Coperta de L OPRI$AN

Coperta I: Una din cele qase imagini surprinse de Samoil6

Mdrza,,,fotograful amator" din Gal1iu, la 1 Decembrie

1918.

C op erta IV : Consdtenii lui Samoild Mdrza, fotografu 1 Unirii,pregdti{i sd porneascd la Alba Iulia.

Clapa I: Portretul generalului Traian Mogoiu desemnat

sd conducd ogtirea rom6n5, care urma s[ elibereze

Transilvania de vechii ocupan{i.

Clapa IV: Profilul cartografic al Romdniei Mari intr-ocompozifie aparlindnd Muzeului Unirii din Alba Iulia,apud Istoria romdnilor, edttia academicd, vol. V[, tom

II, Bucuregti,2003.

ISBN: 97 8-97 3 -642-382-6

@ De{inut de moqtenitorii legali.

,qiriiT"ii*lq ,': .

Z. SANDU

DIN ZILETE INVIERII NEAMULUI

MAREATA ADUNARE DE LA

Edifie ingrijiti gi prefa{i de

I. Opriqan

@

ALBA IULIAUNon s-A HodRAr uNTREA ARDEALr.lLr.n, Bmvlrur.ur,

Cnrg,lxnr gl M,trumunrgur,ur cu RoruANrA-MAMi

Edinra SAECULUM I.O.Bucuregti 2018

Z. SANDU

i noastre

sentimentele

1n

tle muncd qi

9i inlelep-agrIinduJ

st6ruindcului (lipsa

se rdspunde

poatimuncivapurcede

lucre fie cu

1ui nosfuveacun.

Bdrsan,C. Pop,

q i i chipeqi

ici de a

$i-l

dezro-

nestrSmutate

Ardeal qi-a

debucurie.

istoria unui

Cuprins

Forla de sugestie a unui document ziaristic dupd 100 de aniQ.oPRrgAN)... ........s

Notdasupraediliei(LopRIgAN)... ......11

INTRODUCERE. Bilgradul de vegnici biruinfl . . . . . . . 15DrumulspreBilgrad.... ...20Pregitirile . ...22

il,?::.1il',I'::::::::::::::::::::: ::::::: :,tSaladegedinle. ......26Vinfruntagiinearnului..... .......27

O noul evanghelie . . .41Rezoluliuneaevanghelici.. .......50Maniu, tilcuitorul,Evangheliei" celenoi.. . .....54Vorbireasocialistuluilumanca....... ....59Cuvintarea episcopului dr. Radu dela Oradea . . . . . .. . .62CuvAntarea Preasfinlitul episcop Dr. E. Miron Cristea al

Caransebegului . .. . ... .64

$edin{asfatului ......72Comitetulna{ionaldirigentinSibiu ......7gSoliiArdealuluiinfalaTronului.... ......g3

Intrarea in Sibiu a generalului Mogoiu, generalismul arma-tei romAne din Ardeal . . .90

Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a RominieiSANDU, Z.

Mtrreata Adunare de la AIba Iulia Unde s-a hotlriit unireaArdealului, Banatului, Criqanei $i Maramureqului cu Rominia-mami : din zilele invierii neamului / Z. Sandu ; ed. ingrijitiqi pref, de I. Oprigan. - Bucuregti : Saeculum I.O.,2018

tsBN 9 7 8 -97 3 -6 42 -3 82 - 6I. Oprigan, I. (ed.) (pref.)94

,lryiii']:T-

Forla de sugestie a anui documentziafistic dupd 100 de ani

Prozator modest gi filosof neintrat in r6ndul numelormari,Z. Sandu (Nicolae Regman) a reu$it sI atingd vdrfurilein domeniul publicisticii, realizdnd prin dostrrrcntarul Dinzilele unirii neamului. Marea adunare de la Alba lulia,unde s-a hotdrdt unirea Ardealului, Banatului, Crisanei SiMaramureSului cu Romdnia-mamd-cu un titlu cam lung -o punctare a marilor momente care s-au desfEqurat in zilelepremergitoare qi posterioare zilei de 1 decembrie 1918.

Desigur, spectacolul propriu-zis al ,,marii uniri" nu putea

fi infrligat fr.rd o intoarcere in timp cu peste 300 de ani,cdnd, cu un acela$i scop, Mihai Viteazul cucerea cu sabiaTransilvania gi desfEqura la Alba Iulia cea mai somptuoasd

csremonie de intrare intr-o capitald, c0gtigatd prin luptd ce

se vazuse vreodata.

Ludndu-gi ca punct de reper, dupd N. Bdlcescu,strdluminarea romdneascA a Albei Iulii de cdtre mareleVoievod, Z. Sandu clddegte, incheagi, moment cu moment,adunarea din toate provinciile mentionate a rom6nilor trimigica delegafi oficiali spre a-$i rosti vrerea - unii venind tocmaide la marginile spafiului etnie (din Crigana, Maramureq qi

Z. SANDU

Banat) cu mari greut6{i impuse, de pi1d5, de sdrbi -,,prieteniinoqtri", care, profitdnd de alcdtuirea 1or, impreund cu omicd trupd a unei oqtiri commune, s6rbo-franceze, au ocpat,

declardnd tabu, intrarea sau ieqirea din linut, intreg Banatul,in care cu greu s-a putut intra apoi qi lua in stdpdnire, tot cuaprobare francezd, doar o parte azonei.

Excludem, desigur, piedica cea mai importantd pe care

o reprezentau trupele maghiare, antiunioniste, care v0nau inmod special delegafii.

