Constitutionalizarea in dreptul penal roman si francez...1,2 Constitulionalizarea in dreptul ponal...

9
BIBLIOTECA DE DREPT PUBLIC Colec{ie coordonatd de $tefan DEACONU Coleclia Biblioteca de drept public a fost ini{iat[ de Editura Universul Juridic in colaborare cu dl prof. dr. |ion SELEANU. Tomul 1: Radu CHIRITA - Dreptul la un proces echitabil Tomul 2: Mircea URSUTA - Procedura contravenlional5, Tomul 3: Monica Elena OTEL Rispunderea interna- lional[ in domeniul mediului Tomul 4: Tudor ONIGA - Delegarea legislativS, Tomul 5: Stelula IONESCU - Justilie gi jurisprudenlI in statul de drept Tomul 6: Ion Popa IRINEU - Substanla moralb a dreptului Tomul 7: Oliviu PUIE - Contenciosul administrativ Tomul 8: Ion CALna - Folosirea for{ei in dreptul internalional actual 'l'omul 9: Ion IIRAD - Revocarea actelor administrative 't'ornul 10: Ioan IIAZLR- Jurisdiclii administrative in materie financiar[ ANDRA IFTIMIEI CONSTITUTIONALIZAREA A, INDREPTULPENAL ROMAN 9IFRANCEZ Universul Juridic Bucuregti -2016-

Transcript of Constitutionalizarea in dreptul penal roman si francez...1,2 Constitulionalizarea in dreptul ponal...

BIBLIOTECA DE DREPT PUBLIC

Colec{ie coordonatd de $tefan DEACONU

Coleclia Biblioteca de drept public a fost ini{iat[ de EdituraUniversul Juridic in colaborare cu dl prof. dr. |ion SELEANU.

Tomul 1: Radu CHIRITA - Dreptul la un proces echitabilTomul 2: Mircea URSUTA - Procedura contravenlional5,Tomul 3: Monica Elena OTEL Rispunderea interna-

lional[ in domeniul mediuluiTomul 4: Tudor ONIGA - Delegarea legislativS,Tomul 5: Stelula IONESCU - Justilie gi jurisprudenlI in

statul de dreptTomul 6: Ion Popa IRINEU - Substanla moralb a dreptuluiTomul 7: Oliviu PUIE - Contenciosul administrativTomul 8: Ion CALna - Folosirea for{ei in dreptul

internalional actual'l'omul 9: Ion IIRAD - Revocarea actelor administrative't'ornul 10: Ioan IIAZLR- Jurisdiclii administrative in

materie financiar[

ANDRA IFTIMIEI

CONSTITUTIONALIZAREAA,

INDREPTULPENALROMAN 9IFRANCEZ

Universul JuridicBucuregti

-2016-

Cuprins

cAprToLUL r. NOTTUNEA DE CONSTTTUTTONALTZAR|j ...,..,,Secliunea 1. Constitu{ionalizarea dreptului - de la utopio lrrfenomen....

1. 1. Constitu{ionalizarea ca fenomen..............a. Perspectiva sociojuridicd..........b. Fenomenologia constitulionaliz[rii dreptului ........

1.2. Amploarea fenomenului de constitu{ionalizaro adreptului pena1......... ................... 2l

a. Spaliul european ................21b. Spa{iul internalional............... ..............24

Secliunea a2-a. Delimit[ri ale conceptuluide constitu[ionalizare ..........26

1. 1. DupI criteriul naturii juridice ........... ...................... 27a. Sistematizarea constitulionalizlrii princodificare ..............27b. Confuzia constitulionalizare-constitulionalism ...... 29

1.2. Dupd criteriul finalitS{ii... ...................... rJa. Proteclia drepturilor - scop comun al controluluide convenlionalitate qi al constitulionaliz[rii............. 33h. Protejarea drepturilor prin controlul deconstitulionalitate Ei constitu{ionalizare .................... 37

CAPITOLULil. LEX SUPERIOR $I PROCESULDE CONSTTTUTTONALIZARE ...............41.Sec{iunea 1. Ierarhia normelor juridice ..................41

1.1. Ordinea juridicd gi dreptul penal ..........4L1.2. Piramida normelor - expresie a statului de drept... 43

a. O posibild reinterpretare a piramidei kelseniene... 44

il

t4t4l5l(r

240 Constitu{ionalizarea in dreptul penal romAn qi francez

1.3. Rigiditatea Constitu{iei - condi{ie aconstitutionalizd"rii ..................... 501.4. Locul dreptului penal in ordinea juridic5................52

