Manualul francez

8/6/2019 Manualul francez

http://slidepdf.com/reader/full/manualul-francez 1/77

ECHIPA IN BINOM

UTILIZAREA ŢEVILOR DE APĂ DE MÂNĂ

PREFAŢĂ

Dincolo de regulile stabilite pentru ţevi , pentru o echipă de doi salvatori (binom) recunoaştere cuţevi, stăpânirea metodelor de lucru cu ţevile de către binomul angajat în pătrundere (pentru atac, pentrusecuritate, pentru sprijin ) va fi esenţială pentru conducerea eficientă a operaţiunilor de stingere.

Dacă tactica iniţială de atac este stabilită de şefii dispozitivelor (şefi G.I.S., şefii de sectoare )reuşita intervenţiei stă în alegerea şefilor de ţeavă care trebuie să efectueze pătrunderea în funcţie de situaţiaîntâlnită pe parcursul pătrunderii, în acelaşi timp asigurându-şi securitatea proprie.

De asemenea, acţiunea şefilor de ţeavă şi eficacitatea lor este determinantă pentru stingerea rapidăa focului, fie că sunt în aer liber, în spaţii închise sau semideschise.

Tehnica rară a dus la apariţia unor ţevi de stingere care permit salvatorilor şefi de ţeavă să proiecteze asupra focarului de incendiu apa cu debit şi forma jetului reglabile.

Noutăţile în materie de accesorii pentru lupta contra incendiilor deschid noi posibilităţi de stingere prin folosirea eficientă a apei, dar şi o protecţie termică eficace a servanţilor, faţă de temperaturile înalte.

Formarea şi antrenamentul regulat al personalului care utilizează ţevile de apă, vă permite

obţinerea iscusinţeii şi preciziei necesare unei eficenţe maxime.Acest ghid are ca scop prezentarea utilizării ţevilor de apă de mână într-o echipă de atac în binom a

regulilor generale de mânuire a acestora, a operaţiilor de stingere şi de a propune o largă manieră de posibilităţi de tehnici de atac si protecţie, pentru a face faţă şi altor situaţii cu care ne confruntăm.

Aceste tehnici pot fi puse în aplicare atât în binomul de asigurare cât şi în cel de spijin



SUMAR

UTILIZAREA APEI

1. Generalităţi

2. Diferite moduri de acţiune cu apă3. Riscuri şi inconveniente

PRINCIPII GENERALE ÎN FUNCŢIONAREA ŢEVILOR DE APĂ DE MÂNĂ

1. Prezentare generală

1.1.1. Ţevile cu debit şi jet reglabil1.1.2. Ţevile cu debit fix şi jet reglabil1.1.3. Descriere sumară

2. Caracteristici elementare

POSIBILITĂTI OPERAŢIONALE ÎN FUNCŢIONAREA ŢEVILOR DE APĂ DE MÂNĂ

1. Generalităţi2. Diferite tipuri de jet

2.1. Jet compact2.2. Jet pulverizat

2.2.1. Jet pulverizat pentru stingere

2.2.2. Jet pulverizat pentru protecţie3. Mod de aplicare

3.1. Timpul de lucru3.2. Lucrul în spaţii

4. Gestionarea debitelor4.1. În cursul intervenţiei4.2. Utilizarea unor ţevi cu debit şi jet reglabil4.3. Atacul masiv

UTILIZAREA ŢEVILOR ATUNCI CÂND ATACI

1. Tehnici de bază

1.1. Reguli de securitate individuale şi colective1.2. Recunoaşterea încăperilor şi a împrejmuirilor1.3. Stingerea

1.3.1 Diferite poziţii de stingere şi protecţie1.3.2 Principii generale de stingere

2. Poziţia binomului stingător

2.1 Poziţia defensivă2.2 Poziţia ofensivă3. Metode de stingere



3.2.1.1 Metoda 13.2.1.2 Metoda 23.2.1.3 Metoda 3

3.2.2 Stingerea combinată3.2.3 Principii de stingere3.2.4 Cazuri particulare de incendiu în subsoluri

3.3 Recapitularea metodelor de atac

ALTE POSIBILITĂŢI DE UTILIZARE A ŢEVILOR DE APĂ DE MÂNĂ

1. Stingerea unei revărsări de hidrocarburi2. Ecranul de protecţie3. Împrăştierea unui nor de gaze inflamabile4. Crearea unei pânze de apă5. Răcirea unui container6. Protecţia unei faţade

7. Ventilarea cu jet de apă8. Protecţia

8.1 Evacuarea gazelor de fierbere8.2 Răcirea şi umezirea unei suprafeţe8.3 Protecţia unui servant sau a unei echipe



În a fi eficace şi a acţiona cu siguranţă maximă în timpul extincţiei unui incendiu binomul de atactrebuie să aplice planul de atac stabilit de şeful de dispozitiv într-o manieră coordonată, respectândstrict principiile generale de punere în funcţiune a unei ţevi (tehnici de bază), atitudine de atac, metode

de atac.

1. TEHNICI DE BAZĂ

1.1 - Reguli de securitate individuală şi colective

Înainte de orice angajament, echipajul binomul de atac controlează fiecare componentă aechipamentului de protecţie individual şi al celuilalt.

Control încucişat al protecţiei individuale

Binomul de atac operează pe sectorul desemnat lui, deşeful de dispozitiv şi va rămâne indisociabil pe toată durataangajamentului oricare ar fi situaţia întâlnită (dificultăţi de atac,apariţia unui incident sau a unui accidednt), salvarea vreuneivictime sau pompier.

Coechiperul oferă ajutor şi şefului de ţeavă, în special înmanipularea furtunului, îl restabileşte în poziţia sa dacă estenecesar. El obsevă mediul înconjurător în permanenţă pentru aasigura acţiunea binomului.



În cazul unei vizibilităţi reduse(întuneric,fum gros),binomul de atactrebuie, pentru a rămâne indisociabili,să folosească o legătură personală.

●Când se foloseşte cordiţa de legătură.

-dacă este necesară o libertate mai mare de mişcare pentru a asigura atacul,coechiperii pot să ţină unul de altul prin cordiţă de legatură.

-în caz de necesitate de evacuare urgentă(ex.prabuşire iminentă) şi devizibilitate redusă care nu garantează drumul de întoarcere prin intermediulfurtunului care alimentează ţeava, binomul va utiliza cordiţa de legătură pentrgăsi ieşirea în siguranţă.

Stabilitatea structurilor clădirilor trebuie evaluată în împrejmuirile clădirilor sinistrate înainte de a intra şi aacţiona (şubrezenia elementelor purtatoare, fisura pereţilor,etc)

Stabilitatea structurilor clădirilor

Binomul de atac trebuie să aprecieze stabilitatea solului şi să supravegheze părţile în lucru care pot cădea.

Şeful de ţeavă are grijă să nu dirijeze jetul ţevii sale spre un alt binom în acţiune pentru a evita orice acciden

Controlul jetului ţevii

Este interzisă utilizarea ţevii pentru a proiecta pe hainele de protecţie a unuicoechiper care a fost supus la temperaturi mari,pentru a-l răci.

De fapt ,producerea de vapori la temperatură ridicată,indusă de apă proiectată pe hainele de protecţie ,riscă să rănească (ardă) grav purtătorul.

Totuşi ,răcirea unui coechiper cu ajutorul unei ţevi este posibilă doar dacă poartă o haină de protecţieadapătată (ex, ţinută "costum aluminizant")



În general şeful de ţeavă îşi închide ţeava în timpul deplasării sau când nu maiobservă foc el poate totuşi ,în anumitecazuri , să păstreze ţeava deschisă ,pentrua purcede la atacul în progresie (ex.radieretermică şi portantă) sau pentru a se retrage.

În timpul progresiei ,binomul de atac va rămâne atent la piedicile din jur ,maiales în absenţa vizibilităţii ( întuneric,fum) : scări , gropi , cablu electric atârnatdin tavan , materiale în curs de cădere .

Prezenţa scânteilor ,trosniturile , caracteristice în timpul unui incendiu , o senzaţie de furnicături la nmâinilor şefului de ţeavă pot indica prezenţa echipamentelor sub tensiune (ricuri electrice), şi trebuie să antr punerea în siguranţă a binomului şi informarea şefului de dispozitiv.

În faţa acestor riscuri electrice şi în caz de necesitate absolută de utilizare a ţevii ,binomul de atac ,adapdistanţa (deplasarea maximă ) şi şeful de ţeavă utilizează şi orientează jetul potrivit (jet îndepărtat cu un undeschidere de min. 30 de grade.

În orice caz există loc de a prevedea şi repera , itinerariul de intoarcere şi desalvare în caz de :- comunicaţie existentă (scări , culoare , terase , acoperiş );- deschizături (ferestre ,uşi ,trape );- linia ghid la locul ei;- linia ghid reprezentată de aşezare ;în acest caz , şeful de ţeavă îşi închideţeava, iar binomul urmeaza furtunul pana la iesire ;- scara portabila sau aeriana accesibila prin o deschizatura ( fereastra ,terasa).

Membrii binomului de atac comunică între ei ,precum şi cu celelalte binoame în acţiune . Binoamele informşeful de atac despre evoluţia situaţiei şi pot , în plus ,să-i ceară mijloace pentru facilizarea acţiunii lor (punefuncţiune a unei ventilaţii ,susţinută de un alt binom ,binomul de securitate).

În cazul unei alimentări cu apă , şeful de ţeavă va ţineţeava parţial deschisă pentru a evita orice accident în caz de presiune neanunţată ( jet dirijat spre un alt binom ,dezechilibru).



1.2. - 1.2.Observarea focului şi mediului său

Observarea precisă a focului şi supravegerea permanentă a mediului

permite binomului de atac:- salvarea riscurilor legate de ansamblul mijlocului de evoluţie

pentru a adapta atitudinea de atac potrivită şi de a aplicaregulile de securitate individuale şi colective

- să decidă ce au de făcut şi să aplice metodele şi tehnicile deatac adaptate la situaţie.

Binomul efectueză în permanenţă o analiză atentă a mediului sau pentru a detecta un pericoldeosebit sau un risc de evoluţie periculoasă a situaţiei (propagare , explozia fumului , prabuşire , riscelectric , butelia de gaz comprimat). Dacă este pericol identificat ,binomul îşi asigură protecţia ,şiinformează imediat şeful dispozitivului.

Analiza situaţiilor periculoase

Şeful de ţeavă trebuie să încerce să identifice substanţele (substanţe periculoase , scurgeri de gaze , substanţe care reacţionează cu apa ) peste careva proiecta apa şi să adapteze atacul sau în consecinţa (alegerea si orientarea jetului ,alegerea debitului,protectia elementelor din vecinatate,informarea

sefului de dispozitiv ).



1.3.Atac

1.3.1 - Diferite poziţii de atac şi de protecţie.

În timpul atacului ,binomul adoptă o poziţie în spaţiul adoptat circumstanţelor (riscul pierderii echilibrului înlocul cu fum şi caldură mare trebuie să se lase în jos, fenomen termic,pozitia .......?