Pe unul dintre ei -,,stegarul I. Arion" din comunaAgreq,Turda-Arieg - l-au impugcat in gara Teiug, chiar in zllele

,,marii adundri", ,,in drumul sAu spre <<cetatea suferinlelorgi mdririi neamului nostru)'., fapt pentru care l-au declarat

,,mortul neamului" gi l-au ingropat cu cele mai inalte onoruri.Naraliunea urmeazd" cursul firesc al evenimentelor

desfigurate: sosirea de pe intreg spa{iul rom6nesc a delegalilorchemali s5 se pronunle, sosirea presei (cu reprezentanliiziarelor), a principalilor oameni politici gi conducdtoribisericegti, cu momentele gradual din ce in ce mai inseminate

ale discursurilor de captare a bundvoinfei imensei adundri(de circa 200 000 de participanli), de cltre dr. $t. C. Pop, dr.

Suciu (care anunfd"prezenla tuturor celor 1228 de delegali),gi apoi de intrarea propriu-zisd in tematica manifestafiei prinGeorge Pop de Bdseqti, Silviu Dragomir gi Vasile Goldig,ultimul ddnd citire qi Proiectului de rezoluliune alAdundrii,alcdtuit din 11 puncte.

U rmeazd, fi re sc, impdrt[qirea rezolutriei gi explicitarea ei

pe inlelesul tuturor de c[tre marile personalitd{i: Iuliu Maniu,socialistul Jumanca, Vaida Voevod, episcopii dr. Radu de la

Oradea, I. Pop de laArad, precum qi dr. A. Vlad; dr.P. Groza,

dr. S. Dragomir.

MAREATAADUNARE DE LAALBA IULIA

DupE lunga cuv6ntare aprobativd gi suplimentarexplicativd linut6 de episcopul dr. E. Miron Cristea alCaransebeqului, cu imense cobor0ri in cei cca. 2000 de anide istorie care s-au scurs de la daci gi romani, trmeazd, insf0rgit, episcopul Iuliu Hossu de la Ghiula, care dd citirehotdr0rii finale a Adundrii, aplatdatd nesfdrgit de miile de

glasuri.

DupE adeziunea totald a Marii Adundri Nationale de laAlba Iulia aproclama{iilor qi hotdrdrilor conducdtorilor- cu

urale, cu cdntece, fragmente de cdntece, huiduieli impotrivaduqmanilor qi lungi urale la ceea ce le convenea,intercalateprintre ceea ce se rostea sau se citea, mullimea nu a plecatimediat acasd, ci a stat pe Cdmpul lui Horia, agtept0nd noihotdrdri qi decizii.

in vederea finalizdrii lucrdrilor, s-a intrunit Marele Sfatal Na{iunii Rom6ne, in Palatul Justifiei din Alba Iulia, ales

duminicS, de Marea adunare nalionald.Se constituie o comisie propundtoare a Consiliului

Dirigent * guvernul provinciilor care au cerut unirea cuRomdnia pdndla integrarea lor in formele guvernamentaleromdne.

in comisie sunt aleqi: George Pop de Bdseqti (pregedinte),

vicepregedinli: episcopii dr. Miron Costea qi episcopul Hossu,plus Andrei B6rseanu gi Teodor Mihali, iar notari ai Comisiei:dr. S. DragomiE dr. Caius Brediceanu, dr. Mihai Popoviciu,dr. George Crigan, GhiF Pop gi Traian Novac.

Comisia propune Consiliul Dirigent qi se alege:preqedinte: Iuliu Maniu, membri: dr. V. Lucaciu, V. Goldig,dr. A1. Vaida, dr. $t. C. Pop, dr. I. Suciu, Oct. Goga, dr. A.Vlad, dr. Emil Hategan, dr. A. Lazdr, dr. V. Branigte, dr.Bontescu, dr. R. Boila $i domnii Flueraq gi Jumanca.

Z. SANDU

Banat) cu mari greut6{i impuse, de pi1d5, de sdrbi -,,prieteniinoqtri", care, profitdnd de alcdtuirea 1or, impreund cu omicd trupd a unei oqtiri commune, s6rbo-franceze, au ocpat,

declardnd tabu, intrarea sau ieqirea din linut, intreg Banatul,in care cu greu s-a putut intra apoi qi lua in stdpdnire, tot cuaprobare francezd, doar o parte azonei.

Excludem, desigur, piedica cea mai importantd pe care

o reprezentau trupele maghiare, antiunioniste, care v0nau inmod special delegafii.

Pe unul dintre ei -,,stegarul I. Arion" din comunaAgreq,Turda-Arieg - l-au impugcat in gara Teiug, chiar in zllele

,,marii adundri", ,,in drumul sAu spre <<cetatea suferinlelorgi mdririi neamului nostru)'., fapt pentru care l-au declarat

,,mortul neamului" gi l-au ingropat cu cele mai inalte onoruri.Naraliunea urmeazd" cursul firesc al evenimentelor

desfigurate: sosirea de pe intreg spa{iul rom6nesc a delegalilorchemali s5 se pronunle, sosirea presei (cu reprezentanliiziarelor), a principalilor oameni politici gi conducdtoribisericegti, cu momentele gradual din ce in ce mai inseminate

ale discursurilor de captare a bundvoinfei imensei adundri(de circa 200 000 de participanli), de cltre dr. $t. C. Pop, dr.

Suciu (care anunfd"prezenla tuturor celor 1228 de delegali),gi apoi de intrarea propriu-zisd in tematica manifestafiei prinGeorge Pop de Bdseqti, Silviu Dragomir gi Vasile Goldig,ultimul ddnd citire qi Proiectului de rezoluliune alAdundrii,alcdtuit din 11 puncte.

