaz\ [i patroneaz\ trustul de pres\ Cvintet TE-RA cu publica]ia sa Meridianul. Ca om al cet\]ii s-a implicat [i în agora politic\, întâi ca [ef al filialei Mi[c\rii (Federa]iei) Ecologiste, apoi ca pre[edinte al filialei jude]ene a Ac]iunii Populare, partid înfiin]at de fostul pre[edinte Emil Constantinescu. A candidat la alegerile pentru primar în 2008 [i a ajuns consilier jude]ean, pozi]ie din care s\ militeze activ pentru emanciparea urbei. Dincolo de aceste realiz\ri [i preocup\ri, meritorii prin rezultate, înclina]ia c\tre scris [i medita]ie va c\p\ta contur în câteva opere care-i vor purta numele peste timp: - Liceul Mihail Kog\lniceanu – monografie, 1990 - Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\ – 1998 - Z\pad\ pe flori de cire[ , roman– 1999

97

- TVV - 15 – Explozia ... – 2006 - Meridianul (Vaslui - B=rlad) - ax\ cultural - informa]ional\ 2009 - Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase” – 2010. - TV.V .- Vaslui - Rom=nia - Europa, 2011 Un mare om de [tiin]\ spunea cândva, „dac\ vrei s\ reu[e[ti în realizarea unui scop nobil trebuie s\ ai inocen]a unui copil, candoarea unui îndr\gostit [i perseveren]a unui nebun” pentru c\ – am ad\uga noi - nu to]i contemporanii î]i în]eleg mesajul [i cu mult mai pu]ini î]i accept\ misiunea. Spre lauda lui, profesorul Dumitru V. Marin a întrunit aceste calit\]i, reu[ind cu prisosin]\ în demersul s\u cultural [i nu numai, înscriindu-[i astfel numele în cartea de onoare a cet\]ii pe care a servit-o cu devotament [i d\ruire.

Medic Valeriu Lupu – doctor în [tiin]e medicale

Leonard Ciureanu, Rana absen]ei, ed. Timpul 2006: "Pentru Profesorul meu Marin Dumitru, cu iubire de la

autor. L. Ciureanu 27.03.2006".

Antonie Iorgovan, Golgota tranzi]iei * eseuri neconven]ionale, ed. Globus: "Dlui Dumitru V. Marin, `n

speran]a unei colabor\ri merituoase pentru interesul M.E.R. [i

U.N.C."

98

39. POVESTEA UNOR G+NDURI

M\ sun\ acum c=teva zile [i `mi cere s\-i dedic c=teva r=nduri pentru o carte, a lui, despre el, despre realiz\rile lui, despre c=t de bun… m\ enerveaz\ ! Iar ? Parc\ a mai scris despre el `n alt\ carte, nu [tiu dac\ a f\cut mare lucru cu ea, l-am mai

refuzat o dat\, nu mi se pare tocmai fireasc\ dorin]a lui…uit !

M\ sun\ `ntr-alt\ zi, m\ amenin]\, mi se pare c\ m\ [antajeaz\ emo]ional, m\ roag\, insist\, `i zic c\ da numai s\ m\ lase `n pace, `i `nchid telefonul, r\suflu u[urat, m\ g=ndesc c\ va renun]a el, m\ apuc\ iar nervii – mereu a fost a[a, nu se las\ p=n\ nu ob]ine ce vrea, e perseverent p=n\ la furie – a ta, e insistent, `mi vine s\ nu-i mai r\spund la telefon o vreme…

Dup\ alte dou\ zile m\ ia prin `nv\luire, c\ uite al]ii, au acceptat s\ scrie despre el, c\ nu se poate ca eu, fiul lui s\ n-o fac, m\car trei r=nduri, dou\ vorbe, parc\ iar trece la [antaj dar `l simt c\ e nemul]umit [i ne`mp\cat. ~l iau cu bini[orul, ce titlu are cartea, cine i-a scris, c=nd trebuie s\ fie gata, sunt bl=nd, `n]eleg\tor, mai zic o dat\ c\ da, c\ poate uit\ sau m\ taie de pe list\, `nchid telefonul. Sunt siderat !!! A `nnebunit !? Ideea pare grotesc\, ce-or zice \ia de-i scriu ? |ia-s normali ? Cum `i spui unui om ce p\rere ai de el `n propria lui carte, cum faci asta sincer, cum faci s\ nu fii cabotin ? S\-l lauzi ? S\-i spui adev\rul, al t\u, al lui ? S\-i zici de bine sau de

99

r\u ? Ce-or s\ zic\ cititorii ? Care cititori ? Cine citeste a[a ceva ?...

M-a f\cut s\ m\ g=ndesc !? M\ pufne[te r=sul. Daaa…, m-a f\cut s\ m\ g=ndesc la ideea asta, ce idee – s\-]i scrie oamenii, ]ie despre tine, `n cartea ta… hmm, interesant ! Mi se pare aproape o nebunie genial\ ! Dac\ vrei s\ n-ai prea multe opinii contra despre tine cere celorlal]i s\-]i scrie ]ie despre tine…formidabil ! Dac\ n-a[ [ti c\ grani]a dintre genialitate [i nebunie e…invizibil\, a[ avea curajul s\ spun c\ tata-i un geniu. R=d, m\ rog, nu [tiu dac\ a[ vrea s-o spun `n cartea lui, r=d [i mai tare, am `nnebunit [i eu. Ce-ar zice cititorul dac\ ar citi c\ fiul spune depre taic\-su c\-i un geniu ? Doi nebuni ? Dou\ genii ? Unul chiar are statuie…

M\ sun\ iar. Salut tata. E[ti bine? Nu, e nervos. Un fost prieten i-a scris ceva. I se pare c\ a fost cam aspru, chiar nedrept. Scap\ [i o `njur\tur\, mai multe…Ce-o fi scris s\racu’ om ? Trimite-mi [i mie o copie, s\ v\d minunea… i-a scris lui unul, adic\ lui despre el, de r\u. Nu l-a l\udat, tocmai `n cartea lui, cum se poate ? ~nchid telefonul. M\ t\v\lesc de r=s, hai m\, cum e posibil, ce, \la nu [tie pentru ce [i cine scrie ? Cum s\-mi scrii tu mie c\ nu-s grozav [i eu s\ public asta-n cartea mea jubiliar\ ? P=n\ [i faxul mi se pare furios c=nd se imprim\ textul. M-a[ez, citesc, odat\, de dou\ ori, de trei ori…mi se pare grozav. Nu [tiu ce-a g=ndit, ce-a vrut bietul om c=nd a scris, dar ce-a ie[it `mi place. Portretul unui om, cu bune [i cu rele, cu v=rfuri [i genuni, cu regrete [i ironie, cu dragoste [i ura, cu tandre]e, cu franche]e. Mul]umesc omule, ai vorbit de tata. Mul]umesc !

100

Fr=nturi de amintiri. Am 12 ani. Joc fotbal. E iarna timpurie. Sunt `nghe]at. Tribune goale pline de z\pad\. Pe margine un singur om. Dau gol. M\ uit la el. Omul umple tribuna. Se bucur\, sare, ]op\ie, e fericit. Joc pentru el. Sunt fericit !...Mai sunt 2 zile. ~mplinesc ni[te ani. Organizez petrecere. }ig\ri, b\utur\, muzic\. Ies la o ]igar\. M\ `nt=lnesc cu un prieten. ~mi d\ o ]igar\. O aprind. M\ uit `n spate. ~l v\d. Vine-n vitez\. Paltonu-i flutur\ `n v=nt. }ip\. M\ bate-ngrozitor de s\n\tos. ~l ur\sc !... 19 ani. Joc fotbal. ~mi rup piciorul. M\ ia `n bra]e. Simt cum tremur\. Sufer\. M-ag\] de el. Ce bine e ! ~l iubesc !...22 ani. O sal\ mare. Greii jude]ului. To]i dau `n el. Eu singur l=ng\ el. El singur. A[ vrea s\-l apar dar nu pot. El lupt\ pentru ale lui. Ei vor s\ i le ia. E crunt\ `nfruntarea. ~l amenin]\. Rezist\. Ie[im. E vl\guit. Sunt m=ndru de el !…31 ani. Lucr\m de ani buni `mpreun\. Ne cert\m. R\u. {i mai r\u. M\ hot\r\sc s\ plec. {i plec. O alt\ via]\. Sunt dezam\git !...Are nepo]i. E ]an]o[. E `nc=ntat. De c=te ori trec pe la el le arat\ porumbeii. Intr\ cu ei `n cas\ s\ se joace cu \[tia mici. E bunic. ~i iube[te… Privesc `n urm\ [i constat c\ mi-a dat [i mi-a luat. Nu pot s\-l judec, dar am de ales, pot s\ aleg ce vreau s\ spun din memoria comun\.

Gata, m-am hot\r=t, trec peste inevitabila team\ de ridicol [i o s\ scriu despre g=ndurile astea. E tata… P=n\ la urm\, faptul c\ pot s\ scriu despre tat\l meu `ntr-o carte, fie ea [i a lui, poate fi considerat un privilegiu. C=]i fii pot face asta ? C=]i ta]i au [ansa de a citi ce scriu fiii despre ei ? Ce conteaz\ motivul, cartea ? Asta vrea el s\ lase `n urm\ ? Atunci asta e mo[tenirea lui [i eu o accept cu recuno[tin]\.

101

M-am g=ndit apoi, c\ poate nu o s\ aprecieze ce transmit prin r=ndurile astea, o s\-l deranjeze, de fapt cred c\ n-o s\-i plac\ deloc, dar cred c\ e important s\ fii cinstit, s\ crezi ce spui. A[ vrea s\-i ar\t c\-l pre]uiesc a[a cum `l percep, cu bune [i cu rele.

Pentru mine a fost mult\ vreme tat\l ideal. D\ruit, generos, autoritar cu m\sur\, iert\tor, `nv\]\tor a condus cu bine „barca”, s-a descurcat, a reu[it s\-[i pun\ copiii pe picioare. Adeseori g=ndindu-m\ la copiii mei, `mi doresc s\ aib\ un tat\ cum am avut [i eu. Nu e pu]in lucru s\ transformi copilul `n matur [i probabil ca p=n\ la urm\ asta e cea mai mare realizare a unui individ `n plan personal. Eu cred c\ el a reu[it `n privin]a asta.

~n alte planuri a iubit, a luptat, a creat, a scris, a construit, a binecuv=ntat, a d\ruit, a c=[tigat, a `ndrumat, a `nv\]at dar a [i gre[it, a distrus, a ur=t, a pierdut, a umilit, a nedrept\]it [i poate `nc\ multe altele. Cred c\ toate c=te a f\cut i s-au `ntors cu v=rf [i `ndesat ba poate [i mai mult de at=t, c\ci am sim]it adesea c\ n-a st=rnit numai iubire [i recuno[tin]\, `n]elegere [i apreciere.

Din perspectiva mea, g=ndindu-m\ la ce i s-a `nt=mplat p=n\ acum, tind s\ spun c\ a gresit aleg=nd s\ r\m=n\ `n Vaslui [i n-a avut cum s\ se fac\ `n]eles `n acest mediu. Nu s-a putut integra pe deplin locului, iar acesta nu l-a adoptat. Spa]iul acesta `ngust, refractar la individualit\]i, conservator `n ierarhii l-a maculat, l-a `nv\]at s\ izbeasc\, i-a ar\tat necru]\tor c\ n-are loc cu spinarea dreapt\. Nu [tiu dac\ a reac]ionat bine, dar n-a f\cut precum majoritatea, s-a `nd=rjit, s-a `nchis `n propriul tanc [i-a mers `nainte. Cum toate au un pre], el l-a pl\tit pe-al lui [i s-a schimbat, pierz=nd pe drum din

102

generozitate [i r\bdare, din candoare [i bun\tate. Toate acestea le-a `nlocuit uneori nefericit cu alte valen]e, nu neap\rat negative, dar care l-au f\cut indezirabil pentru unii. A suportat constant multe mizerii, a fost def\imat, jignit, ostracizat astfel `nc=t pentru a-[i p\stra echilibrul a fost `mpins de nevoie s\-[i g\seasc\ reperele `n propriile convingeri.

Rar am `nt=lnit p=n\ acum oameni cu o asemenea for]\ l\untric\ la care pasiunea, pl\cerea, dorin]a s\ se `mpleteasc\ at=t de bine cu preg\tirea, perseveren]a, capacitatea de munc\ dar [i cu lipsa de [ans\ [i egocentrismul.

Pentru mine ast\zi, conteaz\ mai pu]in ce-a realizat, cum [i de ce a f\cut-o, conteaz\ c\ a f\cut destule [i dac\, [i el este mul]umit de propria-i via]\ cu at=t mai bine c\ [i-a `mplinit destinul. Probabil, c=nd inevitabilul se va produce, toate reu[itele, toate „urmele” pe care le va l\sa `l vor `nlocui `n memoria colectiv\. A[a se `nt=mpl\ mai `ntotdeauna cu oamenii care au ceva de spus semenilor, a[a se va petrece probabil [i cu el.

R\m=n cu regretul c\ poate altundeva [i-ar fi p\strat idealurile intacte, ar fi avut alte [anse, ar fi realizat mai multe pentru c\ `i st\-n putin]\ [i astfel ar fi d\ruit mai mult celorlal]i [i ar fi fost mai bine `n]eles.

Altminteri a fost [i este un om bun. Dac\ prime[te ce-i trebuie, dragostea [i acceptarea celor din jur, e ca p=inea cald\. Are puterea de a iubi dincolo de ra]iune [i defecte.

Face 70 de ani peste nici o lun\. Doamne, c=nd au trecut at=]ia ani. Mai scoate o carte. E bine, `nseamn\ c\ e aici, c\ mai munce[te, c\ e viu, c\ m\ pot bucura de el. A[

103

vrea s\-mi prind\ copiii mari. S\ le spun\ [i lor c=te ceva din ce-a f\cut, din ce-a `nv\]at. La mul]i ani tat\ ! S\ fii s\n\tos !

Numai lui. Te `n]eleg [i-]i `nteleg nevoile. Te-am iubit mereu f\r’ de condi]ii [i te voi iubi c=t am s\ tr\iesc. Te respect [i sunt m=ndru c\-mi e[ti tat\. P.S. M\ sun\ `n seara asta. E sup\rat pe na]ionala de fotbal. {i pe mine c\ nu i-am trimis r=ndurile astea. M\ amenin]\ c\-mi public\ poza pe foaia alb\ s\ vad\ toat\ lumea c\ n-am fost `n stare s\ scriu dou\ r=nduri pentru el. M\ enervez [i-i spun vreo dou\ rele. Nu-mi r\m=ne dator. ~mi `nchide telefonul `n nas. E aprig b\tr=nu’. Mi-l `nchipui furios prin cas\. M-apuc\ iar\[i r=su’. ~l iubesc. E tat\l meu ! Cu dragoste,

Av. Daniel Marin - Cernat, (`ntemeietor „Unison Radio”)

fiul mijlociu Bucure[ti

29.03.2011

104

40. TAT|, DASC|L {I PRIETEN

Exist\ trei laturi umane de manifestare `n evolu]ie, fiecare cu diverse atribute de la Cel de Sus: 1. primar\: afectiv-sentimental\; 2. cultural-artistic\-filozofic\ (inclusiv ideologii); 3. tehnico-material\; trei „benzi” de circula]ie deschise pe

drumul elev\rii proprii. Dac\ ar fi s\-mi „analizez” p\rintele, a[ spune c\ `n toat\ via]a lui le-a practicat pe toate, manifest=ndu-se accentuat pe fiecare astfel: ca p\rinte - I ca profesor/ cercet\tor / om de pres\ - II; ca afacerist, `ntreprinz\tor - III; Dac\ ar fi s\-l caracterizez: Pentru mine, drag\ TAT|: ca p\rinte te-ai manifestat `n special `n primele dou\ „direc]ii”: nu perfect, nu ideal, dar model… Doar Dumnezeu este perfect tot timpul, dar oamenii pot fi modele temporare, care s\ ne dea imboldul s\ ne c\utam un ideal cât mai aproape de perfec]iune… Am avut [ansa s\-mi g\sesc în tine un model `n primii ani de via]\ care s\ lase loc pentru „up-grade-ul” necesar dezvolt\rii ulterioare. {ansa pe care o doresc tuturor…Te rog s\ accep]i recuno[tin]a mea, [i s\ r\m=i [i prietenul meu. Pentru to]i: Om de cultur\ - [i `n familie, [i `n ora[: primele c\r]i, primul Festival al umorului la care ne-a dus, c\ratul aparatului de fotografiat [i al primului magnetofon pentru `nregistr\ri ale obiceiurilor de iarn\, primul

105

plugu[or din „culegeri”… fac parte din imboldul cultural pe care ni l-a dat nu doar nou\, copiilor, ci [i altora. Dac\ modelarea de ra]iune [i spirit este dar de la Cel Unic, cred cu t\rie c\ [i-a manifestat acest dar, transformând poten]ialul ne-manifest `n valori utile. R\spl\]ile `n acest caz nu vin de la oameni, `ns\ poate [i prin ei, dac\ judecata lor nu se face utiliz=nd „patul lui Procust”… Pentru unii: ~n aceste vremuri este bine s\ fii Om de tranzi]ie [i `n tranzi]ie - nu „vin nou `n burduf vechi”. S\ crezi, s\ po]i s\ o faci [i pentru al]ii `mp\r]ind cu ei [i `nv\]ându-i s\-[i dea singuri de f\cut, a fost contribu]ia ta, asfel încât „celor ce au, s\ li se mai dea…” Pentru al]ii: o încercare… Pentru Dumnezeu: unul din copiii Lui… Ce [i cât ai f\cut din ce trebuia s\ faci, doar Dumnezeu evalueaz\…

Ing. Radu D. Marin

(de toate, dar, mai ales, fiu, 4 aprilie 2011)

106

41. DRAG| TAT|,

~ntotdeauna, c=nd suntem `n situa]ia de a scrie, f\r\ a avea posibilitatea de a o face `n cotidian, se declan[eaz\ un proces de analiz\ mult mai profund dec=t mi-am imaginat. Dincolo de analize [i reflec]ii, `n maniera cea mai direct\ pe care o g\sesc `n aceste momente, iat\ ce e[ti pentru mine: Acel cineva pe care-l v\d atacat de un c=ine mare, negru [i `nfior\tor, al c\rui

co[mar m-a urm\rit ani `n [ir `n copil\rie; Cel ce `mi d\dea o mare [i grea minge de fotbal [i care era mul]umit de c=te ori o atingeam; ~mi aduc aminte de o plimbare pe un cal imens, nu aveam mai mult de 4-5 ani [i erau ploi; De faimoasele meciuri la Gen. 3 sau peste tot, unde ne forjam spiritul de echip\; De culc\rile obligatorii de la 9 seara p=n\ la v=rste at=t de t=rzii; De remarcabilele seri de volei; De faptul c\ de fiecare dat\ c=nd am avut nevoie, c\ s-a numit boal\, admitere, cas\ nou\, cineva era mereu acolo p=n\ la cap\t; De faptul c\ am fost `ndep\rtat `n favoarea unui str\in incapabil s\ aprecieze ceea ce e[ti cu adev\rat; De faptul c\ cineva a avut capacitatea de a `nv\]a s\ cear\ [i ajutorul, `mpotriva naturii sale puternice; De cineva la care `ntotdeauna am v\zut calit\]i excep]ionale [i de conuri de umbr\ pe m\sur\.

107

Ana Blandiana ne-a numit un popor vegetal [i iat\ c\ nu-mi pot uita vreodat\ r\d\cinile; {i dac\ toate acestea trebuiau s\ aib\ un nume, iat\ c\ `mpreun\ cu mult mai multe altele care sunt p\strate `n ad=ncul meu, numele lui este simplu, Tata (iertare poetului pentru `mprumut...). Nu r\m=ne acum, c=nd trag linie, dec=t dragostea, restul-m=ndrie [i judec\]i,ambi]ii [i iluzii sunt doar fum. C\ci dac\ dragoste nu e, nimic nu e ! (...)

Ing. Sergius - Lucian Marin,

b\iatul t\u cel mai mare, Montreal - Canada

28 martie 2011

108

42. E FRATELE MEU

Sunt „b\ietu” lui Vasile a lu’ Marin, zis CLISOI dintr-un sat a[ezat pe un deal `ntre alte dou\ dealuri pe numele s\u (de fa]\) Giurgiuoana. M\ cheam\ Victor – LEU – rasat n\scut acum o groaz\ de ani,

circa 66. Mi-a h\r\zit Dumnezeu un trecut m=ndru [i picant. Tat\l nostru c=nd mai fugea de pe front mai f\cea c=te o „investi]ie“. Am r\mas 3 din aceste investi]ii, p=n\, de cur=nd, c=nd fratele nostru mijlociu, Gheorghe s-a sup\rat pe tot [i pe toate [i ne prive[te acum de sus. M-a mai alintat Dumnezeu s\-mi d\ruiasc\ [i un BACI, pe fratele Dumitru, zis Tric\. F\ceam de toate, [i bune [i rele, ba, am f\cut [i extraordinare. ~mbinam perfect munca c=mpului, cu `nv\]\tura [i cu tr\sn\ile. La toate veghea Baciul. Nu era dulce dar era grijuliu. Parc\ m\ iubea mai mult pe mine dec=t pe Gheorghe. {tiu eu ?! Poate c\ `nv\]am mai bine, poate `i recuno[team atributele de Nenea, nici acum nu [tiu. M-am n\scut `ntr-o r=p\ [i locuiesc acum `n centrul unei metropole – Ia[i. Am doi pui minuna]i, Sorina [i Dorian. Am doi pui de pui colosali, {erban [i Ioana. Astea s-au datorat c\s\toriei mele cu o frumoas\ „balan]\”, acum 41 de ani pe numele ei Eliza - Elena. Cum am cunoscut-o, merit\ s\ afla]i.

