Marea Adunare Națională, a fost convocată după evenimentul de excepție, din 27 august 1989, la un moment de răscruce al istoriei. Atunci, s-a spus NU hotărât rusificării și deznaționalizării, și nu în zadar spunem că acest moment marchează încheierea unei ere, o eră a fricii, a supunerii, a deznaționalizării și marginalizării, în propria noastră țară.

Un moment de excepție, început cu intonarea imnului „Deșteaptă-te, Române”, urmat de mesajele lansate de o serie de personalități marcante – oameni de stat, membri ai Frontului Popular, oameni de cultură, oaspeți din România, Ucraina, Georgia și Țările Baltice.

Minute scandate de Libertate! Libertate! au răsunat vocile a 750.000 de cetățeni, veniți la cea mai mare Adunare Națională din istoria RSSM. Dreptul la limbă și la alfabet, dreptate și libertate, au fost revendicările așteptate cu mari speranțe decenii la rând.

Marea Adunare Națională și-a exprimat încrederea că Sesiunea Sovietului Suprem al RSSM va ține cont de aceste propuneri, va da dovadă de curaj și fermitate, rezolvând echitabil problema destinului acestui popor!

Parlamentul Independenței : [cronica fot.-doc.] / Asoc. „Parlamentul-90”; coord. proiect : Pantelei Sandulachi, Vlad Darie ; fot. : Mihai Potrâniche ; graf. Simion Zamșa. – Ch. : [S. n.], 2010. – 432 p.

Volumul prezintă o imagine generală a legislativului de la Chișinău în perioada ceea zbuciumată și plină de glorie, de lupta înaintașilor pentru libertate și democrație. Cartea cuprinde o cronică selectă a activității Parlamentului și un grupaj de documente ce reflectă etapele principale ale transformărilor din societate, ale proceselor de tranziție spre un regim democratic. 

Românismul moldovenilor basarabeni și transnistreni – îndemn la rezistență antosovietică și acțiuni proromânești // Gheorghe Ghimpu. Conştiinţa naţională a românilor moldoveni. – Ch., 1999. – P. 414-419. 

Autorul, Gheorghe Ghimpu, a fost şi rămâne un mare patriot român basarabean, un bun fizician şi o personalitate care a suferit şase ani grei (1972-1978) de Gulag, închisoare sovietică, din cauza convingerilor sale politice îzvorâte din ferma sa conștiință naâională românească. Este rodul unei munci migăloase de durată a unui pasionat căutător de adevăr și dreptate în lupta pentru cauza națională. Autorul urmărește scopul de a promova adevărul științific și istoric privind conștiința națională românească a moldovenilor și de a contribui la combaterea teoriilor și opiniilor false privind originea etnică, limba maternă și istoria națională a românilor moldoveni ca parte integrantă a națiunii române.

                 

Românismul moldovenilor basarabeni și transnistreni – îndemn la rezistență antosovietică și acțiuni proromânești // Gheorghe Ghimpu. Conştiinţa naţională a românilor moldoveni. – Ed. a II-a, rev. şi completată de aut. – Ch., 2002. – P. 428-437.  

Capitolul abordează premisele apariţiei şi evoluției conștiinței naționale românești la moldoveni. Cartea a găsit un public cititor numeros chiar din ziua apariției, deoarece este consacrată unei teme arhiactuale din istoria românilor și vine să completeze o bibliografie cu multe opinii controversate, privind acest subiect.  

Românismul moldovenilor basarabeni și transnistreni – îndemn la rezistență antosovietică și acțiuni proromânești // Gheorghe Ghimpu. Conştiinţa naţională a românilor moldoveni. – Ed. a III-a. – [S. l.], 2010. – P. 412-417.

În acest capitol autorul menționează că prima în Basarabia, Marea Adunare Națională, convocată de Frontul Popular din Moldova la 27 august 1989, la Chișinău, a adoptat un document final privind suveranitatea statală și dreptul românilor moldoveni la viitor. Printre multele prevederi și principii ale „suveranității național-statale” a RSSM de atunci, prioritare au fost cele care urmau să aducă eliberarea mult râvnită și mult așteptată, dreptul românilor la istorie, restabilirea în drepturile sale a etnonimului popor român, a glotonimului limba română și a insemnelor naționale – tricolorul și stema istorică a Moldovei.