Secliunea a 2-a. Justilia constitulionald - mecanism degarantare a suprematiei Constituliei............. .........54

Apari{ia Ei modelarea justiliei constitufionale ............. ...... 541. 1. Modelele justiliei constitufionaIe............................. 5 8

a. Modelul american... ............ 58b. Modelul european... ............60

1.2. Justilia constitu{ional[ - forme si acte.................... 61a. Tipuri de control de constitulionalitate.................. 61

L) Controlul pe calea acliunii Ei controlulpe cale de excep{ie .............. 612) Controlul a priori qi controlul a posteriori.......... 623) Controlul abstract qi controlul concret ...............62

b. Autoritatea deciziilor instan{elor constitu{ionale... 63L) Fundamentul legal al deciziilor ........ 632) Efectele deciziilor instanlelor constitulionale .... 63

CAprroLUL rII. TNTERPRETAREA CONSTTTUTTONALA ........ 66Scr:[iunea 1. Interpretarea juridic[ Ei interpretareat:rrnstitutional[ a legii penale....... ..........66

L.L. Interpretarea constitulionalfl - forml distinctflde interpretare juridice................ ................ 68

a. Interpretarea unitar5 a legii penale .....71.b. Funcfiile interpretflrii constitulionale ........ ............ 7 5

1. 2. Tehnicile interpret[rii constitulionale .................... 7 B

a. Interpretarea prin raportare la intenlialegiuitorului ................ ............79b. Interpretarea in spiritul Constituliei ...................... 80c. Recurgerea la dreptul comparat............................. 85

Secliunea a 2- a. Contururile constitu{ionaliz[rii dreptuluipenal prin interpretare. Aplica{iile interpretiriiconstitulionale ............. ........ 87

1.1. Rezerva de interpretare......... ............... 88

Cuprins l{ta. Rezerva de intcrprrrl,ir.r'c in jurisprudenlaconstitufional[ romiutir ::::::;,:r:r: lib. Rezerva de intorprot:rro in jurisprudenlaconstitulional[ Iiancozil . ............ ... It

1.2. Revirimentul jurisprudonlial... ltlla. Revirimentul jurisprudcn{ial in Romdnia., lllib. Schimbarea circumstantelor in Franta ..... I I .!

CAPITOLUL IV. CONTROLULA PRIORI _ MIJLOCDE REALIZARE A CONSTITUTIONALIZARII nRnPTl ll,t l!pENAL ............ I 17

Secfiunea 1. Clarific[ri terminologice. Asem5,nlri gi

deosebiri intre obieclia de neconstitulionalitsls si 1;xstrpIiitde neconstitu{ionalitate................ ...'.. I 17

Secliunea a 2-a. Concretizarea constitulionaliz[rii dreptultripenal pe calea controlului anterior prin decizia de admitorrt ' I l()

2.1..Decizia de admitere pe calea controluluianterior in jurisprudenla Cur{ii Constitulionaleromdne ...................1'2o2.2. Elocvenfa exemplului francez in procesul de

constitulionalizare a dreptului penal pe caleacontrolului anterior..... ...'..-.....-126

CAPITOLUL V. CONSTITUTIONALIZAREA DREPTULUIPENAL PE CALEA CONTROLULUI A PO5T8R1OR1............... 1 3 3

Sec{iunea 1. Asem6nS,ri Ei deosebiri intre excepfia de

neconstitulionalitate qi chestiunea prioritar[ deconstitu[ionalitate........ ...... 135

Sec{iunea a 2-a. Excep{ia de neconstitu{ionalitate -procedeu de constitu{ionalizare a dreptului penaI................. 140

2.1. Excepfia de neconstitu{ionalitate in Rspflnia"" "' 140

2.2. Chestiunea prioritard de constitu[ionalitatein Franta... .............. 160

242 Constitulionalizarea in dreptul penal romdn gi francez

CAPITOLUL VI. EFECTELE CONSTITUTIONALIZARIIDREPTULUI PENALSecliunea 1. Efectele directe ale constitufionalizdriidreptului penal ..................

Subsecliunea 1. Efectele directe ale constitufionalizlriidreptului penal specifice fiecflrui stat ...........