U rmeazd, fi re sc, impdrt[qirea rezolutriei gi explicitarea ei

pe inlelesul tuturor de c[tre marile personalitd{i: Iuliu Maniu,socialistul Jumanca, Vaida Voevod, episcopii dr. Radu de la

Oradea, I. Pop de laArad, precum qi dr. A. Vlad; dr.P. Groza,

dr. S. Dragomir.

MAREATAADUNARE DE LAALBA IULIA

DupE lunga cuv6ntare aprobativd gi suplimentarexplicativd linut6 de episcopul dr. E. Miron Cristea alCaransebeqului, cu imense cobor0ri in cei cca. 2000 de anide istorie care s-au scurs de la daci gi romani, trmeazd, insf0rgit, episcopul Iuliu Hossu de la Ghiula, care dd citirehotdr0rii finale a Adundrii, aplatdatd nesfdrgit de miile de

glasuri.

DupE adeziunea totald a Marii Adundri Nationale de laAlba Iulia aproclama{iilor qi hotdrdrilor conducdtorilor- cu

urale, cu cdntece, fragmente de cdntece, huiduieli impotrivaduqmanilor qi lungi urale la ceea ce le convenea,intercalateprintre ceea ce se rostea sau se citea, mullimea nu a plecatimediat acasd, ci a stat pe Cdmpul lui Horia, agtept0nd noihotdrdri qi decizii.

in vederea finalizdrii lucrdrilor, s-a intrunit Marele Sfatal Na{iunii Rom6ne, in Palatul Justifiei din Alba Iulia, ales

duminicS, de Marea adunare nalionald.Se constituie o comisie propundtoare a Consiliului

Dirigent * guvernul provinciilor care au cerut unirea cuRomdnia pdndla integrarea lor in formele guvernamentaleromdne.

in comisie sunt aleqi: George Pop de Bdseqti (pregedinte),

vicepregedinli: episcopii dr. Miron Costea qi episcopul Hossu,plus Andrei B6rseanu gi Teodor Mihali, iar notari ai Comisiei:dr. S. DragomiE dr. Caius Brediceanu, dr. Mihai Popoviciu,dr. George Crigan, GhiF Pop gi Traian Novac.

Comisia propune Consiliul Dirigent qi se alege:preqedinte: Iuliu Maniu, membri: dr. V. Lucaciu, V. Goldig,dr. A1. Vaida, dr. $t. C. Pop, dr. I. Suciu, Oct. Goga, dr. A.Vlad, dr. Emil Hategan, dr. A. Lazdr, dr. V. Branigte, dr.Bontescu, dr. R. Boila $i domnii Flueraq gi Jumanca.

Z. SANDU

Se alege ca ora$ de reqedinld al Consiliului - Sibiul.La sfhrqit, se propune qi se trimit telegrame de inqtiinlare

gi de supunere a pdrfilor alipite cltre Regele Ferdinand I qi

cdtre ReginaMaria.Se reproduce gi scrisorile de rdspuns primite de la cei

doi suverani qi de laAcademia Romdn6.

Odatd stabilitd legdtura fireascd cu conducerea statului,obiectivul gazetarului se mutd cdtre Sibiu unde ComitetulNalional Dirigent primegte spre a i se adresa salutul de bunvenitin Sibiu din partea ConsiliuluiNalional din Sibiu, prindiscursul rostit de A. B0rseanu.

Se trece apoi la Bucuregti, unde ,,trimiqii Ardealului qi

a pdrfilor m[rginage ungurene gi bdn6{ene se duc spre a se

pr ezenta in fala Tronului.E infEliqatd ,,primirea impdrdteascd" de cdtre premierul

Brdtianu, generalii Prezan qi $tefrnescu, foqti qi prezenliminigtri gi mulli membri ai Academiei Romdne.

Discursul de ,,binecuv6ntare" e rostit de primarulBucureqtilor Hdldceanu. Rdspund: episcopul dr. Miron Cristea

gi premierul Ionel Brdtianu.Dupd slujba de a doua zi dela Mitropolie,la orele T2

trimigii Ardealului sunt primili de cdtre Rege gi Regin6.Demn6 de relinut e citirea actului unirii in fala Tronului

de cdtre Vasile Goldiq, pe care ne permitem sd-l reproducem gi

noi: ,,Rom0nii din Transilvania, din Banat qi fara Ungureasc[strdngi in num[r nemaipomenit de mare la Alba Iulia, au

hotdr6t cu o insuflelire sfdntd unirea lor qi a teritoriilorromdneqti subjugate, cu Regatul Rom6n. Prin unirea aceasta,

prin unirea Basarabiei gi a Bucovinei, s-a implinit visul de o

mie de ani aI neamului romdnesc: unirea intr-un singur stat

a tuturor rom6nilor. Unirea aceasta este un reztiltat firesc al

uARrateanuNARE DE LAALBA IULTA

legilor istorice, e cerinta de drept qi inevitabild, a civilizafiunii.in ciuda tuturor prigonirilor gi injugdrilor pdgdne, planulromdnesc a rlmas pdnd, astdzi unul gi nedespdrfit etnicegte,stip6nind in aceleagi hotare geografice, pdmdntul cuceritde impdratul roman Traian. Bog[]ia acestui pdmdnt a fostincontinuu exploatatd de strSini; nedreptatea aceasta insdse inl[tur6 azi cu desdv0rgire" etc. Ceremonia se incheie cupredarea de cdtre Vaida Voievod a,,pergamentului Unirii".

in sf6rgit, intreaga evocare a Marii Adun5.ri Nalionalede la Alba Iulia gi a urmdrilor ei, realizatd de Z. Sandu eincoronatd de sosirea la Sibiu a trupelor romdne, comandate de

generalul ardelean special pus in fruntea lor - Traian Moqoiu,eroul din luptele cu armata alX-a condusi de Falkenheyn,care l-a qi citat intr-un ordin de zipentruvitejia gi abnegaliatrupelor romdne conduse de el.

