Mari Batalii IRM

8/19/2019 Mari Batalii IRM

1/7

MARI

BĂTĂLII

MARNA

1914

VERDUN

1916

GALLIPOLI

1915

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

MARI BĂTĂLII

BĂTĂLIA DE LA MARNA 1914- Fişa nr.1

1

METODA

ÎNVĂŢĂRII DIRIJATE CU AJUTORUL FIŞELOR DE LUCRU , A HĂRŢII ŞI A IMAGINILOR

BIBLIOGRAFIE : Manuale alternative Istorie clasa a X-a Istoria ilustrată a Primului Război Monial Ima!ini """#!oo!le#ro

PROFESOR : GRECU MARIALICEUL MATEI BASARAB

COMPETENŢE SPECIFICE

2.1 Re!"#$%&e'e$ %( $e)&$'e$ )e'*)e&(+e#' -!&()e $*!)'$ $)&e#' %( )'#e*e#'(*'(e

2./ Re!"#$%&e'e$ #"&("!(&0((, *(-30'(( %( $ $!4$(&0(( 5" e+#!($ *#($0

2.6 E7$-("$'e$ #"*e("e#' 8('e&e %( ("8('e&e $e $(!"(( !-$"e6.1 C#"*&'!('e$ 8e $('-$(( )e 3$4$ *!'*e#' %( #'-!$'e$ 8e #"!4(( 'e$&(+e $


2/7

1918 SOMME1916

AMIENS

1918

CAPORETTO1917

2

Gallieni

Ale$aner von %lu

B'('LIA )E LA MAR*A - 5 septembrie 191

Armata germană era condusă de generalul Ale$ane%luc& . Guvernatorul militar al Parisului , Gallienordonat Armatei a 6-a franceze a generalului Maunouratace flancul descoperit al lui von Kluck. Gene+o,,re comandantul ef al armatelor franceze a coordun atac masiv. Pe ! septem"rie, englezii i franceziiinfiltrat #n sectorul mai pu$in apărat al frontului. septem"rie , englezii trec Marna pe la &as 'erte (ouanne, spri)ini$i de Armata a 6-a franceză la nord Armata a *-a la sud. Generalul Ale+ander von Kluck#nfrnt. e ordonă retragerea generală.Pe / septem"rie , von 'alken0ayn #l #nlocuiete peMoltke comandantul for$elor germane. Parisul era s 1oua linie de apărare franceză s-a refăcut pu$in la suMarna,de-a lungul unui front de apr oximativ 260


3/7

BĂTĂLIA DELA GALLIPOLI 1915- Fişa nr.2

!

,,2u snge rece, generalul (offre, comandantul ef al armafranceze, salvează o situa$ie care părea iremecompromisă. Profitnd de greeala tactică a germanilor, catraversat #n gra"ă Marna, negli)ind garnizoana din capcomandată de Gallieni i #ntărită pe flancul drept, alansează pe septe"rieo puternică ofnsivă care, după prud3e lupte grele, #i o"ligă pe nem$i să se retragă. ,, 4ictor pe Marna55, du"lată de sccesul din )urul oraului 1ancy victoria ruzilor #n luptele din Gali$ia cu austriecii , sc0total fa$a răz"oiului.

Ceri!e" 1# I$e%i&'(!i ) *+'(*i,(!i -i $(%(!i +,t,)ia d

-i.a '#1 . Se*e'%(!i do/, a#ate#i&tii a)e )/tei di' -i.

Adversarul lui amilton era comandantul german Otto Liman vonaners. 7n profesionist precaut, &iman i-a păstrat parte a solda3ilor

rezervă pnă cnd i-a dat seama ce vor să facă englezii, i apoi a

postat corespunzător. 8n plus, a avut norocul ca unul din su"ordona 3iii turci să fie 2olonelul Mustafa Kemal. 2uvintele pe care acestea le-astit cnd i-a condus regimentul la luptă au devenit legendă9 : Nu vădon să atacaț i – vă ordon să muriț i:; acest spirit incredi"il decrifiu a animat armata otomană

omandantul "ritanic era Generalulr Ian /amilton unul din cei maiari solda3i ai Angliei. 8nsăanurile sale pentru Gallipoli aust e+agerat de complicate. Maiesus de toate, planurile se "azausupozi3ia că turcii vor ceda destul

-

Anul 0102 este 3entru Alia4i anul ini4iativelor nereu5ite#Bătălia e la Galli3oli a avut loc #n peninsula cu acelai numedin


4/7

4# Pre'i,(!i o o'&ei', a +,t,)iei

BĂTĂLIA DE LA VERDUN 191:;Fişa nr.3

4

Ceri!e" 1# I$e%i&'(!i ) *+'(*i,(!i -i $(%(!i +,t,)ia di' -i.a '#2 .# Se*e'%(!i do/, a#ate#i&tii a)e )/tei di' -i.a '#2