1. Efectele directe ale constitulionaliz[riidreptului penal in Romdnia

1.1. Evolu{ia politicii penale de la momentulapari{iei Curlii Constitu{ionale in RomAnia....

1.1.1. Tendin{ele politicii penale.......1.1.2. Aparilia unor incrimindri noi..................

a. Agresiuni asupra fdtului.......b. Violarea vielii private ...............c. inalta tr6dare......

1. 1. 3. Reordonarea valorilor sociale protejate ....a. Restructurarea Codului penalb. Egalizarea acf,unii penale la infractiunile contrapatrimoniului

2. Efectele directe ale constitu{ionalizdrii dreptuluipenal in Franla

2.1. Crearea unui drept penal constitu{ional ...............

1,65

't66

1,66

't66

1,66

167'1.70

1,7 1,

1,72

1,74

1.75

1.75

1.79

180180

2.1. Consoliduroa normelor dreptului penalin structura arhetipalfl a statului de drept.... .............._ 1,922.2. Fortifrcarea securit5tii juridice ............... ..............1.94

Sec[iunea 2. Efectelo i ndirecte ale constitulionalizEriidreptului penal .................. 198

Subsecliunea 1. Modernizarea dreptului penal................... 1 981.1. Uniformizarea legislatiei penale prin aliniere lastandarde europene gi internalionaIe.............................. 1 981.2. Recodificarea normelor penale ln Romdnia ..........2O2

Subsec{iunea 2. Rolul jurispruden}ei instanfelorconstitu{ionale in reforma dreptului penal......................... 205

2.L. Rolul Curfii Constitu[ionale din Romdniain reforma dreptului penal......... ................ 20S2. 2. Jurispruden{a Consiliului Constitu{ionalqi reforma dreptului penal ln Fran{a .........209

BrBLIOGRAFIE.............. ....21.3

Cuprins 243

2.1.1. Extinderea paletei principiilor de dreptpenal cu valoare constitu[ionald ....................... 1802.1.2. Dreptul penal constitulional - instituliiqi valori sociale protejate ................ 183

a. Institu{iile dreptului constitu{ional penal ............. 1 831. Infrac{iunea ........... .......1,842. Rdspunderea penal[ ..... 1863. Justi{ia penald a minorilor .............. 1874. Sanc!iunea............. ....... 1BB

b. Valori sociale protejate in dreptul penalconstitu{iona1............... ......... 189

Subsecliunea 2. Efecte directe ale constitu{ionaliz[riidreptului penal comune celor dou[ state .......... ..................1,92

CxprronunnNotiurea de corstitrtir izare

Constitulionahzarea reprezinth ,,o acliune ce const[ in con-ferirea naturii constitutionale unei reguli sau in consacrarea uneiinstitulii prin regula constitu{ional["1. Deflni[ia glsith in Vocabu-larul juridic este restrdnsd qi incompletI. Fenomenul de constitu-lionalizare este complex Ei se manifestd in toate ramurile dedrept, cu prec[dere prin mijloace jurispruden{iale.

Titulatura complet[ a temei supuse cercet5,rii qi analizoiinglobeaz[ ideea unui studiu de drept comparat. Dreptul com-parat este o qtiin{I ale c6rei baze au fost puse inc[ din anii 1900 qi

care a suscitat numeroase critici si controverse. Cel mai adesea,aceste puncte de vedere contradictorii au fost clf,dite pe o abor-dare gregit[ a conceptului; inilial, s-a crezut ci dreptul comparatare drept flnalitate o unificare a dreptului qi c5 metoda de lucrueste restrdnsd la traducerea qi prezentarea efectiv[ a normelor ceaparlin unei alte ordini juridice. insd dreptul comparat reprezint[prin excelenfd o metodf, de lucru care este utilizatd pentru adep[qi barierele de spaliu Ei pentru ci dreptul comparat este

,,qtiin!a social6 a dinamicii juridice"2.in cazul studiului nostru, dreptul comparat are ca finalitate

evidenlierea apropierii dintre doud ordini juridice diverse, Ei nudiferite, deoarece punctele de intersectare dintre legislalia ro-mdn[ gi cea francez6 sunt numeroase. Apreciem ci urmarea apli-c[rii metodelor de comparare a dreptului poate fi o armonizare adreptului, constitu{ionalizarea fiind o metod[ de europenizareprin ricoqeu. Dac[ dreptul penal trebuie s[ fie conform Constitufiei,

1 G. Cornu, Vocabulairejuridique, Ed. PUF, Paris,2011, p. 58.2 M. Ancel, Conxment aborder le droit compar6? A propos d'une nouaelle

,,introduction au droit compar6", in M6langeVEtudes offertes b Ren6 Rodibre,Ed. Dalloz, Paris, 1981, p. 7.