Reproducem o scurtd caracterizare a generalului:,,Fiul Ardealului, Mogoiu, a fost zidul de care totdeaunas-a pr5bugit ndvala furioasS a diviziilor nemleqti. Iar c6ndluptele ajunseser[ sd se dea pe cregtetul muntilor, tot Mopoiua fost acela care, cu bra{ de o{el- scrie Z. Sandu * a stivilitpuhoiul ogtirilor de sdngiuiri alekaizerului. Muntele Robu,munJii Coti, Omul de Piatrd, Cdrbunariul, Periqan, PoianaSpinului, Spinul, unde a cdzilin luptS insugiri, prinlul Henricde Bavaria qi unde cu cdteva mii de ostaqi, colonelul Moqoiua linut timp de dou6 luni de zile piept numeroaselor diviziinemlegti, rdm0n pentru vecie locuri de biruin{d. Aici s-aupricinuit cele mai groaznice gi mai s6ngeroase pierderi pentruduqmanioo.

Se dau infierbdntatele cuvdntlri rostite de geful apdrdrrigi siguranlei publice din Sibiu, dr. St. C. Pop, rdspunsulgeneralului Mogoiu, discursul lui Andrei Bdrsan, qeful

Z. SANDU

Se alege ca ora$ de reqedinld al Consiliului - Sibiul.La sfhrqit, se propune qi se trimit telegrame de inqtiinlare

gi de supunere a pdrfilor alipite cltre Regele Ferdinand I qi

cdtre ReginaMaria.Se reproduce gi scrisorile de rdspuns primite de la cei

doi suverani qi de laAcademia Romdn6.

Odatd stabilitd legdtura fireascd cu conducerea statului,obiectivul gazetarului se mutd cdtre Sibiu unde ComitetulNalional Dirigent primegte spre a i se adresa salutul de bunvenitin Sibiu din partea ConsiliuluiNalional din Sibiu, prindiscursul rostit de A. B0rseanu.

Se trece apoi la Bucuregti, unde ,,trimiqii Ardealului qi

a pdrfilor m[rginage ungurene gi bdn6{ene se duc spre a se

pr ezenta in fala Tronului.E infEliqatd ,,primirea impdrdteascd" de cdtre premierul

Brdtianu, generalii Prezan qi $tefrnescu, foqti qi prezenliminigtri gi mulli membri ai Academiei Romdne.

Discursul de ,,binecuv6ntare" e rostit de primarulBucureqtilor Hdldceanu. Rdspund: episcopul dr. Miron Cristea

gi premierul Ionel Brdtianu.Dupd slujba de a doua zi dela Mitropolie,la orele T2

trimigii Ardealului sunt primili de cdtre Rege gi Regin6.Demn6 de relinut e citirea actului unirii in fala Tronului

de cdtre Vasile Goldiq, pe care ne permitem sd-l reproducem gi

noi: ,,Rom0nii din Transilvania, din Banat qi fara Ungureasc[strdngi in num[r nemaipomenit de mare la Alba Iulia, au

hotdr6t cu o insuflelire sfdntd unirea lor qi a teritoriilorromdneqti subjugate, cu Regatul Rom6n. Prin unirea aceasta,

prin unirea Basarabiei gi a Bucovinei, s-a implinit visul de o

mie de ani aI neamului romdnesc: unirea intr-un singur stat

a tuturor rom6nilor. Unirea aceasta este un reztiltat firesc al

uARrateanuNARE DE LAALBA IULTA

legilor istorice, e cerinta de drept qi inevitabild, a civilizafiunii.in ciuda tuturor prigonirilor gi injugdrilor pdgdne, planulromdnesc a rlmas pdnd, astdzi unul gi nedespdrfit etnicegte,stip6nind in aceleagi hotare geografice, pdmdntul cuceritde impdratul roman Traian. Bog[]ia acestui pdmdnt a fostincontinuu exploatatd de strSini; nedreptatea aceasta insdse inl[tur6 azi cu desdv0rgire" etc. Ceremonia se incheie cupredarea de cdtre Vaida Voievod a,,pergamentului Unirii".

in sf6rgit, intreaga evocare a Marii Adun5.ri Nalionalede la Alba Iulia gi a urmdrilor ei, realizatd de Z. Sandu eincoronatd de sosirea la Sibiu a trupelor romdne, comandate de

generalul ardelean special pus in fruntea lor - Traian Moqoiu,eroul din luptele cu armata alX-a condusi de Falkenheyn,care l-a qi citat intr-un ordin de zipentruvitejia gi abnegaliatrupelor romdne conduse de el.

Reproducem o scurtd caracterizare a generalului:,,Fiul Ardealului, Mogoiu, a fost zidul de care totdeaunas-a pr5bugit ndvala furioasS a diviziilor nemleqti. Iar c6ndluptele ajunseser[ sd se dea pe cregtetul muntilor, tot Mopoiua fost acela care, cu bra{ de o{el- scrie Z. Sandu * a stivilitpuhoiul ogtirilor de sdngiuiri alekaizerului. Muntele Robu,munJii Coti, Omul de Piatrd, Cdrbunariul, Periqan, PoianaSpinului, Spinul, unde a cdzilin luptS insugiri, prinlul Henricde Bavaria qi unde cu cdteva mii de ostaqi, colonelul Moqoiua linut timp de dou6 luni de zile piept numeroaselor diviziinemlegti, rdm0n pentru vecie locuri de biruin{d. Aici s-aupricinuit cele mai groaznice gi mai s6ngeroase pierderi pentruduqmanioo.