/# N0i!i doi o'd/,to#i ai e)o# do/, 5o#e om+ata'te di' -i.a '#2

Mustaka Kemal în tranșee alături

Eri'2 3+ Fal&en6a7n8erun

Anul 0109 este cel al marilor o,ensive lansate alternativ eAntantă 5i Puterile entrale, care se soldează alternativ cu "ăi desnge #nfiorătoare , fără a determina un progres semnificativ #n planmilitar nici unuia dintre com"atan$i. 8n fe"ruarie, 'alken0ayn

lansează o ofensivă #mpotriva sistemului de fortifica$ii din )urulorăelului 4erdun, #n speran$a de a da o lovitură decisivă moraluluifrancezilor prin capturarea unei pozi$ii ine+pugna"ile. Pe H*fe"ruarie a)unge la 4erdun de 2astelnau, comandantul ad)unct al lui+o,,re, care decide să păstrze malul drept cu orice pre$,#ncredin$ndu-i sectorul lui P6ili33e Petain. Acesta lansează o seriede contraatacuri #ndr)ite, sus$inute de #ntăririle care vin pe 2aleaacră, un drum aflat su" focul artileriei germane de-a lungul căruiafrancezii fac să folosească pnă la HI III de oameni pe zi. Pus #n fa$aalternativei de a opri ofensiva sau de a lărgi frontul Eric6 von

Fal&en6a7n 0otărăte să transforme 4erdunul #ntr-o mare "ătălie de

Bătălia e la 8erun ;


5/7

BĂTĂLIA DE LASOMME 191:; Fişanr.4

Ceri!e" 1# I$e%i&'(!i ) *+'(*i,(!i -i $(%(!i +,t,)ia di' -i.a '#! .# Se*e'%(!i do/, a#ate#i&tii a)e )/tei di' -i.a '#!

/N0i!i doi o'd/,to#i ai e)o# do/, 5o#e om+ata'tedi' -i a '#!

.ir )ou!las /ai!

ătălia e 3e .omme iulie 0109 ocupă un loc important #nemoria colectivă a armatei "ritanice. Pentru a despresura 4erdunulglezii au #nceput Bătălia e 3e .omme# A fost una dintre cele maingi "ătălii din timpul răz"oiului D#nc0eindu-se pe % noiem"rie, 3

ni mai trziuE i a fost prima mare opera$iune lansată de armataitanică pe 'rontul de 4est.ătălia de pe omme a durat 3 de zile i ea poate fi #mpăr ită #n aseș ț șrioade distincte. Au e+istat trei perioade de lupte intense pe un front larg - iulie, pe 3 iulie i #ntre * i H* septem"rie. 8ntre aceste perioadeș ș

tem vor"i de două episoade de lupte continue, dar mai pu in e+tinse, #ntreți / iulie i * iulie i 3 septem"rie. ?ar #ntr-un final, perioada cuprinsăș ș șre sfr itul lunii septem"rie i sfr itul "ătăliei, #n care toate opera iunileș ș ș țfost zădărnicite de vremea rea.

Mul i cunosc "ătălia doar pentru ceea ce s-aț =nt>m3lat =n 3rima zi# Pe ie, 3 divizii "ritanice - apro+imativ HI.III de oameni - au atacat liniile

rmane pe un front ce se #ntindea pe o distan ă de kilometri. Pnă lațr itul zilei, %.III de englezi muriseră, iar al i /.III erau dispăru i sauș ț țni i. 8n sc0im"ul acestor imense pierderi, englezii nu cuceriseră dect oțc iune a liniei de front germane din sud, cu mult su" a teptărileț șmandan ilor.țir )ou!las /ai!, comandantul for elor "ritanice, spera că prin aceastățensivă ma)oră vor penetra liniile germane i va putea să- i trimităș șvaleria pnă la @apaume. ntul e noroi al

c6i armate !ermane. > lungă campanieuzură are rolul de a diminua poten$ialul

umanului.8n armata germană se produce o0im"are la vrf #n armata germană9

alken0ayn este #nlocuit cu inden"urg.tre timp "ritanicii au folosit pentru primată 3! de tancuri. @ătălia de pe ommen punct de vedere te0nic, este o #nfrngerenem$ilor, dar, comparativ cu luna iulie ,tigul teritorial e ridicol,o #naintare de I

m. Pierderile, #n mor$i i răni$i suntfiorătoare9 6HI.III de en lezi i 3*I III


6/7

BĂTĂLIA DE LA CAPORETTO 191


7/7

BĂTĂLIA DE LA AMIENS 191=; F(%$ "'.:

&a #nceputul anului %, păr$ile "eligerante sunt epuizate. 8n acest an energiile interne ale Germaniei i Austro 7ngariei sunt epuizate, popula$ia este #nfometată, #n timp ce Antanta face apel numai la resursele umane i matdin colonii , dar i la cele din 7A. &a ianuarie %, preedintele Lilson , su"liniind rolul 7A ca ar"itru a păcii europene, #i face cunoscut proiectul ,,Cele paisprezece puncte’’.Acestea prevăd9 - constituirea unei Ligi a Naţiunilor

Restituirea Alsaciei şi Lorenei ranţei!

Autonomia popoarelor "in #mperiul Austro$%ngar!

#eşirea la mare pentru &erbia !

#n"epen"enţa 'oloniei. punctul % prevedea rea)ustarea frontierelor Austro-7ngariei #n "aza principiului autodetermina3ionalită3ilor, lucru care a permis apari3ia statelor 2e0oslovacia, Austria, 7ngaria iBătălia e la Amiens C au!ust 010C# >pera iunea Mic0ael DMic0el, Mi0ielE a #nceput pe data deț

Mari Batalii IRM

Documents

Transcript of Mari Batalii IRM