1,2 Constitulionalizarea in dreptul ponal romAn qi francez

iar Constitulia respectd principiile trasate dc dreptul european,atunci gi dreptul penal este conform dreptului european, ddndnagtere unei noi ramuri de drept, dreptul penal european. Armo-nizarea se fundamenteazd, pe stabilirea de reguli cu scop comungi cu tendinffl identic6. Dreptul comparat mai are qi o alt6 fina-litate: transformarea punctelor slabe identificate intr-una din celedou[ ordini juridice in plusuri, prin raportare la exemplul consi-derat complet.

Una dintre metodele dreptului comparat presupune analizastructurat6 pe un plan binar: legislalie gi jurisprudenlI. inscriemcercetarea noastr[ ln aceast[ metod6, deoarece respectd inprimul rdnd condilia privitoare la legislalie, prin examinarea adiferite acte normative, precum Codurile penale ale celor dou6!5,ri ori legile fundamentale. Utiliz[m termenul de legi fundamen-tale, qi nu de Constitulie, pentru a eviden{ia faptul cI Franla ope-reazd. cu un concept mai larg, cel de ,,bloc de constitulionalitate".in al doilea rdnd, respect[m cea de-a doua condi{ie a planuluibinar de comparalie, prin analiza asem[nErilor gi deosebirilor deabordare qi de interpretare ale instanlelor constitulionale, analizldublat[ de sublinierea efectelor in dreptul penal material.

O alti metodd a dreptului comparatl presupune analiza sur-selor dreptului, a institu{iilor principale, a ierarhiei legilor qi avalorilor care furnizeazi dreptului o bazS moral6. in sensul res-pectdrii etapelor deja consacrate, sistemul de analizd a fenome-nului de constitu[ionalizare a dreptului penal detaliazd un plancare izeazS: raporturile actuale dintre dreptul penal qi Constitu{ieqi suprema{ia acesteia din urm6, precum gi garantarea unorvalori care furnizeaz6 dreptului o bazd moral5,, garanlie realizatflprin mijloacele de constitu{ion alizare.

Dac[ inceputul studierii dreptului prin metoda comparat5presupunea aEezarea in paralel a textelorjuridice in scopul reali-z[rii unui perfeclionism legislativz, cercetarea de fa!6 se inscrie intehnica modern[ a studierii comparate, care vizeaz6 o analiz6

1 A. J. Van der Helm gi V. M. Meyer, Comparer en droit, Ed. Cerdic,Strasbourg, 1991, p. 26.

2 J. Carbonnier, Sociologie juridique, Ed. Armand Colin, Paris, 1972,p.24.

N otiun e a d e i on stitution alizar e

mai profund5, Ei extinsfl, de la lege la jurisprudenld sau la practicaextrajudiciard.

Cercetarea exploratorie a fenomenului de constitu{ionalizarepoate indica o metod[ hine-cunoscut[ de Ecoala universitardromdnfl qi francezd, care imbrdtiEeazd o noui structur[ hinar6:problematizare - solulii sau ipotez[ - demonstra{ii. Problema sauipoteza ridicat6 de tezl este ,,Care este punctul de plecare qi cumact)oneazdlfunctioneazd procesul de constitu{ionalizare a drep-tului penal?", admildnd implicit existenla unui asemenea feno-men. Soluliile sau demonstraliile sunt reflectate ca rispunsuri laintrebarea central6, construite pe planul de cercetare al lucrdrii:evidenlierea mijloacelor de constitulionalizare Ei a efectelor acestuifenomen.

in fine, circumscriem prezenta monografie unei metode tri-partite de cercetare comparath: faza de cercetare, identificareapunctelor de comparalie gi interpretarea qi explicarea acestora.Finalitatea urmiritl constl in elaborarea de teorii noi ori inimbogd{irea spaliului juridic cu idei Ei concepte care transpunelementele de noutate fie in reguli cu aplicabilitate imediat[, fie inreguli de aplicare ulterioard. in acest sens, urmdrim identificareaEi consacrarea mijloacelor de constitulionalizare a dreptului penal(care imbrac[ o form[ general[, aplicabil[ qi altor ramuri dedrept), eviden{ierea unor efecte nedescoperite ale fenomenului deconstitu{ionalizare a dreptului penal, precum si incercarea unorpropuneri de lege ferenda.