Binomul trebuie să facă faţă focului.Poziţia cea mai stabilă şi comodă este poziţia în picioare pentru că permite o progresie rapidă şi un mai buncontrol de orientare a aşezării .Coechipierii se pot poziţiona de o parte şi de alta a furtunului pentru a ameliorastabilizarea şi a facilita observaţia.

de aceeaşi parte a furtunului de o parte si de alta a furtunului

poziţia binomului în picioare cu o ţeavă pentrudouă mâini



Pentru a facilita un atac ,,plonjon”

(extincţia unui vehicol în foc, foc mare, printr-o deschizătură), şeful de ţeavă poateadopta o poziţie în picioare ,cu furtunul peumăr ,ajutat de coechipierul său care poziţionează el însuşi furtunul în poziţia ceamai bună.

Într-o locaţie închisă sau semi deschisă ,în prezenţa fumului progresia se va face în poziţie şezândă (pe vine) în genunchi dacă starea solului o permite(materiale căzute,obiecte tăioase) pentru a rămâne sub stratul de fumnivelul termic cel mai scăzut.În caz de necesitatea unei stabilizări, binomul va putea adopta poziţia în genuncmai stabilă.

poziţia şezândă poziţia în genunchi



În caz de nevoie (întoarcerea flăcării ,fluxtermic , reluarea focului) binomul poate efectua oacţiune de ascundere protejându-se cu ţeava cu jetîmprăştiat de protecţie, la debit maxim.

În cazul apariţiei unui fenomentermic(explozie) binomul trebuie să plonjezela sol ,regrupat cu faţa la pământ,şi sămenţină ţeava deasupra căstilor în jetîmprăştiat de protecţie ,la debit maxim.

poziţia de ascuns sub protecţia ţevii

1.3.2 - 1.3.2 Principii generale de atac

Binomul atacă focarul principal vizibil şi sau opreşte propagarea începând cu amplasamentul, numit punct de atac, desemnat de şeful de dispozitiv .Când circumstantele o cer , binomul poate schimba poziţia ,dar informează imediat şeful de dispozitiv pentru a nu risca destabilizarea planului general deatac al incendiului.

Această poziţie poate fi şi punctul de plecare al unei progresii cu o ţeavă alimentată.

Atacul principal, obiectiv

Atac progresiv



În aer liber şi în măsura posibilităţilor ,binomul de atac se poziţionează pentru a realiza extincţia , la nive planului focului sau lejer deasupra , în afară fumului si iradiaţiei.

El veghează asupra protecţiei sau împotriva căderilor de la înălţime şi la stabilizarea pozitiei sale.

DA

NU

poziţia binomului de atac

Binomul utilizează mijloacele de protecţie şi acoperire existente(părţi ale unei construcţii , după un perete, pentru a securiza acţionarea sa.

Binomul încearcă să efectueze atacul de o parte (neatins de foc sau de fum) pentru a lucra în cele mai bune condiţii posibile şi a împiedica orice propagare.În aer liber atacul trebuie condus dacă este posibilîn direcţia vântului.

DA NU

Planul Focului

Vânt



După aplicarea metodei de atac iniţială , îndată ce binomul de atac se poate apropia de focar, un jetîmprăştiat adaptat,înglobând substanţele în ardere şi fumul, va fi aplicat în jeturi succesive, de scurtă durată pentru a învinge definitiv flăcările.

Dacă este necesar , binomul opreşte propagarea focului între o zonă cu foc şi o zonă neatinsă, având un ecraapă.



Înainte de a evalua eficacitatea acţiunii sale ,şeful de ţeavă întrerupe momentan proiecţia apei pentru a permite vaporilor să se desipeze.

Şeful de ţeavă veghează să nu se atingă obiectele pentru a nu le deteriora şi procesează apa necesară pentru a limita pagubele.

În cazul unei scurgeri de gaze, şeful de ţeavă are grijă sănu stingă flacăra, acumularea de gaze putând provoca oexplozie.

Acţiunea şefului de ţeavă va consta în a proteja , dacăeste posibil, elementele amenininţate de foc.

În prezenţa fumului care limitează vizibilitatea, o "flacără şuierândă" trebuie sa alerteze binomul de atac deprezenţa posibilă a unei scurgeri de gaz



2 – Modul de acţiune al binomului

În afară de cunoaşterea regulilor de acţiune, acţiunea apei asupra focarului şi folosirea jetului deţeavă adoptată, binomul de atac trebuie să dea dovadă şi de un comportament adaptat în funcţie desituaţia cu care se confruntă.

Această capacitate de analiză şi de luare de deciziilor de către echipă este indispensabilă.

Întradevăr, contactul, şef de dispozitiv-binom de atac, poate fi întrerupt în timpul fazelor de progresie, l binomul de atac în autonomie (să acţioneze singur ). Alegerile echipei sunt deci decisive.

Binomul de atac nu trebuie să procedeze la atac într-o manieră

independentă ci să analizeze situaţia şi să acţioneze într-o manierăadaptată, atât pentru protecţia sa cât şi pentru eficacitatea intervenţieisale.

A IDENTIFICA → A EVALUA → A ACŢIONA

În cazul unei acţiuni asupra mediului său, binomul de atac evalueazărezultatul şi acţionează în consecinţă.

A ACŢIONA → A EVALUA → A REACŢIONA

Astfel, binomul de atac, poate să adopte, în funcţie de elementele furnizate de natura focului şi demediu sau de indicaţiile şefului de dispozitiv, o atitudine defensivă sau ofensivă în timpul focului.

Fără a atinge eventualele răni ale personalului angajat, aşteptarea binomului de atac riscădestabilizarea dipsozitivului prin întreruperea acţiunii pe care o ducea şi prin necesitatea angajării înacţiune a unui binom de salvare.

Salvarea binomului de atac contribuie la reuşita acţiunii operaţionale.

Dacă siguranţa sa este grav ameninţată binomul de atac trebuie să-şi asiguresalvarea în mod prioritar acţiunii în curs.

2.1. Atitudine defensivă

Atitudinea defensivă înseamnă pentru binomul de atac, să-şi privilegieze siguranţa, în timpulacţiunii sale.

Aceasta este pusă în aplicare în prezenţa unor pericole identificate (riscul exploziilor), risc de prăbuşire, intensitate termică, risc de propagare.

Acţiunea generală vizează pentru binomul de atac, controlul pe cât posibil al flăcărilor în timpul propagării, fără să se angajeze în acţiuni în mod nesăbuit.

Focarul poate atunci să nu fie atacat direct, acţiunea vizând siguranţa mediului, înaintea oricăruiangajament.

Binomul de atac acţionează deci, luând în considerare:• distanţa, în raport cu focarul,• configuraţia locului, (ex. :protecţia după perete, poziţia sub structurile de uşă)• cunoaşterea unui itinerar de întoarcere,• acţiunea de întoarcere sub protecţia jetului,• poziţionarea în aer liber sub protecţia structurii,• etc.

Binomul de atac trebuie să dea dovadă de o vigilenţă extremă şi să proceadă laacţiune având în considerare riscul evaluării impactului, asupra siguranţei sale.

Când orice pericol este respins, binomul de atac poate să treacă la modul ofensiv.



2.2. Atitudinea ofensivă

Atitudinea ofensivă constă în absenţa pericolului şi identificare, în purcederea la atac cu tehnica ado binomul progresând spre foc, efectuând înainte o scanare a situaţiei.

Atacul trebuie condus rapid şi eficace, pentru a putea efectua o salvare eventuală, pentru a stinge repede sau pentru a evita propagarea lui.

Totuşi, binomul de atac trebuie să fie pregătit să adopte o atitudine defensivă în caz de pericol

El poate fi susţinut în acţiunea să de măsuri coordonate, cum ar fi o ventilaţie, un binom de sprsusţinere, un binom de siguranţă şi protecţie, creearea unui itinerar de întoarcere.

Atitudine ofensivă

Binomul de atac purcede la extincţia focarului de manieră ofensivă, acordând prioritate siguranţei.

Coechipierii trebuie să-şi păstreze sângele rece, să acţioneze calmi şi vigilenţi şi să fiegata să reacţioneze rapid în caz de evoluţie a situaţiei.



3 - 3. METODE DE ATAC

Oricare ar fi metoda de atac utilizată, obiectivul principal este stingerea incendiului, fără a facemai multe pagube, în mod special cele legate de utilizarea apei, pe care nu le-a făcut focul însuşi.

Acest rezultat poate fi obţinut de şeful de ţeavă printr-o utilizare raţională a jeturilor şi debitelor,

dar în mod egal prin punerea în practică a tehnicilor adoptate situaţiilor cu care poate fi confruntat (foclocalizat, foc invizibil, spaţiu total închis).

Alegerea tehnică trebuie să ia în considerare localizarea incendiului, pentru aexploata cât mai bine mediul (foc în aer liber sau spaţiu închis sau semi-deschis).

El veghează atunci la exploatarea tuturor posibilităţilor oferite de ţeava sa , în funcţie desituaţie:

• răcirea atmosferei pentru a diminua activitatea termică şi a îmbunătăţi mediul său deatac,

• neutralizarea spaţiului producând vapori în manieră eficace şi raţională,• atacul în inima focarului utilizând raza de acţiune şi forma jetului,• utilizarea pereţilor despărţitori pentru a devia un jet sau pentru a produce vapori,• etc.

Şeful de ţeavă trebuie ca prin intermediul apei proiectate, "să controleze" focul şi fumul pentru a obţine o extincţie rapidă şi sigură , stopând propagările şi limitând pagubele.

El purcede deci la atac, observând rezultatele acţiunii sale, repoziţionează şi schimbă tehnicadacă este necesar. Dacă siguranţa lui este ameninţată, binomul de atac se îndepărtează, protejându-se eventual cu jetul ţevii sau păraseşte spaţiul, în cazul focului în spaţiul închis sau semi-deschis.

Acţiunea şefului de ţeavă nu se limitează la purcederea la atac, în manierăstatică, ci constă în punerea în aplicare a tehnicilor de atac, prin intermediul

ţevii, permiţându-i să fie eficace asupra spaţiului în foc.

Metodele, de bază, utilizabile, indiferent de focurile din aer liber sau din spaţiile închise sau semi-descsunt:

3.1. Metode de bază

• atacul direct,• atacul de la înălţime.



3.1.1 3.1.1. Atacul direct

Atacul direct consistă în proiectarea apei în jet difuzat de atac sau în jet dreptasupra focarului localizat şi vizibil.Apa trebuie să fie aplicată, în jeturi de scurtă durată, direct, asupracombustibilului în foc până ce atmosfera din jurul focarului se răceşte .

Asupra focarelor importante sau de mare anvergură în aer liber se poate utiliza jetul drept şi continuu sau măturând, dacă este necesar .

Proiecţia apei în jet difuzat de atac şi vizibil Jet divizat spre focarul localizat şisau în jet drept. vizibil, de scurtă durată sau continuu

cu sau fără efect de mătură.↓ ↓

Jetul drept este folosit mai ales în atacul direct asupra focurilor în aer liber, dar poate fi folosit înegală măsură în timpul extincţiilor de focuri vizibile în spaţii închise sau semideschise, dacăcircumstanţele o cer (ex. : intensitatea incendiului, depărtarea de focar, imposibilitatea de a penetra spaţiul,etc.).

În spaţiul închis sau semi-deschis, atacul direct trebuie să fie condus corect, pentru a nu perturba stratificarea fumului prin acţiunea ţevei şi producereaexagerată de vapori de apă.