Se dau infierbdntatele cuvdntlri rostite de geful apdrdrrigi siguranlei publice din Sibiu, dr. St. C. Pop, rdspunsulgeneralului Mogoiu, discursul lui Andrei Bdrsan, qeful

t0 Z. SANDU

Consiliului Na{ional judefean, fost profesor al generaluluigi parfial cuv6ntarea ajutorului de primar Hochmeister.

intre altele, generalui promite sd curele de unguri fiecare

coltr al Ardealului, inldtur6ndu-i definitiv pe dugmanii seculari.

,,Vin hotdrAt - rostea el- sI dezrobesc qi sd iau in stdpdnire qi

cel mai mic sat locuit de suflet rom6nesc (Aplauzefrenetice).Nu ne vom da in ldturi de la nici un sacrificiu pe care il vacere Romdnia Mare, una qi nedespdrlitd".

,,Prin intrarea glorioasei arrnate romdne pe pdmdntuldezrobit - iqi sfdrgeqte concluziv Z. Sandu lucrarea - s-a sfinlitpentru totdeauna trdinicia hotdr0rii nestrdmutate a intreguluineam adusd la Alba Iulia. lnstrdinatul Ardeal qi-a reglsitdulcea mam[, la sdnul cdreia a alergat infiorat de bucurie.

Cele mai mdrele qi mai dumnezeiegti zile din istoria unuineam ne-a fost dat s6Ie trdim.

Se cuvine, deci, sd fim qi vrednici de ele".Obiectivitate, suflu profound patriotic irnbr[fiqare cdt mai

largd a evenimentului, pe toatd intinderea lunii decembrie1918, de la primele rdnduri de participan{i sosili pe Cdmpullui Horea, sunt caracteristicile acestei ample expuneri asupra

Marii Adundri Na{ionale de laAlba Iulia.Ea se constituie, intr-adevdr - a$a cum a dorit-o autorul

- intr-un document unic, neegalat in epocd de nici o altdptezentarc.

Acel care n-a reuqit prin volumele sale de prozd gi filosofiesd devin[ suficient de cunoscut, izbutegte, mdcar la implinireaunui secol si se impund ca un mare gazetar al timpului s[u.

lYotd. asupru edrtiei

Lucrarea lui Z. Sandu (: Nicolae Regman), pe care

o reproducem in cele ce urmeazd a ap[rut in dou6 ediiiisuccessive cu titlul Din zilele tnvierii neamului. Mdrealaadunare de la Alba lulia, unde s-a hotdrdt unirea Ardealului,Banatului, Criqanei qi MaramureSului cu Romdnia-mamd,

cu coniinuful aproximativ identic; prima, evident, la sfhrqitul

lunii decembrie 191 8, dupd sosirea trupelor rom6ne, conduse

de generalul Traian Moqoiu in Sibiu, la Editura LlbrdriaSdteanul, f.d., S6liqte, jud. Sibiu ,72 p., iar a doua la aceeaqi

editur6, f.d., 56 p., dar avdnd pe copertd portretul lui IuliuManiu, iar in interior portretele lui Mihai Yiteantl, al regelui

Ferdinand I, a Reginei Maria gi a celor trei eroi: Horia, Clogca

qi Crigan (B.A.R.: II46668).Ulterior, in t919, aparc atreia edilie denumit[ cu un

titlu aproximativ similar supratitlului edi{iei din 1918:a - ,.Insemndri din zorii invierii nationale (B.A.R.: I531652),dar din confinutul initial sunt reproduse doar unele fragmente,

constdnd mai ales din comentariile autorului, iar pe ldngd ele,

in trei ample capitole: L lcoane sfintu;Il. Credinla noastrd qi

IIL $coala, sunt evocate figurile lui M. Eminescu, N. Iorga,

Maria Crdiasa etc. alIturi de aspecte qi elemente ale tdriei

r. oPRr$AN

INTRODUCERE

Bllgradul de vegnic[ biruin([

,,Intr-acea Mihai-Vod6, ridicdndu-gi tab[ra de la Sibiu,inaintd cu incetul spreAlba-Iulia. Prin toate oraqele pe undetrecu prin cale, locuitorii alergau inainte-i cu daruri, tr[g6ndpuqti in semn de veselie gi primindu-l cu mare dragoste gi

entuziasm. Apropiindu-se de Alba, locuitorii oragului gi aijudefului il int6mpinard cale de o leghe inainte cu multdcinste gi daruri. in capul lor era episcopul catholic, DimitrieNaprazdi inconjurat de tot clerul sbu. El felicitd in numelepoporului pe domn de sosirea sa, urdndu-i tot felul de feri-ciri, o domnie vecinici asupra {irii Ardealului ce el dobdn-dise cu sabia, o viafd indelungatd, qiizbirnzimulte care sd se

adaoge unele peste altele. in aceeagi zi,luni 1 noemvrie (st.

n.) Mihai-Vod5 intrd cu mare pompd in capital Ardealului.Dorinta ce adesea avea, d-a face intipdrire asupra popoarelorprintr-o strdlucit6 priveligte addugdndu-se la vesela imbdtarea unei izbdnzi de at0ta weme doritd, fbcu pe Mihai de puse

in aceastd intrare triumfal[ o podoabS neauzitd in pdrfilenoastre. Intrarea s-a f6cut prin poarta Sfdntului George. Dela aceast[ poartl p6n6 la palatal domnesc sta inqira{i ostaqii