109

Pe vremea c=nd chiar se mai citea o carte (e drept c\ nu prea erau nici radio, nici Tv) de Sf. Dumitru (26 oct. 1969) mi-a venit o idee genial\. Aceast\ domni[oar\ de o frumuse]e aparte, era profesoar\ suplinitoare subaltern\ acestui om, directorul, care mi-a fost mereu ca un far, lumin=ndu-mi tinere]ea [i adolescen]a timpurie; mi-a venit ideea fatal\ s\-i trimit acestui frate al meu de ziua onomastic\, ce crede]i – un pachet de c\r]i. Nu v\ gr\bi]i, c\ nu am trimis-o pe numele lui, ci pe numele acestei domni[oare, cu rug\mintea s\ i le dea de ziua lui. Acesta a fost `nceputul [i cuprinsul. A[tept\m, dar nu ne gr\bim – sf=r[itul. Baciul veghea dar nu f\cea pronosticuri. Dar a fost la nunta mea [i botezul puilor mei. Povestesc o `nt=mplare care se `nt=mpl\ una la un miliard. Prin anii ’70 Tric\ era director la o [coal\, din comuna Pris\cani. Eu eram holtei prin ]ar\, nec\s\torit [i f\r\ obliga]ii. Cuno[team bine Ia[ul. Eram `n vacan]a de var\ pe vremea c=nd c\minele studen]e[ti erau libere. M-am g=ndit s\ m\ duc la c\minele din Copou cu mii de oameni s\ m\ rog la un portar [i s\ m\ lase s\ `noptez acolo. Am g\sit un bun cre[tin [i mi-a spus „du-te `n camera 10 [i pune [i tu saltea peste saltea [i dormi p=n\ diminea]\”. Am intrat `n camer\, am `ncuiat [i m\ preg\team de „culcare”. Aud o b\taie `n u[\. Am crezut c\ e portarul s\-mi comunice ceva. Deschid u[a [i era s\ mor – era fratele meu drag [i unic, Tric\. Am stat pre] de c=teva secunde [i nu ne credeam ochilor. Precizez c\ nu mai vorbisem de mult timp cu el [i nu erau ca acum, telefoane mobile. Mai spun una ca fiind foarte rar\. Acum c=]iva ani (`n urm\) ca orice b\rbat, am avut ceva

110

necazuri `n familie [i aveam o mare nevoie de el, totu[i n-am reu[it s\-l anun]. Fiind la distan]\ de circa 200 km de unde locuiesc, posibilit\]ile de a lua leg\tura erau mult prea limitate. Am luat `n calcul mai multe variante. Le-am pus `n aplicare pe r=nd [i ultima era s\ vin\ cu trenul. Am a[teptat p=n\ c=nd to]i pasagerii au plecat de pe peron [i minunea s-a produs. Venea la afi[ierul cu plec\rile trenurilor. Din umbr\, `n acea lini[te nefireasc\, pe la spate i-am pus m=inile la ochi. Dup\ ce s-a `ntors a le[inat „un pic” dup\ care am probat `mpreun\ existen]a unei st\ri unice numit\ telepatie care `ntre noi a func]ionat foarte mul]i ani. Dac\ aceste fapte, `nt=mpl\ri vor r\m=ne posterit\]ii, m\ `nchin respectuos acestui om, frate cu mine, Dumitru V. Marin. Recunosc, i-a pl\cut cartea. Poate de aceea scrie a[a de bine …

Cu dragoste, Prof. Victor Marin,

pensionar, Ia[i

Ion Patriche, Metamorfozele iubirii, ed. Panfilius, Ia[i - 2003: "Domnului Director prof. doctor `n literatur\, romancier [i om de televiziune, Dumitru V. Marin, pentru `ntreaga activitate depus\ `n promovarea adev\rului `n mass-media vasluian\. Cu cele mai nobile sentimente de prietenie. 5 iunie 2003, Vaslui".

111

43. LA CEAS ANIVERSAR: Prieten, meseria[ [i sf\tuitor

Prima întâlnire pe care am avut-o cu Dumitru V. Marin a fost la redac]ia ziarului Meridianul. Din dorin]a de a-mi promova revista cultural-[tiin]ific\ Lohanul, editat\ la Hu[i, având un ultim num\r scos de la tipografie, m-am îndreptat

c\tre redac]ia ziarului. La acea dat\ nu [tiam cine este, ba chiar nu [tiam nici m\car c\ de]inea patronatul acestei publica]ii. Practic, spre redac]ie m-am îndreptat, atunci când, mi-a atras aten]ia tricolorul de la intrarea în sediul redac]ional, fiind convins c\ în spatele acestuia st\ un bun patriot, un bun român. {i, sigur nu m-am în[elat. La prima întrevedere Dumitru V. Marin s-a ar\tat curios de inten]ia mea de a-l aborda frontal, de a-i prezenta o revist\ nou\. Parcurgând iure[ul povestirii despre diversitatea [i scopul demersului meu redac]ional, s-a creat un fir invizibil prietenos în rela]ia noastr\, ce d\dea mari speran]e de colaborare reciproc\ de lung\ durat\. Am plecat din biroul s\u cu convingerea c\ mi-am mai f\cut un prieten, un coleg din lumea ideilor. La pu]in timp, a ap\rut în ziarul domniei sale un articol cu litere de-o [chioap\, despre revista hu[ean\ [i colaboratorii ei. Se sim]ea izul tipului boem, cultivat [i în acela[i timp nonconformist. Practic, pe Dumitru V. Marin l-am perceput de la început ca pe un bun prieten, în]eleg\tor [i sf\tuitor în

112

acela[i timp. Se simte experien]a omului care a trecut prin multe... Am sim]it cum î]i cite[te inten]iile, fiind unul din aceia care este uns cu toate alifiile. Fiind degajat [i spontan în discu]ia cu el, am sim]it acela[i spirit liber, parc\ deta[at de problemele m\runte cotidiene, focalizat pe discu]ia direct\ de la suflet la suflet. Am devenit buni prieteni, chiar reu[ind s\ îl cooptez colaborator la un num\r al revistei, realizând o recenzie cu miez despre cartea aniversar\ a Colegiului Agricol Dimitrie Cantemir din Hu[i coordonat\ de dr. ing. Avram Tudosie. Oferindu-i cadou cartea Contribu]ii monografice asupra Depresiunii Hu[ilor scoas\ în 2008, m-am pomenit în num\rul urm\tor al ziarului Meridianul cu un articol, la care, titlul m-a cam derutat: Un c\r]oi pentru voi...E drept cartea are o pagina]ie voluminoas\, îns\ la prima vedere titlul [ochez\, nu-]i dai seama ce vrea s\ spun\, pare ironie...Dup\ parcurgerea textului am în]eles cu adev\rat subtilitatea mesajului transmis. Titlul articolului trebuie s\ atrag\, trebuie s\ te conving\ s\-l cite[ti, altfel treci la urm\torul sau arunci ziarul. Tr\im într-o perioad\ informa]ional\ abundent\, trebuie s\ [tii s\ p\trunzi pe pia]\, s\ te faci ...auzit [i citit. Folose[ti toate tertipurile [i toate ...alifiile din dotare. A[a l-am în]eles pe Dumitru V. Marin ca fiind un meseria[, un manipulator al cuvintelor, unul din cei care [tie s\ se impun\ pe pia]\ [i s\ reziste. Îl consider un as al presei [i televiziunii române[ti. {i m-a convins prin emisiunile sale, prin editorialele cu miez ce p\trund adânc fr\mânt\rile societ\]ii în care tr\ie[te [i suprave]uie[te.

113

Nu este un jurnalist oarecare, este omul potrivit la locul potrivit, drept pentru care lumea din jur îl respect\ pentru ceea ce face. Cuvintele sale au ecou în societatea vasluian\, în cea româneasc\ în general, influen]ând, vrând nevrând, sor]ile multor oameni. Grea misiune [i în acela[i timp mare responsabilitate. În timp ce colegii s\i de breasl\ sufer\ de sindromul pensionarului, Dumitru V. Marin are nevoie de mai mult timp pentru a-[i îndeplini toate proiectele propuse. Domnule Dumitru V. Marin, la ceas aniversar s\ v\ dea bunul Dumnezeu putere, s\n\tate [i for]\ spiritual\ pentru a-i ajuta în continuare pe cei dragi, pentru a v\ îndeplini toate dorin]ele care au ca scop ajutorul moral [i intelectual al semenilor, cunoa[terea [i valen]a des\vâr[irii spirituale a omului contemporan.

Cu prietenie, prof. dr. Vicu Merlan,

istoric – Hu[i.

Theodor Codreanu, NUMERE ~N LABIRINT, volumul III, ed. Opera Magna, Ia[i, 2009: „Prietenului Dumitru V. Marin, ctitor al mass-media vasluiene, aceste reflec]ii din alte vremuri, Theodor Codreanu, Hu[i, 21 august 2009.”

114

44. CONSILIERUL JUDE}EAN, DUMITRU V. MARIN

Aflat la cel de-al patrulea mandat, domnul Dumitru V. Marin se num\r\ printre veteranii administra]iei jude]ului Vaslui. La primul s\u mandat de consilier jude]ean, din perioada 1992-1996, a candidat din partea Mi[c\rii Ecologiste

din România, fiind membru al Comisiei pentru activit\]i [tiin]ifice, înv\]\mânt, s\n\tate, cultur\, protec]ie social\, sportive [i de agrement. În mandatul urm\tor, 1996-2000, a activat ca membru în Delega]ia permanent\ [i în Comisia pentru activit\]i [tiin]ifice, cultural artistice, sportive [i de tineret. Pentru mandatul 2000-2004, a candidat din partea Federa]iei Ecologiste din România, fiind membru în Comisia pentru administra]ie public\ local\, coordonarea consiliilor locale, juridic\, protec]ie social\, culte, minorit\]i [i peti]ii. În prezent î[i exercit\ mandatul de consilier jude]ean, ales pe lista Partidului Na]ional Liberal, fiind membru al Comisiei pentru protec]ie social\, protec]ie copii, înv\]\mânt, s\n\tate [i familie, cultur\, culte [i sport. În activitatea sa, în calitate de consilier jude]ean, domnul Dumitru V. Marin s-a supus regulilor de curtoazie [i disciplin\, respectând prevederile regulamentului de organizare [i func]ionare a consiliului jude]ean, remarcându-se printr-o participare activ\ la dezbaterile din cadrul [edin]elor comisiei de specialitate [i ale consiliului jude]ean.

115

Întrucât urmeaz\ s\ s\rb\toreasc\ împlinirea unei frumoase vârste, îi urez domnului consilier Dumitru V. Marin mult\ s\n\tate [i succes în realizarea proiectelor propuse.

Ing. Vasile Mihalachi,

Pre[edinte C.J. Vaslui,

Constantin Jomir, Zbor ucis, - scrieri -, ed. Princeps Edit, Ia[i, 2004: "Unui specialist `n tainele

ziaristicii [i unui autor de c\r]i e greu s\-i faci daruri. Cu

modestie, `ndr\znesc s\-i ofer distinsului coleg o carte despre

Revolu]ie [i ziaristic\. Cu prietenie, C. Jomir, decembrie 2004".

Ion Patriche, Metamorfozele iubirii, ed. Panfilius, Ia[i - 2003: "Domniei Sale Domnului DIRECTOR, profesor, doctor, cu cele mai profunde ur\ri de s\n\tate, prietenie [i prosperitate din partea autorului, de asemenea, cu o deosebit\ afec]iune pentru integrarea domniei voastre `n "SPA}IU PENTRU IUBIRE", 25 august 2003".

116

45. NEVOIA DE GURU

Cuv=ntul GURU provine din sanscrita (gurmukhi) [i `l desemneaz\ pe cel care av=nd o multitudine de cuno[tin]e, este `n]elept, are autoritate `ntr-un areal definit [i le folose[te pentru a-i conduce (ghida) pe ceilal]i.

De asemenea are [i intelesul de profesor. Personajul acesta `n cauz\, despre care vreau s\ scriu ast\zi [i pe care `l cunosc de aproape 50 de ani, este pentru jude]ul Vaslui un adev\rat guru. Am fost colegi de facultate la Ia[i, unde nu era u[or nici s\ intri, nici s\ te ]ii `n facultate, dar mai cu seam\ s\ te distingi ! Ei bine, el a f\cut-o, s-a distins. L-am re`nt=lnit dup\ mul]i ani, dup\ ’89 la Teatrul din Ia[i, film=nd [i `nregistr=nd pentru propriile posturi de televiziune [i radio unde mai avea al\turi de el poate 2 – 3 nebuni `n ’90. Eu venisem de la Televiziunea public\ `nso]it de o echip\ de 40 de tehnicieni. El inventase pentru Vaslui [i B=rlad radioul [i televiziunea particulare, ca solu]ii alternative, a avut curaj. I-am citit apoi jurnalul care taie meridianul jude]ului de la nord la sud [i `n care deschide `n cuvinte fiecare num\r. {tiu mul]i care au `ncercat s\ scrie `n fiecare num\r de ziar [i au renun]at dup\ 2-3 ani. El va atinge `n cur=nd dou\ decenii de editorialist. A f\cut-o [i pe asta ...

117

Din articole, amintiri, polemici [i alte scrieri a editat c=teva volume [i probabil, `n cur=nd, scriitorii profesioni[ti `l vor dori printre ei, ca [i ziari[tii. Sunt sigur. {i-a `ndrumat emulii spre studiu [i profesionalizare, fiind primul dintre ai s\i care a devenit doctor `n filologie, vi se pare u[or sau pu]in ? V\ spun `n cuno[tin]\ de cauz\ c\ nu e nici simplu, nici u[or. Spiritul de competi]ie `i ajut\ pe mul]i s\ tind\ sau chiar s\ ajung\ `n v=rful pe care [i-au propus s\-l cucereasc\. Dar asta nu e nimic dac\ nu reu[e[ti s\ te men]ii `n v=rf. {i el reu[e[te. {i reu[e[te zi de zi s\ le fac\ pe toate cele pe care vi le-am spus. {i de aceea eu cred c\ pentru cei din jur este un guru.

{i [tiu [i cum `l cheam\, DUMITRU MARIN, profesor doctor.

Prof. univ. dr. MIHAI MIRON,

Pre[edintele U.Z.P. Rom=nia

Prof. dr. Dorinel Ichim, prof. Florica Ichim, T=rgul Podu Turcului (monografie etno-istoric\) 1827 - 1950, ed. Egal, Bac\u - 2008: "Domnului Dumitru V. Marin, la a

55-a aniversare a liceului Podu Turcului, v\ urez s\ ave]i o

bogat\ activitate [tiin]ific\. Cu bucuria de a ne fi `ntâlnit pe

acelea[i coordonate ale culturii populare fam prof. Ichim,

06.09.2008".

118

46. LAUDATIO

Mare lucru-i s\

împlineasc\ cineva [apte decenii de via]\ ! {i înc\ mai mult îi s\ nu-i fi tr\it degeaba !

Prietenul care a înf\ptuit isprava – adic\ s-a înv=rtit cu Terra de [aptezeci de ori în jurul Soarelui – este personajul principal al acestor pagini. Un om f\r\ odihn\ [i f\r\ astâmp\r, pe care l-am cunoscut în anii de dup\ Revolu]ia din 1989, unul dintre cei condamna]i s\ construiasc\. Pe f\râma de ]ar\ pe care tr\iesc, membrii subspeciei sale, Homo faber pun ici de o funda]ie, dincolo înal]\ un zid, pe strada cutare cl\desc o fabric\, dincolo de fabric\ o [coal\. Sau, absorbind din ceruri libertatea nascent\, [i-o asum\, [i d\ruiesc megie[ilor: un ziar, o revist\, dou\-trei c\r]i, emisiuni de radio, un post de televiziune – ce „bat”, toate, peste bucata de Moldov\ pe care i-a fost h\r\zit s\ tr\iasc\.

Trenul omului-f\r\-stare Dumitru Marin face acum o halt\ pe traseul vie]ii lui Dumitru Marin. Trenul a ad\stat o clip\, a slobozit un ]ignal – acesta! – [i a pornit puf\ind mai departe, purtându-l pe dasc\lul [i c\rturarul Dumitru Marin pe tronsonul '70 - '80.

La mul]i ani, Homo faber ! La sta]ia urm\toare, '80, promit, voi reveni.

jurnalist, Alexandru Mironov,

scriitor, fost ministru

119

47. ATINGEREA MITULUI

Un om, o pasiune, o via]\ ! O inim\ care cuprinde un Univers de sentimente, un `n]elept printre oameni, o piatr\ pus\ de Dumnezeu `n zidul vie]ii [i al cunoa[terii ! Acesta este profesorul doctor Dumitru V. Marin, care oscileaz\ `ntre legend\ [i adev\r `n tot ceea ce face [i `n preajma domniei sale te

sim]i `ntr-o oaz\ de [tiin]\, fantastic [i dumnezeire. Om de [tiin]\, scriitor, romancier, om de Radio [i Televiziune, om de pres\ - `ntr-un cuv=nt, o enciclopedie, ne`n]eles de cei m\run]i. Din fericire [i spre norocul meu l-am cunoscut `n prim\vara anului 1992, c=nd a venit pe Lunca Prutului cu ma[ina Televiziunii Vaslui, s\ `nve]e lumea ce este democra]ia, lucru la care am aderat [i datorit\ acestui fapt am devenit primar al comunei Vetri[oaia. ~nc\ de la `nceput a pus o c\r\mid\ pentru zidirea democra]iei [i pune mereu suflet ca p\m=ntenii s\ tr\iasc\ mai bine, dar min]ile pitice mai d\r=m\, c\ este mai u[or s\ strici ce au construit al]ii. Domnia sa are un suflet mare [i bun, este un maestru al cuvintelor. Cu vocea lui de tenor te poart\ pl\cut prin prezent, trecut [i viitor, f\c=nd lini[te `n jur. De c=te ori `l `nt=lnesc, pentru mine este o s\rb\toare. La frumoasa v=rst\ de 70 de ani, dup\ at=ta munc\, fiind `n bun\ form\ fizic\ [i intelectual\, cu o mare sete de crea]ie, c=nd aura [i omenia `i sunt la apogeu,

120

str\lucindu-i fruntea, s\-i dorim mult\ s\n\tate, fericire [i „La mul]i ani”, unui Om printre oameni - o legend\ ce merit\ iubit\ [i respectat\ ! Este un Dar al nostru ! Contemporani, nu-i tulbura]i Eternitatea !

*

Cum toate trec ascunz=ndu-se `n negura uit\rii, a[a i-a trecut [i copil\ria zbuciumat\. P\rin]ii i-au `ndrumat pa[ii spre [coal\. ~i pl\cea lectura, datinile [i obiceiurile str\mo[e[ti. C=nd prindea o carte `n m=n\ o r\sfoia pe toate p\r]ile. A urmat [coala elementar\ cu note maxime. Pe umerii p\rin]ilor au venit alte greut\]i - cotele obligatorii, daune de r\zboi. Via]a oamenilor era tot mai grea. P\rin]ii l-au educat [i l-au format s\ devin\ un OM `ntre OAMENI. A urmat liceul, termin=ndu-l `n 1959, tocmai c=nd blestemul colectiviz\rii for]ate era mai mare. Ur=nd sistemul, `l fr\m=nta g=ndul cum s\ fac\ pentru ca via]a s\tenilor [i nu numai, s\ fie mai bun\. A absolvit Facultatea de Filologie - Ia[i, 1965, a doua Facultate de Filologie - Limbi str\ine, Bucure[ti, 1974, doctorat `n Filologie. A lucrat `n `nv\]\m=nt la Liceul „Mihail Kog\lniceanu” Vaslui, pentru care a scris „Monografia”. A [lefuit cu mare profesionalism destine [i suflete de liceeni ce au ajuns pe `nalte culmi ale societ\]ii rom=ne[ti. Un om cu suflet mare [i bun ce nu [i-a uitat urmele copil\riei din satul natal, unde revine mereu l\s=nd c=te o lacrim\ pe furi[. Destinul h\r\zit de Dumnezeu, profesorul - doctor Dumitru V. Marin, c\ci despre domnia sa este vorba `n aceste r=nduri scrise din sufletul meu, care apreciaz\

121

valorile [i OAMENII OAMENI, e greu, greu de descris, prin complexitatea lui. Dup\ evenimentele din decembrie 1989 s-a implicat mult `n via]a social\, cultural - [tiin]ific\, devenind un politician de mare clas\. Nici nu [tii cum s\ i te adresezi. Cum `i zici, a[a `l cheam\. De `i zici profesor - este profesor de filologie [i limbi str\ine. De `i zici om de [tiin]\ - este doctor `n filologie [i etnologie. De `i zici om de televiziune - nu gre[e[ti - este director al postului de televiziune Vaslui. Dac\ `i zici scriitor - are peste 10 volume tip\rite. De `i zici ziarist - are ziarul „MERIDIANUL” - ziar de informa]ie, opinie [i publicitate, ziarist cu brevetul Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom=nia. Dac\ zici c\-i om de radio - are postul de radio UNISON B=rlad. Dac\ spui c\-i politician - este consilier al Consiliului Jude]ean VASLUI. ~n timpul scurs de peste 20 de ani, postul TV.V. a avut u[ile deschise pentru fiecare [i f\r\ a fi cenzurat: oameni de cultur\ [i art\, personalit\]i de toate culorile politice cu rang `nalt; pre[edin]i ai Rom=niei: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian B\sescu, Petru Lucinski - Pre[edintele Republicii Moldova, Jonathan Scheele - comisarul pentru Rom=nia al Uniunii Europene, Varujan Vosganian, Petre Roman, Nicolae V\c\roiu, etc. etc. A[ aminti doar c=teva din c\r]ile sale: TVV - 15, explozia cultural informa]ional\, Z\pada pe flori de cire[ - un roman ce te face s\ te mai na[ti odat\. A publicat mii de articole [i reportaje pentru ca oamenii s\ tr\iasc\ mai bine [i `n `n]elegere. Profesor - doctor Dumitru V. Marin este [i un bun orator, c=nd vorbe[te, face lini[te `n jur.

122

Este un pilon al societ\]ii ce sus]ine puntea `ntre trecut, prezent [i viitor - o legend\, o enciclopedie, chiar dac\ gurile rele, din invidie mai hulesc, un Univers `n Univers. O vorb\ `n]eleapt\ zice: „~n pomul f\r\ roade nu se d\ cu piatra !” Domnia sa este al nostru, s=nge din s=ngele Moldovei, s\-l respect\m [i s\-i apreciem adev\rata valoare ! Contemporani, nu-i tulbura]i Eternitatea !

Ioan M`cnea, scriitor -Vetri[oaia,

23.02.2011

Dan Ravaru, Folclor, Etnografie, Istorie local\, vol. I, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui, 1998: "Domnului Dumitru

Marin, cu bucuria c\ mai exist\ pe lâng\ spa]iul geografic

comun [i un spa]iu de spiritualitate comun".