Prin metodele enun{ate qi explicate mai sus rdspundem la oaltd intrebare: de ce abordare comparat[? in primul rAnd, pentrucd nicio ordine juridic6 nu este pur[, cu atdt mai mult un feno-men, ci a suferit influen{e strdine. Apoi, pentrt ch teza izeaz6"dep6girea analizei normelor qi valorilor ca limite ale dreptuluipozitiv pur, in scopul descoperirii rolului lor in ordinea juridicfl. inal treilea r6nd, deoarece dreptul este ,,viu", in plind miqcare qipentru c5 tendinla general[ este de abordare comparat[, compa-rativh gi comparatist[; spre exemplu, Curtea de Ia Strasbourgconfrunti drepturile na{ionale cu prevederile ConvenJiei Europenea Drepturilor Omului, implementdnd o politicd a dreptului com-parat. Nu in ultimul rAnd, rdspundem la intrebare cu urmdtorulargument: ,,structura unui fenomen juridic firnizeazd, criterii de

13

14 Constitulionalizarea in dreptul penal romdn Si francez

comparabilitate"l, qi dupd cum prof. Constantinesco a imp5,r{itmunca de comparare in macrocomparare si microcompararez,lucrarea se construiegte in jurul conceptului de microcomparare,pentru c[ studiaz6 un fenomen, qi nu un intreg sistem juridic,care poate ins5 reprezenta fundamentul unei macrocompar6ri.

Sec,tiunea 1

C o n st itu[io n aliz ar e a dr e ptului -de la utopie lafenomen

1.1. Constitu{ionalizarea ca fenomen

Recunoagterea caracterului suprem al Constitu{iei, garantatprin instrumentele justiliei constitu{ionale, a condus la o optic6inovatoare asupra importanlei dreptului constitu{ional in eco-nomia ordinii juridice. Dorin{a de intoarcere spre concentrarea detipului nucleului constitulional a ordinii juridice a transformatconstitufion alizar ea dintr-un proiect iluzoriu intr-unul realizabil.Proiectul utopic era perceput ca o noul dorin{5 a constitu{io-naliqtilor de a epata qi a fost primit cu reticen{fl de lumea juridicb,ins5 dezvoltarea progresivl a jurispruden{ei constitulionale aconvins. Reticen{a in receptarea noului fenomen a fost alimentat[qi de confuzia iniliald creat6 in jurul noliunii de constitulio-nalizare, care adesea a fost perceput[ ca av6nd atributele unuiconstitulionalism modern.

Lumea juridic[ de pretutindeni se confrunt[ zilnic cu atri-butul dreptului de a fi ,,viu" sau modelator, consecinld a evolu{ieimentalitd{ii persoanelor, subiecte ale ramurilor de drept. Diferiteaspecte de sociologiejuridicd, incidente aici, sunt necesare crista-liz6rii conceptului de fenomen in principal qi juridic in secundar.Interogalia la care ne propunem s[ rispundem este urm5toarea:Pod,te fi consideratd constitu[ionalizarea un fenomen juridic?Rdspunsurile se construiesc intr-o dubl[ direclie: prin aplicarea

1 Cf. lui Kokkin in A.J. Van der Helm gi V.M. Meyer, op. cit., p.7'1..2 L.-J. Constantinesco, Tiaitd de droit compard. Introduction en droit

compar6, vol. I, Ed. Pichon et Durand -Auzia, Paris, 1972.

N o,tiun e a d e Con stitupion ali z ar e

unui qablon al ,,acquis"-ului sociologic pur (a), respectiv prinabordarea interdisciplinar[ a sociologiei juridice (b).

a. Perspectiva sociojuridicb

Termenul ,,fenomen" se defineqte ca ,,manifestare exterioar5a esen{ei unui lucru, unui proces etc., care este accesihild,perceptibil[ in mod nemijlocit" sau ca ,,o categorie a dialecticiimaterialiste, corelativ[ cu esenfa, desemndnd aspectul exterior incare se manifest6 esenla lucrurilor si a proceselor, care este per-ceput in mod direct prin organele senzoriale, ansamblul insu-girilor unui lucru care pot s6 se schimbe intre anumite limite spe-ciflce f[r[ ca lucrul s[ mai inceteze de a mai fi el insuqi"1. Dinperspectiva sociologic5, noliunea de fenomen este capital[, deoa-rece marcheaz6 ,,renunlarea la atingerea esentelor"2, prin ataqa-mentul fa[[ de aparenfe.