Atacul direct în spaţiul închis sau semi-deschis asupra unui focar vizibil

Binom de atac îndepărtatde focar (intensitate,

penetrare imposibilă)

Proiecţia apei prin jetdrept sau difuzat deatac

Jetul dirijat sprefocarul vizibil

Necesitateaconservăriistratificării fumului



3.1.2. Atacul la înălţime

Pentru a ataca focul şi a-l domina, prin exterior, printr-o

deschizătură a clădirii, şeful de dispozitiv poate decide punereaîn funcţiune a unei ţevi printr-un mijloc aerian ( scară aeriană, cusau fără platformă, mijloc de ridicare aerian, scară portabilă).

Şeful de ţeavă va folosii jetul drept sau jetul difuzat deatac, în funcţie de distanţa până la focar.

În cazul utilizării unei scări aeriene, şeful de ţeavă, va aveagrijă să nu manevreze ţeava pe plan orizontal, pentru a nuantrena o reacţie a scării. Totuşi această manevră este posibilă pentru anumite scări aeriene. Este convenabil atunci să se facăatunci când sunt prevăzute în instrucţiunile de utilizare aconstructorului.

Pentru a evita orice fel de accident, şeful deţeavă şi furtunul de alimentare trebuie să fie legaţi.

O scară portabilă poate fi folosită în caz de necesitate

(ex. : acces unic, atacul pe deasupra peretelui, protecţia uneioperaţiuni de salvare, etc.), pentru a purcede la atac de la oînălţime mică sau din exterior printr-o deschizătură situată la primele două etaje ale clădirii.

Stabilitatea scării trebuie să fie garantată (perete desprijin stabil, sol stabil) în special prin legătură.

Este necesară asigurarea scării şi furtunului de scară, pentru a evita orice risc de cădere a şefului de ţeavă, în

special în caz de reacţie a ţevii. Şeful de ţeavă poate săle lege el însuşi de scară, dacă o consideră necesar.

În timp ce şeful de ţeavă purcede la un atac la înălţime, într-o clădire printr-o deschizătură, el va avea grijă să nu :

• rănească binomii angajaţi în atac,• îmbrâncească focul,•

perturbe ieşirea fumului şi gazului cald.

NU

NU

DA

DA



3.2. Metode de atac aplicabile în spaţiile închise sau semi-deschise

Intervenţia binomului de atac în spaţiu închis sau semi-deschis trebuie să ia în considerarespecificitatea mediului înconjurător (pereţi, deschizături), pentru a utiliza mai bine posibilităţile de

punere în aplicare a tehnicilor adaptate.Trebuie de asemenea a se păzii de eventuale accidente care pot survenii în aceste spaţii, printr-o

apreciere precisă a situaţiei şi pericolelor sale (risc de scîntei, explozii, ambianţă termică ridicată).

Elemente favorabile de ţinut cont, pentru a dirija atacul:

• ambianţa termică a spaţiului care permite penetrarea binomului,• prezenţa pereţilor poate servii la devierea jeturilor,• prezenţa unei deschizături, permite o ventilaţie,• posibilitatea , în spaţiul închis sau semi-deschis de a izola atmosfera utilizând producerea vap

de apă,• prezenţa stratificării fumului în partea înaltă a spaţiului.

Elemente defavorabile de luat în cont pentru a dirija atacul:• riscurile de explozie şi scântei,• vizibilitatea redusă de prezenţa fumului încetineşte progresia şi fac dificilă identificarea

elementelor din spaţiul respectiv,• ambianţa termică crescută a volumului nu permite penetrarea binomului,• riscuri de prăbuşire sau de cădere de materiale,• riscul electric prin prezenţa elementului sub tensiune,• ieşirea fumului spre exterior, prin deschizături, riscă să încălzească puternic,• riscul de îmbrâncire a focului sau a fumului spre un spaţiu adiacent,• riscul de producere excesivă de vapori de apă de către şeful de ţeavă, poate să rănească

echipajul,• pagubele produse de apă, printr-o aplicare excesivă sau inadaptată.

3.2.1. Atac indirect

3.2.1.1. Metoda 1

Atacul indirect consistă în proiectarea apei spre acoperişul spaţiului, în jetdifuzat de atac, începând de la exteriorul spaţiului în foc printr-o uşă sau ofereastră. Apa trebuie să fie aplicată cu jeturi de scurtă durată.

Penetrare imposibilă,ameninţare de prăbuşire,risc de scântei

proiecţia apei spre tavanulspaţiului, în jet difuzat de atac descurtă durată

focar intens şinon vizibil

Atacul indirect

Această tehnică este folosită atunci când binomul nu vede focarul şi nu poate intra în spaţiul respectivdin cauza intensităţii focului există risc de prăbuşire a structurii sau risc de scântei.

Atacul indirect trebuie să fie controlat pentru a nu destructura stratul de fum. Oricemişcare de scanare cu furtunul , putând perturba echilibrul termic al volumului.

Ea vizează răcirea părţii înalte a spaţiului şi iniţierea extincţiei prin încetinirea activitaţiifocarului. În plus, scăderea temperaturii antrenează o contracţie a stratului de fum care îilimitează expansiunea.



Într-un spaţiu standard (cameră, apartament ) şeful de ţeavă trebuie să ia în vizor stratul de fum dela nivelul tavanului pentru a realiza un unghi de aproximativ 45º cu podeaua.

Odată ce atmosfera din acel spaţiu se răceşte şi spaţiul este ventilat , binomul de atac poate intraşi poate efectua un atac direct asupra focarului.

3.2.1.2. Metoda 2

Într-un spaţiu total închis, atacul indirect poate de asemenea să consiste în producerea unei marcantităţi de vapori, dirijând jetul asupra ansamblului de suprafeţe calde (pereţi şi tavan ) şi asupra flăcărilor.

Vaporul de apă produs prin proiecţia de apă asupra unui focar sau asupra pereţilor calzi permite izolareaatmosferei şi de a alunga prin turbulenţe , gazul de combustie, spre exterior. O concentraţie de 10 la 35% devapori în interiorul spaţiului este necesar pentru obţinerea unei extincţii eficace.

În funcţie de căldura din spaţiu, această producere de vapori sub acţiunea ţevii poate fi foarte rapidă.În plus, răcirea graduală a ambianţei termice antrenează o condensaţie a vaporilor creând o depresiune

care antrenează intrarea aerului curat, facilitând acţiunea binomului şi stabilirea unui curent propice evacuăriifumului.

Atacul trebuie condus din exteriorul spaţiului, şi în absenţa persoanelor din interiorul spaţiului în cauzăsau spaţiilor adiacente, ţinând cont de producerea vaporilor fierbinţi.

Producerea de vapori dirijând jetul asupra ansamblului desuprafeţe calde şi cu flăcări

Atacul condus dinexteriorul spaţiului

Evacuarea amestecului degaze –vapori spre exterior, printr-o deschizătură prinsupresie

spaţiu total închis

Atac indirect prin producerea de vapori de apă



De la realizarea unei ventilaţii care evacuează amestecul gazos spre exterior, atacul direct asuprafocarului ,devenit vizibil,poate fi interprins.

Această metodă prezită riscul unei cantitati orientate de a impunge fumul şicaldura în compartimentele adiacente. Înlocuirea lui de catre binomul de atactrebuie sa fie validata şi controlată de catre şeful de dispozitiv.

3.2.1.3. Metoda 3

O altă tehnică constă in dirijarea unui jet drept direct de către şeful de ţeavă asupra tavanului,deasupra focarului.Apa este astfel fracţionată şi cade în ploaie.Atacul trebuie condus din exteriorulspatiului,ţinându-se cont de producerea de vapori fierbinţi şi de destratificarea fumului.

Atac condus Jet drept dirijat Apa fracţionată,din exterior spre tavan care cade în ploaie

Atac indiret asupra tavanului

3.2.2 Atac combinat

Atacul combinat constă în asocierea atacului direct cu cel indirect şimanevrând ţeava cu jetul difuzat de atac asupra focului şi a stratului de fum .

Efectul scontat este un atac global al spaţiului, reacţionând în acelaşi timp la răcirea şi la izolareatmosferei,cât şi la atacul focarului principal.

Acest atac va atenua dupa sine, o producţie importantă de vapori supraîncălziţi ,care va sprijinacţiunea ţevii, acţionând prin sufocare şi supresie. Este preferabil de a realiza acest atac din axterior.

Acest atac este realizat utilizând, tehnica 8-urilor, a literelor sau a unui jet adaptat lărgit.

Riscul destratificări fumului este major în cazul unui atac combinat, ţinând cont deacţiunea verticală şi laterală a jetului ,creând o agitaţie în atmosfera spaţiului respectiv.

Volumul totalde atac



3.2.3 - Principii de atac în spaţiul închis şi semideschis.

În timpul intervenţiei asupra focului în spaţiu închis sau semideschis binomul

de atac trebuie sa dispună de o ţeavă care să permită un debit de 500 l/min, pentru a fi în capacitate de a face faţă unui risc de fenomen termic.

Binomul de atac va investiga focul şi va avea grijă să nu manipuleze vreo deschizătură (uşă,fereastră)înainte de a fi evaluate temperatura pentru a nu provoca un fenoman termic. Această evaluare se va faceatingând deschizăturile (clădire,panou,sticlă,mânere) cu mâna fără manuşă ,dacă este necesar ,de jos însus pentru a evalua căldura radiantă. În cazul unei uşi ,acest lucru poate fi relizat prin proiecţia slabă aunei cantităţi de apă spre partea de sus a uşii, producerea de vapori, indicând un nivel termic crescut.Binomul de atac nu va purcede la deschiderea unui spaţiu decât în prezenţa apei din ţeava şi adapstindu-se în afara ungiului de axpansiune a flăcărilor stând de-a lungul peretelui. În măsura posibilă ,coechiperii

vor sta de aceeaşi parte a deschizăturii şi de aceeaşi parte a furtunului pentru a putea coordona acţiunealor şi modul de deplasare (atac static, penetrare, întoarcere) şi asigură proiecţia prin intermediul ţevii,dacă va fi necesar.

Binom de atac în afara ungiului De-a lungul peretelui ,de aceeaşi partede axpansiune al flăcărilor. a uşii şi a furtunului.

Prezenţa apeiîn ţeavă.



Dacă la o cercetare în prealabil a focului se prezice un puternic potenţial termic, în interiorulspaţiului, şeful de ţeavă poate efectua jeturi de apă prin impulsie ,spre partea de sus a uşii dela intrare înainte de a intra în spaţiul.De asemenea după deschidere în caz de scurgeri importante de gaze supraîncălzite care sedegajă spre exterior ,şeful de ţeavă are grijă să le răcească pentru a evita orice aprindere în

momentul amestecului lor cu aerul. În cazul unei intensităţi termice puternice binomul nu vaintra decât după ce va întreprinde un test al tavanului ,izolării fumului şi răcirii. Testul detavan constă în evaluarea temperatui stratului de fum în partea înaltă a spaţiului. El esteefectuat prin proiecţia unui volum slab de apă şi jet difuzat de atac în stratul de fum situat în partea înaltă a spaţiului respectiv ,fără a atinge pereţii. Şeful de ţeavă trebuie să proiectezeapa chiar în faţa sau sub binom pentru a putea aprecia caderea ei eventuală sau vaporizarea.Daca apa proiectată se vaporizează binomul de atac trebuie să considere că riscul de explozieeste important.Ei vor trece în defensivă şi trebuie să acţioneze imediat asupra stratului de fum sau să sereplieze imediat.