Marea Adunare Națională din 27 august 1989 // E. Gheorghe Cojocaru. 1989 la Est de Prut. – Ch., 2001. – 215 p.

Lucrarea ar deschide o perspectivă mai puțin legată de contextul general din epocă; R.S.S.M. era situată din puct de vedere geografic, în sud-vestul imperiului sovietic. Mesajul acestui studiu este centrat pe evoluțiile politice și etnoculturale din R.S.S.M. între 1985 și 1989, și vrea să sugereze că și la Est de Prut se întinde un segment din bătrânul continent european, unde o populație majoritară românească încearcă, urmând interesele sale fundamentale, cu multă tenacitate, să-ți remodeleze prezentul istoric.

Marea Adunare Națională din 27 august 1989 // Mircea Radu Iacoban. O cronică a Basarabiei : 1990-1995. – Iași, 1995. – P. 8-10.

Cititorului i se oferă cu adevărat o cronică – una dintre multele posibile – a unor ani „de foc”, în care Basarabia a parcurs drumul de la republică unională la țară independentă.

Pavelescu, Ion. Un miracol istoric: renașterea românismului în Basarabia. Autonomia și Independența Republicii Moldova / Ion Pavelescu // Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994. – București, 1994. – P. 361-393.

In acest capitol sunt redate premizele renașterii românismului în Basarabia, autonomia și drumul la țară independentă. 

Patrache, Viorel. Mircea Druc sau Lupta cu Ultimul Imperiu / Viorel Patrache. – București : Ed. Zamolxe, 1998. – 531 p. 

Este uluitor și este admirabil cum a putut omul acesta să respire acolo unde viața spiritului a fost cu neputință, iar alții se asfixiaseră demult. Acest performeur al insuportabilului, și acest mare campion al pierderilor a știut să îmblânzească vitregia destinului și să preschimbe paguba în câștig. L-au ajutat tenacitatea și puterea cu totul ieșită din comun de a se reface după înfrângere și de a se ridica deasupra eșecului, începând, iarăși și iarăși, de la capăt. Eșecul care pe alții îi înrăiește, îi imbătrânește și-i  dezaxează pentru mulți ani înainte, pe Mircea Druc l-a stimulat și l-a biciuit să persevereze. 

Enciu, Nicolae. Un miracol istoric: renașterea românismului în Basarabia. – Ed. a II-a, rev. și adăugită / Nicolae Enciu, Ion Pavelescu // Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998. – București : Semne, 1998. – P. 305.

Capitolul elucidează restabilirea adevărului, cunoașterea realității privind trecutul acestui străvechi teritoriu românesc. Este o primă analiză asupra istoriei Basarabiei, caracterizată prin renașterea românismului, obținerea autonomiei și Independenței Republicii Moldova.

Destrămarea URSS. Proclamarea Independenței Moldovei // Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. – Ed. a II-a, rev. și compl. – Ch., 2003. – P. 383.Această carte expune concis despre cele mai importante evenimente și fenomene politice, economice, sociale, culturale, etc., din istoria Republicii Moldova. 

27 august 1989 // Claudia Darienco. Piloni ai neamului. Portrete de epocă. Vol. 1. – Ch., 2010. – P. 60-66.

Aprobarea documentelor de la Marea Adunare Națională a însemnat o adevărată izbândă a întregului corp de deputați și a conducătorului comisiei pentru elaborarea lor – deputatului Ion Borșevici, prezent în 1989 în vechiul parlament sovietic, când în clipe grele a apărat cu brio proiectele de legi cu privire la limbă și alfabet, elaborate sub conducerea D-sale...

Politica etnolingvistică și rezistența românilor din R.S.S.M. // Gheorghe Negru. Politica etnolingvistică în R.S.S. Moldovenească. – Ch., 2000. – P. 106-107.

În capitolul de faţă este analizată politica etnolingvistică din R.S.S. Moldovenească în perioada restructurării. Totuşi, explicarea şi înţelegerea deplină a politicii P.C.M. în domeniul etnolingvistic nu ar fi posibilă fară o incursiune în istoria formării R.A.S.S.M. şi a politicii lingvistice din republică din acea perioadă.