Didactica acestei sec[iuni const[ in enunlarea principiilor ge-nerale de sociologie a fenomenului juridic, urmdnd o particulari-zare a acestora pe conceptul de constitu{ionalizare, in secliunea (b).

Fenomenele juridice, in general, se caracterizeazh prin etero-genitate, lumea juridic[ de pretutindeni cunoscAnd o varietateintreagd de astfel de manifest[ri juridice, de la clasic (codificare,constitulionalism) pAnI Ia modern (constitulionalizare, neoconsti-tu{ionalism). Teoreticienii fenomenologiei juridice3 disting intrefenomene juridice primare gi secundare; fenomene de putere gif[r[ putere; fenomene institulii qi fenomene cazwi; fenomenecontencioase si necontencioase.

Clasificarea unui fenomen ca primar deriv[ din ierarhizareaacestora, cel primar situdndu-se ln top, toate celelalte derivAnd dela acesta, fenomenul primar constituind un generator de feno-mene secundare.

O a doua clasificare, in fenomene de putere qi fenomene fhr[putere, este considerat5 ca o subdiviziune a fenomenelor pri-mare4. Fenomenul de putere se caracterizeaz{" printr-un grad

1 Cf. Diclionarului explicativ al limbii romAne.2 J. Carbonnier,op. cit.,p.1,6.3ldem, p.111-140.a lbidem, p. 114.

15

t40 Constitu{ionalizarea in dreptul penal romAn Ei francez

Sec,tiunea q 2-aE xcep,tia de ne constitu[ionalitate - pro c e deu

de constitu[ionalizare a dreptului penal

tn dreptul penal romdn, exceplia de neconstitu{ionalitate aconstituit mijlocul esenfial in rea]izarea procesului de constitu-{ionalizare. Manifestlrile acestui fenomen au fost variate qi auavut implica{ii multiple, concretizate ln dezincriminarea unorfapte sau, din contr6, in repunerea in vigoare a unor dispoziliiaflate in deplini concordan![ cu normele fundamentale, darpropuse spre abrogare. Intereseazd aici comparalia dintre consti-tu{ionalizarea dreptului penal ?n Romdnia, ca stat ce a cunoscutambele forme de control de la inceputul statului de drept, qiFranla, ca stat in care exceplia de neconstitu{ionalitate a repre-zentat expresia unei reforme aEteptate.

2.1. Excep{ia de neconstitu{ionalitate in Romffnia

o Infrac{iuni contra avutului obEtescSarcina major[ a Curlii Constitulionale a fost aceea de a

adapta concepte qi legi existente anterior adopt[rii Constituliei lanoile realit[li constitulionale. Reminiscen{I a ideologiei socialiste,in Romdnia, proprietatea era protejatd diferit, din perspectivadreptului penal, in func{ie de caracterul acesteia, operAndu-se odiferen{iere net[ intre proprietatea privath Ei cea public6,terminologia utilizat[ fiind cea de ,,avut obqtesc". Obiect al maimultor sesizdri pe calea excep{iei de neconstitulionalitate, pro-teclia penal[ a propriet6{ii a ridicat problema instituirii unuitratament de egalitate, indiferent de titularul dreptului de pro-prietate. Infracliunile contra proprietfllii din Codul penal romdnpdn[ Ia momentul constatdrii primei neconstitulionalitflli pe caleaexcepliei in materie erau structurate in: furt qi furt in daunaamtului obqtesc; delapidare Ei delapidare in dauna avutuluiobqtesc; tdlh6rie qi tAlh[rie in paguba avutului obEtesc; piraterieqi piraterie comis[ in paguba avutului obEtesc; abuz de increderesi abuz de incredere in paguba avutului obEtesc; gestiunefrauduloasd qi gestiune frauduloasd in dauna avutului obqtesc;inqel[ciune qi inqellciune in paguba avutului obqtesc; insugirea