Strat de fum în Apa în vaporizare=pericol imediat Proiecţia unui volum slab de apă partea înaltă Căderea picăturilor de apă=pericol minim în jet difuzat de atac.

Testul cu tavanul.

În prezenţa unui strat de fum în partea înaltă a spaţiului, testul cu tavanultrebuie să fie efectuat în mod sistematic de către şeful de ţeavă înainte de a intraşi relua în tmpul progresiilor , pentru a putea garanta siguranţa binomului.

Izolarea fumului de răcire se obţine cu ajutorul unei ţevi cu jet difuzat de atac de 500l/min minime.-fie proiectând volumul de apă prin impulsie deschis/închis în stratul de fum ,în partea înaltă, până ceapa nu se mai vaporizează.-fie creionând pentru a acoperi o zonă mai largă creionajului se poate face urmând tehnica literelor.

Şeful de ţeavă dozează cantitatea de apă injectată care trebuie să se vaporizeze compact în stratul de fum.El va evita de asemenea producerea de vapori de apă fierbinţi prin contactul apei cu pereţii calzi şi căderilede apă provocatoare de pagube.El va avea grijă să nu destructureze stratul de fum.

Intensitatetermică puternică

El închide a poi robinetul ţevii şi observă situaţia. După izolarea fumului şi procedeul de răcire, binomul de atac trece în ofensivă şi poate purcede la faza te atac .

În caz de risc iminent de explozie, binomul de atac evacuează locul imediat sub protecţia ţevii în jet difuzat de atac de 500l/min dirijat spre stratul de fum.

Cantitatea deapă dozată pentru a evita producereade vaporifierbinti

Nedestructurareastratului de fum

Jetul difuzat de atacde 500 l/min înimpulsie(deschis/inchis) saucreionând complet

Proiecţiavolumului deapă care sevaporizează

Mare Intensitate



Ansamblul acestor tehnici de angajament, desemnat sub tehnică trebuie să fie aplicat de catre cei înmisiune, înainte de a intra în orice spaţii şi în tmpul progresiilor, la un interval de timp regulat şi la fiecareschimbare.

• Stingerea uşilor şi mânerelor pentru a estimacăldura radiantă sau a o sista cu ţeava.

• Observarea tuturor semnalelor de alarmăsemnificative care pot anunţa un fenomen termic(explozii).

• Deschiderea spaţiului,dacă concluziile trase în urmă adouă acţiuni precedente autorizează acest lucru avândgrijă la proiecţie.

• Testarea temperaturi fumului din tavan prin volumulde apă proiectat în jet difuzat de atac.

• Dacă apa cade înapoi sub formă de picăturitemperatura este convenţională ,iar riscul termic slab.

• Dacă apa se vaporizează temperatura este importantăiar riscul maximal: răcirea stratului de fum în jetdifuzat de atac .

• Angajament minim al personalului de atac în spaţiile predispuse spre un dezastru.

• Progresia binomului trebuie să se facă în etape de la1 la 2 şi la capătul cărora se va face un nou test detavan.



Binomul are grijă să se lase în jos (în genunchi sau pe vine) pentru a permite aerului să patrundă înspaţiu respectiv sau fumului şi gazului cald să iasă deasupra lui.

Poziţia binomului pentru a permite ventilaţia

În timpul progresiei într-un spaţiu, coechiperii rămânaproape de sol ,unde atmosfera e mai puţin caldă. Ei

trebuie să controleze soliditatea podelei şi să evalueze, înmăsura posibilului de-a lungul pereţilor.

Poziţia binomuluiîn progresie.

Binomul de atac poate să-şi vadă intrarea şi atacul facilitate, prin punerea în funcţiune a unei ventilaţiiadaptate de către şeful de dispozitiv, permiţând diminuarea căldurii ambiante şi facilitarea vizibilităţii.Această ventilaţie permite, deasemenea evacuarea fumului şi gazelor calde, diminuarea riscului de explozie.În cazul în care binomul purcede la atac, în aceeaşi direcţie ca şi ventilaţia , proiecţia apei prin ţeavă poateameliora evacuarea fumului şi gazelor arse.

Punerea în funcţiune a unei ventilaţii pentru a facilita acţiunea binomului

Evacuareagazului şifumului spreexterior

Ameliorarea evacuării gazelor şi fumului spre exterior prin proiecţia apei în acelaşi sensca şi ventilaţia

Crearea unei ventilaţiiadaptate



În anumite cazuri ,binomul de atac poate fi chemat să efectueze un atac ofensiv (acces unic),salvare decătre o intrare de unde scapă fumul şi gazele calde.

Atacul trebuie sa fie rapid, izolând fumul pentru a suprima orice risc de fenomen termic cu, (dacă este posibil) protecţia unui binom de siguranţă şi punerea în lucru de către şeful de dispozitiv ,a unui mijloccare permite anihilarea fumului şi gazelor calde (ventilaţia).

Evacuarea fumului şi agazelor caldeIzolarea

fumului

Atac ofensivrapid de către binomul de



3.2.4.Caz particular –focurile la subsol.

În cadrul focurilor din subsol ,căldura acumulată poate fi foarte mare. Dacă accesul se face printr-oscară care dă exact în zona afectată, şi dacă penetrarea binomului e necesară, acesta se va proteja printr-un jet difuzat de protecţie. Regulile de intrare sunt aplicate şi binomul de atac adoptă o

atitudine defensiva.

Binomul de atac ia o poziţie adaptată pentru a intra în acel loc, pentru a preveni orice cădere .Şeful de ţeavă este apărat de coechiperul său.

Şeful de ţeavă are grijă ,de asemenea să protejeze echipa de ieşirea gazelor calde acumulate în parteaînaltă a volumului şi să racească stratul de fum cu ajutorul jetului difuzat de atac.

Prima fază ; penetrarea într-un spaţiu în foc, la subsol.

Potenţial mare degaz şi fum

Protecţia echipei împotriva ieşiriigazelor calde. Izolarea stratului defum printr-un jet difuzat de atac.

Protecţia în timpul penetrării şicoborârii în spaţiulrespectiv printr-un jet difuzatde protecţie. Poziţia de coborare

adaptată.Securizarea şefului deţeavă.de catre coechiperi.



. Având în vedere temperatura, pericolul de generalizare şi de explozie, pătrunderea trebuie să se facă cprudenţă, folosind lanterne pentru iluminarea spaţiului.Atacul binomului poate fi susţinut de o ventilaţie corespunzătoare stabilită de şeful de dispozitiv.

Ameninţarea generalizării incendiului degazele de combustie

Coborârea sub protecţia ţevii Identificarea materialelor

Şi a pericolelor probabile produse de ince

A doua fază : Coborârea într-un subsol incendiat

Funcţie de structura subsolului echipa binom să fie prudentă, se poateîntâmpla ca structura să cedeze, existând pericolul surprinderii.



3.3Recapitularea metodelor de atac .

LocalizareMetoda de atac Tip de jet Obiectiv

Foc în aer liber JDA

Semi-închis

JD

JD

JDAFoc localizat vizibil

Metoda 1JDA

Metoda 2

JDAFoc în volum închis

Producere de vapori

Metoda 3 JD

Plafon

CombinatJDA

volume

Jet drept (JD) Jet difuz de atac (JDA)



ECHIPELE ÎN BINOM: UTILIZAREA ŢEVILOR DE MÂNĂ

In funcţie de natura intervenţiei, şeful de dispozitiv poate fi chemat să pună înfuncţiune un dipozitiv de extincţie sau de protecţie special. Binomul angajat estechemat ,în acest caz , să pună în lucru tehnici de utilizare specifice ale ţevilor deapă.

1 .Extincţia unei revărsări de hidrocarbură în flăcări.

Cu toate că în acest caz se utilizează spuma pentru a realiza extincţia unui foc de hidrocarbură anumitefocuri de acest tip, de suprafaţă redusa pot fi stinse (în caz de necesitate) prin pulverizarea apei.

Jet difuzat de atacdeplasat lent

Partea de jos a jetului

difuzat, totdeauna încontact cusuprafaţa pânzei de apă

Foc de hidrocarburăpe suprafaţă redusă

Distanţa adaptată

Extincţia unei revărsări de hidrocarbură în flăcării.

De fapt ,apa proiectată sub formă de picături în cantitate suficientă şi aplicată într-o manieră eficaceabsoarbe caldura degajată , conducând la extincţia suprafeţei în flăcări.

Şeful de ţeavă trebuie să utilizeze un jet difuzat de atac la distanţă – adaptată pentru a acoperi osuprafaţă mare. El trebuie să deplaseze ţeava lent şi să aibă grijă ca poziţia de jos a jetului difuzat să fieîn contact cu suprafaţa pânzei de apă.

Jetul nu trebuie să fie aruncat pentru a evita orice fel de proiecţie ,iar acţiunea lui nu trebuie să serăspândească pe toată suprafaţa focarului.

Binomul de atac nu trebuie să stea lângă revărsările de combustibil sau langă pânzele de apă conţinând combustibil pentru a evita riscul unor arsuri în caz deinflamare inopinată.



2.Ecranul de protecţie.

Una sau mai multe ţevi cu jet difuzat de protecţie pot servi drept ecran de protecţie în timpul uneiextincţii pentru închiderea unei vane (robinet) pe conducta inflamată.

În cazul unui foc mare, închiderea robinetului pe conducta inflamată poate fi efectuată de către unoperator protejat de catre două binoame de siguranţă, cu ajutorul a doua ţevi cu jet difuzat de protecţie.

Jeturile ţevilor trebuie să se intersecteze pentru a asigura protecţie maximă.

Echipamentul de protecţie individuală trebuie să fie optimiar mişcările celor care intervin trebuie să fie lente şicoordonate, pentru a acţiona cu siguranţă.

Ansamblul echipei trebuie să facă faţă focului în oricecondiţie.

După închiderea robinetului, echipele revin la punctul de plecare ,retragându-se sub protecţia ţevii, pentru a evitarevenirea unei eventuale ....... Răcirea este efectuată imediat după, cu ajutorul unei ţevicu jet difuzat adaptat.....

Închiderea robinetului pe o conductă inflamată



3. Diluarea unui nor de gaz inflamabil

Jet difuzat cu

deschidereacea mai mare posibilă.

O ţeavă în poziţie de jet difuzat cu deschidereacea mai mare posibilă permite diluarea ,în aer a unui nor de gaz inflamabil .ex (scurgerea de gaz)Apa trebuie proiectata în sensul direcţieivântului.

Diluarea unui nor de gaz

4.Crearea unui ecran de apă.

Pentru a proteja un element ameninţat de foc sau pentru a stopa o eventuală propagare a incendiului, se poate utiliza un ecran de apă cu jet drept sau jet cu deschiderea cea mai mare posibilă .Suprafaţa apeiînterpusa trebuie să fie suficientă pentru a asigura absorbţia de caldură necesară.În cazul unei stopări a progresiei unui nor de gaz sau de vapori, şeful de ţeavă trebuie sa realizeze unecran de apă, orientând jetul perpendicular pe sensul dânsului.