17t6 Z. SANDU

de ambele pdr\iale cdii, in mai multe rinduri, in dosul cdrora

se grdmddise mii de mii de popor. inainte venea episcopul gi

clerul sdu, corpora{iile oraqului, apoi o band[ demuzicd, care

se compunea de opt tr0mbi{e ce, cu multd armonie, modulau

sunetele 1or, de atdteatobe de olel dupl obiceiul turcesc, de

un bun numdr de flaute qi fluiere. in urma acestei orchestravenea Mihai c61are pe un mdre! cal alb. Opt copii de casd,

investili cu mare elegan{6, inconjurau calul domnului."Astfel descrie nemuritorul Bdlcescu intrarea lui Mihai

Viteazul in capitala biruinfei de vecinicS luminI.Atunci a intratpldsmuitorul conqtient al idealului sfhnt gi

mare:unit atea na{iona l5 politic 6.Aintratnumaiel, zdmislitorul viu. Poporul romAn a rdmas afard de cetate. Ardmas sd mai duc[ jugul greu al robiei trupeqti qi sufletegti treiveacuri de-a rdndul. Ardmas sd mai dea nelegiui{ilor stdpdni

mucenici fereca{i in obezile mo4ii de chin qi ruqine. Ardmassi dea dajdie de sdnge impdraJilor fErI mi16 qi slugilor lortemelii de stincd pentru m[rirea gi indlfarea 1or mincinoasd.

Acum, ins[, in 1 decembrie, a intrat in capitald Ardea-lului sufletul neamului. $i acesta-i faptul ce ne chezdquieqte

cd biruin{a noastrd e ve;nic6. A intrat intreg poporul, de larob pdnd la purtdtorul stemei, a intrat stdpdnit de acelagi

sentiment, de acelagi gend, de acelaqi indemn, de aceeaqi

voinJS. A intrat sfdnta unitate nafional5, conqtiinla limpede qi

puternic[, rzvordtd" din genuna wemii, sfinliti de sdnge curat,

intdritd cu zidurile suferinlei qi rdbddrii lui Isus.

Cdci gonit a fost sufletul neamului, prins gi judecat lamoarte pe cruce. Greu a fost drumul crucii spre Golgota, chi-nuitoare gi ruqinoasd rdstignirea intre tdlhari. $i l-au ingropatin b ezna temnilelor umede.

ITAnnaT^a.,a.IUNARE DE LAALBA IULIA

Atrebuit s[vinduraganul ce sfbr6md pi invie, ce zdrobegte

qi creeazd. Zdrobegte gi dripegte minciuna, nedreptatea,

omoard nelegiuirea gi invie dreptatea gi libertatea. S-a cutre-

murat intreg pdmintul, catap eteazma impird[Lllor a crdp at,

porfilor iadului s-au zdrobit, tainilele de chin s-au deschis

gi sufletul neamului a inviat in strdlucire dumnezeiascd gi

pdzitorii temnifelor au orbit de puterea luminii.Poporul romdn din Ardeal, Banat, din vechea Crigand

gi Maramureq a intrat in Belgrad, stip0nit de congtinla viea unitilii noastre naJionale. De la opincd pdndla Vlddicdmdna{i de gdndul mare qi voin{a sffintd sE intemeieze aiciR o m d n i a m a r e, sI dea fiptur[ vegnic6 visului, care ne*a

robit de veacuri sufletul. Cdci nu este astdzi romdn in largilehotare ale pdmdnfului strdmoqesc, care s[ nu fie copleqit de

mareavoin![ de a fi unit cu toli fralii sub o singurd stdpdnire

naJional6.

17t6 Z. SANDU

de ambele pdr\iale cdii, in mai multe rinduri, in dosul cdrora

se grdmddise mii de mii de popor. inainte venea episcopul gi

clerul sdu, corpora{iile oraqului, apoi o band[ demuzicd, care

se compunea de opt tr0mbi{e ce, cu multd armonie, modulau

sunetele 1or, de atdteatobe de olel dupl obiceiul turcesc, de

un bun numdr de flaute qi fluiere. in urma acestei orchestravenea Mihai c61are pe un mdre! cal alb. Opt copii de casd,

investili cu mare elegan{6, inconjurau calul domnului."Astfel descrie nemuritorul Bdlcescu intrarea lui Mihai

Viteazul in capitala biruinfei de vecinicS luminI.Atunci a intratpldsmuitorul conqtient al idealului sfhnt gi

mare:unit atea na{iona l5 politic 6.Aintratnumaiel, zdmislitorul viu. Poporul romAn a rdmas afard de cetate. Ardmas sd mai duc[ jugul greu al robiei trupeqti qi sufletegti treiveacuri de-a rdndul. Ardmas sd mai dea nelegiui{ilor stdpdni

mucenici fereca{i in obezile mo4ii de chin qi ruqine. Ardmassi dea dajdie de sdnge impdraJilor fErI mi16 qi slugilor lortemelii de stincd pentru m[rirea gi indlfarea 1or mincinoasd.