1. Apel al Frontului Popular din Moldova : Marea Adunare Națională. – P. 102-103.

Drept în demnitatea lui, sorbind din cupa libertății // Nicolae Mătcaș. Calvarul limbii române din Basarabia. Studii. Articole. Comunicări. – Ch., 2011. – P. 488.

Volumul Calvarul limbii române din Basarabia repune în circuit o importantă parte dintre textele publicate în anii 1987-2010 de către Nicolae Mătcaş, reputat lingvist, profesor, om de cultură şi de stat. Participant activ la mişcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni, unul dintre autorii legislaţiei lingvistice din Republica Moldova, Nicolae Mătcaş se înscrie în rândul personalităţilor cu cea mai valoroasă contribuţie la elucidarea şi impunerea adevărului privind identitatea noastră etnolingvistică.

Partidul Popular Creștin Democrat. Documente și materiale 1988-2008. Vol. 1. / Partidul Popular Creștin Democrat, Mișcarea Democratică pentru Susținerea Restructurării, Frontul Popular din Moldova; alcăt.: Mihai Adauge.– Ch.: [S.n.], 2008. – 600 p.

Din cuprins: 

Zece ani de la prima Mare Adunare Națională: o privire retrospectivă // Anatol Petrencu. În serviciul Zeiței Clio. – Ch., 2001. – P. 428-435.

În capitolul dat este stipulat, că Marea Adunare Națională din 27 august 1989 a avut o influiență definitorie asupra deciziilor luate de Sesiunea a XIII-a a Sovietului Suprem al R.S.S.M., și anume adoptarea legilor „Cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină”, „Cu privire la statutul limbii de stat a R.S.S.Moldovenești”, „Cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S. Moldovenești”, precum și a Programului complex de stat pentru asigurarea funcționării limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S.M. Pachetul de legi referitoare la limba de stat a fost o victorie a forțelor patriotice de o importanță crucială în redeșteptarea noastră națională.

În apel este specificat că, Marea Adunare Națională este organul de expresie a voinței poporului, și la ea participă toți cetățenii de bună credință din republică.

2. Apelul Marii Adunări Naționale către Sesiunea Sovietului Suprem al RSS Moldovenești. – P. 104-105.

Întreaga suflare românească din spațiul dintre Prut și Nistru a așteptat cu mari speranțe apariția proiectelor de legi privind destinele limbii noastre, proiecte care urmau să fie puse în discuție la Sesiunea Sovietului Suprem al Republicii, și anume Marea Adunare Națională a sprijinit această decizie de deosebită importanță pentru popor.

3. Comunicat Marea Adunare Națională : Chișinău, 27 august 1989. – P. 103.

Comunicatul specifică convocarea și organizarea Marii Adunări Naționale, ca formă cunoscută în istoria neamului românesc de exercitare a suveranității în mod direct de către popor.

4. Rezoluția Marii Adunări Naționale despre pământ. – P. 105-106.

Pământul este avuția de bază a poporului moldovenesc. În legătură cu marele pericol care plana asupra pământului, Marea Adunare Națională a hotărât să fie reîntors neîntârziat pământul răpit în mod violent, să fie perfecționată legislația în vigoare cu privire la proprietatea asupra pământului și să fie rezolvată problema stabilirii proprietății republicii asupra pământului în raport cu URSS.

5. Rezoluția Marii Adunări Naționale cu privire la simbolurile naționale. – P. 106.

Marea Adunare Națională a constatat nepotrivirea dintre simbolurile oficiale actuale ale RSSM și tradiția istorică a moldovenilor, deaceea a hotărât ca drapelul național al RSSM să fie Tricolorul (Albastru-Galben-Roșu), cu stema republicii pe fundalul galben, de a elabora o stemă nouă și un imn nou, conform tradiției istorice și aspirațiilor dintotdeauna ale poporului moldovenesc.

6. Documentul final al Marii Adunări Naționale. – P. 107-109.

Marea Adunare Națională, întrunită pentru întâia oară în istoria postbelică a poporului nostru, la un moment de răscruce al istoriei a hotărât ca Suveranitatea național-statală a RSSM să fie realizată pe deplin, de a ieși din componența URSS, etc.