Perdea de apă cu jet drept

Perdea de apă cu jetdifuzat cu cea mai

maredeschidere posibilă.

Perdea de apă



5.Răcirea unei cisterne cu conţinut combustibil.

Când rezervoare sau cisterne cu lichide sau gaze inflamabile sunt expuse acţiuni flăcărilor ,răcirea se poate asigura printr-un jet drept utilizat la deschiderea maximă.

A se ţine cont de riscurile expunerii personalului ,utilizarea ţevilor de apărăcirea rezervoarelor trebuie să se limiteze la acţiuni localizate ,necesitate o acţiune operaţională specială (salvare,evacuare) punerea în lucru a ţevsuport trebuie să fie privilegiată.

În cazul unui volum nonsferic apropierea se face perpendicular pe axa conţinutului, niciodatextremitaţi. De fapt sub acţiunea călduri, rezervorul riscă să se rupă şi sa explodeze şi să se transf

proiectil.Jetul trebuie să fie proiectat pe partea superioară a rezervorului sau a cisternei, pentru ca apa să sede o parte şi de alta , creând o pelicula de lichid potrivită pentru răcirea pereţilor rezervorului.

Jet dirijabil pe partea superioara,deasupra nivelului lichidului

În orice caz apa proiectată trebuie să fie dirijată ,pentru eficacitate, deasupra nivelului lichidurezervor.În măsura posibilului personalul de intervenţie se va plasa protejându-se în spatele unor

6.Protecţia unei faţade.

Ţeavă de la sol. Ţeavă de pe un mijloc aerian

O ţeavă poate fi stabilită pe sol sau în aer pentru a stăvili o propagare a focului spre exterior ,la etajelesuperioare ale unui imobil.Şeful de ţeavă are grijă să nu dirijeze jetul direct înăuntru ,pentru a nu afecta binoamele angajate înacţiune, să nu împingă focul şi să nu perturbe ieşirea fumului şi a gazelor calde.El îsi creează acţiuneadin momentul stopării propagări focului.În cazul utilizării unei scări aeriene, ca şi în cazul unui atac la înalţime el are grijă să nu manevreze ţeavaîn plan orizontal pentru a nu antrena o reacţie a scării.

Jet nedirijat direct înauntruStoparea propagării



REGULAMENT DE INSTRUCŢIEAL ECHIPELOR DE SALVARE

Tehnicile de salvare folosite de pompierii salvatori au evoluat datorită folosirii unor materialeutilizate îndeosebi în domeniul salvamont sau speolog.

Avînd lejeritate şi rezistenţă, aceste materiale permit punerea în practică a unor tehnici simpleşi rapide adaptate misiunilor pompierilor-salvatori.

Loturile de salvare şi protecţie împotriva căderilor sunt destinate:- la salvarea sau punerea în siguranţă a unei persoane din exterior;- la salvarea din puţuri, gropi sau excavări;- la protecţia împotriva căderilor de la înălţime.Totuşi, la apariţia unor dificultăţi tehnice, ce depăşesc limitele loturilor de salvare şi proteţie

împotriva căderilor sau a unor victime care necesită condiţii deosebite, trebuie să se cheme echipajespecializate de intervenţie.

1. SALVAREA UNEI PERSOANE DIN EXTERIOR

Posibilităţi:

- evacuarea verticală a victimelor conştiente sau inconştiente: soluţia cea mai simplă şi coerentăeste găsită în funcţie de cazul pericolului imediat; în momentul salvării, poate fi suficient aurca sau a coborâ victima câţiva metri, pentru a o lăsa în siguranţă.

Limite:

- înălţimea maximă autorizată pentru evacuarea unei victime în raport cu nivelul de primire estefixată de lungimea corzii.



La apartiţia dificultăţilor tehnice sau a rănirilor grave, se va face apella o echipă specializată.

2. SALVAREA ÎN PUŢURI, GROTE SAU EXCAVAŢII

Posibilităţi:

- ridicarea verticală a victimelor conştiente sau inconştiente: pentru acest tip de salvare, serecurge de obicei la materialul de salvare tradiţional, pe lîngă lotul de salvare; în caz deîndoială asupra atmosferei respirabile, se foloseşte aparatul de respiraţie.

Limite:

- adîncimea maximă autorizată pentru ridicarea unei victime în raport cu nivelul de primire estefixată de lungimea corzii.

La apariţia dificultăţilor tehnice sau a rănirilor grave, se va face apel la o echipăspecializată de speologi, salvamontişti sau modul SMURD.



3. PROTECŢIA INDIVIDUALĂ ÎMPOTRIVA CĂDERILOR

Posibilităţi:

- A se evita căderile personalului în afară, in mediu ostil.

Limite:- distanţa între amaraje ( dispozitiv de siguranţă) este determintă de lungimea corzii (a se ţine

cont de elasticitatea corzii). Lungimea corzii după ultimul punct de întoarcere trebuie să fieîntotdeauna inferioara acestei înălţimi, astfel încît să se poata opri căderea salvatorului înainteca el să se lovească de un obstacol.

Grindă, bîrnă



Punctele de siguranţă trebuie să fie neaparat deasupra sau la acelaşi nivel cu axade deplasare.

4. RECUNOAŞTEREA ÎNCĂPERII SAU DESCHIDEREA UŞII

Posibilităţi:

- Permite coborârea unui salvator, plecând de la etaje superioare şi de a accede la etajeinferioare, în cazul în care faţada nu este accesibilă scărilor.

- Înainte de a precede la aceasta manevră, trebuie determinat itinerariul de ieşire al salvatorului.

Limite:

- Înălţimea maximă autorizată între cele doua puncte de aştepare nu poate depăşi lungimeacorzii.

La apartiţia dificultăţilor tehnice sau a rănirilor grave, se va face apel la o echipăspecializată.



PUNCTE FIXE,AMARAJE SI NODURI

1. Puncte fixe

Este considerat punct fix orice obiect sau structură ancorată convenabil, care oferă o rezistenţăsuficientă efortului cerut.

Exemple: căpriori, bârne, stâlpi.

2. Amaraje

- amarajul este elementul esenţial dintr-un dispozitiv de coborîre, de ridicare sau protecţieîmpotriva căderilor;

- este realizat cu ajutorul inelelor cusute şi a cîrligelor;- un amaraj principal trebuie să fie dublat întotdeauna de acelaşi punct fix şi să fie la fel de

rezistent; dacă nu, a se alege două puncte fixe;- utilizarea amarajelor:

3. Nodurile

a) Nodul de 8 dublu:

Punct fix Inele cusute

Punct fix

principal

Punct fix de siguranţăsituat deasupra

punctului fix portabil

1. Repartiţia greutăţii pe 2 puncte fixe 2. Doar un punct fix lucrează, al doilea e pregătit să preia releul.



- se realizează la fiecare extremitate a corzii, înainte de a o pune în sac;

- serveşte ca nod de securitate şi nod de amaraj;

b) Nodul francez:

- se realizează cu ajutorul unei cordeluţe;- serveşte la amenajarea unei manivele de tracţiune;



c) Cheie coborâtoare de oprire pe nodul de 8:

OPERAŢIUNEA

Reguli de bază

1. Reguli de respectat înaintea operaţiunii:- verificarea conţinutului din sac;- desemnarea personalului;- evaluarea dificultăţii tehnice datorată mediului;- evaluarea înălţimii sau adîncimii;- evaluarea stării victimei;- alegerea metodei de salvare;- grupul de accesorii;

- chemarea de ajutoare – echipe specializate;

2. Reguli de respectat în timpul operaţiunii:- a se alege cu grijă punctele fixe; ele trebuie să fie obligatoriu dublate de amarajele

principale;- a se interzice utilizarea de corzi sau alte materiale din grupul de salvare pentru

alte operaţiuni, în afară de coborîre, ridicare sau siguranţa persoanelor;- a se supraveghea cu atenţie coarda; atenţie la:

• sa nu meargă peste;• a se evita frecările de suprafeţe tăioase;• a se utiliza protecţiile;• a nu le pune pe un sol presărat cu cioburi de sticlă, nisip, etc;• a se evita orice contact cu produse corozive, atmosferă corozivă sau părţi

calde;- a se acorda o atenţie specială cusăturilor inelelor şi nodurilor în timpul realizării

dispozitivului; acestea trebuie să fie scutite de orice frecare;- atenţie la cîrlige;- a se controla buna funcţionare a aparatelor de frînare, facînd o tracţiune pe coarda

de coborîre;- a se utiliza coborîrea în punct fix;

51



- a se realiza un dublu amaraj;- a se utiliza un cîrlig pentru a prelungi inelele cusute.

3. Reguli de respectat după operaţiune:- a se aduna materialul pentru grupul de salvare în vederea controlului;- a se curăţa materialul;- a se verifica starea materialului;

• verificarea tactilă;• varificarea vizuală a pieselor metalice şi a echipamentelor din fibre sintetice;• aranjarea materialului în sac.

Orice constatare de anomalii susceptibile de a antrena regruparea imediatăa unui echipament în fibra sintetică sau de coborîre în 8, face grupul

indisponibil pînă la controlul efectuat de cel responsabil.

Procedura operaţionalăOperaţiunea de salvare din exterior:

Înainte:

În timpul operaţiunii:

52

Comandantul deechipaj

desemnează personalul;indică locul salvării;fixează mijloacele de acces;


Servant

Se dotează cu echipamentul desalvare.Se prezintă la locul desemnat.

Urmează cdt. de echipaj.Ascultă comenzile.

Se dotează cu materialeleordonate.

Servanti

Caută victima şi o duce la locul alespentru evacuare.

Alege unul sau două puncte fixe.Realizează amarajul.Instalează dispozitivul de coborîredupă ce estimează înălţimea.

Ajută la transportul victimei.

Echipează victima cu triunghiul deevacuare sau cu garnituraajutătoare.



După operaţiune:

53

Leagă garnitura ajutătoare a victimeila coardă, cu ajutorul cîrligului.Verifică inchizătorile tuturor cîrligelor.

.

Trimite cealaltă extremitate la al 2-lea binom.

Angajează victima în coborîre, fără alăsa firul corzii liber.

Angajează victima în coborîre. Îndepărtează victima de faţadă.

Controlează coborîrea victimei. Primeşte victima.

Verificarea, întreţinerea şi aranjarea echipamentului de salvare la faţa locului.



54

2 puncte de ancorare,2 inele cusute



Manevra specifică (în punctul fix constituit de un salvator)

Cînd, în funcţie de gradul de urgenţă al situaţiei, este imposibilăinstalarea vreunui amaraj, echipierul serveşte drept punct fix.

Această manevră specifică este garantul rapidităţii. Totuşi, şefulechipajului trebuie să participe la susţinerea victimei.Echipierul, dotat cu garnitura ajutătoare cu coborîtor, este aşezat

pe sol, cu picioarele sprijinite de perete şi controlează coborîrea.

Înălţimea între nodul al 8-lea coborîtor şi punctul de susţinerede pe coardă,trebuie să fie obligatoriu peste 20 cm.

55

Comandant deechipaj Servant

Caută victima şi o aducela locul ales pentruevacuare.

