Marija Gimbutas - Scrierea de La Turdas

8/11/2019 Marija Gimbutas - Scrierea de La Turdas

1/11

MMaarriijjaaGGiimmbbuuttaass

SSccrriieerreeaaddeellaaTTuurrddaa

--cceeaammaaiivveecchheessccrriieerreeddiinnlluummee--

Pe la 5500, vechii europeni din Europa central-rsriteanau dezvoltat un sistem de scriere, cu circa doua mii de ani

naintea egiptenilor ori a sumerienilor. Totusi, spredeosebire de aceste popoare, scrierea vechilor europeni nuservea unor scopuri economice, juridice sauadministrative. Scrierea veche europeana era o scrieresacra, aparuta n urma unei ndelungi folosiri a unor semnegrafice ncarcate de un simbolism particular; aparitia

acestei scrieri este strns legata de cultul dezvoltat aldivinitatii feminine. Aceste semne sunt, n sens puretimologic, hieroglife sau semne sacre.

Cele mai vechi descoperiri ale unor obiecte purtnd semnede scriere au fost facute cu mai mult de un secol n urm,la Turda, un sit aparinnd fazei timpurii Vinca dinTransilvania. De-abia un secol mai trziu, n 1961, s-audescoperit la Tartaria (o asezare nu departe de Turda, njudeul Alba) trei placue de lut ars cu o scriere care astrnit un deosebit interes. Civa erudii le-au comparat

cu semnele sumeriene cunoscute ori le-au banuit a fiderivate din acestea. Cronologia oferita de datarile curadiocarbon era ignorat. Astfel M.S.F. Hood considera ca


2/11

2

plcuele de la Tartaria ar fi fost o imitatieincomprehensibila a unor semne de scriere aparinndunor populaii mai civilizate. Sute de alte obiecte sacralepurtnd inscriptii n rnduri sau grupate au ramas

neobservate ori necunoscute.Multe obiecte cu inscriptii au fost gasite ntr-un contextstratigrafic bine documentat. Cronologia cu radiocarboncalibrata la date reale arata ca aceasta scriere a aparutcurnd dupa jumatatea mileniului al 6-lea si a fost folositatimp de un mileniu si jumatate n epoca cuprului (sau

chalcolitica) din Europa central-rasariteana ntre 5500 si4000 .e.n.. Este acum cert ca scrierea veche europeanaeste mult mai veche dect cea sumeriana. Ca atare,comparatiile cronologice cu Sumerul nu sunt cele maifericite.

Acest sistem de scriere nu a fost nicidecum un procesefemer, limitat la o singura localitate, ci un fenomen largraspndit. Ipoteza importarii acestei scrieri sau a unortablie din Mesopotamia trebuie nlaturata cu desavrsire,caci ea este contrazisa att de evidena datelorcronologice, ct si de natura acestui sistem de scriere carea aparut printr-o folosire ndelungata a simbolurilorgrafice. Originile sale trebuie cautate n perfectionareacultului divinitatii feminine din religia veche europeana,prin specializarea (ori restrngerea) sensului simbolurilor.Inscriptiile apar pentru prima oara pe obiecte de cult, nu

pe tblie, si au avut un scop hieratic, nefiind deloc notareaunor tranzactii comerciale ori administrative, ca nMesopotamia.


3/11

3

Scrierea veche europeana a disparut n mod virtualodata cu dezintegrarea culturilor Karanovo, Vinca si aaltora n jur de 4000 .e.n. si dupa aceea, ca urmare ainfiltrarii pstorilor nomazi din stepele sudice ale Rusiei,

presupusi a fi vorbitorii idiomurilor proto-indo-europene.Acest sistem de scriere a supravietuit totusi n zonaegeeana, unde Vechea Civilizatie Europeana a persistattimp de alte doua milenii n comparatie cu zona dunareanaa Europei.Ca atare, nu poate fi surprinzator sa observam similitudini

ntre sistemul de scriere vechi european si scrierileegeene din epoca timpurie a bronzului, minoica si cipriota.Analogiile dintre semnele vechi europene si acelea dinsilabarul clasic cipriot sunt ocante, ducnd la ideea cascrierea veche europeana, aprutcu circa 4000 de aninaintea linearului A cretan ori a celui cipro-minoic a fost

o scriere nrudita cu acestea si, probabil, precursoarea lor,inventata de vorbitori de idiomuri ne-indo-europene.

Cteva cuvinte despre istoricul descoperirii semnelor

Existena unei scrieri preistorice n sud-estul european afost semnalata prima oara n anul 1874, cnd ZsfiaTorma a ntreprins spturi pe dealul de la Turda, lngAlba-Iulia.

Descoperirile, constnd din obiecte ceramice, figurine,

fusaiole si alte obiecte, cu peste 300 de semne incizate, aufost treptat distribuite muzeelor din Berlin, Mainz,Mnchen si Cluj. n anul 1910, Marton Roca a reluat


4/11

4

spturile de la Turda, reuind sa clarifice tipologiaceramicii si secvenele stratigrafice. Contribuia sa constan aranjarea si publicarea materialului rezultat n urmasapaturilor Zsfiei Torma.