Aurel Cehan, Elixir de s\n\tate, - satir\ [i umor -, ed. Contrafort, Craiova, 2010: „Dlui prof. dr. Dumitru

Marin, un medicament pentru vremurile noastre. Cu dragoste [i

pre]uire, 8.10.2010”.

123

48. TEZAURATOR – D. V. MARIN

„Un om este suma faptelor sale”… (Andre Malraux)

„Spune întotdeauna ce sim]i [i f\ ceea ce gânde[ti”… (Gabriel Garcia Marquez)

Când v\d, [tiu [i simt la tot pasul c\ tezaurul românesc este dispre]uit, eu r\mân un optimist iremediabil – România are înc\ valori neb\nuite – aici încadrându-se [i Omul Dumitru V. Marin care este un tezaurator în lumea scrisului. Autor a mii de articole, editoriale,

reportaje sau contribu]ii [tiin]ifice, în zeci de publica]ii, cu debut înc\ din 1958, el însu[i conduc\tor [i editor de mass-media – postul de radio T.V. [i ziarul Meridianul – un deschiz\tor de drumuri, îndrum\tor [i formator de condeie în presa local\ –[i nu numai – Dumitru V. Marin este [i un produc\tor fertil de opere literare. Editor a lucr\rilor Tudor Pamfile, Basme (1976), Vl\starul (1990), Teleradioeveniment (1993), Meridianul (1996-2011), cu o întins\ oper\ tip\rit\, difuzat\ [i foarte de mul]i citit\ – Considera]ii privind cântecul popular (1974), Evolu]ia înv\]\mântului vasluian pân\ în 1859 (1980), Liceul Mihail Kog\lniceanu, monografie (1990), Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\ (1998), Unison Radio Vaslui continu\ … (2000), Z\pada pe flori de cire[, roman, 274 p. (1999), TV.V.- 15…în explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, Cronica locului, jurnal intim, roman picaresc, 556 p., Meridianul – o istorie a presei locale [i a curentului cultural informa]ional, 416 p.,

124

(2009), Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”- istorie cultural\, 218 p., (2010), [i alte multe proiecte în stare final\ ori în a[teptare s\ devin\ oper\ scris\, Dumitru V. Marin ne impresioneaz\, dovedindu-ne c\, într-adev\r, tezaurizeaz\, tezaurizeaz\ … Publicist, prozator, etnolog [i memorialist – cum îi define[te profesia Ioan Baban în „Univers cultural [i literar vasluian – Dic]ionar”, Editura Pim, Ia[i, 2008, p. 267-269, Dumitru V. Marin, cu origine la Giurgiuoana_- Podul Turcului – Tutovei, are o biografie ampl\, cu o via]\ tr\it\ intens, uneori p\tima[, care se reflect\ din plin în activitatea [i realiz\rile sale de excep]ie … Ca editor este, f\r\ îndoial\, [i un istoric literar, calitate în care, el, adesea, se pronun]\ asupra valorii literare a operei nu numai pe care o editeaz\, ci [i a celei întâlnite, citite… C\r]ile sale sau cele despre care ne vorbe[te constituie o galerie de portrete realizate, când în culori acide, pamfletare, când de bun\voin]\, încurajatoare. Eroii s\i – [i ei ca ni[te tezauratori – sunt înc\rca]i de calit\]i morale [i spirituale, în general optimiste, proprii oamenilor pe care i-a dat patriei Giurgioana, din apropierea satului meu, Pripone[ti… Fiind un optimist în privin]a rezistibilit\]ii la timp a operei, Dumitru V. Marin e un autor deschis controverselor, a continuit\]ii în evolu]ie, un Om al legendei, paginile sale, s-au dovedit, folosind [i filmului consacrat de Corneliu Porumboiu („A fost sau n-a fost”) ca re]et\ de via]\. Ecologist prin fiin]\ [i ac]iune, el este [i r\mâne un „înving\tor prin munc\, merite na]ionale, activitate politic\ [i civic\, o personalitate cu o autoritate

125

moral\ recunoscut\”, ca s\ parafrazez caracterizarea care i-a f\urit-o un însemnat om politic în publicistica actual\ a timpului… În calitate de profesor de limba român\ – ba [i doctor în specialitate – întâlnesc în colegul [i prietenul meu Dumitru V. Marin un Om care, adesea, dând dovad\ de o inspira]ie frumoas\ [i s\n\toas\, parc\ se joac\ serios cu cuvintele pe care le pune în pagin\. G\sesc în cele ce citesc din el [i de la el no]iuni [i catalog\ri inventate, o fraz\ mereu înflorit\, care, ori spumeg\ în expresia servit\, ori las\ loc efectelor retorice, operând ici cu majuscule, dincolo f\când sublinierile cu aldine, metaforizând [i graficizând, folosind sigla sau sublinierea. Scrie uneori parc\ jucându-se: aproximeaz\ ici, define[te dincoace, ironia sau gluma sa este întoarcere în timp, ca [i cum ar fi la Giurgioana sa, printre cons\teni, f\când lec]ii de limba român\, când cu întreb\ri grave, ori autoîntrebându-se, r\spândind constat\ri trist-zâmbitoare, când îmbr\cate în haina deplinei bucurii, a luminii, când e vorba de o fapt\ bun\, luminoas\, ca o lume cre[tin\. Sau ca atunci când ne informeaz\ c\ de[i prim\vara la noi întârzie, lui i s-au n\scut mielu[eii…semn c\ Hristos se na[te ! Optimismul de care spuneam. Uneori se d\ [i în spectacol, folosind calamburul, liric sau grav, dramatic, notând simplu, moralizând, dup\ ce ascult\ lec]iile altora. A [ti s\ ascul]i este o mare calitate a omului, îmi spunea el odat\, s\ ascul]i [i s\ faci bine ceea ce trebuie. Iubitor al lucrului bine [i la timp f\cut, eu îi cunosc [i necazul a[tept\rilor sale: la 4 aprilie 2009, la cel de-al doilea Congres Interna]ional de Istoria Presei Române[ti,

126

desf\[urat la Ia[i, a fost anun]at\ apari]ia c\r]ii monumentale – o defineau organizatorii - Istoria Presei din România în date, sub egida Asocia]iei Române de Istorie a Presei, la care [i-a anun]at [i el colaborarea, al\turi de mine [i de mul]i al]ii. De atunci, colegul meu a scris [i a publicat multe c\r]i, dar Lucrarea de la Bucure[ti r\mâne o a[teptare. Pân\ când ? m\ întreba el, într-o convorbire prieteneasc\. Dumitru V. Marin este el însu[i un personaj interesant, c\ruia, la cei 70 de ani ai s\i împlini]i în aprilie 2011, în afara ur\rii de s\n\tate [i spor în toate, îi al\tur [i spusele lui Arghezi, doar pentru motivul c\-mi plac: „Om în via]\ [i târziu, Tot am înv\]at s\ scriu !”

Cercet\tor,

scriitor, Ion N. Oprea, Ia[i

Valentin Silvestru, JURNAL DE DRUM AL UNUI CRITIC TEATRAL (1944 - 1984), volumul I, ed. Meridiane, Bucure[ti, 1992: „D-lui Dumitru Marin, teleart vasluian, un salut confratern [i o amintire constant\. Valentin Silvestru, mai 1993”. Ion Enachi, Citat dintr-un vis, ed. Junimea, Ia[i - 2003: "Prozatorului Dumitru V. Marin dar [i omului politic: un brad `n plus de Cr\ciun ! 21.07, Vaslui, România".

127

49. ENERVANT …

Membru al P.N.L. de cur=nd (prin absorb]ia cu Ac]iunea Popular\ a pre[edintelui Emil Constantinescu, 2008) l-am re]inut pe profesor c=nd a fost prezentat `n congresul de unificare ca om de succes care „sfin]e[te locul”. ~n diverse `mprejur\ri ne-am rev\zut, m-a sunat la telefon de mai multe

ori, iar la Congresul P.N.L. (de alegeri) mi-a dovedit c\ are cu adev\rat coloan\ vertebral\ prin ce a afirmat, sus]inut [i votat, iar, cum de atunci a trecut ceva vreme, constat [i o loialitate ie[it\ din comun, pentru acest sector al vie]ii sociale, politica. “Eu cred `n steaua dumneavoastr\ pentru c\ ave]i cu ce [i pentru cine” mi-a transmis pe 28 martie 2011, domnul profesor. Consider o `ncurajare pentru toat\ via]a mea. Desigur, c\ `l pre]uiesc pentru realiz\rile sale, `n media pentru voin]a sa (s-a „b\tut” cu un `ntreg partid) [i pentru `ncrederea sa `n viitor. M\rturisesc a nu-i cunoa[te opera dar am re]inut c\ este lider de pres\ de mult\ vreme [i are c=teva c\r]i foarte bune, printre care [i un roman. ~mi amintesc de vitalitatea sa `n campania electoral\ din 2008, `n care l-am sprijinit cu to]ii, `n primul r=nd (de) primul ministru T\riceanu [i actualul pre[edinte, Crin Antonescu. Uneori e enervant, c=t optimism are. Adaug deci, [i urarea mea de „La mul]i ani !”.

Ludovic Orban, senator,P.N.L., Bucure[ti

128

50. DESCHIZ|TOR DE DRUMURI

~n aceast\ lume controversat\ este greu s\ faci aprecieri pozitive sau negative f\r\ s\ fii catalogat `n sens pozitiv sau negativ. Dar cum nimic nu se poate dezvolta f\r\ discu]ii pro [i contra trebuie s\ fac c=teva aprecieri.

A[adar trebuie s\ spun c\ dup\ ani [i ani c=nd nu aveam dec=t dou\ ore de televiziune [i aceasta nu prezenta dec=t foarte rar unele [tiri locale, iat\ c\ `n anul 1990 apare o televiziune local\ -TVV Vaslui - care prezint\ [tiri [i imagini locale din jurul nostru apropiat. Mul]i au c\utat s\-[i fac\ antene pentru a recep]iona [tirile [i imaginile ce ne `nconjurau, pentru a fi c=t mai aproape de noile personalit\]i [i mai ales de noii politicieni. Tocmai aceste televiziuni au lansat primii politicieni [i unele i-au ridicat at=t de sus `nc=t nu mai v\d poporul care i-au votat. Dar televiziunea noastr\ local\ nu a prezentat numai ce `[i doreau cei mai mul]i dintre cona]ionalii no[tri, ci [i aspecte din economie, administra]ie, cultur\ etc. {tirile [i imaginile ne-au purtat `n `ntreaga ]ar\ dar [i peste hotare ele au prezentat `ntreaga sfer\ social\, de la ]\ranul nec\jit care ara cu boii, p=n\ la pre[edintele ]\rii [i mai mult dec=t at=t la pre[edin]ii importan]i ai timpului respectiv. De fapt cum au ajuns [tirile [i imaginile la noi ? Ei bine, prin munc\ [i efortul unor inimo[i, pe care nu o s\-i numesc aici [i care pl\ti]i sau nepl\ti]i au depus un efort intelectual [i chiar fizic pentru a ne bucura pe noi, cei din fa]a micului ecran c\ afl\m [i vedem [tiri [i imagini

129

locale, centrale sau din lume. Ace[ti oameni inimo[i au progresat permanent f\c=ndu-[i loc printre cei ce au avut posibilit\]i tehnice [i materiale mai bune [i de cele mai multe ori au `nvins. Astfel cei ce au ob]inut ceva experien]\ au plecat spre z\ri mai bune [i au `nvins, chiar dac\ unii au uitat unde au `nceput primii pa[i. {i eu am fost unul dintre invita]ii acestor inimo[i at=t timp c=t am avut acceptul politic [i administrativ pentru a participa [i informa cu aspecte de interes pentru concet\]enii din fa]a micului ecran. ~n final trebuie s\ felicit pe cei care au `nceput dezvoltarea mass-mediei `n jude]ul Vaslui, `n frunte cu Profesor Doctor Dumitru V. Marin [i au continuat uneori `n condi]ii dificile greu de `n]eles azi. La multi ani, stimate prieten !

Ec. dr. Ioan Pav\l,

Director Agen]ia Finan]elor Publice Vaslui

Clubul umori[tilor „Verva” Gala]i, Umor la mila 80, ed. Alma, Gala]i: „Dlui director DUMITRU V. MARIN.

Cei din Gala]i v\ propun câteva momente vesele - v\ rog s\ le

primi]i, cu respect, Ion Grosu”.

Dan Ravaru, Comuna Alexandru Vlahu]\ (Istorie - Cultur\ - Economie), Vaslui 2000: "Dlui prof. dr. Dumitru

Marin, cu stim\ [i prietenie".

130

51. COLEG EXCEP}IONAL

E greu s\ scrii despre cineva care `mpline[te aceast\ v=rst\, c=nd e[ti departe, `nc\, de anii aceia mul]i [i rotunzi, `nc\rca]i de experien]\, de tr\ire c=nd zbuciumat\, c=nd mai lin\;

departe, `nc\, de distan]area aceea fa]\ de tot [i de toate pe care ]i-o poate da doar `n]elepciunea; departe, `nc\, de sentimentele [i amintirile decantate `n ad=ncul sufletului [i `nconjurate de ]es\tura de perl\ `ntru via]a p\m=nteasc\ ce va s\ mai vin\ negre[it. Curgem pe vadul zilelor noastre [i nu [tim dac\ o facem frumos, sau poate nici nu ne `ntreb\m, dar [tim c\ tr\im: unii `n noi, al]ii `n afara noastr\. Timpul ne judec\, el este proba de rezisten]\ a trecerii noastre. Domnul profesor [i-a asumat [i sus]inut r\spunderea unei libert\]i a op]iunii `ntr-o lume plin\ de exigen]e caduce [i de valori r\sturnate, `ntr-o via]\ pe care a `n]eles s\ [i-o sacrifice lumii media. Lupt\tor, dar sensibil, `ncrez\tor `n el (uneori, mult prea `ncrez\tor – spun unii), Dumitru.V. Marin a tr\it [i tr\ie[te printre noi, cu temeri [i `ndoieli, dar `ncerc=nd, neobosit, s\ descopere `n cotidianul ap\s\tor, lumina p=lp=ind\ din inima [i privirea oamenilor. S\ ne bucur\m, simplu [i omene[te, c\ unul dintre semenii no[tri tocmai a urcat - [i nu oricum - coama celor [aptezeci de ani [i s\ sper\m s-o ajungem [i s-o dep\[im [i noi cu folos, plini de lumin\ [i speran]\. Pentru un coleg de excep]ie, subscriu.

Prof. Sorin Popoiu, {coala Gen. nr. 5 „{tefan cel Mare”, Vaslui, Corala „FANTASIA”

131

52. SPECTACOLUL UNEI PERSONALIT|}I

Cine contempl\ de la o distan]\

convenabil\ [i securizant\ personalitatea prof. dr. D. V. Marin va r\mâne uimit de contrastele izbitoare [i de paradoxurile ce guverneaz\ alc\tuirea sa psiho-somatic\, moral\, intelectual\, politic\ [i civic\. Se poate vorbi –

f\r\ `ndoial\ – nu de un ins oarecare ci de spectacolul unei personalit\]i, cu lumini [i umbre, cu sui[uri [i coborâ[uri, cu ascensiuni bru[te [i c\deri zgomotoase.

Structural, ca magm\ primordial\, D.V. Marin este un ]\ran robust fizic [i sufletesc, foarte rezistent la lovituri, dedat la truda organic\ dar [i la aceea de salahor al scrisului. A venit de la ]ar\ s\ cucereasc\ ora[ul, aidoma marilor ambi]io[i din lumea fic]ional\ (Rastignac, Lic\ Trubadurul, St\nic\ Ra]iu, Gore Pirgu), punând în tot ceea ce a f\cut pân\ acum o energie nesl\bit\ [i o patim\ irepresibil\.

Dup\ ce a terminat o facultate în circumstan]e normale, nelini[tit [i nesatisf\cut, D.V. Marin a început o alta, pe care a dus-o la cap\t nu f\r\ anevoin]i obiective, de[i erau facult\]i surori [i doar limba modern\ ata[at\ celei de-a 2-a le diferen]ia. Prin anii ’70 (O, tempora !) a început un doctorat în folcloristic\ pe care l-a ispr\vit – dup\ hiatusuri [i sincope probabil dureroase – la 22 de ani dup\ na[terea proiectului. Din acest punct de vedere cred c\ D.V. Marin este campion na]ional absolut la tenacitate

132

[i anduran]\ … doctoral\. Dar, vorba latinilor: ,,Finis coronat opus !’’ Finalul `ncununeaz\ opera ! {i ca s\ nu se spun\ c\ sunt mali]ios în gratuit m\ gr\besc s\ adaug c\ folcloristul a construit o tez\ valid\, consacrat\ unui înainta[ notoriu [i unui spirit în fond congener, Tudor Pamfile.

Este poate contribu]ia istoriografic\ [i cultural\ cea mai conving\toare din bibliografia întins\ [i at=t de inegal\ a autorului.

Pe un plan conex sunt de men]ionat contribu]iile documentare privind, în diacronie, înv\]\mântul vasluian – ceea ce justific\ de la un punct înainte destinul profesorului [i cercet\torului infatigabil. Corelativ, a fost atras de literatura de fic]iune [i a[a s-a n\scut un roman cu inserturi biografice str\vezii botezat cu un titlu lung [i – îndr\znim s\ spunem – redundant: Z\pad\ pe flori de cire[, în spa]iul pentru iubire. Scris\ fluent, blânda construc]ie epic\ n-a produs ecoul a[teptat în spa]iul cultural vasluian, cu toate c\ nu lipsea, în planul scriiturii nici unul din ingredientele necesare: autor al locului, intrig\ erotic\, anecdotic\ biografic\, roman „cu cheie”. Ascunse sunt c\ile succesului literar ! Dup\ aceast\ experien]\ artistic\ autorul n-a mai recidivat, de[i ar fi fost interesant de citit un al doilea roman al s\u, ca intrig\, structur\ narativ\, conflicte, personaje, scriitur\, [tiindu-se îndeob[te c\ abia dup\ a doua carte se poate da un verdict estetic, pe una din cele trei trepte posibile: valid, stagnant, e[ec.

Traseul cultural al lui D. V. Marin cuprinde dou\ mari segmente, delimitate de o fractur\ istoric\: Revolu]ia, revolta popular\, respectiv, lovitura de stat

133

(sic!) din decembrie 1989. În epoca totalitar\, conturul personalit\]ii lui D. V. Marin nu s-a v\zut foarte clar, iar contemporanii lui de atunci l-au judecat în fel [i chip f\r\ a-l în]elege în esen]\. Revolu]ia a fost pentru mul]i hârtia de turnesol. Omul nostru a fost profesor, angajat cultural, din nou profesor, a întemeiat cenacluri juvenile (Mugurel ’74, bun\oar\), a scris, a crescut trei b\ie]i legitimi, a f\cut figur\ de familist convins, chit c\ gurile rele au insinuat uneori c\ au existat [i unele derapaje extraconjugale. Dac\ au fost, ele s-au consumat în surdin\, f\r\ un ecou public major.

A[ spune c\ D.V. Marin cel de pân\ la Revolu]ie f\cea figur\ de intelectual destul de disciplinat [i conformist (rarele r\bufniri de orgoliu au reprezentat excep]iile), pitoresc [i dezinhibat în spa]iul neoficial, mare amator de întâlniri amicale la iarb\ verde, cu fotbal, gust\ri, glume [i veselie. Pe atunci D.V. Marin era tân\r, senin, voios ,,ca [oimul cel u[or’’, disponibil, primitor, un amfitrion adev\rat [i un partener de [uete amicale, pl\cute [i inofensive. Nu c\p\tase morga de ast\zi, era mult mai flexibil [i concesiv. Am petrecut multe clipe deconectante (cu familiile), intrate definitiv în memoria afectiv\ [i în firidele înce]o[ate ale timpului.

Dup\ Revolu]ia din decembrie, energiile latente [i neb\nuite ale profesorului de român\ s-au desc\tu[at parc\ dintr-odat\, f\când ca amici]ia de alt\dat\ s\ se estompeze iar drumurile noastre s\ mearg\ paralel, cu rare [i nesemnificative interferen]e. {i a[a au r\mas pân\ azi.

Nu cunosc impulsurile obscure, subcon[tiente (ah, abisalul !) care l-au adus pe D.V. Marin în punctul în care

134

se afl\ acum, când pare în conflict cu toat\ lumea, [i sufer\ de un ciudat complex de superioritate. Nimeni nu este bun, nimeni nu-l pre]uie[te suficient [i mult prea pu]ini `l cunosc.

A f\cut televiziune, radio [i ziar, a ,,rulat’’ în echipe efemere zeci de gazetari [i gazet\ri]e. De fapt, nu p\reau ,,echipe’’ în sensul major al termenului ci grupuscule eclectice [i instabile, risipite rapid [i iremediabil. Au plecat unii, au venit al]ii. Calibrul lor intelectual [i profesional era derutant pentru privitorul atent [i obiectiv: grafomani, diletan]i, impostori, manufacturieri, [arlatani, oportuni[ti, ambi]io[i, veleitari, genii neîn]elese [i, desigur, condeieri one[ti, serio[i [i chiar dota]i pentru greaua meserie gazet\reasc\. Unde sunt ace[ti oameni ? În cele patru vânturi ! Ce a r\mas `n urma lor ? O colec]ie de ziare, o fonotec\ desuet\ [i casetele video ale unei televiziuni cu prea mult parfum amatoricesc pentru a se impune decisiv în câmpul dur [i accidentat al vizualului. Este adev\rat c\ în c\r]ile scoase în ultimii ani – pasabile la o analiz\ riguroas\ – D.V. Marin vorbe[te cu obstina]ie despre curentul cultural-informa]ional pe care l-a n\scut [i l-a promovat în deceniile post-decembriste asumând persoane [i personalit\]i care nu au leg\tur\ direct\ cu mi[carea spiritual\ vasluian\ [i care doar prin exces pot fi revendicate ca apar]inând unui nucleu iradiant. Un curent cultural presupune o ideologie artistic\, o sum\ de tendin]e estetice, un program bine definit, personalit\]i care au aderat explicit [i care sus]in un set de idei structurate, articulate [i coerente. Satisface curentul lui D.V. Marin aceste cerin]e ? Am îndoieli. Poate c\ nu am

135

eu legitimitatea s\ m\ pronun] asupra unui fenomen pe care nu l-am cunoscut din interior. Este posibil – pe de alt\ parte – ca D.V. Marin însu[i s\ fie victima unei auto- iluzion\ri tragice. Timpul – judec\torul nostru suprem, al tuturor – va tran[a problema. Ceea ce este vizibil [i indubitabil nu poate fi pus sub semnul îndoielii: D.V. Marin s-a zbuciumat mult în ace[ti 21 de ani de la Revolu]ie [i, aidoma legendarului Don Quijote, s-a luptat nu o dat\ cu morile de vânt ori cu fantasmele propriei personalit\]i. Mul]i l-au dezaprobat, pu]ini îl în]eleg.