Constitulionalizarea dreptului penal pe calea controlului... 1.41.

bunului g[sit Ei insuqirea bunului gdsit, obiect al proprieti{iisocialiste; distrugere qi distrugerea bunurilor care apartinpropriet5fii socialiste; distrugere din culpi gi distrugere din culp6in paguba avutului obEtesc; tulburare de posesie qi tulburare deposesie in paguba avutului obqtesc; tdinuire gi t[inuirea unui bunproprietate socialist5l. in ipoteza in care infracliunile contraproprietdlii erau comise in paguba avutului obstesc, limitele depedeaps[ adesea se dublau, sau in cazu] t6lhdriei ajungdndu-sepdn[ la pedeapsa capital[ qi confiscarea averii dacl fdptuitoru] aprovocat moartea victimei sau alte consecinfe deosebit de grave,discrepanfa fiind mai mult dec6t evident5.

Impactul schimbhrii regimului de guvernare Ei implicitmanifestarea puterii constituante originare asupra Codului penalau condus la o inl6nluire de decizii ale Curtii Constitufionale.Dacd primele dintre acestea exprimau pozilii contradictorii cuprivire la no{iunea de avut obstesc, contradiclii apdrute dinformularea art. 135 qi ale art. 41 din Constitutie2 (ambelereflectdnd existen[a a doufl tipuri de proprietate: public6 qiprivat6, ocrotite ln mod egal) raportate la infrac{iunile contraavutului obgtesc, solulia a fost consacratS, prin Decizia PlenuluiCurfii Constitulionale nr. 1 din 7 septembrie 1,993 privinddispoziliile Codului penal referitoare la avutul obEtesc in contextulprevederilor constitu{ionale despre proprietate3.

Spre exemplu, prin Decizia nr. 31 din 26 mai 1998a CurteaConstitu[ionald aratfl ch deqi termenu] de avut obqtesc a devenitnecorespunzdtor, cuprinde doar bunurile care formeaz6 obiectulexclusiv al proprietd{ii publice, dispunAnd in egal[ mdsur[ cdtextele din Codul penal care utilizeaz6, acest termen sunt abrogatepar{ials. Este surprinzdtor cum instanla constitu[ionald romdnflinainteazd solutja unei abrogflri parliale, in condi{iile in care

1 G. Antoniu, M. Popa, $. Daneq, Codul penal pe tnlelesul tuturor,Ed. Politicd, Bucureqti, 1988, p. 222-240.

2 Formularea si numerotarea se regdsesc in Constitulia Romdniei din1991, inainte de revizuirea din anul 2003.

3 Decizie publicatl in M. Of. nr.232 din 27 septembrie 1993.a Decizie puhlicatl in M. Of. nr. 13 din 19 ianuarie 1994.5 Solulia este menfinut6 in repetate r6nduri, prin Deciziile CCR nr. 9, 10,

7"1,12,1.3,1.6,17 qi 18 din 1993.

1,42 Constitufionalizarea in dreptul penal rom6n Ei francez

atributul scoaterii din vigoare a unui text de lege ii aparlinelegiuitorului. Deqi acest aspect este sesizat qi de Ministerul Public,in cuprinsul Deciziei nr. L1 din 8 martie 1"9941, Curtea Constitu-

lional6 se apir[ afirm6,nd cd ,,prin natura sa, contrarietatea uneilegi anterioare Constituliei cu prevederile acesteia are dreptconsecinld abrogarea. Cu alte cuvinte, neconstitufionalitatea esteca:uza abrog5rii. in cazul legilor anterioare Constituliei, neconsti-tulionalitatea are un caracter specific, intrucdt cauza sa esteposterioar[ legii, constdnd in schimbarea temeiului legitimit[{iisale constitufionale". Consider[m c5 modalitatea in care a acfio-nat Ia acel moment instan{a constitufionalfl a adus atingereprincipiului separa{iei qi echilibrului puterilor in stat, CurteaasumAndu-si rol de legiuitor. Deqi in cuprinsul mai multor deciziiale CCR se apreciazh c5 termenul de auut ob;tesc este mai largdecAt cel de auut public, consider[m c[ interpretarea conferitieste total nepotrivit[, intrucdt Dictionarul explicativ al limbiiromdne2 pune semnul egal intre cele dou6 cuvinte, fiind probabilqi unul dintre motivele pentru care se revine asupra acestuiaspect.