Echipează victima cu triunghiulde evacuare.Acroşează comanda ineluluidorsal al triunghiului.Trimite cealaltă extremitatebinomului.

Se echipează cu garnituraajutătoare.

Instalează coborîtorul subgarnitură.

Verifică închizătorilecîrligelor şi buna lor funcţionare.

Angajează victima încoborîre.Controlează coborîrea.

La ordinul cdt. deechipaj, ajută la coborîre.

Îndepărtează victima defaţadă.

Servanţi

Primeşte victima.



Manevra specifică (în punctul fix constituit de un salvator).

Verificarea materialului:

Odată terminată operaţiunea, materialele sunt regrupate pentruverificări:

56



- tactilă: pentru a detecta corpurile străine în echipamentul din fibră sintetică, uzuratecii, deteriorarea prin căldură;

- vizuală: piese metalice şi echipament din fibră sintetică – cusături, uzuri;- se identifică cauzele de regrupare imediată;- după inventariere, materialul este arajat în sacul de transport;

-la întoarcerea centrului de ajutor, materialul va fi verificat din nou

.

La sosirea în unitate, materialul va fi verificat din nou.

Operatiunea de salvare în excavare

57



Înainte de începerea operaţiunii :

În timpul operaţiunii:

Modele 1 de exerciţii interactive la educaţie fizică

EXERCIŢIUL 1- câte două flexări abdominale din culcat pe abdomen;

58


Desemnează personalul.

Indică locul de salvare.Fixează mijloacele de acces.

Binom de explorare Binom de ridicare

Comandant deechipaj

Servant Comandant deechipaj

Servan

- se echipează cu garnituraajutătoare si cu restulechipamentului de salvare.

- se echipează cu garnituraajutătoare si cu restulechipamentului de salvare.

Alege unul sau două puncte fixe.Realizează amarajul corzii

de coborîre.Alege unul sau două puncte fixe.Realizează amarajul de coborîre.

Instalează pe coardă un scripetepe care îşi va fixa garnitura cuun cîrlig.

Verifică închizătoarea fiecăruicîrlig.

Se angajează în coborîre, ducîndechipamentul pregătit debinomul de urcare.

Echipează victima cu un triunghide evacuare.

Comandă urcarea.

Se urcă odată cu victima.

Ajută cdt. de echipaj lainstalarea

dispozitivului decoborîre.

Cotrolează coborîreacdt . de echipaj.

Participă la urcareavictimei.

Alege unul sau două puncte fixe.Realizează amarajul corzii

de ridicare..



- câte două flexări abdominale din culcat pe spate;- atârnat la bară fixă, răsuciri ale trunchiului spre stânga, dreapta- din atârnat ridicare ale picioarelor îndoite la piept – 10 ori- din culcat dorsal cu mâinile sprijinite de spalier, ridicări ale piciorelor până ating spalierele – 10execuţii- din poziţia stând cu picioarele pe spalier şi mâinile apucă spalierul, ridicării pe vârfuri şmenţinere 5 secunde – 10 ori- prin rotaţii un circuit pentru lucru cu haltere pentru diferite grupe de muşchi cu un efort minimal – maximal – minimal de exemplu un număr de 5 ridicări cu haltera la piept 10 – 15 şi invers 10 – 5ridicări- din culcat dorsal dezvoltarea membrelor superioare şi inferioare – 20 execuţiiEXERCIŢIUL 2Colectivul împărţit în 2 echipe egale numeric:- Se porneşte cu alergare uşoară urmată de o bataie pe piciorul de sprijin, săritura într-un picior pentru a lovi mingea care se află aşezată în palma unui coleg la o anumită înălţime, revine cualergare de viteză în formaţie. Se execută de 4 ori- Se pleacă la fluier trei pase cu mingea de volei, cel care prinde mingea va executa o genoflexiune

după fiecare pasă, apoi ocoleşte pe cel care pasează şi va încerca să prindă mingea care este aruncată pe jos înainte de a trece linia de sosire. Pasatorul va arunca mingea uşor. Se execută de 2 ori- Se porneşte la comanda alergare cu trecere pe sub bârnă, urmată de urcarea pe aceasta şcoborârea pe unul din capete. Se execută de 4 ori- La fluier se porneşte în alergare, primul din echipă ia pe rând găleţile care sunt pline cu apă şi leaşează pe bârnă, următorul le ia şi le aşează de pe locul din care au fost luate şi tot aşa până laultimul. Se va executa de 4 ori.Circuit pentru dezvoltarea forţei: 4 grupe- primul circuit execută alergare pe loc cu genunchii sus;- al doilea circuit execută flotări- al treilea execută sărituri cu desprindere de pe sol cu picioarele întinse în aer şi aterizare- al patrulea execută genoflexiuni cu mâinile la ceafăSe execută de 2 ori. Nu se face pauză între exerciţii decât atunci când fiecare circuit a ajuns la loculsău.EXERCIŢIUL 3

Dezvoltarea vitezei de execuţie: se porneşte cu alergare uşoară la un anumit stimul (sonor sauvizual) se porneşte în alergare de viteză, la întoarcere se fac exerciţii de revenire.

Grupul împărţit în 2 echipe egale:- la fluier fiecare om din echipa pleacă şi ocupă câte un cerc, primul din echipă transportă sacul denisip sau greutatea până la următorul cerc după care revenim înapoi pe poziţie. Sacul va fitransportat din cerc în cerc până la ultimul şi invers. Se execută de 2 ori. Distanţa dintre cercuri estede 5 m.- Se pleacă la comanda ,,start”, alergare de viteză printre jaloanele vii, care sunt aşezate la 3 m

unul de altul, la întoarcere se execută sărituri peste jaloane. De 4 ori se poate executa- Fiecare formaţie execută rapid prima dată 2 genoflexiuni, apoi se prind toţi de mână şi pornesc înalergare de viteză până la jumătatea, unde execută 2 flotări, iar se prind de mână, alergare de vitezăînapoi unde vor executa toţi prinşi de mână 2 genoflexiuni. Se execută de 2 ori.EXERCIŢIUL 4

Două grupe egale:

59



- la semnal sonor primii din formaţie vor porni executând sărituri (gen broscuţă) cu picioareleapropiate pe o distanţă de 5m urmat de alergare de viteză cu ocolire de obstacol şi predarea ştafetei.Se execută de 2 ori. Materiale necesare – 2 bastoane şi doi popici- la comandă se pleacă executând pasul piticului cu mingea de volei sau fotbal aşezată după ceafă pe o distanţă de 5m, urmat de o alergare cu mingea ţinută între interiorul labei piciorului pe odistanţă de 15 m, după ocolirea obstacolului se ia mingea în mână şi se aleargă până la locul de predare a ştafetei. Se execută de 2 ori. Materiale necesare: 2 mingi, 2 popici.- La semnal se porneşte în alergare cu spatele pe o distanţă de 15 m, următorul pleacă alergare deviteză la final se aşează după primul şi pleacă tot aşa până la ultimul (unul pleacă în alergare cuspatele, celălalt alergare de viteză dar numai după ce primul se întoarce cu faţa spre el). După ce saajuns în capăt se execută invers fără pauză. Se execută de 2 ori.EXERCIŢIUL 5

Două grupe egale:- la semnal, primii executanţi vor lua de pe linia de start un cauciuc şi cordiţă, vor alerga pe odistanţă de 30 m vor aşeza cauciucul pe sol pe care îl va lega de o cordiţă, apoi aleargă cu coarda înmână până la linia de start de unde vor trage cu ajutorul cordiţei cauciucul. Următorul va alerga cucauciucul legat până la punctul fix apoi va face la fel ca primul coleg

- la comanda start, aceştia vor lua o sticlă de jos aflată pe linia de start şi se vor deplasa de 5 orispre (dus – întors) găleata luând cu sticla apa dintr-o găleată punând-o în cealaltă găleată. Se executăde 5 ori. Materiale: 2 găleţi, 2 sticle.- Faţă în faţă ambele echipe apucă coarda şi vor încerca să tragă echipa adversă dincolo de linia demijloc. Se execută de 4 ori.. materiale : coardaEXERCIŢIUL 6

Două grupe egale:- la semnal primii executanţi vor pleca în alergare de viteză la 25 m vor ocoli un obstacol timp încare următorii executanţi care sunt la start vor executa genoflexiuni din momentul în care colegiidinainte încep să ocolească obstacolul, va executa genoflexiuni până când primeşte ştafeta – seexecută de 2 ori- se pleacă la comanda start, se execută pasul piticului pe o distanţă de 10 m cu o minge ţinută laceafă, după care se ocoleşte un obstacol şi se revine în formaţie cu alergare de viteză, predându-seştafeta-mingea următorului. Se execută de 2 ori.- Se pleacă la comanda ,,start” pe o distanţă de 30 m. Primii executanţi care pleacă după ce au parcurs distanţa de 30 m se vor opri şi se vor aşeza ghemuit următorii vor pleca după ce colegul săudinainte a alergat distanţa de 30 m şi sa aşezat ghemuit. (Fiecare alergător ca pleca de la start doaratunci când colegulsău sa aşezat ghemuit). După ce s-a terminat partea ,,dus” se execută invers plecarea făcându-se din spate, predarea ştafetei se face la fel ca-n prima tură.EXERCIŢIUL 7

Două grupe egale:- aşezate la linia de start, poziţia iniţială stând sprijin pe mâini (poziţia pt. flotări) se execută 5duceri ale picioarelor cu genunchi la piept, după care se pleacă în viteză pe o distanţă de 10 m, unde

se execută 5 flotări apoi se pleacă înapoi în viteză în formaţie- alergare cu trecere 2 obstacole (scări) pe o distanţă de 25m, la întoarcere se execută 5 săritur peste una din scări şi se continuă cu alergare predând ştafeta. Se execută de 2 ori. Materiale 4 scări, 4 bastoane.- Transportă 2 găleţi cu apă, alergare cu trecere pe lângă obstacole (2 scări) trecere pe sub bârna degimnastică, găleţile vor fi lăsate în dreptul bârnei după care se execută trecerea pe sub bârnă, secontinuă cu alergare încă 10 m, apoi se execută întoarcere cu ocolire de obstacole după, care se sare

60



peste bârnă, se iau găleţile cu apă, se aleargă cu ocolirea obstacolelor după care se predau găleţileurmătorului concurent. Se execută de 2 ori. Materiale: bârnă, 4 găleţi, scări.