Pe de alt\ parte, pe un versant compensatoriu, trebuie s\ observ\m c\ D.V. Marin este ast\zi un om cu stare: are case, propriet\]i, p\mânturi [i posibil [i bani. Nu este un bugetar s\rac, a[a cum sunt atâ]ia profesori one[ti [i responsabili. A muncit f\r\ z\bav\, a adunat cu grij\ pentru ziua de mâine [i – vorba celor vechi – binemerit\ de la patrie. Aceast\ patrie s-a dovedit pân\ acum blând\ [i tolerant\.

În plan politic, D.V. Marin este c\lit [i t\b\cit: a purtat b\t\lii grele, a închegat forma]iuni politice, la început de culoare verde (ecologiste, nu legionare !), apoi a schimbat direc]ia [i sub sigla altui partid a candidat pentru prim\ria Vaslui [i, fiindc\ n-a fost s\ fie, s-a retran[at rapid pentru un nou asalt. Consilierul jude]ean D.V. Marin este combativ, energic, vizibil [i pitoresc, f\când câteodat\ deliciul presei ,,tabloide’’. {i-a turnat statuie pentru a se pune probabil bine cu posteritatea. Cred c\ s-a gr\bit: e prea devreme pentru statui [i testamente. C\rturarul [i-a f\cut statuie tot a[a cum Minulescu scria roman]e pentru mai târziu, având amândoi probabil îndoieli cu privire la receptivitatea

136

contemporanilor. Cert este c\ D.V. Marin a[teapt\ cu încredere viitorul.

Personaj controversat, uneori contestat violent, alteori acceptat conjunctural, de voie, de nevoie, dar intelectual cu mistica definitiv\ a scrisului, creator inegal [i cu reac]ii umorale, câteodat\ sup\rat pe to]i contemporanii, alteori pe întregul univers (care nu i se supune), capabil de mari declara]ii afectuoase publice, anulate par]ial, în culise de contrariul acestora, nabab media (,,Berlusconi de Vaslui’’- i s-a spus în glum\), etnolog, beletrist, editorialist, [ef de gazet\ [i de [coal\ publicistic\, erijat în mentorul intelectualit\]ii vasluiene, D.V. Marin împline[te în aceast\ prim\var\ 70 de ani. La mul]i ani !

Prof. Teodor Pracsiu,

critic literar, jurnalist, Vaslui 15 martie 2011 Vaslui

Florea Firan, De la Macedonski la Arghezi, ed. Scrisul Rom=nesc, Craiova, 1975: „Profesorului doctorand Dumitru Marin, admira]ia noastr\ pentru contribu]ia `n valorificarea folclorului literar românesc [i pentru realiz\rile remarcabile `n cultura de mas\. Florea Firan, Craiova, 2 iunie 1975”.

137

53. VOCA}IE PENTRU LIMBA ROM+N|

C=nd vorbim de profesorul Marin Dumitru g=ndim la o `ntreag\ genera]ie educat\ [i format\ `n deceniile 6 [i 7 ale secolului trecut, plin\ de priva]iuni dar [i de satisfac]ii ale copil\riei din mediul s\tesc. Fii de ]\rani, avizi de a `nv\]a carte, avizi de cunoa[tere pentru a se lumina. Spun

eu, c\ au tras la carte ca „la sap\”, `n]eleg=nd c\ numai [coala `i poate ridica pe o treapt\ mai `nalt\ de cultur\ [i civiliza]ie, au sim]it chemarea ei. Acest gimnaziu [i liceu din Podu – Turcului, dintr-o zon\ eminamente agrar\ a dat nenum\ra]i speciali[ti `n toate domeniile de activitate, r\sp=ndi]i pe meridianele [i paralelele ]\rii. Printre ei [i „Tric\”, cum `i spuneau unii colegi, sau porecla „Ursul” datorit\ calit\]ilor fizice [i de robuste]e pe care le posed\. Nu `nt=mpl\tor a f\cut lupte. A fost lupt\tor cu adev\rat, un om `n ac]iune permanent\, cu spirit de ini]iativ\, capacitate de organizare, ambi]ie, curaj, tenacitate [i mult\ voin]\. Aceste calit\]i sunt caracteristice r\ze[ilor al c\ror fiu, din satul Giurgiuoana, este men]ionat `n documentele de arhiv\ `nc\ din timpul domnitorului {tefan cel Mare [i Sf=nt. Pe l=ng\ mo[tenirea ereditar\ de la p\rin]i, “Tric\” al nostru a avut marele noroc a fi elevul reputatului normalist Hristache Popa, format `n perioada ilu[trilor pedagogi Spiru Haret [i Simion Mehedin]i. Nu `nt=mpl\tor, din acest sat s-au ridicat mul]i intelectuali din familii ca: Marin, Petrone, Basoc, Ivan,

138

Barb\ras\. Din cei 31 de elevi absolven]i `n anul 1959, 7 au luat bacalaureatul `n prima serie. Printre ei [i Tric\. Colegii de clas\ `l recuno[teau ca fiind unul din cei mai buni la limba rom=n\; pre[edintele cenaclului liceului, voca]ie pe care a avut-o [i o are [i ast\zi. Din noianul de amintiri [i imagini ce ne leag\, 2 din ele sunt elocvente, la mare distan]\ `n timp. Copilul de 11-14 ani care, cu geanta `n spate, destul de grea, avea [i sticla cu lapte pentru abona]i `n permanen]\ [i …profesorul Marin `n ac]iune, la 67 de ani, `n anul 2008 – principal animator la aniversarea celor 55 de ani de la `nfiin]area liceului din localitate. R\m=ne un model de munc\ [i de via]\ pentru genera]iile de azi [i de viitor. La cei 70 de ani de via]\ `i doresc s\n\tate [i putere de munc\ al\turi de familie [i cei dragi.

Prof. Pricope Hristache, fost primar al com. Podu-Turcului,

fost director al liceului

Val Andreescu, Lini[te `n „fa major”, ed. PIM, Ia[i, 2010: „Toat\ stima [i pre]uirea autorului pentru o mare personalitate na]ional\ c\reia `i r\mân profund `ndatorat. Pentru clipele de nelini[te creativ\ ofer o lini[te muzical\. Cu pre]uire, Val Andreescu, Vaslui, 05.06.2010”.

139

54. APICULTOR {I ACTIVIZATOR !

L-am cunoscut pe prof. dr. D.V. Marin la `nceputul anilor 80, t=n\r apicultor - subsemnatul [i mai t=n\r, la cursurile de ini]iere `n apicultur\, o `ntreprindere nobil\ - nou\, a c=ta ?, pentru domnia sa. M-au impresionat privirea sc=nteietoare, „neast=mp\rul” cunoa[terii

specifice intelectualului rasat, `ntreb\rile „provocatoare” motivante at=t pentru elevi c=t [i pentru profesori, pentru prieteni dar [i pentru adversari. Prof. D.V. Marin, `n via]a-i tumultoas\ de pedagog, de modelator a genera]ii de tineri, de liceeni, descoperitor de talente, deschiz\tor de drumuri `n domeniul culturii, al sportului, este iubit, adulat, respectat, urmat dar [i contestat de nonvalori. Formator de opinii, de caractere prin specificul profesiei, ne`n]eles de multe ori, om de cultur\, autor a numeroase volume, vizionar [i inventiv, om de aleas\ noble]e sufleteasc\, de[i pare un dur - i se trage de la lupte, aici am avut privilegiul s\-l cunosc foarte bine, s\-l studiez `n cei peste 30 de ani de colaborare, de asociere de idei [i idealuri, inclusiv `n politic\ [i administra]ie (unde am ajuns consilier jude]ean cu ajutorul dumnealui). Afirm cu toat\ sinceritatea [i convingerea c\ prof. dr. D.V. Marin are un loc aparte `n inimile [i con[tiin]ele multora dintre noi.

140

~n tot ce a f\cut `n `nv\]\m=nt, cultur\, ziaristic\, politic\ dar [i apicultur\ (nu e deloc u[or s\ ai 200 de stupi, azi), a pus suflet, a transpirat [i nu `n ultimul r=nd le-a f\cut cu inteligen]\ [i … [i `nc\ … ceva, acel ceva …. Prof. Marin a emanat un feromon specific m\tcilor prin care i-a adunat pe cei harnici [i i-a izgonit pe tr=ntori. La cei 70 de ani, v\ dorim, domnule profesor, s\ fi]i s\n\tos, s\ v\ bucura]i de via]\ al\turi de cei dragi. Capacitatea creatoare s\ v\ determine s\ s\rb\tori]i [i peste 30 de ani, publicarea a noi volume, eveniment la care s\ ne invita]i [i pe noi. La mul]i ani !

Cu stim\, Ing. Vasile Puf

Director Asocia]ia Cresc\torilor de Aalbine Vaslui Consilier jude]ean

Daniel Grosu, Toamn\ kaki, Tipografia S.C. PRINT MULTICOLOR S.R.L., Ia[i, 2006: „Domnului profesor doctor Dumitru V. Marin, aceast\ toamn\ kaki pentru anotimpul z\pezii de pe flori de cire[, 18 septembrie 2006”.

Simion Bogd\nescu, Poeme Maxime, ed. Cronica, Ia[i - 2007: "Lui Dumitru V. Marin c\ruia `i `nchin aceast\

carte de poeme `n frunte cu stema ! Simion Bogd\nescu,

Giurcani, 7 noiembrie 2009".

141

55. Domnul Prof. Dr. Dumitru V. MARIN personalitate marcant\ a vie]ii culturale, sociale [i politice

a jude]ului Vaslui

~nt=lnirea mea cu domnul Profesor Marin s-a produs `n toamna anului 1979, c=nd debutam ca proasp\t boboc al Liceului de Chimie Industrial\ Vaslui, ast\zi devenit Liceul Umanist „Emil Racovi]\”. Dasc\lul: C=t timp am urmat cursurile

Liceului de Chimie, din 1979 p=n\ `n vara anului 1983, atitudinea sa sobr\, serioas\, dublat\ de o fin\ ironie [i un nedisimulat spirit umoristic, a contribuit la cimentarea leg\turilor dintre noi, elevii [i domnul profesor, c\ut=nd [i chiar reu[ind `n foarte mare propor]ie s\ ne induc\ dorin]a de studii, de cunoa[tere, de a deveni cineva `n via]\, mai ales pun=nd accent pe condi]ia de om cu tot ce decurge din aceast\ tr\s\tur\. S\ v\ spun c\ a(m) fost una dintre cele mai bune clase ale liceului, cu particip\ri multe la olimpiade [i la sesiunile [tiin]ifice ale elevilor tocmai la fazele na]ionale unde s-au luat locurile 1,2,3, ceea ce a sporit reputa]ia liceului dar [i a clasei. Fiind profesor de limba [i literatura rom=n\, domnul Marin a c\utat pe toate c\ile s\ ne conving\ de frumuse]ea literaturii rom=ne, de harul acestui popor din r=ndurile c\ruia s-au ridicat o pleiad\ `ntreag\ de condieri minuna]i care au dus faima acestei ]\ri.

142

Pedagogul: Faptul c\ a `ncercat [i a reu[it s\ ne cunoasc\ a[a cum suntem, diploma]ia [i simplitatea gesturilor cu care reu[ea s\ se apropie de noi elevii [i viceversa, leg\turile pe care le stabilea cu p\rin]ii no[tri, firescul cu care reu[ea s\ se fac\ `n]eles cu cei din jurul s\u, denot\ calit\]ile extraordinare de bun [i fin pedagog, ceea ce completeaz\ profesia de dasc\l, [i f\r\ de care nu se poate vorbi de reu[it\ `n acest domeniu. C\rturarul: Fire ambi]ioas\ dornic\ de cunoa[tere, nu s-a mul]umit numai cu calitatea de dasc\l, cu orele de predare de la catedra de limba [i literatura rom=n\, a c\utat s\ fac\ [i alte lucruri, adic\ s\-[i `mbog\]easc\ orizontul cunoa[terii printr-o munc\ de titan, a[ zice eu ([i nu este deloc preten]ios folosirea acestui cuv=nt) cu pre]ul a zeci [i zeci de nop]i nedormite, a reu[it cu brio s\ termine un doctorat, consfin]it cu publicarea a numeroase c\r]i despre folclorul rom=nesc, acest lucru conferindu-i un loc important `n galeria c\rturarilor, a c\rui mentor a fost Dimitrie Gusti apoi Mihai Pop. C\ este un om iubitor de frumos, de cultur\, o demonstreaz\ [i participarea sa la multe manifest\ri culturale ce au avut loc pe plan local, na]ional [i interna]ional. Cunosc\tor a 4 limbi de circula]ie interna]ional\ (pu]ini se pot m=ndri cu lucrul acesta), profesorul Dumitru Marin a reu[it s\ cunoasc\ [i s\ fie cunoscut de numeroase personalit\]i ale culturii [i [tiin]ei na]ionale [i interna]ionale, [i trebuie spus aici, c\ `nc\ din perioada comunist\ a reu[it s\ cutreiere mari `ntinderi ale Europei,

143

reu[ind s\ fac\ cunoscut spiritul [i cultura rom=neasc\, tradi]iile [i firescul na]iunii rom=ne, cu tot ce are ea mai frumos [i mai trainic, tr\s\turi ce au contribuit la vie]uirea noastr\ milenar\. Gospodarul: Av=nd certe calit\]i de bun organizator [i bun gospodar, iar prin venele sale curg=ndu-i s=nge de ]\ran r\ze[, fiind [i nepot de preot cum singur spunea ([i de aici doza mare de `n]elepciune patriarhal\, care s\l\[luie[te [i iradiaz\ din fiin]a sa) nu s-a sfiit s\ se `nhame la o munc\ nobil\ dar foarte grea la cele aproape 100 ha de p\m=nt [i la vreo 200 de stupi. Om politic [i jurnalist: Dup\ c\derea dictaturii comuniste, s-a implicat `n via]a politico-social\ a urbei, devenind membru fondator al Mi[c\rii Ecologiste din Rom=nia, fuzionat\ mai apoi al Partidului Ac]iunea Popular\, al\turi de cei care i-au devenit [i buni prieteni-profesorii Emil Constantinescu, Zoe Petre, Alexandru Ionescu, [i ei la r=ndul lor, personalit\]i remarcabile `n mediul [tiin]ific [i academic al ]\rii noastre recunoscu]i [i `n str\in\tate pentru valoarea [i contribu]iile lor la via]a [tiin]ific\, cultural\ [i politic\. Energia, realismul, clarviziunea, inteligen]a [i combativismul domniei sale [i-au pus amprenta [i asupra acestei activit\]i, `ncununate de succes, dac\ ne g=ndim la faptul c\, `nc\ de la `nfiin]are, au existat primari [i consilieri locali, jude]eni [i municipali, ale[i mai aproape `n toate comunele [i ora[ele jude]ului Vaslui. Nu a precupe]it nici un efort oric=t de ocupat [i de obosit era, pentru a ajunge oriunde era nevoie de prezen]a sa. A fost respectat, deopotriv\ [i de colaboratorii dar [i

144

de adversarii s\i politici, ace[tia din urm\ nesfiindu-se s\-l atace `n toate felurile [i cu toate mijloacele, mai ales cele aplicate sub „centur\”; cu toate acestea a rezistat cu brio. P\rul c\runt [i cei 70 de ani prin[i `n ecusonul vie]ii, dar iradiind de o energie debordant\ (m\ face s\ `l asem\n „domnului Trandafir” din paginile lui Sadoveanu) la care se adaug\ sf\to[enia, altruismul, bunul sim], umorul de bun\ calitate, ironia fin\ [i disimulat\, cuno[tin]ele vaste din multe domenii, confer\ noble]e [i charism\ persoanei [i personalit\]ii sale, pe care eu, un simplu colaborator [i bun prieten al domniei sale, p=n\ la sf=r[itul vie]ii, o respect [i o `ndr\gesc, [i depun aceast\ m\rturie pentru azi [i pentru mai t=rziu. Carte frumoas\, cinste cui te-a scris ! Televiziune TV.V. cinste cui te-a `nfiin]at ! LA MUL}I ANI CU S|N|TATE DOMNULUI PROFESOR MARIN DUMITRU !

TICU RO{CA ST|NILE{TI, fost elev

Dionisie Vitcu, BULICHERII {I SF+R+IACE din capu' unui actor autohton, ed. Panfilius, Ia[i, 2010: „Coane Mitic\, toat\ admira]ia [i pre]uirea mea, Dionisie Vitcu, 14 ianuarie 2011, Vaslui”.

145

56. UNUI OM ADEV|RAT

Ca unul care-l cunosc pe domnul profesor de c=nd [i-a deschis televiziune (fusesem trimis s\-l supraveghez), pentru c\ m-am [i l-am sim]it totdeauna prieten, pentru c\ am colaborat rodnic de la re-`nfiin]area Jandarmeriei [i p=n\ acum [i pentru c\ [tiu c=t de greu i-a fost, dar n-a cedat,

acum pot spune cu m=na pe inim\, profesorul Dumitru V. Marin este cel care cinste[te meleagurile vasluiene prin pic\tura de cultur\ aruncat\ `n oceanul cunoa[terii. G=ndurile, faptele, sentimentele `n[irate pe foaia de scris, ne descre]esc frun]ile [i ne arat\ o alt\ fa]\ a profesorului. Astfel, ajungem ca `n `nt=lnirile noastre de grup s\ fim m=ndri c\ avem oameni de valoare printre noi [i s\ spunem cu m=ndrie: „este de-al nostru !! “ El a f\cut minuni `n mai multe domenii de activitate (ca exemplu, adversarii i-au organizat ambuscade, mai ales `n campaniile electorale) de[i, n-a fost ajutat, ci, dimpotriv\ (chiar a[a zi[ii prieteni `l turnau la poli]ie sau la noi), a[a c\ a trebuit s\ asigur\m ordinea [i lini[tea at=t pentru el c=t [i `n timpul marilor manifest\ri cu public. N-au fost niciodat\ incidente. ~n acest moment al vie]ii, o felicitare, un g=nd, o `mbr\]i[are sufleteasc\ de prieten

Colonel Paul Sm=nt=n\, [eful Jandarmeriei Vaslui

146

57. URARE {I REPRO{

A[a cum v=rsta maturit\]ii istoricului este atins\ la 60 de ani, cu siguran]\ o personalitate complex\ precum cea a domnului Dumitru V. Marin [i-a atins apogeul la 70 de ani. Ziarist, om de afaceri [i istoric al literaturii, Dumitru V. Marin a marcat indubitabil evolu]ia post-decembrist\ a jude]ului Vaslui. Cine nu [i-

l aduce aminte `nc\ din 1990 dup\ miezul nop]ii transmi]=nd [tirile locale folosind frecven]a TVR-ului… De la acele greut\]i ale `nceputului p=n\ la „mogulul” media de acum a fost un drum lung, dar cu siguran]\ plin de satisfac]ii pentru profesorul, at=t de activ ast\zi. Ca prieten, `i urez s\n\tate, putere de munc\ [i succese profesionale. Dincolo de a fi un om f\r\ p\cat, `i repro[ez, totu[i, tot prietene[te c\ se face vinovat de existen]a pe pia]a media din jude]ul Vaslui [i a unor ziari[ti ca „g=ndacii de b\legar” care n-au nimic sf=nt [i nici profesionalism. Dar cum s\ nu fie [i rebuturi `ntr-o asemenea important\ {coal\ de pres\ …

Cu stim\,

Prof. Adrian Solomon, deputat P.S.D., B=rlad

147

58. DUMITRU V. MARIN - MARC| ÎNREGISTRAT|

În admirabila comedie amar\

„Steaua f\r\ nume” de Mihail Sebastian exist\ o replic\ a unui personaj, cred c\ e vorba de [eful g\rii, o replic\, ziceam, de o des\vâr[it\ simplitate, dar care, nici eu nu [tiu de ce, î]i r\mâne în minte. „Cum trece vremea, domnule !” zice

personajul acela nostim. {i zice asta de fiecare dat\ când mai trece f\r\ s\ opreasc\, la o or\ fix\, un tren prin gara lui ne[tiut\ de lume [i când, astfel, mai afl\ [i el cât e ceasul ca s\ mai potriveasc\ ar\t\toarele pendulei defecte din mizerul s\u birou. Tot astfel cred c\ am exclamat [i eu, ori m\car am gândit vorbele acelea, când am aflat c\ Marin, Dumitru V. Marin – dac\ chiar îmi pretinde]i s\ fiu mai exact – împline[te 70 de ani. Crezusem c\ pentru tipul acesta timpul s-a oprit în loc [i el func]iona în afara lui, dar uite c\ [i eu, acum, trebuie s\ mai ac]ionez ar\t\toarele vremii sale [i s\ constat surprins: „Cum trece vremea, domnule!”.

Se poveste[te, poate e o glum\, c\ la un meci de fotbal crainicul transmisiei radio era regretatul Sebastian Domozin\, care vorbea repede ca o mitralier\. {i tot transmitea el fazele, descria ce se petrece pe teren [i se agita, [i vorbea rapid [i neostenit, pân\ ce antrenorul echipei Universitatea Craiova s-a apropiat nelini[tit de el la marginea terenului [i l-a rugat: „Nea Sebi, te rog eu, vorbe[te mai rar c\ juc\torii mei nu pot ]ine ritmul cu

148

mata. I-ai obosit de tot”. Cam a[a cred c\ e [i cu timpul lui D.V.M. {i-a dat seama c\ nu poate ]ine ritmul cu omul acesta mult prea preocupat s\ le fac\ pe toate [i l-a l\sat în pace. Iar noi am fost fra]i cu timpul [i l-am l\sat în pace pe Marin, [i uite c\, pe ne[tiute [i pe neobservate, Marin Dumitru a ajuns la 70 de ani, l\sând în urm\ timpul. Când i-ai f\cut, domnule ? Dar îi ai, c\ nu prea se vede ?! {i dac\ tot face dumnealui profesorul acum o vârst\ rotund\ [i frumoas\, hai s\ vorbim despre el. Ce po]i îns\, s\ spui despre D.V.M. ? C\ e ca un magnet de-acela c\ruia îi zicem potcoav\ [i care atrage c\tre el, cu maxim\ rapiditate, pilitura de fier ce încorporeaz\ pân\ dincolo de satura]ie r\ut\]i, invidii [i antipatii ? C\ e ca un sac de box care încaseaz\ lovituri directe, rapide [i seci, f\r\ s\ se clinteasc\ ? În chestia asta, omul e foarte, foarte talentat. Virtutea lui (sau defectul ?) este îns\, c\ merge mereu înainte [i pare a nu se sinchisi de ce i se întâmpl\. Asta îi îndârje[te poate pe inamici, iar pe el loviturile îl antreneaz\ [i îl fortific\.