Zsfia Torma (1832 1899) afost un arheolog, antropologi paleontolog ungur, nscutla Cristetii Ciceului (jud.Bistria-Nsud, Romnia).Ea a fost, n cea mai maremsur, o autodidact.Simbolurile i scripturile pecare ea le-a gsit pe obiectedin lut n timul unei excavri

n judeul Hunedoara auconstituit o senzaiearheologic. Ea a gsit deasemenea artefacte vechi de6000 7000 de ani din culturaTurda, unele dintre acesteafiind acoperite cu semneasemntoare unui sistem de

scriere. Cea mai cunoscutlucrare a sa este EthnographischeAnalogien, publicat la Jena n 1894. Torma a avut un rolimportant n nfiinarea Muzeului Naional de Istorie aTransilvaniei la Cluj, cruia i-a lsat prin testament colecia saarheologic.


5/11

5

Cultura Vinca - Turda


6/11

6

Alte semne au fost observate pe obiectele descoperite de

M. Vasic n anul 1908, n situl de la Vinca, de lngaBelgrad. Dupa parerea sa, semnele de pe vasele si de pefigurinele de la Vinca aveau valoarea unor litere, el gasindanalogii cu inscripiile de pe vasele grecesti arhaice de laLesbos. Cinzeci de ani mai trziu, la o alta asezareimportanta a culturii Vinca, cea de la Banjica, deasemenea lnga Belgrad, s-au efectuat sapaturi de catreTodorovic si Cermanovic, gasindu-se sute de inscriptii pe


7/11

7

ceramica, pe obiecte de cult si pe figurine. La nord deVinca, n siturile din bazinul Tisei, n sud-estul Ungariei,s-au descoperit cteva vase si figurine remarcabile cuinscriptii. Chiar si mai la nord, n Cehia si Slovacia, s-au

identificat vase cu inscriptii apartinnd culturii ceramiciiliniare, contemporane cu faza timpurie Vinca.

n anul 1950, Morfova a publicat o descoperire socanta,facuta la intrarea unei pesteri de lnga satul Sitovo, nzona centrala a Muntilor Rodopi, n Bulgaria; este o

inscriptie pe stnca, de 3,4 m lungime si cu caractere de13-16 cm naltime. Aceasta descoperire nu a strnit niciuninteres timp de doua decenii, pna cnd a fost mentionatade Todorovic n anul 1971.


8/11

8

Ceramica de tip Karanovo, faza 6, demonstreaza cautilizarea scrierii era o practica raspndita n acele timpuri,atta timp ct asemenea inscriptii sunt frecvente nculturile Karanovo, Vinca si Tisa. Numeroase placute,peceti, recipiente de sacrificiu, vase antropomorfe sifigurine toate purtnd inscriptii din cultura Karanovosunt deocamdata nepublicate.

Unul dintre cele mai

edificatoare exemple deobiecte purtnd oinscriptie vecheeuropeana a fost gasitn anul 1969, n timpulsapaturilor ntreprinse

la Gradesnica, lngaVraca, n nord-vestulBulgariei. Este vorba deun castron aproape plat,cu scriere pe ambeleparti. Faa este mpritde patru linii orizontale

n patru registre, fiecare coninnd de la patru la opt


9/11

9

semne. Pe spate este incizata o figura umana schematizata,alcatuita din V-uri sau triunghiuri nconjurate de semneliniare. n acest sit s-au mai gasit modele de temple si vaseantropomorfe cu inscripii.

Tbliele de la Trtria


10/11


11/11

Actualmente se cunosc aproape o suta de aezri unde aufost descoperite obiecte cu inscriptii, materialul din fiecareasezare fiind reprezentat fie de obiecte izolate, fie decantitati mari, ajungndu-se n unele cazuri la peste 300 de

obiecte. Majoritatea acestor asezari este cuprinsa ngrupurile culturale Vinca si Tisa din bazinele Moravei,Dunarii si Tisei, n teritoriile de azi din Serbia, estulUngariei, nord-vestul Bulgariei si vestul Romniei,precum si n cadrul culturii Karanovo (3-6, Boian-Gumelnia) din centrul Bulgariei si sudul Romniei.

Semne nscrise sau pictate, neobservate anterior, suntacum identificate pe ceramica Dimini, Cucuteni, Petresti,Lengyel, Butmir, Bukk si a ceramicii liniare; ca atare, numai este corect sa se vorbeasca despre scrierea Vinca oridespre tbliele de la Tartaria ca fiind singurele exempleale acestui fenomen. Este acum clar ca scrierea a fost o

caracteristica generala a Vechii Civilizaii Europene dinmileniile 6-5 .e.n.

Marija Gimbutas - Scrierea de La Turdas

Documents

Transcript of Marija Gimbutas - Scrierea de La Turdas