Două grupe egale:- la semnal, aceştia se vor deplasa în viteză pe o distanţă de 15m, băgaţi în sac, după ocolire vorieşi din sac şi vor alerga în viteză predând ştafeta mai departe. Se execută de 2ori. Materiale : fluier,2 saci, jaloane- vor pleca la comanda ,,start”, luând de jos un cauciuc pe care îl vor transporta până la stâlp şi-vor introduce, după care alerg în v în formaţie predând ştafeta, următorul urmând să continue exactinvers. (să meargă cu golul să scoată cauciucul din stâlp şi să-l aducă următorului executant).Materiale : 2 cauciucuri, 2 stâlpi. Se execută de 2 ori- la semnal, concurenţii vor aşeza la punct fix câte 3 sticle de nisip după care vor alerga repede predând ştafeta, următorul să le culeagă. Distanţa dintre sticle 5m. Se execută de 2 ori. Materiale: 6sticle de nisipEXERCIŢIUL 8Exerciţii pentru mobilitatea spatelui:- executantul este culcat pe abdomen, braţele se întind şi se apucă gleznele (10 – 15 sec), prinarcuirea spatelui se încearcă menţinerea acestei poziţii cât mai mult sau se încearcă bărcuţa (10 – 15

sec)- doi elevi spate în spate, execută împingeri cu rezistenţă uşoară din partea fiecăruia. Poziţia psemiflexată- doi executanţi şezând spate în spate aplecat înainte prin tracţiunea partenerului pe spate prinapucare de mâini. Omoplaţii celui care se apleacă în faţă trebuie să fie sub omoplaţii celui ceurmează să fie ridicat- 2 executanţi spate în spate, unul dintre ei flectează G uşor şi prin prinderea degetelor sauîncheieturii M partenerului îl întinde pe spate. Mişcarea trebuie repetată de mai multe ori, partenerulîntins trebuie să fie relaxat. Muşchii spatelui sunt întinşi prin acest exerciţiu.- Doi elevi unul în poziţia şezând pe sol cu braţele în sus, celălalt se află în picioare în spatele luisprijinit cu g în spatele primului şi ţinându-l de M îi îndreaptă spatele prin mişcări succesive- Doi parteneri spate în spate prinşi de vârful degetelor, braţele se află în sus în prelungireacorpului. La semnal, ambii fac un pas înainte în acelaşi timp arcuindu-şi spatele cât mai mult, prinîncordarea muşchilor - Gleznele sunt fixate de către un partener G flexate. Din culcat pe spate, executantul se ridică şexecută mişcări de răsucire ale trunchiului spre stânga şi spre dreapta- Câte doi parteneri transport unuia dintre parteneri mers în mâini 10 m,apoi schimbarea partenerilor şi predarea ştafetei- Împărţiţi în 2 echipe egale stafetă cu predarea bastonului

EXERCIŢIUL 9- faţă în faţă cu M dr. pe U dr. al partenerului, pendularea înainte şi inapoi a aceeaşi mişcare cu Pşi M stg.- primul pe spate culcat, braţele înainte, al doilea în sprijin culcat sprijinindu-se în M primului

Îndoire şi întinderea braţelor. Îndoirea se poatew face de către unul sau ambii parteneri în acelaşitimp- doi jucători din care unul stă culcat, cu P îndoite, celălalt sprijinindu-se cu M pe P primului. Dinaceastă poziţie cel de jos împinge în sus, iar cel de deasupra opune rezistenţă (20 repetări)- executanţii se află faţă în faţă cu P depărtate. Ei se prind şi îşi fixeazăbraţele pe U partenerului.din această poziţie ei execută răsuciri ale trunchiului spre stg. şi dr. ( 3-4 repetări)- executanţii se află faţă în faţă şezând cu tălpile lipite unele de altele. P vor fi întinse. Se executătrageri de braţe când spre unul când spre celălalt

61



- spate în spate, poziţia de plecare în picioare, braţele sunt prinse între ele. Se execută genoflexiunsimultane, partenerii fiind obligaţi de asemenea să se ridice în acelaşi timp. (10 execuţii)- unul dintre parteneri se află poziţia culcat pe spate pe braţe şi P îndoite la 900 , partenerul aflat în poziţia iniţialăîn picioare execută10 sărituri peste picioarele partenerului care se află pe solEXERCIŢIUL 10- alergare de viteză pe o distanţă de 5 m cu atingerea unui obiect aşezat pe sol, întoarcere în Vcuatingerea liniei de start, se continuă tot aşa în viteză cu atingerea obiectului aşezatla 10 m şi 15m. Seexecută de2 ori- colectivul de elevi împărţit pe două rânduri la linia de start, aleargă pe o distanţă de 10m înviteză din diferite poziţii:a. sărituri ca mingea la semnal sonor elevul plecă în viteză pe distanţa de 10m urmatde mersude voie b. pasul piticului în jurul proprieiaxe se executăidem ca mai susc. culcat înainte sprijin pe mâini (poziţia pt. flotări) cu spatele la linia de start şi pleacă idem camai susd. se executăun nr. de flotări şi comanda se pleacă idemca mai sus. Se execută de 2 ori- alergare cu pas adăugat, la semnal sonor elevul se întoarce rapid în formaţie (spre stg. şi spre dr.)

se execută de 2oriEXERCIŢIUL 11Două grupe egale

- la semnalul sonor se plecă alergare uşoară 10m, urmat de executarea a 5 genoflexiuni, după carese continuă cu alergare uşoară la întoarcere execută 5 flotări şi pleacă în viteză în formaţie predândştafeta. Se execută de 3 ori- la semnal sonor se pleacă pasul piticului 5 m, apoi alergare uşoară 10m , urmat de o săritură peste obstacol, ocolire şi alergare de vitezăpână în formaţie de 3 ori se execută- alergare cu obiect în spate (elev) 10m, apoi prinşi de mână aleargă până la punctul de ocolireapoi fac schimbul cu care a fost cărat în spate, îl cară pe celălalt . se execută de 2 ori- alergare într-un picior , sprijin pe U parteneruluidin faţă pe o distanţă de 15m, câştigă grupul carea ajuns complet în punctul de plecare – 2 ori, cu schimbarea P de sprijinEXERCIŢIUL 12- ştafeta 4 x 50m, tempo moderat, după ocolirea şi întoarcerea la pas porneşte următorul- alergare uşoară, după 5m se execută 2 genoflexiuni, se continuă cu alergare uşoară după care seexecută 2 flotări urmat de alergare de viteză în formaţie şi predarea ştafetei- circuit pt dezvoltarea forţei, segmentarea – circuitul nr.1 execută genoflexiuni, circuitul nr.2execută flotări, circuitul nr.3 execută sărituri cu genunchi la piept, circuitul nr.4 sprijin pe mâini sărituri cu ducerea genunchilor la piept. Timp de execuţie 1minut totul legat, 2 x2

EXERCIŢIUL 13Pe iarbă

- cauciucurile se aşează în zigzag lipite unul de altul, se execută treceri în viteză

printre cauciucuri (cu câte un picior)- două grupe egale numeric, la 2m de linia destart se află aşezate câte 2 cauciucuri în dreptulfiecărei grupe la o distanţă de 0,30m, se apucă în viteză cauciucurile şi se transportă până la un punctfix aflat la 20m se pun jos şi se pleacă în viteză predând ştafeta (deci unul pune, altul ia cauciucurile)- câte 4 executanţi aşezaţi la fiecare colţ, acesta la semnalul sonor vor trebui să alerge în vitezăspre următorul colţ ocupându-l ridicând cauciucul deasupra capului cu ambele mâini sau punându-seghemuit. Pentru a îngreuna se executăcu schimbăride direcţii( 30 sec)

62



- două grupe egale aşezate la două din colţurile pătratului, fiecare echipă are într-un triunghi lafiecare colţ este aşezat câte un obiect (un cauciuc, o cizmă, un turap), la comanda start se pleacă înviteză , se ia obiectul aflat în faţa grupului şi se schimbălocul ( de ex: grupa albastră are turap punela cauciuc, cauciuc pune la cizmă, cizma pune la turap, apoi se predă ştafeta)

Model- TRASEE EDUCAŢIE FIZICĂ GENERALĂ- se vor stabili bareme pentru fiecare traseu

Traseul 1Start, urcare prin răsturnare la bara fixă, alergare până la capcană, trecerea prin

interiorul acesteia pe coate şi genunchi, ieşire şi trecerea cauciucurilor alternative,săritura peste obstacol mediu (la 1,20 m), trecerea barelor paralele prin schimbareaalternativă a braţelor, coborâre şi urcarea în forţa braţelor pe scara înclinată a porticuluide gimnastică, sosire în momentul atingerii barei superioare a porticului.Traseul 2

Start, urcare pe bârna înaltă cu ajutorul scării, parcurgerea bârnei şi coborârea în

alunecare pe bară, alergare, trecerea pilonilor inegali, trecerea scării orizontale prinschimbarea alternativă a braţelor, coborâre prin săritură în arc de cerc, trecerea punţii cucabluri, urcare pe scara pe platforma etajată şi coborâre prin săritută de la etaj până lanivelul solului, sosirea la atingerea acestuia.Traseul 3

Start, escaladarea gardului de 2 m, trecerea prin tubul îngropat, ieşire pe machetade scară, coborârea treptelor, alergare şi trecerea punţii suspendate din doi paşi,întoarcere la 180 grade, trecerea peste bârna de echilibru, escaladarea căsuţei machete,în forţa braţelor, prin parcurgerea inversă faţă de proba de concurs, săritură, ieşire şiocolire spre stânga, parcurgerea unei zone de teren accidentat în alergare, intrarea înlabirint (clădire g.a.z.), ieşire şi alergare până la linia de sosire, în dreptul rampei auto.Traseul 4

Start, trecerea prin cauciucuri alternative, trecerea unui nr. De 5 obstacoleconsecutive la înălţimea de 0,30 m şi distanţate la 0,40 m, prin săritura cu ambele picioare, rostogolire înainte-înapoi şi din nou înainte pe prima saltea, 30 de abdomene laa doua saltea, ridicare şi alergare de viteză pe distanţa de 50 m, sosire.Traseul 5

Start, alergare 10m, escaladare gard 2m, alergare 5m, trecere peste obstacolul de1m, alergare 5m, trecere prin zona cauciucuri, alergare 10m, rasturnarea unui cauciuc peste cap pe lungimea de 10m, tractarea unui cauciuc in forta bratelor, alergare 5m,

executarea a 20 lovituri de ciocan in cauciuc, alergare 5m, sosire.

Model- TRASEE EDUCAŢIE FIZICĂ DE SPECIALITATE - se vor stabili bareme pentru fiecare traseu

Traseul 1

63



Start cu ţeava de refulare la brâu, alergare 20 m, trecerea peste gardul de 2m,ridicarea a două role de furtun tip ,,C”, alergare 5 m, urcare pe bârna de echilibru,întinderea rolelor de furtun, concomitent cu racordarea acestora între ele, alergare 10 m,racordarea ţevii de refulare, trecerea peste căsuţa machetă şi luarea poziţiei de luptă pe platforma căsuţei.Traseul 2

Start, recuperare persoană căzută în şanţ, alergare 5m, ridicarea a două role defurtun tip ,,C”, trecerea printre obstacole asimetrice, lăsarea rolelor de furtun la sol,alergare 5m, ridicarea tubului de aspiraţie, trecerea prin zona cu cauciucuri, alergare10m, racordarea acestuia la motopompa amplasată la bazinul de alimentare.Traseul 3

Start, realizarea unui dispozitiv compus din două role de furtun tip ,,B”şidistribuitor, peste şanţ, până la nivelul căsuţei machetă, racordarea unei role de furtuntip ,,C” la distribuitor şi a unei ţevi de refulare la furtun, escaladarea căsuţei machetă,trecerea peste terenul accidentat, trecerea liniei de sosire.

