Mara

Ioan Slavici se naste in satul Siria de langa Arad. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al al Elenei ( nascuta Borlea). In multe privinte copilaria i se aseamana cu cea a lui Creanga : o copilarie fericita intr-o familie de oameni gospodari si intr-o comunitate pasnica.Alaturi de Eminescu, Caragiale,Creanga, Slavici este un clasic al literaturii romnesti, completnd fericit peisajul literar din a doua jumatate a secolului alXIX.-lea.Este defapt primulmare scriitoralTransilvaniei;uncreator complex, exceptional nuvelist, romancier,dramaturg, publicist si memorialist. Slavici isi desavarseste invatatura dupa obiceiul vremii laPesta si apoi la Viena, unde, inanii studentiei, se imprieteneste pentru toata viata cu Eminescu.Intors in tara, Slavici continua sa manifeste acelasi spirit activ. Eminescuil introduce la Junimea, undeil cunoaste si se imprieteneste cu Ion Creanga,avand preocupari si idei literare asemanatoare.Concomitent cu alte activitati, Slavici a desfasurat o prestigioasa activitate didactica, predicand literatura,istoria si filozofia. A scris si manuale scolare.De-a lungul intregii vieti, Slavici a desfasurat o amplaactivitate de presa. Il aflam mai intai redactor laCurierul de Iasi, apoi timp de cativa anilucrand, alaturi de Eminescu si Caragiale, inredactia ziaruluibucurestean Timpul. Mai tarziu conduce cotidianul sibian Tribuna, unde indrumeaza primii pasi inliteratura si inlesneste debutul poetului George Cosbuc. Impreuna cu acesta si cu Caragiale fondeaza apoi revista Vatra.Slavici a inceput sa scrie la indemnullui M. Eminescu, care multa vreme i-a facutcu discretie indreptaripe manuscrise. A debutat in 1871, la Convorbiri literare, cu comedia Fata debirau.Dar ceea ce l-a impusin cultura romaneasca este, mai presus deorice, vigurosul sau talent de prozator.Cele mai valoroase roade pe care le-a dat acest talent al lui Slavici sunt insa cele din domeniul nuvelisticii.Nuvelele, aparute in sase volume, au contribuit la progresul literaturii romane in directia oglindirii realiste a vietii sociale, prin evocarea procesului deformare a micii burghezii rurale si de pauperizare apopulatieisatesti, prin crearea de personaje reprezentative, careintruchipeaza conflictele si trasaturile esentiale aleacestei lumi.In nuvelele lui Slavici gasim, deasemenea, o reflectare ampla a vechilor randuieli rurale, a obiceiurilor si datinilor, a credintelorsi superstitiilor, a moralelor si a prejudecatiloroamenilor simplii.Eroii lui Slavici, adesea conventionali, sunt construiti pentru ailustra anumite principii etnice, pe careomul trebuie sa le respecte in viata,daca tine la linistea lui sufleteasca. Unul dintre pacatele pe care Slavici le-a sanctionat necrutator a fost si ispita banului. In abordarea acestei teme, el recepteaza modalitatile variate in care relatiile capitaliste, ce incepusera sapatrunda in viata satului transilvanean isi pun peceteape constiinta oamenilor. Aceasta tema a fost reluata si in romanulMara. Dar in niciuna dintre opere,Slavici nu a atins un nivelatat de inalt al artei sale de prozator realist modern ca in nuvela Moara cu noroc.Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. Labaza ei se afla convingereaautorului ca goana dupa avere, in special dupa bani, zbuciuma tihna si amaraste viata omului, genereaza numeroaserele, iar in cele din urma duce la pierzanie. Aceasta convingereeste ilustrata cel mai bine in nuvela prin destinul cizmarului Ghita.Devenit carciumar la moara cunoroc, el este un personaj puternic individualizat, mai ales printr-o marevarietate de trasaturi sufletesti contradictorii, izvoratedin incompatibilitatea dintre atractia irezistibila spreimbogatire si simtul innascut al demnitatii, dorinta lui de a ramaneom cinstit. Prin Ghita, Slaviciexemplifica o drama a omului.Slavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale.Procentul de duritate si afectiune, de bunatatesi rautate, de hotarare si slabiciune pecare il aflam in fiecare din ele facedin Slavici un observator farapartinire, cu spirit realist desavarsit.Dar in conceptia lui Slavici viata fiecaruipersonaj este vazuta ca undestin propriu care oricum se vaimplini. De aceea el nuse simte in niciun fel obligat sa explicenimic ci numai sa descrie cat mai fidelintamplarile ce il imping pe fiecare personaj pedrumul destinului. Astfel, observand dezumanizarea lui Ghita, Slavici noteaza : Atat se simtea de ticalosit si deslab in el insusi, incat nu ai putea sa-si dea seamace poate si ce nupoate sa faca si asaincetul cu incetul se lasa in voiaintamplarii. Personajele insesi suntconvinse ca au o soarta dinainte stabilita careia nu i se pot opune.Arta personajului epic atinge in Moara cunoroc un nivel de maiestrie ridicat si in ceea ce privesteportretistica literara. Portretul fizic este concis, redus la esential, realizat aproape cu aceleasimijloace ca lapredecesorii sai. Procedeul folosit de Slavici se observa cel maibine urmarind de-a lungul nuvelei modulincare se incheaga portretul moral al luiGhita.Slavici da o mare atentie felului incare se exprima personajele, stiind ca astfel poatepatrunde intr-o sferaoriginala, unde receptarea lumii si a vietii este mai autentica. Remarcabile sunt, in stilul lui Slavici,expresiile, zicatorile si proverbele, anumite capitole ale nuveleiilustrand parca adevarul invariabil alacestora.Avand in vedere contributia remarcabila a celor patru mari scriitori in literatura romaneasca, scriitori ceapartin categoriei marilor clasici atat pe plan national,cat si pe plan universal,putem afirma caoperele lorsi-au pus amprenta pe cultura poporuluiroman, au stabilizat si inradacinat originile nobile aleromanilor,reusind prin acestea sa ramana un adevaratmodel pentru urmatoarele generatii de scriitori Ioan Slavici a adus, la rndulsu, o contribuie nsemnat ladezvoltareaprozei romneti. Nuvelele sale (Popa Tanda, Budulea Taichii, Moara cu noroc,Comoara, Scormon, Gura satului, HanulCiorilor, Pdureanca, O via pierdut,Vatra prsit, O jertf a vieiietc.) au o tematica variat.Pretutindeni (n nuvele, ca i n romanulMara), ne ntmpin personaje puternice, ntruchipnd conflicte i trsturi existeniale ale acestei lumi.O alt trasatur distinctiv a prozei luiSlavici este inclinaia ctre moralism, Spiritul etic reprezint, n cazul su,o component esenial,dovad c autorul apeleaz adesea la citatul gnomic popular, att nnuvele si roman, ct i n basme. Dintre acestea, n cea mai mare parte a lor tributarestilului zonal, mai cunoscute sunt Florina din codru, Limir mprat, ZnaZorilor, Ileana cea ireat.Preocupariele pentru problemele de limba si stil au fost statornice in activitatea lui Slavici: studii sau manuale precum : Articularea numelor proprii , Gramatica lb romane , Pasareasca de azi , Un curs de limba romana. constituie dovezi elocvente in acest sens.Ioan Slavici s-a ocupat in primul rand de corectitudinea limbii si mai putin de expresivitatea ei.In dezacord cu mentalitatea devenita aproape comuna, g.calinescu e de parere ca limba lui slavici e un instrument de observatie excelent in mediul taranesc .