Mai departe, Curtea Constitufional6 revine asupra proprieiinterpret[ri, in urma recursurilor declarate de ProcuraturaGeneralfl din Decizia nr. 38 din 7 iulie 1.9933 gi apreciaz[ c[ estetotal nejustiflcati restrdngerea sferei no{iunii de avut obqtescnumai la bunurile ce constituie obiectul exclusiv al proprieti{iipublice, deoarece este contrar[ prevederilor art. 4'L ahn. (2) dinConstitulia din 1991, astfel c5 sunt in intregime abrogate qi estenecesar6 interven[ia legiuitorului. Deqi Curtea se pronunta dinnou peste competenlele sale, dispunAnd cd articolele din Codulpenal sunt abrogate in intregime, totuEi de data aceasta solicit[interven{ia legiuitorului. ins6, in cuprinsul aceleiaqi decizii,fixeazd" un termen de 4 luni Parlamentului, in care s[ fie operatemodific[rile, Ei stahilegte efectele deciziei sale, anume abrogareadispozi{iilor declarate neconstitu{ionale, dar numai dupiexpirarea acestui termen in cazul in care intre timp nu a fost

1 Publicatd in M. Of. nr. 126 din 23 mai 1.994.2 Dic;ionar al limbii romdne contempordne, Ed. ,,Casa Scinteii", Bucureqti,

1980, p. 393.3 Publicatd in M. Of. nr. 176 din 26 iulie 1993.

C o n s titu{i on aliz ar e a dr eptului p en al p e c ql e a c on tr o lului. . . L43

adoptatl o nou5, reglementare. Fixarea unui termen legiuitoruluieste precedat[ de o solu{ie in totald neconcordan{[ cu ideea deneconstitutional; astfel, pdn[ la expirarea termenului de 4 lunioferit legiuitorului, dispoziliile legale din Codul penal declarateneconstitulionale ,,urmeaz5" totuEi s[ fie aplicate, deoarece nu esteadmis ca prin aplicarea imediat[ a deciziei Cur{ii sd se creeze undeficit de reglementare sau o situalie gi mai pu{in conciliabili cuConstitulia decdt situa{ia existent5"1. Odatd ce Constitu{ia din1991 dispune in art. 145 alin. (2) cd, deciziile Curfii Constitu{ionalesunt obligatorii qi au putere numai pentru viitor, este de nein[elesde ce a fost permisf, aplicarea timp de incf, 4luni a unor dispozi{iiconstatate ca flind neconstitutionale. in acest sens, prin DeciziaPlenului CCR nr. 1/1993 s-a statuat c5 deciziile Cur{ii cu privire lasolutionarea excep[iilor de neconstitu{ionalitate devin executoriidin momentul in care sunt definitive, f[rd a se putea stabili untermen ulterior de la care sd se aplice. Ca efect imediat, in proce-sele penale, decizia definitivd prin care se constatd neconstitu{io-nalitatea unei dispozilii legale constituie temei pentru rejudecareacauzelor in care condamnarea s-a pronunlat pe baza prevederiilegale declarate neconstitu{ionale.

In acest mod, interpretarea CCR este regdnditfl, odat[ cuDecizia Plenului Cur{ii Constitulionale nr. L din 7 septembrie1993, privind dispozi{iile Codului penal referitoare la avutulobgtesc in contextul prevederilor constitufionale despre pro-prietate2, statuAndu-se cd dispozi{iile din Codul penal referitoarela infracliunile contra avutului obqtesc sunt abrogate parfialpotrivit art. 150 alin. (1) din Constitulie, urm6,nd a se aplica doarcu privire la hunurile ce formeaz[ obiectul exclusiv al propriet[liipublice.

Descrierea analitic[ de mai sus conduce la ideea c5 procesulde constitufionalizare s-a manifestat in acest cazir, doul ipostaze:in primul rdnd, Parlamentul, depdqind termenul de 4luni acordatde CCR Ei ludnd act de inaplicabilitatea textelor constatate ca fiindneconstitufionale, intervine pe cale legislativ[, qi in anul L996abrogd intregul titlu IV din Codul penal - Infracpiuni contra

1 Decizia nr. 38 din 7 iulio 1993, publicat[ in M. Of. nr. 1,76 din 26 iulie1.993.

2 Publicatb in M. Oll nr. 2ll2 din 27 septembrie 1.993.