Acum, ins[, in 1 decembrie, a intrat in capitald Ardea-lului sufletul neamului. $i acesta-i faptul ce ne chezdquieqte

cd biruin{a noastrd e ve;nic6. A intrat intreg poporul, de larob pdnd la purtdtorul stemei, a intrat stdpdnit de acelagi

sentiment, de acelagi gend, de acelaqi indemn, de aceeaqi

voinJS. A intrat sfdnta unitate nafional5, conqtiinla limpede qi

puternic[, rzvordtd" din genuna wemii, sfinliti de sdnge curat,

intdritd cu zidurile suferinlei qi rdbddrii lui Isus.

Cdci gonit a fost sufletul neamului, prins gi judecat lamoarte pe cruce. Greu a fost drumul crucii spre Golgota, chi-nuitoare gi ruqinoasd rdstignirea intre tdlhari. $i l-au ingropatin b ezna temnilelor umede.

ITAnnaT^a.,a.IUNARE DE LAALBA IULIA

Atrebuit s[vinduraganul ce sfbr6md pi invie, ce zdrobegte

qi creeazd. Zdrobegte gi dripegte minciuna, nedreptatea,

omoard nelegiuirea gi invie dreptatea gi libertatea. S-a cutre-

murat intreg pdmintul, catap eteazma impird[Lllor a crdp at,

porfilor iadului s-au zdrobit, tainilele de chin s-au deschis

gi sufletul neamului a inviat in strdlucire dumnezeiascd gi

pdzitorii temnifelor au orbit de puterea luminii.Poporul romdn din Ardeal, Banat, din vechea Crigand

gi Maramureq a intrat in Belgrad, stip0nit de congtinla viea unitilii noastre naJionale. De la opincd pdndla Vlddicdmdna{i de gdndul mare qi voin{a sffintd sE intemeieze aiciR o m d n i a m a r e, sI dea fiptur[ vegnic6 visului, care ne*a

robit de veacuri sufletul. Cdci nu este astdzi romdn in largilehotare ale pdmdnfului strdmoqesc, care s[ nu fie copleqit de

mareavoin![ de a fi unit cu toli fralii sub o singurd stdpdnire

naJional6.

Ziuu tnvierii neamului romdnesc

,,Ziua de duminic6, 18 noiembrie (1 decembrie n.), varimdnea cea mai mdrea!6 qi cea mai insemnatd, zi in istorianeamului rominesc dinArdeal qi Ungaria. Zindezrobirii dincdtugele de veacuri, ziua care ne-a infbptuit visul neimplinit,pentru care ne-au rdposat mogii qi pdrinJii.

Ca o rispldtire a Marilor mucenici ai neamului, Horia,Cloqca gi Criqan, s-a ales cetatea Bdlgradului drept ldcag

de intrunire, cetatea care s-a cutremurat in addncurile ei laatdtea fapte de vitejie, la atdtea dureri qi suferinfe, peste care

a trecut neamul nostru in scurgerea veacurilor.

Sufletele Marilor apostoli, in frunte cu umbra nerdzbu-natului Mihai, ne-a luminat g6ndurile, ne-a intdrit voin{a gi

a scos din miile de pipeturi dorinla neclintitd ce stlp0neqteintreaga suflare romdneascd: unirea tuturor romflnilor subo singuri stlpinire romAn[.

$i au venit la aceastd mdrea\6, adunare nepolii mareluiIancu, strdjerii neadormifi de la Ighiu, fldcdii din Margina,oastea creqtind qi disciplinatd, aBldjenilor, falnicii Mih6i-leni, voinici de pe valea Secagului, bravii mdrgineni ai luiLupaq in frunte cu goimii Sdliqtii, m6ndra oaste ab[n[fenilor,maramure$ enti, zarandenii, ogtirile lui Radu-Negru gi braviivoinici din cetatea Corvinilor. Tofi frumoqi imbrdcali, calacea

MAREATAADI,T.IARE DE LAALBA IULIA

mai mare s[rbdtoare a neamului, cu steaguri tricolor in frunte,

cu table dupd comune, cu cdntece gi cu nddejdi frumoase.

Tot ce are neamul nostru mai ales gi-a trimis la aceastd

adunare. Sora noastrd cea mezinS, frumoasa B asarabie, dulc ea

Bucovind aldturi de buna mamd Romdnia, au luat cu toate

parte, prin trimigii lor la marele praznic.Au venit qi dragii noqtri fra{i ardeleni, care,la inceperea

rdzboiului, ludnd toiagul pribegiei au pornit peste celelalte

p6m0nturi rom6negti propovdduind celor slabi tdrie gi strigAnd

in lumea largd ,jalea satelor din deal gi {ipdtul muiat in s6nge

al vdduvelor din Ardeal"l.

L Raportul coresp. P. P.

t9

Ziuu tnvierii neamului romdnesc

,,Ziua de duminic6, 18 noiembrie (1 decembrie n.), varimdnea cea mai mdrea!6 qi cea mai insemnatd, zi in istorianeamului rominesc dinArdeal qi Ungaria. Zindezrobirii dincdtugele de veacuri, ziua care ne-a infbptuit visul neimplinit,pentru care ne-au rdposat mogii qi pdrinJii.

Ca o rispldtire a Marilor mucenici ai neamului, Horia,Cloqca gi Criqan, s-a ales cetatea Bdlgradului drept ldcag

de intrunire, cetatea care s-a cutremurat in addncurile ei laatdtea fapte de vitejie, la atdtea dureri qi suferinfe, peste care

a trecut neamul nostru in scurgerea veacurilor.

Sufletele Marilor apostoli, in frunte cu umbra nerdzbu-natului Mihai, ne-a luminat g6ndurile, ne-a intdrit voin{a gi

a scos din miile de pipeturi dorinla neclintitd ce stlp0neqteintreaga suflare romdneascd: unirea tuturor romflnilor subo singuri stlpinire romAn[.