Stau [i m\ întreb de ce trebuie s\ scriu ceva despre D.V.M. Ce m\ leag\ pe mine de el, în afara unei solidarit\]i de breasl\ ? Constat c\ am tendin]a chiar de a-i lua ap\rarea [i nu [tiu de ce trebuie s\ fac asta. Fiindc\ eu nu cred c\, vreodat\, mi-a creat nelini[ti sau insomnii o debordant\ simpatie fa]\ de acest om. Nici prieten nu mi-a fost, l-am cunoscut fiindc\, într-o institu]ie de cultur\, am fost colegi de serviciu în urm\ cu vreo patruzeci de ani („Cum trece vremea, domnule !”) [i cred c\ nici atunci nu ne agream prea tare. Avea el ceva care punea distan]\ între el [i sufletele care îl înconjurau, a[a era el, nu [tiu de ce îl f\cuse mama lui a[a. Dar pe mine

149

individul nu m\ deranja, îl luam, cum se zice, a[a cum e. El nu-mi strica niciodat\ ziua când îl vedeam, poate [i fiindc\ eram preocupat mereu s\-l re-descop\r fiindc\ [tiam c\ merit\ efortul. Merita fiindc\ f\cea parte din categoria oamenilor care nu stau niciodat\ degeaba. A oamenilor care gândesc [i se mi[c\ mereu, care sunt ini]iatori, care încep mereu câte ceva [i care parc\ ar vrea s\ fac\ totul. Acesta era Marin Dumitru atunci [i am în]eles c\ nu s-a schimbat niciodat\. Aud c\ [i acum e la fel. Un om care face, creeaz\, construie[te, edific\.

Cred c\ dac\ nu ar fi existat, Dumitru V. Marin ar fi trebuit inventat altfel. La fel de iste], de inventiv [i de harnic, la fel de inteligent, dar ceva mai pu]in orgolios. Oameni buni, a]i fi fost mai lini[ti]i dac\ el ar fi fost mai pu]in orgolios ? A]i fi câ[tigat ceva în plus ? Eventual, mai mult loc sub soare ? Un mare gânditor francez spunea c\ „dac\ n-am fi orgolio[i nu ne-am plânge de orgoliul altora”. V\ spune ceva asta ? Eu cred c\ omul despre care scriu aici nu a împiedicat niciodat\ pe nimeni s\ înve]e carte, s\ studieze folclorul românesc [i s\ scrie despre acesta, nu a oprit pe nimeni s\-[i fac\ televiziune, radio [i ziar, s\ scrie c\r]i, s\ se afirme ca întreprinz\tor privat [i s\ devin\ capitalist. Dac\ el a f\cut toate acestea [i, între timp, nu a împiedicat pe nimeni s\ fac\ la fel, care este vinov\]ia lui ? V\ deranjeaz\ c\ e orgolios [i egocentrist ? Lezeaz\ asta în vreun fel interesele, averea [i cariera dumneavoastr\ ? V\ tulbur\ cumva somnul sau digestia ? Dumitru V. Marin nu poate fi ca mine, ca dumneata [i ca al]ii, ca to]i ceilal]i. E ca el. D.V.M. este pur [i simplu o marc\ înregistrat\. Treaba lui dac\ scrie c\r]i despre el, ori dac\ î[i face statuie. O face pe banii lui. Aud c\ se

150

vrea a fi înscris pe lista cet\]enilor de onoare ai ora[ului Vaslui. {i ce-i cu asta ? L\sa]i-l s\ cread\ c\ merit\ aceast\ recunoa[tere a valorii sale. V\ dau cuvântul meu de onoare c\ [i eu mi-a[ dori asta. L\sa]i-m\ [i pe mine s\ fiu chiar convins c\ a[ merita aceast\ demnitate. {i întreb: exist\ cineva care nu [i-ar dori acela[i lucru, nutrind aceea[i convingere ? Sunt sigur c\ toat\ lumea [i-o dore[te [i poart\ convingerea c\, chiar merit\ asta. D.V.M. nu are voie s\ vrea asta ? El cere, dar nu poate lua mai mult decât i se d\. Toat\ lumea cere câte ceva, orice, m\car [i numai s\n\tate, dar nu poate primi decât atâta cât ceilal]i, ori Divinitatea cred c\ merit\ a i se da. Atâta cât i se cuvine. {i punct !

Eu, cu D.V.M. nu m-a[ certa niciodat\ fiindc\ nu mai am timp s\ m\ împac. Dar pot eu oare s\ sugerez [i altora s\ fac\ [i s\ cread\ la fel ? Am înv\]at de la el tenacitatea, perseveren]a [i cum s\ lup]i pentru un ideal. A[ mai vrea s\ înv\] [i cum s\ par a fi f\r\ sfâr[it, ca el. {i v\ spun: dac\ d\ [i el un pahar cu vin de ziua lui, pe 28 aprilie, m\ duc acolo la petrecerea aceea ca s\ ciocnim cu o licoare [i s\-i pot spune, sincer [i voios: LA MUL}I ANI, CU S|N|TATE, FERICIRE {I ÎMPLINIRI ! Pute]i face to]i asta. La asemenea ocazii e bun\ o vorb\ bun\. O lumânare nu pierde nimic dac\ aprinde o alt\ lumânare…

De la Slobozia, Ialomi]a,

George Stoian, publicist

151

59. UNDEVA, LA ~NCEPUT

Camera-i una mic\, de hotel. Dac\ are vreun patru pe trei. E `mp\r]it\ `n dou\ de un perete cu un geam. De cele dou\ p\r]i ale peretelui c=te o mas\. Cea dinspre u[\ e verde. Cealalt\ nu are fa]\ de mas\, e camera cu scule: dou\ casetofoane, un cd-player [i un mixer la

care te uitai cu sfin]enie. Cred c\ era [i un pick-up acolo. ~n pere]i ag\]ate dou\ boxe. Pe pere]i fuseser\ puse cartoane de ou\. Nimic nu antifona mai bine. Deasupra lor, p=nza de sac. Acum `ns\, camera-i goal\. A r\mas doar microfonul cel mare sp=nzurat de tavan. Plute[te `ntr-un nor de fum de-l tai cu drujba. -Auzi, b\ ? Dac\ \sta de la CNA vrea s\ vad\ studioul `n noaptea asta ? -N-o s\ poat\, c\ st\m de partea astalalt\ a u[ii [i-o bloc\m. O s\ cread\ c\ s-a stricat `ncuietoarea [i se potolesc ei p=n\ diminea]\. Dup\ aia mai vedem. -D\ dracu’ peste noi dac\ se prinde Marin ! -Las\ m\, c\ nu d\ el pe aici s=mb\t\ seara. Hai, mai bine jos s\ vedem ce-i la chef ! Jos, barul se umpluse demult. Iar boxele care alt\dat\ st\teau pe pere]ii radioului furnizau un fel de discotec\. De altminteri, toate sculele, cd-urile [i casetele radioului veniser\ la chef. {i angaja]ii. Lipsea doar microfonul cel mare. A[a ne petreceam unele s=mbete c=nd, ne adunaser\m la jum\tatea anilor ’90 o foarte mi[to ga[c\ la Unison Radio Vaslui. Ne umpleam timpul

152

[i f\ceam [i un ciubuc de la s\rb\toritul care se l\uda c\ la cheful lui au pus muzic\ “oamenii de la radio”. Datoria lui era doar s\ ne primeasc\ pe to]i. Cred c\ dup\ at=]ia ani `i eram dator cu m\rturisirea asta, profesorului Marin. Sper s\-l amuze de[i, sunt convins c\ dac\ ne afla atunci, ne-ar fi rupt urechile. {i nu numai. Noaptea aceea a fost cu at=t mai interesant\, cu c=t a doua zi se a[tepta un control de la CNA. Iar atunci, pentru c=teva ore radioul nu a mai existat. Nu s-a aflat `ns\, c\ci ga[ca de atunci f\cuse o echip\ f\r\ niciuna din tehnicile de team-building dezvoltate ast\zi. B\nuiesc c\ a fost una dintre cele mai bune perioade din istoria radioului [i a presei rom=ne[ti. Singurul motor care ne `mpingea `nainte era entuziasmul. Se lucra aproape f\r\ bani, ore `n [ir [i f\r\ a avea un barometru exact a ceea ce f\ceam. Mai exact, f\ceam doar ce ne pl\cea. La fel ca alte zeci de radiouri care `mp=nziser\ Rom=nia. Vremea re]elelor nu ap\ruse. Aveai astfel posibilitatea de a lucra cam peste tot. Am `nv\]at s\ facem [tiri, sport dar eram [i dj. Nu exista munc\ s\ nu o fi f\cut `ntr-un astfel de radio. Intuitiv [i f\r\ modele se puneau bazele meseriei. Mai important de at=t `ns\, era s\direa microbului. Care i-a `mboln\vit pe to]i din ga[ca aceea minunat\. Clara Bi[oc [i Viorel Oprea au f\cut ziare `n continuare. Iulian Cazacu s-a ]inut de radio ani de zile. Lucian P=rvoiu e la TVR ca [i Corina Radu, Elena Livinti `n publicitate, Mi[u Ursu, dup\ ani de jurnalism a ales Anglia. Nu mai [tiu ce fac Irinel Livi]\ [i Florin Palade. Iar de Ciprian Ro[ca am auzit c\ s-a `ntors la meseria sa de constructor. Sper c\ Mihaela Manu scrie `n continuare. Ea a fost cea care ne-a furnizat suportul

153

primelor buletine de [tiri: fi[e de observa]ie de la policlinica de peste drum. ~i sunt dator pentru asta profesorului Marin. C\ ne-a dat locul unde s\ ne adun\m [i c\ ne-a l\sat s\ cre[tem cum am crezut noi de cuviin]\. {i c\ ne-a suportat, a[a c=te am f\cut [i noi. Dup\ ani, am ajuns s\ cunosc bine realit\]ile din presa rom=neasc\. ~mi dau seama acum, c\ nu i-a fost deloc u[or s\ ]in\ `n picioare locul \la. Nu le [tiu, dar b\nuiesc presiunile politice sau pe cele financiare. {i-i apreciez acestui om ambi]ia [i cerbicia cu care [i-a ]inut afacerea. Dou\zeci de ani pentru o institu]ie de pres\ cu acela[i patron, `n ]ara asta, trebuie s\ fie un fel de record. Iar asta nu se poate realiza aici dec=t albind `nainte de vreme. ~i doresc s\-[i p\streze ambi]ia [i s\ aib\ r\bdare. Iar celor care vor p\[i din urma noastr\ s\ [tie c\ e un loc norocos.

Ziarist, C\t\lin Striblea,

fost [eful sec]iei rom=ne BBC redactor Realitatea TV

4 aprilie 2011

Mihai Ungureanu, Familia [i Univesrul Educa]ional, Dic]ionar, ed. PIM, Ia[i, 2007: "Domnului profesor DUMITRU V. MARIN, cu tot respectul ce i-l port. Vaslui, 25.03.2008".

154

60. INI}IATORUL CURENTULUI INFORMATIC

Despre persoana domnului profesor Dumitru V. Marin trebuie s\ recunosc c\ [tiu mult mai pu]in dec=t [tiu al]ii de pe aceste meleaguri [i acest lucru dintr-un motiv bine `ntemeiat. ~ns\ pot din toat\ inima s\-l felicit, acum la ceas aniversar, pentru tot ce a `ncercat s\ fac\ `n via]a sa. Unii au s\ spun\ c\ a reu[it, al]ii c\ nu. Important

este c\ a fost ini]iatorul unui curent informatic `n toate domeniile, care nu poate dec=t s\ aduc\ beneficii. Pentru mine, ca prefect al jude]ului Vaslui, dar [i pentru Institu]ia Prefectului Jude]ul Vaslui, colaborarea cu mass-media local\ este foarte important\, iar din acest punct de vedere pot spune c\ grupul de pres\ pe care domnul Marin `l conduce de at=]ia ani a fost un bun colaborator [i e taman ce a f\cut foarte bine [i Dumnealui. Consider c\ orice om care se implic\ `n via]a unui jude], fie ea cultural\, social\, informatic\, economic\ sau administrativ\, trebuie respectat pentru munca lui. {i felicitat ! Acum, la ceas aniversar, c=nd omul Dumitru V. Marin `mpline[te frumoasa v=rst\ de 70 de ani, am pl\cerea s\ `i urez din inim\ mult\ s\n\tate [i putere de munc\. “La mul]i ani”, domnule profesor !

Medic vet. Levente Csaba Szekely Prefectul jude]ului Vaslui, 22 martie 201

155

61. M|RTURIE PENTRU UN OM AL CET|}II !

…Domn impetuos, fire voluntar\ [i nonconformist\, care nu i-a f\cut via]a prea u[oar\, dar i-a dat totdeauna libertatea de op]iune. {i nici cei din jurul s\u n-au dus-o pe roze. Mereu “Gic\ contra”, nu chiar aduna aplauze, pe mul]i reu[ind s\-i sâcâie pân\ la disperare. Parc\ este într-o b\t\lie

continu\ cu to]i [i cu toate din jur. Un ve[nic explorator, un nemul]umit, un om al Cet\]ii gata oricând s\ contribuie la rezolvarea diverselor probleme, sau mai degrab\ s\ le suceasc\, s\ le învârteasc\ [i s\ le întoarc\ domnia-sa pe toate fe]ele spre a le g\si solu]ia optim\. Acum, când m\ întorc cu gândul la anii imediat dup\ '89, îmi dau seama cât\ dreptate a avut [i cât\ asumare [i-a luat înfiin]ând primul post de televiziune local. O provocare extraordinar\ pentru prof. D.V. Marin, dar [i pentru cei ce l-au înso]it în aceast\ temerar\ ac]iune: pentru Valeriu Ani]ei care a g\zduit studioul în birourile institu]iei sale de la ITA, pentru prof. Alexandru Poam\, pentru prof. Dan Cri[an cu o super-ureche muzical\, pentru arh. Agrigoroaie care a f\cut prima sigl\ a studioului, [i pentru mine, desigur, [i pentru operatorii Avram, D\r=ng\, L\z\rescu etc. care tremurau cu caseta la releul de pe dealul Tanacului [i pentru întreaga echip\ de entuzia[ti. Cât\ exuberan]\ [i cât\ pasiune în acele stâng\cii de început. Era la sfâr[it de decembrie 1990. Erau primele s\rb\tori cu adev\rat libere. Eram în stare atunci s\ d\râm\m [i mun]i, dar\mite s\ nu-l

156

sprijinim pe impetuosul D.V. Marin în realizarea unui studio de televiziune. {i u[or, u[or, cu trud\ [i multe greut\]i tehnice, emisiunea a c\p\tat contur [i personalitate. În timp, unii au renun]at, al]ii au r\mas colaboratori, unii au plecat pentru totdeauna s\ vegheze din înaltul cerurilor [i al]ii ne-au luat locul, iar cei cu oleac\ de har [i cu ceva munc\ au reu[it s\ deprind\ tainele acestei nobile, ingrate [i de loc u[oare meserii, unii ajungând la frumoase performan]e. {i dintre cei de pe la `nceput, cam singurul D.V.Marin s-a-nvârto[at s\ r\mân\ pe baricade neobosit, ne`nduplecat [i de neclintit în a-[i urm\ri scopurile propuse, inclusiv cele materiale. O benefic\ înc\p\]ânare, cred eu, [i pentru familia sa, Dumnezeu s\ le dea s\n\tate, dar mai ales pentru conjude]enii s\i. {i-apoi cum s\-]i aju]i semenii dac\ un ai mijloacele necesare!? {i atunci le-a g\sit sau le-a creat. Cu insisten]\ [i cu sacrificii. {i al\turi de studioul TVV a înfiin]at Unison Radio, în noiembrie 1993. A înfiin]at filiale la Bârlad pentru a cuprinde întreg jude]ul. A editat ziarul „Meridianul”. Toate tribune pentru informa]ii, pentru dezbateri [i pentru opiniile tuturor vasluienilor. Iar la toate acestea trebuie s\ ad\ug\m [i contribu]ia domniei sale la rezolvarea treburilor cet\]ene[ti în calitate de consilier jude]ean 20 de ani. Am avut ocazia s\ asist de multe ori la [edin]ele acestui for (suprem) de conducere a treburilor jude]ului [i de fiecare dat\ am remarcat interven]ia deschis\, iscoditoare [i curajoas\ prin abordarea subiectelor. Venit de pe dealurile de la Podu Turcului, D.V. Marin a adoptat Vasluiul [i ]inutul vasluian cu toat\ fiin]a sa. A îndr\git locurile [i oamenii [i le-a d\ruit mare parte din munca sa. S-a zb\tut,

157

s-a zbuciumat întorcând lucrurile pe toate fe]ele, mereu vocal, mereu atr\gând aten]ia, mereu prezent în mijlocul evenimentelor stringente ale comunit\]ilor vasluiene. Pentru c\ a fost mereu un om al cet\]ii. E clar, `n: TVV … 15, MERIDIANUL, ax\ cultural\, Revista Ion Creang\ [i Tudor Pamfile, Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, „TV.V. - Vaslui - Rom=nia - Europa (2011), ziarul Meridianul. Iar când timpul i-a permis, s-a ocupat un pic [i de sufletul s\u. {i a[a îi apare, în 1998, romanul “Z\pada pe flori de cire[ (în spa]iul pentru iubire)”, o delicat\ poveste a unei iubiri neconsumate în plenitudinea ei, cu încurc\turile, amân\rile [i tergivers\rile tomnatecului îndr\gostit, care nu are curajul faptelor simple, tran[ante, îndr\zne]e, prea marcat de precepte morale bine statuate, s\n\toase, desigur, [i de un bun sim] propriu spiritelor înalte. E o alt\ fa]\ a b\t\iosului profesor aflat singur în penumbra camerei sale de tain\. A[adar, în ciuda opozan]ilor domniei sale, nu pu]ini la num\r, nici foarte binevoitori, nici prea îng\duitori, D.V.Marin va r\mâne în con[tiin]a vasluienilor, avându-[i soclul s\u bine-meritat de pe care, chiar dac\ preopinen]ii ar dori, nu-l vor putea da jos. ... Faptele [i opera domniei voastre, stimate domnule prof.dr. D.V.Marin, [i-au pierdut calitatea de efemeride mu[când, f\r\ t\gad\, din clipa etern\ a timpului. C=nd [i c=]i vor putea s\ v\ egaleze ?

Prof. {tefan {erban, Ia[i

fost Director al Centrului de `ndrumare a crea]iei populare

158

62. O PREZEN}| ACTIV| DE PESTE DOU| DECENII

Nu se terminase de împr\[tiat cartu[e prin locurile bine alese ale Bucure[tilor [i nici lini[te nu era în restul ]\rii, când cei din zona – devenit\ Nord - Est, au descoperit un post nou de televiziune. Se instalase undeva pe grila TVR 2, care oricum nu acoperea decât foarte pu]in din

timpul zilei [i l\sa libere orele din noapte. Când informa]ia s-a întregit – aflând c\ se emite de la Vaslui – atunci se mai impunea cunoa[terea persoanei c\reia îi apar]ine ini]iativa. Profesorul Dumitru Marin, doctor în filologie, nu era necunoscut dar nici nu se a[tepta prea mult\ lume s\-i descopere spiritul antreprenorial. Aceast\ ultim\ dimensiune a personalit\]ii sale s-a impus [i mai mult dup\ 1992, când a ap\rut Legea Audiovizualului. Licen]a de emisie cu nr. 001, eliberat\ de proasp\tul CNA, va pleca la Vaslui. Ce s-a întâmplat în dou\ decenii cu TV Vaslui ? Ce r\sunet au avut activit\]ile televiziunii vasluiene ? De unde s-au adunat (format) gazetarii? Cum le-a fost p\strat entuziasmul tuturor din echip\ [i a telespectatorilor ? Care au fost pârghiile permanente ale rezisten]ei în fa]a deloc u[oarei concuren]e ?

159

Multe vor fi întreb\rile pentru o zon\ niciodat\ economic dezvoltat\, cu faim\ în dificila acumulare a resurselor dar [i greu de egalat în istoria cultural\, spiritual\, în devo]iunea pentru mai binele cu înf\]i[are uman\. Într-o noapte de toamn\, destul de târziu dup\ miezul ei, sosea la Vaslui, în 1993, regizorul Constantin Vaeni pentru autorizarea primului studiou de radio [i de televiziune. În timp ce gazda avea emo]ii [i mult\ oboseal\ adunat\, oaspetele se întreba dac\ exist\ premise de func]ionare a postului a[ezat într-un spa]iu modest ca întindere, într-o zon\ în care economia c\dea mai repede decât în alte p\r]i, acolo unde nu exista o tradi]ie audiovizual\. Asemenea îndoieli s-au mai exprimat, preocuparea pentru ce se va întâmpla cu TVV [i Radio UNISON au r\mas constante, numai c\ patronul acestora, om cu carte [i cu c\r]i, avea secretele lui. G\sea resurse acolo unde nu b\nuiai, cre[tea oameni pentru tot spa]iul audiovizual din Vaslui, ba [i pentru vecini, continua s\ cread\ c\ nimeni nu-l va l\sa singur, c\ nimic nu face doar pentru el. Dup\ dou\zeci de ani, pu]ini vor fi cei care nu au auzit de prof. dr. Dumitru Marin, de radiourile [i televiziunea sa, de înc\p\]ânarea lui rodnic\, de buna a[ezare în spa]iul cultural românesc [i de zvâcnirile europene ale presei de la el dezvoltat\. Dac\ tot ce a f\cut, `nc\ nu-i este îndeajuns, atunci s\ dorim ac]iunilor sale într-un ton clasic, Vivat, Crescat, Floreat!

Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, Univ. "A.I. Cuza" Iasi

fost inspector CNA

160

63. C|LIN POPESCU -T|RICEANU, PRIMUL MINISTRU, ARE ~NCREDERE ~N MARIN

DUMITRU

Stima]i cet\]eni ai Vasluiului,

1 iunie marcheaz\ un moment important `n acest an (… 2008): Vom avea alegeri locale. Cred c\ Vasluiul, ca [i alte ora[e din ]ar\, are nevoie de o schimbare, care s\ fie adus\ de oameni cu credibilitate [i onestitate, care s\ propun\ proiecte

`n folosul comunit\]ilor lor. Actuala administra]ie local\, condus\ de at=]ia ani de PSD, ne-a ar\tat ce poate face. De aceea, v\ propun s\ `i acorda]i `ncrederea dumneavoastr\ profesorului Marin Dumitru, un om care provine din comunitatea vasluian\ [i care [tie foarte bine ceea ce ar trebui f\cut pentru Vaslui. Vasluiul trebuie s\ intre `n categoria ora[elor dezvoltate ale Rom=niei, unde s\ se poat\ tr\i ca `n urbele din vestul Rom=niei sau `n alte ora[e dezvoltate din Europa. Trebuie f\cute investi]ii importante `n infrastructur\ [i, mai mult dec=t at=t, trebuie create locuri de munc\, condi]ii pentru investitorii rom=ni [i str\ini. Lua]i exemplul altor ora[e din ]ar\ precum Sibiu, Arad, Baia Mare sau Satu-Mare, sau dac\ vre]i alte ora[e din ]ar\ care au reu[it s\ atrag\ investitori str\ini, chiar din sudul Rom=niei, precum C\l\ra[i [i Giurgiu.

161

Aceasta este solu]ia pentru bun\starea dumneavoastr\ [i sunt convins c\ vot=ndu-l pe Marin Dumitru ve]i avea la conducerea Prim\riei un om care s\ asculte problemele dumneavoastr\ [i s\ le aduc\ cea mai bun\ rezolvare. Eu am `ncredere `n domnul profesor Marin Dumitru [i v\ recomand [i dumneavoastr\ s\ `l sus]ine]i! (Meridianul, an X, nr. 19 (748), joi, 22 mai 2008, pag.5)

prim-ministru, C\lin Popescu T\riceanu,

Pre[edinte PNL

Mihaela B\bu[anu Amalanci, Adev\rata fericire, True happiness, ed. PRO PLUMB, Bac\u, 2010: „Domnului Dumitru V. Marin, cu aleas\ pre]uire [i considera]ie. Fosta Dvs. elev\ de la L.M.K., martie 2011”

Horia Zilieru, Nun]ile efemere, ed. Junimea, 1972: „Pentru Doamna [i Domnule Marin, aceast\ carte, ca un `nceput de prietenie, `n semna de afec]iune de la un muntean devenit moldovean., 22 decembrie 1972, Hu[i”.

162

64. ~L RECUNOSC…

L-am cunoscut pe profesorul Dumitru V. Marin cu ani buni în urm\, atunci când întemeia în Moldova un grup de pres\ novator [i democratic. ~mi amintesc de semn\tura de pornire pe care i-am dat-o ca director general al TVR-ului. Dasc\l, publicist,

editor, om de comunicare prin radio [i televiziune, D.V. Marin este emblematic pentru ceea ce socotesc a fi elita ne[tiut\ a ]\rii, cea care modeleaz\ mentalul colectiv contemporan, motorul progresului local, adesea necunoscut. Numai c\ D-sa are [i contribu]ii de valoare na]ional\ [i este destul de apreciat… De c=te ori a avut ocazia, m-a intervievat pe temele cele mai diverse. La 70 de ani ai s\i îi urez acestui fiu al p\mântului moldav, unde se încruci[eaz\ – antropologic [i etnografic – R\s\ritul stepei cu tradi]ia brazdei [i a p\durii, noi biruin]e culturale.

Acad. R\zvan Theodorescu, Bucure[ti

163

65. PRIETENUL MEU DE SUFLET, D. V. MARIN

MOTTO: "Dac\ m\ bucur c\ `nv\] ceva nou, este s\-l `mp\rt\[esc [i altora" Seneca

Prof. dr. D. V. Marin este licen]iat `n filologie [i `n limbi str\ine, doctor `n filologie, publicist, eseist, etnolog, romancier, consilier local [i jude]ean, vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom=nia, director general al celor patru mijloace mass-media: primul post TV (5 dec. 1990);

primul post Radio (1992), ziarul „Meridianul”(1996) etc. A realizat interviuri [i transmisiuni directe cu 6 pre[edin]i de stat, 14 prim-mini[tri, zeci de mini[tri [i parlamentari. A scris peste 1000 de articole [i editoriale [i patru volume enciclopedice despre „Curentul cultural - informa]ional”, unic `n istoria jude]ului Vaslui: „TVV - 15 - `n explozia cultural - informa]ional\ din jude]ul Vaslui”; „Meridianul - ax\ cultural - informa]ional\”; „Unison Radio Vaslui [i B=rlad”; opere: Tudor Pamfile, „Basme”, „Liceul Mihail Kog\lniceanu” (1990); „Tudor Pamfile [i revista ION CREANG|”, 1998; „Z\pada pe flori de cire[” - roman, 1996 - citit, `nsu[it, citat [i reverberat de c=nd a ap\rut …; „Festivalul Na]ional al Umorului Constantin T\nase, Vaslui - 40” (2010), `nf\ptuiri uria[e. „~n via]\ nu putem fi de[tep]i toate cele 7 zile ale s\pt\m=nii: Esen]ialul e s\ nu fim pro[ti `n toate 7” sau

164

„Dumnezeu ne-a dat libertatea de a munci pentru a ne bucura de via]\, chiar dac\ pentru a fi o zi rege, trebuie s\ fii 6 (din 7) sclav”. {i `nc\ una cu r\sunet [oc: „Sunt mul]umit `n m\sura, `n care [i cei de l=ng\ mine sunt mul]umi]i”. Toate aceste expresii care-i apar]in [i lumineaz\ via]a profesorului dr. Dumitru V. Marin. A publicat mii de articole [i editoriale, grele ca metafor\ [i vorb\ de spirit, pentru ca oamenii s\ tr\iasc\ mai bine [i `n `n]elegere. D.V. Marin este [i un bun vorbitor, c=nd vorbe[te se face lini[te `n jur. Este un pilon cultural ce sus]ine puntea `ntre trecut, prezent [i viitor - o legend\, o enciclopedie, un Univers `n Univers. Pentru toate acestea este respectat [i trebuie s\-l apreciem ca o adev\rat\ valoare. Contemporani, nu-i tulbura]i viitorul [i nici Eternitatea (zice [i Ioan M=cnea, poet). Este adev\rat c\ ce iese din peni]a sau din gura lui este inconfundabil, inimitabil. {i aceasta nu numai din punct de vedere al calit\]ii, ci [i din acela al personalit\]ii, al „patinei” [i culorii proprii. Este un om `n care Dumnezeu n-a f\cut economie c=nd a turnat darurile sale: putere de munc\, inspira]ie, generozitate, iubire de oameni, caracter ales, de o rar\ delicate]e, frumuse]e, armonie a trupului [i spiritului. Tot ce scrie [i face e cu pasiune, talent [i dragoste. Onest, competent, tenace, ferm `n opinii, mereu `n ofensiv\, u[or inflamabil [i de ne`ndoielnic\ probitate moral\, D.V. Marin poate `ndura multe, dar nu suport\ starea de umilin]\ [i de deposedare a bunurilor sale de c\tre unii „servitori” pe care i-a scos din pu[c\rie [i i-a plantat [efi la ziar, [i c=nd s-au v\zut a[a de mari, l-au tr\dat f\r\ cel mai elementar regret sau p\cat !

165

Acum, c=nd a atins o v=rst\ rotund\, [i-mi revin `n memorie, cei 40 [i ceva de ani, de c=nd l-am cunoscut, m\rturisesc c\ sunt bucuros s\ constat c\ nici `nf\]i[area fizic\ [i nici h\rnicia sa profesional\ nu tr\deaz\ cei 70 de ani de via]\. Geneza, tinere]ea, apogeul [i triumful societ\]ii Cvintet TE-RA, ca [i ascensiunea culturii jurnalistice, care se identific\ cu universul de energie, tinere]e [i maturitate, consumate de acest f\uritor, de pe primul loc, pe care `l ocup\ prof. dr. Marin. Valen]ele de dasc\l, de promotor mass-media, inteligen]a, r\bdarea, tactul, spontaneitatea, imagina]ia [i inventivitatea sunt o dreapt\ cump\n\ pentru el [i pentru via]a tinerei genera]ii [i cultul pentru `nainta[i dar [i pentru urma[i. Opera marelui profesor D.V. Marin r\m=ne neclintit\ la uzura timpului [i e tot mai mult sl\vit\ … La acest moment de s\rb\toare s\ `nchin\m un pahar de admira]ie [i pre]uire pentru minuna]ii arhitec]i spirituali ca D.V. Marin - un gen de poian\ de lumin\ a vie]ii [i pentru cei care ni l-au d\ruit, care arde multe c\r\mizi pe altarul progresului nostru cultural - informa]ional … Pentru mine s\rb\torirea acestui valoros Om [i Domn reprezint\, `ntr-un anumit fel, Victoria luminii asupra `ntunericului, Victoria realit\]ii asupra neadev\rului … G=ndind la superioritatea sa spiritual\ [i cultural\ - [i influen]a sa `n jude], [i prin unele ac]iuni [i `n `ntreaga Rom=nie, putem afirma c\ s-a statornicit tradi]ia prin care se arat\ celor de azi [i viitorimii, c\ printre noi tr\iesc

166

personalit\]i cu drept de a intra `n istorie [i cultur\ [i lupta pentru ascensiunea spre viitor. Orice `ncercare a mea de a vorbi de aniversarea v=rstei de aur a profesorului, complet [i complex D.V. MARIN, se interfereaz\, `n afar\ de `nfiin]area Festivalului Umorului, cu `nfiin]area [i tr\irea celor trei mari realiz\ri - eveniment - Radio - Televiziune [i Ziarul Meridianul. De aceea le voi trata neseparat. Cum s-au n\scut multe „evenimente culturale”, care au constituit pentru D.V. MARIN [i jude]ul Vaslui - un pionierat cultural, des\v=r[it p=n\ la triumf. Cum au ap\rut aceste trei mijloace mass-media care m-au [i racolat la tr\irea [i ve[nicia lor ? Dup\ Revolu]ia din '89 am fost invitat `n Germania [i `n Europa de vest, de colegul meu, prof. [i antrenor Vasile Ungureanu [i absolventa noastr\, prof. Elena Leonte, c\pitanul echipei na]ionale de handbal a Germaniei, de unde am adus multe nout\]i `nregistrate pe band\ magnetic\, cu succesele acestor doi mari sportivi rom=ni - hu[eni - vasluieni, [i (re)dat\ t=n\rului studio al lui D.V. MARIN, ca s\ poat\ fi difuzate [i transmise c=nd [i unde se poate. Primul om care a f\cut cunoscute aceste succese ale Vasluiului [i Hu[ului - pe linie sportiv\ [i le-a transmis prin mijloace mass-media a fost D.V. MARIN, [i prietenul s\u [i al tuturora, prof. Alexandru Poam\. Pentru mine r\m=n neuitabile `nt=lnirile de mare respira]ie cultural\ [i politic\ cu Mircea Snegur [i Ion Iliescu, c=nd `ntr-o diminea]\, dup\ '90, la „Castelul dintre vii” ne-a invitat Mircea Snegur [i Ion Iliescu cu o debordant\ bun\voin]\ [i voio[ie: „Ne-au spus c\ aici la Hu[i s-a `nlocuit sarea [i p=inea de bun venit cu

167

Busuioaca de Bohotin, gest unicat care ne-a mi[cat profund [i `l vom transmite [i altora”. Cu to]ii ne-am sim]it bine [i l-am rugat s\ scrie aceast\ precep]ie `n Cartea de onoare a [colii, ca s\ r\m=n\ ca un crez [i fapt pentru viitorime. {i-a scris-o [i semnat-o. Cu aceea[i pl\cut\ voie bun\ l-am primit [i pe Petre Roman, prim-ministru al Rom=niei, dup\ '89, oferindu-i tot „p=ine [i sare cu Busuioac\ de Bohotin”. Dup\ degustarea de bun venit, ne-am `ntins la taifas, `n care Petre Roman, prim-ministru a rostit o expresie ce-i va r\m=ne de-a-pururi: „Cine n-a gustat o Busuioac\ de Bohotin [i n-a iubit o femeie istea]\ [i frumoas\, se poate spune c\ nu [tie ce este dulcea]a vie]ii [i a trecut degeaba prin via]\” (parafraz=ndu-l `ntr-un anumit fel pe Martin Luther) … Atunci, eu [i D.V. Marin i-am `ntre]inut cu c=teva expresii rare [i m\re]e despre vin, ale altor mari [efi de stat. Le-am relatat c\ Alexandru cel Mare - cel mai mare „`mp\rat” al tuturor timpurilor - a rostit o expresie nemuritoare adresat\ vinurilor; la `ncheierea festiv\ a cursurilor, de 6 luni de gastronom [i degust\tor de vinuri (de la Persepfolis) [i la c\s\toria sa: „C=nd sorbi]i din cupe vinul, aminti]i-v\ c\ be]i din seva vi]ei de vie puterea p\m=ntului [i eternitatea soarelui. Iar c=nd v\ alege]i aghiotan]ii, succesorii [i servitorii, verifica]i-i s\ nu spun\ la b\utur\, ce [tiu [i ]in `n gur\”… Aceast\ expresie a produs explozie de r=s [i [i-au notat-o mai fiecare. {i imediat am continuat cu una din gura lui Napoleon Bonaparte, care `n trecerea sa spre Rusia - `n timpul r\zboiului franco - rus, gust=nd vinurile de Moldova (Cotnari) s-a exprimat: „Asemenea vin n-am

168

mai gustat nici `n ]ara mea”. {i tot el a completat: „Pas de vins, pas de soldats”. „Acest precept nu trebuie pus pe seama necesit\]ii unui dopaj cu entuziasm al osta[ilor ci pe rolul s\u antimicrobian [i terapeutic `n timpul luptelor.” {i a[a am ajuns cu povestirea noastr\, completat\ sinergic de D.V. Marin, cu c=teva citate ame]itoare prin ineditul lor: „Vinul este partea intelectual\ a mesei iar m=ncarea numai suportul ei material”, citat din „Dic]ionarul artei culinare” de Al. Dumas, care aminte[te, `n aceast\ lucrare, [i de str\lucitele vinuri moldovene[ti, `n frunte cu Cotnarul, constat=nd c\ atmosfera este `nc\ `n fierbere [i oaspe]ii se sim]eau bine, am `ncheiat cu c=teva citate - din gura unor mari laurea]i ai Premiului Nobel, despre vin. Al. Flemming, descoperitorul penicilinei (`n 1921) a rostit o maxim\ celebr\ ce a stat pe frontonul unor mari Congrese Mondiale de Vinuri (printre care [i la cel de la Bucure[ti, din 1968). „Penicilina face azi lumea s\n\toas\, dar vinul a f\cut-o dintotdeauna bucuroas\”. ~ntreba]i fiind dac\ vinurile rom=ne[ti sunt bine cunoscute `n lume, le-am r\spuns c\ vinurile rom=ne[ti au fost considerate „`mp\r\te[ti” `nc\ din Evul Mediu, fiind scutite de taxele vamale `n toat\ Europa. (Ziani, un cunoscut vinicultor [i dreg\tor italian din vremea aceea). Dup\ aceast\ descindere, `nc\lzitoare de suflete, s-a trecut [i la alte probleme politice actuale. Pot spune c\ D.V. Marin stenografia aproape totul pentru emisiunile sale `n mass-media din Vaslui. ~i mul]umesc cu majuscule acestui om care s-a prins `n tot angrenajul politic al vremurilor noastre de dup\ Revolu]ie.

169

Sumarul primei emisiuni a fost transmis `n eter pe 24 decembrie 1990. Spre surpriza tuturor, TV. Valui, abia n\scut, a fost felicitat de Televiziunea Na]ional\ Moldova [i de cea a Rom=niei, TVR. {i astfel a devenit un protagonist reprezent=nd TV-Vaslui [i mass-media. La pu]in timp dup\ lansarea `n eter a TV Vaslui, a urmat Unison Radio [i Meridianul form=nd Grupul de Pres\ TVV, care au avut un rol decisiv `n informarea [i culturizarea maselor [i cet\]enilor din jude]ul Vaslui. ~n activitatea sa complex\ a pus accentul pe factorul politic, administrativ, promov=nd pre[edin]i de stat, prim-mini[tri, mini[tri, parlamentari dar [i un num\r impresionant de oameni de cultur\ din Universit\]i [i Academia Rom=n\, ca N. Constantinescu, Eugen Simion, Mihai Cimpoi, cercet\tori ilu[tri ca H. Coand\ la Ia[i, Anghel Rugin\ de mai multe ori la Vaslui, actori, c=nt\re]i de toate genurile, informaticieni, [efi de unit\]i mass-media, agricultori, medici, ]\rani, adic\ tot ce putea interesa popula]ia acestui jude]. A[a se explic\ de ce spectacolele festive organizate de el (martie - Meridianul; iunie - Unison Vaslui; decembrie - TV.V.) sau cele electorale au avut `ntre 10 [i 20 de mii de participan]i. La aceste spectacole participau zeci [i sute de actan]i, chiar dac\ era rodul unor colabor\ri mai mult sau mai pu]in costisitoare, ca datini [i obiceiuri tradi]ionale lesne de observat, c\ aproape 1/2 milion de locuitori au urm\rit evolu]ia arti[tilor populari, pentru c\ [i cei din sate `[i urm\reau la TV.V. cons\tenii. Drag\ prietene, te g\se[ti acum, `ntr-un punct al vie]ii, de la `n\l]imea c\reia po]i contempla cu senin\tate

170

[i satisfac]ie tot ce se afl\ `n cuprinsul ei. De aceea rog pe Domnul Dumnezeu, ca [i dup\ `mplinirea celor 70 de ani s\ ai mult\ s\n\tate, via]\ `ndelungat\ [i spiritual [i cultural `mbel[ugat\. Ai fost omul `nv\]\m=ntului [i al culturii [i adev\ratul lupt\tor pentru tradi]iile noastre - care nu se pierd a[a de u[or [i v\ doresc aceea[i veritabil\ culme de noble]e [i bun\tate, inteligen]\ [i dreptate, ca cel mai apropiat om de perfec]iune uman\, cu care vei trece, sigur, `n eternitate [i chiar `n universalitate, prin faptele prestate. {i acum, permite]i-mi s\ biografiez via]a [i activitatea unui mare patriot ca D.V. Marin, care `n luna `nmuguririi vegetale a p\[it, acum 70 de ani, `n lumea p\m=ntenilor [i acum `n cea a `n]elep]ilor. Trebuie re]inut c\ acest OM s-a men]inut `n tiparele de moralitate [i comportament al `nainta[ilor s\i, oameni ai satului ne[tirbit din Podu Turcului, a[ezare ce constituie o poart\ de intrare `n ]inutul sacru al marginilor legendarei podgorii a Zeletinului. Dac\ la acestea ad\ug\m [i un farmec personal [i dramul de noroc s\ `nt=lne[ti `n via]\ oameni providen]iali, avem aproape toate premizele reu[itei unui drum ce a mers p=n\-n v=rful cultural rom=nesc. El a mers ascendent din luna `nmuguririi vegetale p=n\ la rodirea total\ a pomului vie]ii. Devenind un om de marc\ [i un exemplu pentru mul]i semeni de profesie cultural - informa]ional\. Cu aceste calit\]i devine rapid una din vocile cele mai importante din jude]ul Vaslui [i nu numai. Nu `nt=mpl\tor, cu 10 ani `n urm\, i-am urat urm\toarele:

171

„De c=nd v\ cunosc, a]i fost mereu un apostol [i f\clier al `nv\]\m=ntului, al culturii [i folclorului, un adev\rat lupt\tor pe veritabila CULME de NOBLE}E [i BUN|TATE, inteligen]\ [i dreptate c=t mai aproape de perfec]iunea `n care sigur v\ ve]i men]ine prin `nf\ptuirile [i realiz\rile cunoscute, vor fi gustate, savurate [i invidiate `n eternitate”. Activitatea sa publicistic\ atest\ o productivitate, rar `nt=lnit\ la profesorii de liceu [i chiar la cei din `nv\]\m=ntul superior, o productivitate ce nu i-o neag\ nimeni, nici chiar adversarii. Autor prolific, al c\rui bibliografie se ridic\ la mii de articole [i editoriale, c\r]i de literatur\ `n care a canalizat activitatea cu acela[i profesionalism, at=t `n literatur\ c=t [i `n mass-media, e printre noi. Acum, la `mplinirea acestei frumoase v=rste, c=nd profesorul nostru D.V. Marin - de cultur\ [i tradi]ie se afl\ `ntr-o stare fecund\ de activitate, onor=nd cu prezen]a sa [i numeroase ac]iuni publice `nchinate binelui general, `i dorim din inim\ s\n\tate deplin\ spre binele patriei, neamului [i graiului, pe care `ntreaga sa fiin]\ le-a slujit [i `nsufle]it (`n\l]at) cu competen]\.

Prof. dr. ing. AVRAM D. TUDOSIE, viticultor, oenolog - Hu[i

Ioan Baban, T\r=mul interzis, roman, ed. Timpul, Ia[i - 2001: „Distinsului meu coleg de breasl\ [i amic perpetuu, prof. dr. Dumitru Marin, cu deosebit\ dragoste [i stim\. 16 sept. 2001”.