Traseul 4

Se va executa cu 2 servanti.Start, alergare 10m cu targa, ridicarea si transportul unei victime cu ajutorul unei

targi pe o distanta de 30m, ridicarea unei motopompe, transportul pe o distanta de 15m,amplasarea la un bazin (parau), realizarea unui dispozitiv de interventie din 4 role defurtun tip „C”, refularea apei, incetarea refularii, alergare 20m, sosire.Traseul 5

Se va executa cu 2 servanti.Start, transportul scarii culisante pana la baza turnului (cladirii administrative),

intinderea scarii pana la etajul 2, realizarea unui dispozitiv cu 3 role tip „C”, urcarealiniei pe scara pana la etajul 2, coborarea, strangerea scarii si transportul acesteia pana lalinia de sosire.

MODEL educaţie fizică generală - culturismProgram antrenament culturism

Atelier 1 Grupa Musculară Exerciţiul Nr. serii – nr.repetări

Piept Împins din culcat orizontal 3 serii – 8 repetăriExtensii cu gantere din culcatorizontal

2 serii – 8 repetări

Împins din culcat pe plan 3 serii – 8 repetări

64



înclinatExtensii cu gantere din culcat pe planul înclinat


Tricepşi

Împins din culcat cu prizăapropiată


Extensii cu bara din culcat 2 serii – 8 repetăriFlotări la bare paralele 2 serii – nr. maximrepetări

Abdomen

Flexii abdominale 3 serii – nr. maximrepetări

Ridicarea picioarelor dinatârnat

3 serii – nr. maximrepetări

Atelier 2

Grupa Musculară Exerciţiul Nr. serrii – nr.repetări

Spate

Îndreptări cu haltera(hiperextensia trunchiului dinculcat)


Ramat din culcat 3 serii – 8 repetăriTracţiuni la bara fixă cu prizălargă

3 serii – nr. maximrepetări

BicepsFlexii cu haltera 3 serii – 8 repetăriFlexii cu gantera 3 serii – 8 repetări

Antebraţ

Flexii pentru antebraţ cuhaltera


Extensii pentru antebraţ cu

haltera

3 serii – nr. maxim

repetări

Atelier 3

GrupaMusculară

Exerciţiul Nr. serrii – nr.repetări

CoapseGenoflexiuni cu haltera 5 serii – 8 repetăriFlexii pentru bicepşi femurali(la bancă)


GambeRidicarea pe vârfuri cu halteraîn spate


Umeri

Împins cu haltera deasupracapului


Fluturări cu gantere din picioare 2 serii – 8 repetări

Fiecare exerciţiu va fi precedat de o serie de încălzire efectuata cu bara goală. Numarul de repetări pe serie este numarul maxim de repetari ce poate fi efectuat cu ogreutate (se va regla greutatea halterei/ganterei astfel încît sa nu se poata efectua unnumar mai mare de repetari).

65



66



67



68



69



70



EXEMPLE

71



VARIANTE DE DISPOZITIVpentru salvare, descarcerare şi prim ajutor, alte situaţii de

urgenţăSe vor stabili practic rezolvarea situaţiei tactice şi bareme

VARIANTA ISituaţia tactică: Garda de intervenţie este anunţată de producerea unui accident la

centrala termică. Doi muncitori care desfăşurau o activitate de reparare a coşului centraleis-au dezechilibrat şi au căzut, unul între clădirea centralei şi coşul de fum, iar celălalt arămas suspendat pe scara metalică încastrată în coş.

Se cere:Deblocarea persoanelor, acordarea primului ajutor şi transportul persoanelor la cea

mai apropiată unitate spitalicească.

VARIANTA IISituaţia tactică: Garda de intervenţie este anunţată că o persoană care lucra pentru

săparea unei fântâni a fost surprinsă de prăbuşirea malurilor acesteia. La ajungerea lalocul producerii evenimentului, garda de intervenţie a constatat următoarele:- o persoană era acoperită în totalitate de pământ;- o altă persoană care a încercat să salveze victima avea fracturi şi nu se putea

elibera singură din fântânăSe cere:Recuperarea victimei surprinse de pământ şi a celei accidentate, acordarea primului

ajutor şi transportul persoanelor la cea mai apropiată unitate spitalicească.

VARIANTA IIISituaţia tactică: Garda de intervenţie este anunţată pentru a interveni la recuperarea

unui animal (cal) dintr-un iaz; Animalul, nesupravegheat, s-a speriat de trecerea unuicamion prin zonă, a intrat în apă, şi a rămas împotmolit în nămol.

Se cere:Recuperarea animalului şi predarea acestuia către stăpân.

VARIANTA IV

Situaţia tactică: În urma ploilor abundente din ultimele zile, pârâul Cacaina s-arevărsat şi a inundat centrala termică, garajele şi beciul corpului administrativ.

Se cere:Luarea măsurilor de înlăturare a efectelor, evacuarea apei, înlăturarea nămolului,

darea în folosinţă a imobilelor.

ANEXA nr 2

72



PROGRAM DE ANTRENAMENTIN UTILIZAREA APARATULUI DE RESPIRAT CU AER

COMPRIMAT

BAZA LEGALA :o Indicaţiile metodico – organizatorice ale Inspectorului Şef privind

organizarea şi desfşurarea pregătirii subofiţerilor din subunităţile operative pentru anul 2010

o Instrucţiuni de utilizare şi întreţinere curentă pentru aparat de respiraţieizolant cu circuit deschis ARIAC PLUS.

CATEGORIA DE PERSONALo personalul operativ din cadrul detaşamentului

PERIOADAo

pe timpul pregătirii de specialitate, conform programului pregatirii deluptă a efectivelor

SCOPo aprofundarea cunoştinţelor privind funcţionarea aparatuli de respirat cu aer

comprimat, calculul timpului necesar funcţionării optime al acestuiao formarea deprinderilor de utilizare un timp îndelungat a aparatului de

respirat cu aer comprimato îmbunătăţirea condiţiei fizice şi creşterea posibilităţilor individuale de

utilizare în teren accidentat şi în spaţii îngusteo formarea depriderilor de utilizare a aparatului în orice condiţii de

intervenţie, de acordare a primului ajutor de acţiune indelungată laincendii, de acţiune în medii toxice,etc.o realizarea echipelor de căutare – salvare de minim doi militari pentru

operativitate şi cu maxim de siguranţă în acţiunile de intervenţie

TEMA 1 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare mers în cadenţă progresivă cu aparatul timp de 10 minute – citirea

indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsuluimilitarului, pauză 10 minute.

mers făra cadenţă în teren accidentat timp de 15 minute - citirea indicaţiei

manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsuluimilitarului, hidratarea organismului.

TEMA 2 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare. mers în cadenţă progresivă cu aparatul timp de 10 minute – citirea

indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului

73



parcurgeraea unui traseu astfel : escaladarea unui gard, trecerea pestecasuţa macheta, trecerea printr-un tunnel sau capcană pisica, trecereapeste barna de echilibru, parcurgerea unui teren accidentat (cauciucuri, arbori defrişati, etc.) - citirea indicaţiei manometrului,stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, hidratareaorganismului.

TEMA 3 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare. mers în cadenţă progresivă cu aparatul timp de 30 minute – citirea

indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsuluimilitarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului

exerciţii de forţă la helcometru şi scara obligă. verificarea pulsului militarului, hidratarea organismului

TEMA 4 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.

mers în teren accidentat (varianta 1 din dosarul de pregatire) timp de 20minute - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 5 verificarea buteliei si calculul posibilităţii de utilizare. parcurgerea unui traseu cu vizorul obturat sau în condiţii de vizibilitate

redusă timp de 15 minute Rădăuţi – beci sau fostul G.A.Z., Siret – beci saulabirint, Vicov de Sus – beci - citirea indicaţiei manometrului, stabilireaconsumului realizat, verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute,hidratarea organismului..

TEMA 6 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare. mers forţat în cadenţă progresivă până la golirea buteliei - citirea indicaţiei

manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsuluimilitarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 7 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare. activitatea de intervenţie minim 20 minute – coborât materiale din

autospecială, trecut căsuţa machetă, escaladarea unui gard, acordat primajutor unei victime, transportul unei victime (manechin) pe braţe sau cuajutorul tărgilor - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratareaorganismului.


74



antrenament în folosirea aparatului în medii toxice (fum şi gaze) – se vor folosi beciurile de antrenament - citirea indicaţiei manometrului, stabilireaconsumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute,hidratarea organismului

TEMA 9 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare. antrenament în labirintul de salvare din medii toxice şi spaţii înguste – 25

minute - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului


antrenament îndelungat în labirintul de salvare din medii toxice şispaţii înguste şi diferite sunete (care se aud la incendii) - citirea indicaţieimanometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsuluimilitarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului.


parcurgerea unui traseu în care să se desfăşoare activităţi de efortsusţinut (deplasarea unei anvelope prin rasturnare- pe o anumita distanţă,urcarea treptelor până la etajul II al corpului administrativ, alte exerciţiifizice – flotări , genuflexiuni, tracţiuni, uracrea şi coborârea peA.Sp.I.S.I. ) - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea consumuluirealizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratareaorganismului.


antrenament în transportul unei victime de către echipe de 2 militari,folosind diferite procedee, timp de 15 min. fiecare echipă - citireaindicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului.


parcurgerea unui traseu prin curte, având vizorul obturat, militarulajutându-se doar de indicaţiile colegului din binom - citirea indicaţiei

manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsuluimilitarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului.

NOTE:- În cadrul gărzilor detaşamentului s-au organizat beciuri deantrenament pentru lucrul cu aparatl de respirat, inclusive cu fum şi gazetoxice, cu anumite restricţii la G.I. Vicovu de Sus, spaţial fiind restricţionat în zilele când se lucrează cu publicul în primărie.

75



- Antrenamentul în cadenţă progresivă se execută folosind oînregistrare audio a ritmului sau cu ajutorul unui fluier.- Pentru fiecare gardă s-au stabilit variante şi trasee de parcurscu aparatele în dosarul de “Activităţi de organizare şi conducere a pregătirii pentru intervenţie a personalului din cadrul detaşamentului Rădăuţi” adaptate la condiţiile şi baza materială din detaşament.- Instructorii vor respecta întocmai algoritmul temelor luând cele mai stricte măsuri de securitate.- Pentru fiecare militar se va asigura apa potabilă permanent petimpul exerciţiilor şi se va realiza o evidenţă a evoluţiei în antrenament, scopul final fiind acela de a realiza o pregătire progresivă, şi de adezvolta curajul de folosire a aparatului de respirat cu aer comprimat în situaţii cât mai grele de acţiune şi un timp cât mai îndelungat.- Şeful de garaj se va preocupa de încărcarea permanentă abuteliilor care se vor folosi la antrenament, va ţine evidenţa pentru fiecare aparat şi butelie în parte.- Este recomandat a se ţine o fişă de evidenţă individuală de

antrenament cu aparatul de respirat cu aer comprimat ARIAC.

COMANDANT DETASAMENT,

FIŞA DE ANTRENAMENTCU APARATUL DE RESPIRAT CU AER COMPRIMAT

GRAD NUME SI PRENUME____________________________________________ NR CRT.

DATA ACTIVITATEA- TEMA(TRASEU, VARIANTE)

TIMP CONSUMOXIGEN

PULSÎnainte/după

CALIF. OBS.

76



SEF GIS___________________ Pt fiecare variantă se vor stabili bareme/calificative

Manualul francez

Documents

Transcript of Manualul francez