Discurs ținut la prima Marea Adunare Națională din 27 august 1989 de către Ion Borșevici, deputat în Sovietul Suprem, președinte al Grupului de lucru pentru elaborarea proiectelor de legi cu privire la statalitatea limbii moldovenești bazate pe grafia latină și a limbilor vorbite pe teritoriul RSSM // Ion Borșevici. Apa neîncepută a dorului de libertate. – Ch., 2005. – P. 138-141.

Un discurs politic, mai ales în timpuri revoluţionare, nici nu poate fi închipuit fără referinţa istorică. Şi la acest capitol profesorul Ion Borşevici a demonstrat o cunoaştere profundă şi a fenomenului politic, şi a felului cum a fost administrat de înaintaşi. 

Notă informativă despre manifestațiile în masă ale Frontului Popular din Moldova din 27 august 1989 : [Marea Adunare Națională] // Igor Cașu. Republica Moldova de la perestroikă la independență 1989-1991= The Republic of Moldova from Perestroika to Independence 1989-1991= Республика Молдова от перестройки к независимости 1989-1991: Documente secrete din arhiva CC al PCM. – Ch., 2011. – P. 230-235.

Volumul acoperă cele mai importante evenimente care s-au desfășurat în republica Moldova în ultimii trei ani de existență a URSS și aruncă o nouă lumină asupra raporturilor CC al PCM cu CC al PCUS, activitatea organizațiilor neformale, în special al Frontului Popular din Moldova, care au petrecut manifestații în masă pe Piața Marii Adunări Naționale.

Cucerirea ultimelor redute în lupta pentru limbă : (fierbintele august, 1989) // Snegur, Mircea. Labirintul destinului. Memorii . Vol. 1. Calea spre „Olimp”. – Ch., 2007. – P. 524-531.

Autorul descrie cu lux de amănunte toate etapele de constituire a Republicii Moldova - renaşterea naţională, proclamarea independenţei, edificarea statului şi primii paşi în trecerea economiei de la metoda centralizată, la rigorile economiei de piaţă.

Cea de-a doua Mare Adunare Națională // Snegur, Mircea. Labirintul destinului. Memorii. Vol. 2. Independența : între euforie și zbucium. – Ch., 2008. – P. 46-56.

Mircea Snegur relatează în memoriile sale conjunctura, etapele, impedimentele, eforturile de început care au stat la baza realizării dezideratului principal ce rezultă din însăşi Declaraţia de Independenţă – crearea unui stat liber, democratic şi de drept – Statul Republica Moldova.

De ce limba noastră e română?! // Nicolae Dabija. Harta noastră care sângeră. – Craiova, 1999. – P. 83-90.

Nicolae Dabija a marcat o generaţie de creaţie care a venit în momentul de luptă pentru cultură, în momentul când poporul avea nevoie de un al treilea ochi prin care să descopere adevărul. În vreme de cumpănă naţională, când homo sovieticus ameninţa să topească identitatea popoarelor într-un imperiu roşu, scriitorul a reuşit să străbată graniţele imperialiste şi să se conecteze la un alt univers, a reuşit să străbată calea pe care au dibuit-o şi pe care l-au orientat generaţiile anterioare.

Marea Adunare Națională (1989) = The Great National Assembly (1989) // Republica Moldova în imagini = Republic of Moldova in images : [album]. – Ch., 2011. – P. 16.  

Pe imagine este redată Mare Adunare Naţională din 27 august 1989, care a precedat adoptarea Limbii de Stat şi revenirea la grafia latină.

Marea Adunare Națională 27 august 1989 : [înregistrare sonoră]  / coord. : Alexandru Dorogan. – Ch. : IPNA Compania „Teleradio-Moldova, 2011. – CD-ROM.

CD-ul înserează înregistrarea integrală a Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989, eveniment care a marcat distinct și profund ireversibilitatea renașterii noastre naționale. Dumneavoastră dragi cititori, aveți posibilitatea să reaudiați vocea Marii Adunări Naționale prin intermediul acestui CD.