172

66. PROF. DR. D.V. MARIN - OMUL

De-a lungul anilor, ([i nu-s pu]ini) am participat la diverse [edin]e ale cercurilor, cenaclurilor literare care mai de care bune, nebune având [i eu un hobby, aforismul [i grafica satiric\ (caricatura). Asta pân\ la revolu]ie c\ dup\ '89

cenaclurile s-au înmul]it ca ciupercile … iar cei ce le frecventau înainte s-au apucat de `ndeletniciri mai prospere. Eu am r\mas fidel cauzei (îmi place s\ m\ laud, c\ mi-au murit … restu' !). La un cenaclu jude]ean organizat cu circa 30 persoane (din lips\ de spa]iu), într-un modest dar cunoscut local în spatele fostului magazin CENTRAL ajung [i eu, c\ tot îl mai frecventasem cu diver[i prieteni amatori de: „O lecu]\ de taifas” cum îi spunea Grigore Ilisei (mul]i [tiu cine e …) la un pahar de vin s\ mai râdem, descre]indu-ne frun]ile amuzându-ne copios, spunând bancuri cu perdea [i f\r\. {tiind c\ dup\ [edin]a cenaclului proasp\t înfiin]at chiar de profesor se „ud\” evenimentul, m-am gr\bit s\ prind [i eu un loc mai aproape de bar, îns\ mi-au luat-o al]ii (mai … înseta]i) înainte. Printre cei ce au vorbit la cenaclu a fost [i Domn PROFESOR. Avea o voce cald\, un stil rafinat [i sobru în vorbire iar ce mi-a pl\cut mie mult, [fichiuia cu o

173

m\iestrie subtil\ defectele unor cenacli[ti f\r\ s\ fac\ incizii „empirice” în sufletul, caracterul lor. Am mai observat graiul molcom de moldovean rasat, grijuliu ce se pricepe de minune s\ comunice f\r\ a se folosi de expresii bombastice. Era omul cultivat care [tia f\r\ pic de efort s\ dialogheze mânuind cu grij\ [i talent cuvântul. Acest fapt m-a cucerit [i am întrebat un amic, cine e persoana. Amicul mi-a aruncat o privire aspr\, apostrof=ndu-m\: „Pe ce lume tr\ie[ti, Nicule ? E Domn Prof. Dumitru V. Marin [i a mai ad\ugat - DOCTOR!” M-am l\murit, deoarece auzisem de dumnealui din pres\, îns\ nu-l cuno[team. La final mi-am f\cut curaj cu câteva pahare, a[a ca s\-mi treac\ tracul (c\ de felul meu sunt emotiv … nu obraznic) [i l-am abordat respectuos. Dialogul a decurs ca [i cum ne-am fi cunoscut de când lumea, în final spunându-mi s\ trec pe la redac]ie cu materiale. Din acea zi, decenii, domnul Prof. Dr. Dumitru V. Marin a r\mas pentru mine OMUL cu „O” mare, de o rar\ modestie f\r\ aere de [ef, de scriitor mare, editorialist dotat cu spirit ascu]it al observa]iei în pu]ine cuvinte un MOLDOVEAN DE ESEN}| TARE, cu un umor fin de bun gust - educat care te revigoreaz\, te pune în mi[care dându-]i încredere în tine, s\ fii mai optimist s\ fii tu însu]i, lucru ce m-a frapat, impresionat [i marcat. S\ fiu sincer, [i ast\zi pentru mine, (de[i a trecut ceva timp de când ne cunoa[tem) a r\mas tot Domn PROFESOR - OMUL, ale c\rei calit\]i: omenia, cinstea, moralitatea, competen]a, onoarea au fost [i sunt atribute ce îl fac deosebit, fiind unic [i consecvent în munca sa -

174

scrisul. Am subliniat scrisul, deoarece acesta nu e un apanaj al tuturor acelora ce au absolvit o facultate de filologie. Ca absolvent po]i, în cel mai fericit caz, s\ ajungi profesor la o catedr\ [i s\ predai. Nici acest lucru nu e u[or, dar s\ mai [i scrii [i s\ publici la multe publica]ii … îns\ Domnul PROFESOR le-a f\cut cu d\ruire [i pasiune însemnând imens, aducându-[i aportul [i contribu]ia la întregirea limbii [i culturii na]ionale. S\ scrii un roman „Z\pada pe flori de cire[” sau „Tudor Pamfile” ([i basme) [i despre umor „Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin Tanase”, „T.V.V. - 15 … explozia” [i altele e o munc\ ce poate fi spus\ în trei cuvinte: „munca de SISIF”. A mai scris zeci de studii [tiin]ifice (publicate … oameni buni !) în ziare [i reviste, sute de editoriale, emisiuni [i interviuri cu diverse personali\]i ale vie]ii sociale, publice [i politice: e imposibil dar adev\rat, f\c=ndu-i via]a un calvar. Domnului PROFESOR i-a pl\cut deoarece dumnealui e OMUL - scrib la care „pofta vine … scriind” iar aceasta i-a fost r\spl\tit\ cu du[m\nii dar [i distinc]ii, diplome, plachete, premii în semn de recunoa[tere a valorii muncii sale. E meritul Prof. Dr. Dumitru V. Marin greu de egalat dar recunoscut ca un înving\tor prin munc\, împlinindu-[i cu succes idealul. Ceea ce am consemnat, e numai o parte infim\, cunoscut\ mie din activitatea Domniei sale. Cei ce au fost ajuta]i, ([i sunt foarte mul]i) s\ nu uite ! Domnului PROFESOR, acum la împlinirea venerabilei [i frumoasei vârste de [apte zeci de ani îi urez s\n\tate trupeasc\, sufleteasc\ [i spiritual\, fericire putere

175

de munc\, împliniri [i … uimi]i-ne în continuare cu for]a dvs. Creatoare … !!!

Nicolae Viziteu, artist plastic, caricaturist distins

cu premii naţionale şi internaţionale.

Corneliu Bichine], Valea Tutovei - Valea Pl`ngerii, - Proz\ scurt\ -, ed. Sfera, B=rlad - 2003: „D-lui Dumitru Marin, un semn al pre]uirii autorului, aceste proze. Cu prietenie, 12.12.2003”.

Constantin Parascan, ION CREANG| - M|{TILE INOCEN}EI, VIA}A {I OPERA, ed. Junimea, 2000: „Domnului Marin V. Dumitru, cu admira]ie pentru cum este, ce face, foarte bine f\când, `n zilele Creang\ de la Moara Grecilor, martie 2004”.

176

67. I-A PL|CUT S| CONSTRUIASC|

Am acceptat cu drag invita]ia Grupului de Pres\ „Cvintet TE-RA” din Vaslui de a scrie câteva cuvinte pentru volumul omagial consacrat anivers\rii a 70 de ani de via]\, de

c\tre prietenul meu, prof. dr. Dumitru V. Marin. L-am cunoscut pe domnul Marin Dumitru cu ani

buni în urm\ [i prima mea impresie de atunci a fost aceea de om interesat de tot ce se petrece în jurul s\u. Om de cultur\, dar în acela[i timp politician responsabil, gata oricând s\ î[i ajute semenii, Marin Dumitru trecea cu o inexplicabil\ u[urin]\ de la tribuna Congresului, de unde prezenta elegant în discurs p\surile cet\]enilor, la obiectivul camerei de filmat, pentru a pune cu neobosit\ insisten]\ colegilor de partid întreb\ri tot despre via]a oamenilor.

Am fost colegi mai întâi în Ac]iunea Popular\, partid fondat de Pre[edintele României 1996-2000, prof. dr. Emil Constantinescu, iar mai apoi în Partidul Na]ional Liberal. Despre omul politic Marin Dumitru îmi vin în gând acum câteva cuvinte: implicare, verticalitate, echilibru, ecologism. Un om puternic, un om realizat [i pentru c\ vrea [i [tie c\ poate s\ schimbe mentalit\]ile din jurul s\u, s\ îi ajute pe ceilal]i. I-a pl\cut întotdeauna s\ construiasc\ [i nu s\ d\râme. Întotdeauna [i-a respectat promisiunile [i nu le-a f\cut doar pentru spectacol. A mers în mijlocul oamenilor [i a spus: „Haide]i s\ vedem

177

dac\ putem face ceva pentru a rezolva problema”. Mereu vorbe[te despre ce ne apropie, despre ceea ce trebuie f\cut [i nu despre ce, subiectiv sau nu, ne deosebe[te. Implicarea este cuvântul s\u cheie, ceea ce înseamn\ ca vrei [i po]i s\ faci ceva pentru cei ce te înconjoar\. Marin Dumitru a [tiut c\ nimic nu serve[te mai bine ]ara decât cunoa[terea (sau recunoa[terea) adev\rului, pe cât putem noi, oamenii, s\-l deslu[im. Nu-i st\ în fire s\ cear\ sau s\ a[tepte favoruri. Vremurile grele ne-au demonstrat c\ are coloan\ vertebral\. Datorit\ puterii sale interioare a traversat cele mai dificile experien]e pe care i-a fost dat s\ le tr\iasc\. Omul Marin Dumitru este un adev\rat model care [i-a în]eles rostul în societate.

Îi sunt recunosc\tor pentru c\ mereu m-a numit „prieten” [i mai pu]in coleg politic, [i c\, înainte de a aborda orice alt\ problematic\, nu uita s\ întrebe dac\ sunt bine, eu [i ai mei, [i totdeauna, indiferent de subiect, recuno[team acea calitate rar\, de dasc\l în politic\ [i în via]\, pe care atât de pu]ini o au. La mul]i ani domnule profesor Dumitru V. Marin!

Jr. Marius Vladu,

secretar adjunct al PNL

Ioan M=cnea - Vetri[anu, P\r\si]i de `ngeri, ed. Junimea, Ia[i - 2010: „Cu toat\ considera]ia, omului iubit de

oameni, nu de min]i umbrite, toat\ prietenia mea. 27.06.2010”.

178

68. PRIETENUL MEU CEL NEDOMOLIT

Acum dou\zeci de ani politica rom=neasc\ ar\ta oarecum diferit. {tiam mai bine care sunt unii [i care sunt ceilal]i. ~ntre timp, din p\cate, lucrurile s-au amestecat, oamenii politici s-au `nv\lm\[it, astfel `ncat am ajuns `ntr-un fel de dev\lm\[ie. Ei bine, una dintre figurile

memorabile ale perioadei `n care convingerile mai f\ceau `nc\ parte din recuzita con[tiin]ei politice, este Dumitru V. Marin. A[a cum se vede lumea dinspre mine, el a fost mereu de partea celor buni. F\r\ a cere altceva pentru sine dec=t mul]umirea de a fi `n fotografia de grup a promo]iei c=[tig\toare. A[a cum se `nt=mpl\ `ndeob[te cu cei care se `nc\p\]=neaz\ s\ r\m=n\ de partea celor buni, Dumitru V. Marin nu a avut prea des prilejul s\ fie [i de partea c=[tig\torilor. Ceea ce, `ns\, nu l-a domolit [i nu i-a retezat elanul. ~n ace[ti dou\zeci de ani de c=nd ne cunoa[tem, prietenul nostru a `nchegat prietenii [i a `nfruntat du[m\nii, a `nfiin]at partide [i a slujit alian]e, a imaginat modele, a g\sit acolo unde al]ii se `ntorseser\ cu m=inile goale [i a c\utat acolo unde al]ii nu credeau c\ ceva poate fi g\sit. E un om c\ruia `i place s\ vorbeasc\. Mult\ vreme [i-a f\cut chiar o meserie din asta. Televiziunea sa a stat

179

de veghe, a rodit idei, a st=rnit con[tiin]e, a fost chiar surs\ de inspira]ie pentru opere artistice. S\ nu-]i vin\ s\ crezi, Dumitru V. Marin a `mplinit [aptezeci de ani. S\ nu v\ imagina]i, `ns\, c\ asta `l va potoli. A[a cum nu au reu[it s\ o fac\ nici deziluziile, nici tr\d\rile unora ori indiferen]a altora, nu va reu[i s\ o fac\ nici timpul. Ne-am rev\zut de cur=nd. Avea ochii la fel de lumino[i, p\rul la fel de rebel, gesturile la fel de nervoase. Afla]i c\ Dumitru Marin are, `n continuare proiecte de tot felul. Dac\ o s\-l c\uta]i prin parcuri, plimb=nd nepo]i ori juc=nd tabinet cu camarazii de-o v=rst\, v\ `n[ela]i. ~l ve]i g\si mai departe `n Agora, acolo unde, `ntr-un ora[ unic `n felul s\u [i capricios cum e Vasluiul, i-a fost locul `n ultimele dou\ decenii.

Ec. Varujan Vosganian, scriitor, fost ministru al Economiei,

senator

George Stoian, Almanahul Sloboziei, ed. „Star Tipp”, Slobozia 2008: „Drag\ prietene D.V. Marin, prime[te aceast\ carte, pe care eu o `nso]esc numai cu gânduri bune, George Stoian, 8 oct. 2010”.

180

69. AFLU …

Aflu c\ un conjude]ean important de-al meu `mpline[te 70 de ani. Pe care nu i-a tr\it degeaba, dac\ privesc la opera sa scris\ [i mai ales la opera sa de via]\ pentru c\ D.V. Marin este un foarte bun profesor (at=]ia al]ii o spun) de peste 40 de ani, este un lider de pres\ al ultimelor 2 decenii ([i a avut cu ce), este un

iubitor al B=rladului, este un intreprinz\tor de succes, un personaj de excep]ie `n cadrul Curentului Cultural - Informa]ional pe care-l sus]ine personal [i prin c\r]ile sale tip\rite. Am stat doar o dat\ de vorb\ `n B=rladul meu cel drag, c\ruia `i fac o dona]ie de c\r]i `n aceste zile prin Academia B=rl\dean\. Mi-a spus atunci c\ `ntemeietorii Academiei B=rl\dene sunt `n ordinea importan]ei Tudor Pamfile, George Tutoveanu [i Toma Chiricu]\ [i eu l-am convins c\ George Tutoveanu a fost cel dint\i, iar Alexandru Vlahu]\ a fost ales pre[edinte de onoare la 1 mai 1915, dar [i la apari]ia primei reviste de dup\ r\zboi Florile Dalbe cu contribu]ia acelora[i. M-am bucurat [i m\ bucur c\ a cercetat evolu]ia acestei unice unit\]i culturale ca expresie a localismului creator dar [i c\ a repus `n drepturile sale pe cel mai mare folclorist rom=n din perioada romantic\, Tudor Pamfile `n volumul din 1998 „Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\”. Dup\ cum se vede, ne-am `nt=lnit pe t\r=mul cercet\rii, al afec]iunii pentru B=rlad, al activit\]ii literare,

181

ca etnologi, el fiind men]ionat `n Dic]ionarul etnologilor din toate timpurile [i iat\, mi se pare c\ r\m=ne un exponent al presei meleagurilor moldave cu mai multe men]iuni `n Istoria presei rom=ne[ti. ~mi `nchipui c\ dup\ o activitate de peste 50 de ani nici nu se poate opri c=t mai are putere de munc\. La aniversarea sa `i urez s\-[i continue `n acela[i ritm viguroasa sa activitate.

Cu s\n\tate,

Acad. prof. dr. C.D. Zeletin, medic, biofizician, poet, eseist

(prin telefon, luni, 28 martie 2011)

Vasile Calestru, Hu[ii de ieri [i de azi, ed. Editorial\ Demiurg, Ia[i, 2010: „Domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, ofer aceast\ carte despre istoria hu[enilor, cu cele mai alese sentimente de pre]uire [i prietenie. Vaslui, 27 august 2010”.

182

70. C+ND PO}I SPUNE DESPRE CINEVA C| ESTE FERICIT ?

Mai `nt=i trebuie s\ define[ti conceptul de fericire [i, pentru a nu face un istoric, r\m=n la Aristotel, cel care `ndeamn\ la f\ptuire, la munc\ [i activism, surs\ robust\ pentru ca, trec\tor, s\ atingi fericirea. Mul]i fug dup\ pl\ceri,

suflete[ti [i trupe[ti, spirituale [i materiale. E bine s\ fie a[a, deoarece via]a, a oric\rui om, e unic\, scurt\ [i dur\, irepetabil\. C=nd scrii despre un semen ce-[i marcheaz\ [aptezeci de ani din existen]a sa, ai un sentiment de pruden]\, chiar team\, devii atent la cuvinte [i la `nl\n]uirea lor `n text, dorind s\ fii cinstit, chiar bun, generos. Acesta este sentimentul pe care-l `ncerc acum, fiind al\turi de un om care, [tiind c\-i trec\tor, `ncearc\ s\ semnalizeze, nu chiar prin orice mijloace, c\ exist\, c\ fiin]eaz\ valoric. Marin Dumitru, din punctul meu de vedere, se `ncadreaz\ `n tab\ra celor care au `nvins `n via]\. A [tiut ori a avut norocul s\-[i `ntemeieze la timp o familie trainic\, din iubire a adus pe lume trei b\ie]i ce-[i v\d de treab\ [i-s pe propriile picioare, a citit, a `n]eles, a scris, a rupt ce-a scris, a scris iar, a iubit [i-a suferit, s-a implicat `n afaceri - [i-a reu[it -, `n politic\, `n lucrurile necesare cet\]ii, ziar, tip\rituri, radio [i televiziune, a `nv\]at s\ tr\iasc\, de cele mai multe ori intens, a ajutat [i s-a l\sat

183

ajutat, a invidiat omene[te [i-a suportat invidia, uneori ura chiar, a celor care doar cu asta se pot ocupa. ~ntr-un cuv=nt a tr\it [i tr\ie[te `n spiritul aristotelic, prin fapt\. Ca un `ndemn camaradesc, pe la v=rsta aceasta frumoas\, c=nd mul]i stau lini[ti]i sub brazd\ ori `[i t\m\duiesc bete[ugurile grele, bucur\-te Dumitru Marin, de soare, de deal [i de c=mpie, urc\ mun]i [i pip\ie m\ri, c\l\tore[te [i cheltuie tot ce ]i-a dat Dumnezeu, umbl=nd cu folos, pentru c\ Dincolo, pleci, plec\m, a[a cum vii, venim, singuri, goi [i tri[ti ! Bucur\-te de oameni, Dumitru Marin, g=nde[te cu inima, pentru c\ El - a[a [tiu eu - are majoritate `n toate deciziile pe care le ia.

Amical, Prof. Corneliu Bichine],

scriitor, vicepre[edinte, Consiliul Jude]ean Vaslui

D.V. MARIN :

184

CUV+NT … LA S|RB|TOARE ! Cu excep]ia câtorva ani, pân\ a trebuit s\

alerg dup\ oi, m-am distrat `nv\]ând poezii, tat\l meu Vasile Marin fiind tare mândru de prima lui odrasl\, iar mama m\ `ncuraja. Am înv\]at de foarte mic cerin]a

vie]ii: f\r\ munc\ nu se poate! Am tr\it foarte greu, am înv\]at pe brânci, am rezistat în ploi [i furtuni, geruri (navet\ 6 km), în mijlocul adversit\]ilor. M-a mângâiat, dintotdeauna, `n]elegerea cu sexul frumos, pentru un b\iat citit ce eram. M-am str\duit `ntotdeauna s\ fiu constructiv [i s\ pun osul la treab\, inclusiv în competi]ii sportive unde am fost vice campion na]ional la lupte. Când mi-am fixat scopul… aproape nimic n-am precupe]it pentru asta ! N-am dus lips\ de voin]\, minte, de du[manii cei mai puternici. Când opera mea a prins via]\ s-au înmul]it [i denigratorii. Unii m-au acuzat … de faptele lor. Mi-am încurajat necondi]ionat elevii, colaboratorii, cunoscu]ii. Am încercat s\ promovez pe cei mai buni [i cât mai pe mul]i.

185

Pentru c\ ÎMPREUN|, subliniez ÎMPREUN| puteam face istorie cultural — informa]ional\ [i destui n-au putut ]ine pasul. Am avut o putere de munc\ ie[it\ din comun [i mai ales so]ie excep]ional\ [i copii la fel. Dac\ ar fi scris [i du[manii(desi i-am invitat), volumul de fa]\ avea peste 1000 de pagini. Am invitat toate redac]iile din Vaslui s\ opineze despre decanul de vârst\ [i liderul lor de pres\ din ultimii 20 de ani. Doar unul scrie un articola[ nu laudativ, ci incolor si inodor. {i, to]i au trecut pe la mine … S-a scris c\ sunt narcisist, orgolios etc… Precizez: N-am avut timp de nimicuri, bârfe, [menuri, n-am avut somn, m-am documentat excesiv la orice volum tip\rit, Tetralogia cultural\ local\ mi-a mâncat zilele. Am ]inut cont de toate reac]iile posibile, am îndr\znit … calculat. A[a c\ mi-am comandat pân\ [i statuie (bust) [i chiar pe mormânt am conceput o lumânare stilizat\ cu semnifica]ia: Via]a. Am suportat cu greu Deceniul Du[m\niei ca singurul politician în opozi]ie real\ cu [opârlele locale [i cu ziari[tii lor care m-au sabotat sistematic [i prin omisiune, ori au scris de r\u când chiar am realizat evenimente excep]ionale.

186

Dac\ presa (inclusiv a mea proprie, cu destule cârti]e), politicienii, refuza]ii, dezr\d\cina]ii m-au ponegrit, ce trebuie s\ fac? MIE nu mi-a dat nimeni niciodat\ pe degeaba, chiar am pl\tit de câte 3 ori pre]ul la orice am ob]inut. … Am adunat, ,,pietre pentru templul meu’’ (Lucian Blaga), convins c\ am realizat prin ac]iune, model (sau prin reac]ie) [coal\ de pres\. Dac\ mul]i contemporani s-au afirmat într-un singur domeniu, eu am reu[it ca etnolog, romancier, monografist, om de pres\, `ntreprinz\tor privat, familist, politician, [i în nici un caz mai pu]in în cultur\ cu prezen]\ pregnant\ de peste 50 de ani. Port [i amar în inima mea. Pe prea mul]i i-am ajutat eu ca s\ nu am tot atâ]ia du[mani, pe mul]i i-am f\cut eu harnici.

Dumneavoastr\, autorii de mai sus, m-a]i r\spl\tit cu adev\rat. Pot s\ arunc din sufletul meu necazurile pricinuite de tot felul de „insecte” tocmai pentru c\ la aceast\ reunire în petrecere cu vorbe, sunt onorat de atâtea [i atâtea nume prestigioase, autorit\]i `n domeniu, jaloane culturale [i sociale, celebrit\]i na]ionale, brazi ai României moderne ! Îmi aplec geana înl\crimat\ de emo]ie în fa]a Dumneavoastr\, semnatari ai volumului,

187

ca semn de recuno[tin]\ pentru aprecierile, laudele, criticile sau cuvintele de mai sus.