$i au venit la aceastd mdrea\6, adunare nepolii mareluiIancu, strdjerii neadormifi de la Ighiu, fldcdii din Margina,oastea creqtind qi disciplinatd, aBldjenilor, falnicii Mih6i-leni, voinici de pe valea Secagului, bravii mdrgineni ai luiLupaq in frunte cu goimii Sdliqtii, m6ndra oaste ab[n[fenilor,maramure$ enti, zarandenii, ogtirile lui Radu-Negru gi braviivoinici din cetatea Corvinilor. Tofi frumoqi imbrdcali, calacea

MAREATAADI,T.IARE DE LAALBA IULIA

mai mare s[rbdtoare a neamului, cu steaguri tricolor in frunte,

cu table dupd comune, cu cdntece gi cu nddejdi frumoase.

Tot ce are neamul nostru mai ales gi-a trimis la aceastd

adunare. Sora noastrd cea mezinS, frumoasa B asarabie, dulc ea

Bucovind aldturi de buna mamd Romdnia, au luat cu toate

parte, prin trimigii lor la marele praznic.Au venit qi dragii noqtri fra{i ardeleni, care,la inceperea

rdzboiului, ludnd toiagul pribegiei au pornit peste celelalte

p6m0nturi rom6negti propovdduind celor slabi tdrie gi strigAnd

in lumea largd ,jalea satelor din deal gi {ipdtul muiat in s6nge

al vdduvelor din Ardeal"l.

L Raportul coresp. P. P.

t9

MAREATAADIJNARE DE LA ALBA IULIA

Oraqul impodibit cu steagurile rominegti sosite rdsund

de cdntece na{ionale. Pretutindenea romdni sosi}i din toatepdrfile rom6nismului. $i trenurile vdrsau intr-una rom6ni.Juriul va sosi numai duminici dimineafa. Aga-i porunca, ca

sd nu fie aglomerafiaprea mare peste noapte.

Organizar ea gi ordinea-i exemplard.

2t

Drumul spre Bllgrad

Sdmbdtd in 30 noembrie trenul special aqtepta disdedi-

mineali sibienii pentru a-i duce lapraznicll mult agteptat al

invierii obgtei romdnegti. Pe la ceasurile 8 gara-i plind. Auvenit delegalii satelor din vatra Oltului, de pe valea HAr-

tibaciului, apoi delegalii comitatului Sibiu, reprezentanfiireuniunilor qi institutelor culturale, corul seminarial in frunte

cu dirigentul T. Popovici qi mulli oaspe{i dornici de a fi de

fa[d la marea sdrb[to are.

Trenul pleacd sub conducerea maioruluiAurel Pdcald qi

Dr. Nicolae Regman, incredin{ali anume de consiliul nalional.

La Cristian qi Orlat primim oaspeli noi. Gdrile qi podurilepdzite de legionari, ne asigurS o cdldtorie frrd, incidente.

De la Apoldul Mic in jos, drumul l6rii e invdrstat de

falnicul tricolor. Sunt delegali gi oaspeli care fac drumulcu cdrula la Bdlgrad. Aproape asupra fiecdrei cdrule fdlfdie

steagul tricolor.La orele 3, [trenul] ajunge in gara dinAlba-Iulia unde ne

primegte compania legionarilor romdni din Sibiu venitd cu o

ziinainte sub conducerea brawlui c5pitan Barbu. Corul cdnt[Pe al nostru steag e scris unire qi DeSteaptd-te, romdne,intactul de marq alcdruiastrlbatem strdzile spre inima oraqului.

MAREATAADIJNARE DE LA ALBA IULIA

Oraqul impodibit cu steagurile rominegti sosite rdsund

de cdntece na{ionale. Pretutindenea romdni sosi}i din toatepdrfile rom6nismului. $i trenurile vdrsau intr-una rom6ni.Juriul va sosi numai duminici dimineafa. Aga-i porunca, ca

sd nu fie aglomerafiaprea mare peste noapte.

Organizar ea gi ordinea-i exemplard.

2t

Drumul spre Bllgrad

Sdmbdtd in 30 noembrie trenul special aqtepta disdedi-

mineali sibienii pentru a-i duce lapraznicll mult agteptat al

invierii obgtei romdnegti. Pe la ceasurile 8 gara-i plind. Auvenit delegalii satelor din vatra Oltului, de pe valea HAr-

tibaciului, apoi delegalii comitatului Sibiu, reprezentanfiireuniunilor qi institutelor culturale, corul seminarial in frunte

cu dirigentul T. Popovici qi mulli oaspe{i dornici de a fi de

fa[d la marea sdrb[to are.

Trenul pleacd sub conducerea maioruluiAurel Pdcald qi

Dr. Nicolae Regman, incredin{ali anume de consiliul nalional.

La Cristian qi Orlat primim oaspeli noi. Gdrile qi podurilepdzite de legionari, ne asigurS o cdldtorie frrd, incidente.

De la Apoldul Mic in jos, drumul l6rii e invdrstat de

falnicul tricolor. Sunt delegali gi oaspeli care fac drumulcu cdrula la Bdlgrad. Aproape asupra fiecdrei cdrule fdlfdie

steagul tricolor.La orele 3, [trenul] ajunge in gara dinAlba-Iulia unde ne

primegte compania legionarilor romdni din Sibiu venitd cu o

ziinainte sub conducerea brawlui c5pitan Barbu. Corul cdnt[Pe al nostru steag e scris unire qi DeSteaptd-te, romdne,intactul de marq alcdruiastrlbatem strdzile spre inima oraqului.