Acesta este monumentul meu ! Mare, mic, conservativ sau nu, bun sau r\u, oricum unic, e ridicat de Dumneavoastr\ …

Un alt gând îmi r\mâne pentru cei care mereu vin [i pot ]ine cont de om, via]\, (inclusiv ca film — apropo de cel consacrat mie de Corneliu Porumboiu ,,A fost sau n-a fost’’), anecdotic\, legend\, oper\, dar mai ales de calitatea acestui timp adic\ mediul [i momentul vasluian, `nceputul sec. XXI, mileniul III.

Deferent, D.V. MARIN

… unul printre Dvs. … ! 4 aprilie 2011

… crap\ mugurii la pomi [i `nfloresc tare frumos cire[ii !

188

ADDENDA:

189

190

FOTO DOCUME

Familia Marin, august 1986 Efigie pentru mai t=rziu

Basorelief de Cristi P=ntea

191

NTE

192

193

Date cronologice, D.V. MARIN, prof. dr.

N\scut la 28 aprilie 1941, `n satul Giurgiuoana (pe atunci centru de comun\) sat r\ze[esc atestat la 1694, ca fiul lui Vasile a M\rioarei Marin; copilul a `nv\]at primele patru clase `n satul natal (premiant). Gimnaziul [i liceul le-a urmat la Podu-Turcului (navet\ c=te 6 km dus-`ntors), absolvit `n 1959, dup\ care a urmat serviciul militar la Tg. Mure[. ~n anul [colar 1961 - 1962 a fost profesor suplinitor la Blaga - Bac\u [i in jude]ul Ia[i. A urmat Facultatea de Filologie a Universit\]ii „Al. I. Cuza” Ia[i (1967), a doua facultate la Universitatea Bucure[ti (1974), doctorat (1998). A profesat `n jude]ul Ia[i, la {etr\reni (Stejarii) - }ig\na[i, [i M\c\re[ti - Pris\cani, 6 ani, promovat inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui (1 martie 1970 - 1 martie 1974) [i profesor la Liceele 2, 3, 4 [i „Mihail Kog\lniceanu”, ob]in=nd toate gradele didactice posibile. A practicat [i sport de performan]\ (lupte libere). Din 5 decembrie 1990, a `nfiin]at Grupul de Pres\ Cvintet TE-RA (televiziune, dou\ posturi de radio [i ziarul Meridianul, 1996 - 2011). A debutat `n publicistic\ `n 1958 la „Steagul Ro[u”, Bac\u iar din 1989 a devenit liderul de pres\ al jude]ului Vaslui. Este vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom=nia [i pre[edinte pentru jude]ele Vaslui [i Bac\u. ~n Dic]ionarul Presei Rom=ne[ti figureaz\ `n 5 pozi]ii pentru c\ a realizat mii de articole, reportaje, interviuri, a `ntemeiat ziare [i reviste

194

(„Vl\starul”, „Teleradioeveniment”, „Meridianul”), a creat {coala de Pres\ TV.V. A tip\rit volume importante ca „Liceul Mihail Kog\lniceanu - centenar” (1990), „TVV - 15 … explozia” (2006), „Meridianul - ax\ cultural - informa]ional\” (2009), „Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase” (2010) [i romanul „Z\pada pe flori de cire[” [i Monografia „Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\” care l-a impus `n Dic]ionarul Etnologilor Rom=ni din toate timpurile. A fost [ef de partid (ecologist) 18 ani, candidat la prim\rie, consilier local [i jude]ean (5 mandate),candidat la Senat si Camera Deputatilor. E considerat o personalitate a jude]ului Vaslui, inclus `n Dic]ionarele personalit\]ilor (Vaslui, Gala]i - Tecuci) cu o oper\ de via]\ impresionant\ ilustrat\ [i de CV-ul s\u. Personalitate de reprezentare na]ional\ recunoscut ca astfel, chiar de pre[edin]ii statului, Dumitru V. MARIN face cinste jude]ului Bac\u [i comunei Podu -Turcului, `n care s-a `ntors adesea ca fiu al acestor locuri. ~n repetate r=nduri a trimis c\r]i liceului [i Bibliotecii comunei. Cartea omagial\, „MARIN 70” (2011), cuprinde 70 de autografe, 70 de contribu]ii ale celor 70 de prestigio[i semnatari `n frunte cu 4 pre[edin]i de stat.

195

Curriculum Vitae Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgiuoana, com. Podu Turcului, jud. Bac\u Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965), Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974). o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza “Importan]a

revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\”, Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop).

Activitate didactic\: o profesor de limba [i literatura rom=n\ [i director la

M\c\re[ti-Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani.

Activitate editorial\ [i de pres\: • editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121

pag. • editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment

(1994), MERIDIANUL (1996 [i azi) • 60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste,

peste 700 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri, inclusiv cu 6 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, parlamentari europeni, etc.

• Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980), [.a.

• Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. A.D.Xenopol, an XVII, 1980 [.a.

196

• Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie “A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc.. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

„Liceul M. Kog\lniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990.

„TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|”, (Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examineaz\ condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor Pamfile, n.n. )la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc... deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p.65).

„Z\pada pe flori de cire[”, roman, Vaslui,1999, 274 p. „TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, B=rlad, 2006, 556

pag.,„... atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp... `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la `nceputul mileniului...”

„Meridianul (Vaslui – B=rlad) – ax\ cultural – informa]ional\” (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) „o oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ...”(Emil Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), "„.. carte dintr-o via]\ `n ac]iune ...”(Prof. dr. Marian Petcu – Bucure[ti).

VOLUME

197

„Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 (m\rturii, documente, foto-album)” (Ed. PIM, Ia[i, 2010, 216 pag.), „un hronic modern” (Simion Bogd\nescu, Cronica, 2010).

TV Vaslui - Rom=nia, Europa, ed. PIM, Ia[i, 2011 Activit\]i sociale, politice, profesionale, culturale:

a `nfiin]at primele posturi de radio si TV din Vaslui, B=rlad ([i Moldova);

candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean, pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.), pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la `nt=lniri interna]ionale;

DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\ CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator [i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;

a sus]inut moral [i material Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 de ani;

Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul Ziari[tilor Clasa I;

Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, [i, `n Turcia (Istanbul [i Ankara);

Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI din toate timpurile pentru c\ „deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” revista ION CREANG| [i activitatea lui Tudor Pamfile. Colabor\ri recente:

- DUMITRU V. MARIN - 15 KM S|RUT !, fragment din „Z\pad\ II” - „Ecouri Literare” (Asocia]ia

198

Cultural\ „Poesis Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Ia[i, p. 16). - MARIN, DUMITRU - MERIDIANUL: FIL| DIN ISTORIA PRESEI VASLUIENE {I NA}IONALE - „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre Andrei” din Ia[i, Asocia]ia Rom=n\ de Istorie a Presei, Volumul II, - 180 de ani de pres\ rom=neasc\ - An II, Ia[i, 2009, ed. Junimea, Ia[i, 2009, pp. 351 - 359) etc. - Ziarul Meridianul, editorialist, apari]ie `n fiecare num\r. DESPRE OM {I OPER|: 1. PERSONALIT|}I MARIN 70 / 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed. PIM, Ia[i, 2011, 210 p. (volum `ngrijit de Val Andreescu). „Persoan\ cu numeroase calit\]i, probând pe deplin valoarea incontestabil\ a unui moldovean de elit\, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins – dr. Dumitru V. Marin a vrut, a [tiut [i a putut s\ fie un om adev\rat. Mai mult: el este un model de ac]iune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care na]iunea noastr\ le parcurge.”

Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat al Premiului Academiei

„{ti]i ce-mi place cel mai mult ? Fostul meu coleg de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la propriu [i la figurat, istoria presei locale a Curentului cultural – informa]ional `n centrul c\ruia se afl\ [i iat\ a

199

unui Festival Na]ional al umorului unde are contribu]ii fundamentale.”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „O oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic, via]a care pulseaz\ `n editoriale, `n c\r]ile sale [i `n filmul lui Porumboiu ... un `nving\tor prin munc\, merite na]ionale prin activitatea politic\, autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de A FACE !”

Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, Pre[edintele Rom=niei, 1996 – 2000

„MERIDIANUL … coordonat\ geografic\, loc de munc\, opera unui lider de pres\ incontestabil, `n b\t\lia cu lumea ! {ti]i ce-mi place cel mai mult ? Fostul meu coleg de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la propriu [i la figurat, istoria presei locale [i a Curentului cultural – informa]ional `n centrul c\ruia se afl\ ! … Document pentru Istoria culturii [i a presei rom=ne[ti !”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „Dintr-un material brut imens, Dumitru V. Marin scoate o carte, dintr-o via]\ `n ac]iune realizeaz\ o oper\ cultural\ vie [i, iat\, alert scris\. Lider `n presa local\, lider al Curentului cultural - informa]ional vasluian, `n b\t\lie cu timpurile pe aceste meleaguri … F\r\ egal, ca om de pres\.”

Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. Bucure[ti

200

2. DIC}IONARE {I LUCR|RI DE SINTEZ| - Iordan Datcu, „DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI” Ed. SAECULUM I.O., Bucure[ti, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66. - Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dic]ionarul Personalit\]ilor Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui - 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87. - Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL {I LITERAR VASLUIAN, Autori - Publica]ii - Societ\]i, DIC}IONAR, Ed. PIM, Ia[i, 2008, MARIN, Dumitru V., pp. 267 - 269. - Ion N. Oprea, B+RLAD, Istorie, cultur\, amintiri, Ia[i, ed. PIM, 2010: CARTEA LUI D.V. MARIN NA{TE AMINTIRI, pp. 184 - 189. - Vasile Ghica, „NASC {I LA TECUCI OAMENI”, mic dic]ionar enciclopedic, ed. PIM, Ia[i, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. - Vasilica Grigora[, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROM+NEASC|, Bucure[ti, 2001. 3. ~N DIVERSE VOLUME {I PUBLICA}II - Avram D. TUDOSIE [i colab.: COLEGIUL NA}IONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” DIN HU{I (fondat ca {coala de Viticultur\) tradi]ie - actualitate - n\zuin]e 1908 - 2008, Volumul II `ntregit [i `mbog\]it, ed. SFERA B+RLAD - 2009: Oameni cu adev\rat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119.

201

- Simion Bogd\nescu, Revista CRONICA, revist\ de cultur\, serie nou\, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Ia[i: Un hronic … modern, pag.10. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, noiembrie 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui - B=rlad) Ax\ cultural-informa]ional\, Editura PIM, Ia[i, 2009, 416 p. - Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877), joi, 23 februarie 2011: TVV - mesager al actului de cultur\, pag. 9. ([i altele). - Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronic\ (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. - Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian-febr-martie 2010, pp.19-23: {i la Vaslui tr\iesc Dalile (Dumitru V. Marin, Z\pada pe flori de cire[, `n spa]iul pentru iubire, Vaslui, 1999). - Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui - B=rlad) Ax\ Cultural Informa]ional\, O carte - document de istorie cultural\, s=mb\t\, 10 oct. 2009, B=rlad - „Bibliotec\”, pag. 9. - Mihaela Z\rnescu (Apari]ie editorial\), Ziarul Monitorul de Vaslui, vineri, 21 august 2009, nr. 2020 (4001): „Un cr=mpei de monografie”, pag. 10. - Lucian Vasiliu, Ziarul Lumina, Ia[i, mar]i, 11 decembrie 2007: Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte (TVV - 15).

202

- Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, revist\ cultural-[tiin]ific\, 88 pag., fondator Vicu Merlan, an III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV - 15 `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui", Cartea - o permanen]\”. - Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie, TVV - 15 … explozia … O ENCICLOPEDIE. - George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemn\ri entuziaste - O CARTE PENTRU AZI {I PENTRU ISTORIE, pag.8 (Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40). FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes, s.a. [.a.

203

REZUMAT

O asemenea dinamic\ personalitate atrage aten]ia public\, deci prietenii, du[m\nii, contesta]ii [i laude. Volumul omagial de fa]\ s-a impus prin for]a lucrurilor ca semn de pre]uire a contemporanilor pentru etnolog, monografist, profesor la catedr\, manager, reporter, scriitor, editorialist, om de cultur\, promotor al unei reale [coli de pres\ (c=nd meseria aceasta nici nu exista) [i `n prim plan … OMUL. Cu adev\rat deschiz\tor de drumuri, pilon al Curentului Cultural - Informa]ional (prin ac]iune [i oper\), activ mai peste margini obi[nuite, acest reprezentant al localismului creator a atras aten]ia [i pre]uirea a numero[i academicieni, cercet\tori, doctori `n [tiin]e, scriitori, ingineri, poe]i, [i mai ales a popula]iei de pe aceste plaiuri moldovene. Autoritatea [i contribu]ia sa major\ nu putea fi mai bine ilustrate, dec=t de volumul de fa]\ „MARIN 70”.

204

REZUMAT ABSTRACT

Such a dynamic personality attracts the public attention that means the friends, the enemies, the appeals and the praises. The current homage volume has imposed due to the force of things as a sign of appreciation of the contemporans for the ethnologist, monographist, teacher, manager, reporter, writer, editorial, man of culture, promoter of a real press school (when this job didn’t exist) and on the first place ... the HUMAN. A real innovator, a “pillar” of the Cultural-Informal Current (through action and work), over active, this creative representative of the local area overtook the attention and appreciation of numerous personalities of the Academy, researchers, PhDs, writers, engineers, poets and especial of the population of Moldavia. His authority and contribution couldn’t be better illustrated then in this volume „MARIN 70”.

205

CUPRINSUL 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani

Argument..................................................................................3

1. P.S. Corneliu, episcop de Hu[i, dr. `n Teologie - „La popas aniversar”................................................................5

2. Traian B\sescu, pre[edintele Rom=niei - „MESAJ”................6 3. Prof. dr. Emil Constantinescu, pre[. Rom=niei

(1996 - 2000) - „Omul care sfin]e[te locul”.............................7 4. Pre[. de Onoare al P.S.D. Ion Iliescu, pre[. Rom=niei

(1989 - 1996) - „Stimate domnule Marin”...............................9 5. Mircea Snegur, primul pre[. al Rep. Moldova -

„Prietenul meu de la Vaslui”..................................................10 6. Ing. Dan Albescu, dir. `ntrep. construc]ii -„Loialitate [i…”13 7. Mihaela B\bu[anu - Amalanci, poet\, Bac\u -

„T=n\r `n g=nd [i fapt\”..........................................................15 8. Val Andreescu, redactor [ef ziarul „Meridianul”, poet -

„7 decenii de tr\ire incandescent\”........................................17 9. Prof. Petru[ Andrei, poet, membru al U.S.R. -

„Meritul nu cere r\splat\, cere cinstire”.................................21 10. Mihai Apostu, scriitor, pre[edinte Asocia]ia Cultural\

„Poesis Moldaviae” Vaslui - „S\ nu uit\m ...”.......................23 11. Vasile Arhire, ziarist, director TVR Ia[i -

„De la cuvinte la numere”......................................................25 12. Prof. Ionel Armeanu-{tef\nic\ director

Protec]ia Copilului Vaslui - „D. V. M. - la 70 de ani”...........27 13. Gheorghe Balan, consilier local, Podu-Turcului,

jud. Bac\u - „Din copil\rie...”……………………………...29 14. Timona Balmu[, jurnalist\, redactor [ef

206

„Unison Radio” B=rlad - „A [ti pentru ce tr\ie[ti”.................31 15. Ing. hortiviticol Emil B\l\jan, -

„Respectul meu, al familiei [i al oamenilor”………………34 16. Prof. Simion Bogd\nescu, B=rlad, poet,

prozator, critic literar - „C=nd floarea de cire[ ...”.................35 17. Mona Bujor, primar com. Sole[ti, jud. Vaslui -

„D. V. M. - O for]\ puternic\ ...”............................................38 18. M\rioara Buraga, pensionar\, Vaslui - „R=nduri pentru ...”.40 19. Vasile Chelaru, comisar [ef de poli]ie B=rlad -

„La mul]i ani,... S\ tr\i]i !”………………………………….42 20. Prof. Gheorghe C=rj\, director „L.M.K.” Vaslui -

„Popasul la Kog\lniceanu”.....................................................44 21. Dr. Lauren]iu Chiriac, istoric, Vaslui - „{coal\ vasluian\ ..”47 22. Ing. Jan Ciupilan, primar mun. Hu[i -

„Cet\]ean [i prieten... sau invers”…………………………...50 23. Prof. Costin Clit, prozator, monografist -

„Implicare [i atitudine”……………………………………..52 24. Prof. dr. Theodor Codreanu, eminescolog,

critic literar, Hu[i - „Un infatigabil c\ut\tor”.........................56 25. Cercet\tor [tiin]ific Mircea Colo[enco, Bucure[ti -

„Biruin]a e a ta”……………………………………………..58 26. C. L. com. Podu-Turcului, jud. Bac\u -„Expunere de motive”,

Diplom\ „Cet\]ean de onoare al com. Podu-Turcului, Hot\r=re C. L. com. Podu - Turcului”……………………....59

27. Radu Corozel, comisar de poli]ie Vaslui - „Respectul elevilor”……………………………………..….65

28. Calistrat Costin, critic literar, pre[edinte U.S.R. filiala Bac\u - „La mul]i ani, tinere septuagenar”................66

29. Adi Cristi, scriitor, publicist, dir. cotidianul „24 ore” Ia[i -

207

„La mul]i ani, Don Quijote”...................................................68 30. Dr. Cristian David, senator de Vaslui, fost ministru -

„A]i fost [i politician”.............................................................71 31. Academician, prof. univ. dr. Ion Dediu -

„Un `ndr\zne] unionist [i un mare patriot”………………...73 32. Ing. Petru Fr\sil\, jurnalist, director PRIMA TV Ia[i -

„Primul om de televiziune din Moldova”..............................75 33. Adina Huiban, poet\, Vaslui - „Aveam unde s\ `nv\]\m”....80 34. Dr. Gabriela Iacobescu, primar com. Podu Turcului,

jud. Bac\u - „E de-al nostru”..................................................82 35. Prof. univ. dr. Alexandru Ionescu, Bucure[ti -

„Umbre pe pere]ii universului”..............................................84 36. Prof. dr. Nicolae Ionescu, „L.M.K.” Vaslui -

„Complexitatea preocup\rilor lui D. V. Marin ...”.................90 37. Dr. Valeriu [i prof. Valentina Lupu, Vaslui -

„Personalitate de larg\ cuprindere intelectual\”…………..92 38. Dr. `n medicin\ Valeriu Lupu, Vaslui - „Un om al cet\]ii”...94 39. Av. Daniel Cernat - Marin - „Povestea unor g=nduri”..........98 40. Ing. Radu D. Marin - „Tat\, dasc\l [i prieten”…………….104 41. Ing. Sergius - Lucian Marin - „Drag\ tat\”………………..106 42. Prof. Victor Marin, pensionar, Ia[i - „E fratele meu”..........108 43. Prof. dr. Vicu Merlan, dir. revista LOHANUL Hu[i -

„La ceas aniversar”………………………………………..111 44. Ing.Vasile Mihalache, pre[. C.J. Vaslui - „Consilierul ...”.114 45. Prof. univ. dr. Mihai Miron, pre[. U.Z.P., Bucure[ti -

„Nevoia de GURU”..............................................................116 46. Jurnalist Alexandru Mironov, fost ministru - „Laudatio”.118 47. Ioan M`cnea, Vetri[oaia, poet, prozator -

„Atingerea mitului”………………………………………..119

208

48. Cercet\tor, Ion N. Oprea, Ia[i - „Tezaurator ...”...................123 49. Ludovic Orban, senator, Bucure[ti - „Enervant ...”.............127 50. Ec. dr. Ioan Pav\l, dir. A.F.P. Vaslui - „Deschiz\tor ...”....128 51. Prof. Sorin Popoiu - „Coleg excep]ional”............................130 52. Prof. Theodor Pracsiu, critic literar, jurnalist, Vaslui -

„Spectacolul unei personalit\]i”...........................................131 53. Prof. Hristache Pricope - „Voca]ie pentru limba rom=n\”.137 54. Ing. Vasile Puf, dir. A. C. A. Vaslui -

„Apicultor [i activizator”………………………………….139 55. Ticu Ro[ca, fost elev, St\nile[ti - „Domnul profesor ...”...141 56. Col. Paul Sm=nt=n\, [eful Jandarmeriei jude]ului Vaslui -

„Unui om adev\rat”..............................................................145 57. Prof. Adrian Solomon, deputat - „Urare [i repro[”..............146 58. George Stoian, publicist, Slobozia - „D. V. M. - Marc\ ...”147 59. Ziarist, C\t\lin Striblea, redactor Realitatea TV -

„Undeva, la `nceput”………………………………………151 60. Dr. Levente Csaba Szekely, prefectul jud. Vaslui -

„Ini]iatorul curentului informatic”………………………..154 61. Prof. {tefan {erban, Ia[i - „M\rturie pentru un om …”…...155 62. Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, cercet\tor [tiin]ific,

Univ. A.I. Cuza Ia[i - „O prezen]\ activ\ ...”......................158 63. C\lin Popescu-T\riceanu-„Primul ministru are `ncredere”160 64. Acad. R\zvan Theodorescu - „~l recunosc”……………...162 65. Dr. ing. Avram D. Tudosie, cercet\tor, oenolog, Hu[i -

„Prietenul meu de suflet D. V. Marin”.................................163 66. Nicolae Viziteu, caricaturist, Vaslui - „ ...Omul”................172 67. Jurist Marius Vladu, secretar adj. al PNL, Bucure[ti -

„I-a pl\cut s\ construiasc\”..................................................176 68. Ec. Varujan Vosganian, senator, scriitor, om politic -

209

„Prietenul meu cel nedomolit”…………………………….178 69. Acad. Prof. dr. C.D. Zeletin, biofizician, poet - „Aflu…”...180 70. Prof. Corneliu Bichine], vicepre[. C. J. Vaslui -

„C=nd po]i spune despre cineva ...”……………………….182 D.V. Marin: CUV+NT … LA S|RB|TOARE !...............184 ADDENDA………………………………………………..188 Foto - Documente………………………………………….191 Date cronologice……………………………………..……193 Curriculum Vitae..................................................................195 REZUMAT..........................................................................203 CUPRINSUL………………………………………………205

210

Redactor de carte: Anca Moldoveanu Designer: Lauren]iu Gutunoi