UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI FORMARE CONTINUĂ

MANUAL DE INSTRUIRE PRIVIND PLATFORMA DE

ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ A

UNIVERSITĂŢII « VALAHIA » DIN

TÂRGOVIŞTE

- curs practic -

TÂRGOVIŞTE – 2008

CUPRINS

Pagina

Capitolul I – Noţiuni introductive

Standarde de referinţă privind utilizarea platformelor de învăţământ

electronic (e-learning) în învăţământul la distanţă 5

Structura unui sit de e-learning 7

Personalizarea interfeţei 10

Capitolul II Platforma electronică de învăţământ la distanţă

Platforma de învăţământ la distanţă 17

Prezentare platformă 21

Mecanisme de coordonare, analiză şi actualizare 31

Prezentarea nivelului la care platforma de învăţământ electronic este

implementată. Prezentarea stadiului implementării 37

Descrierea platformei de învăţământ electronic. Instruire privind modul de

folosire al platformei de învăţământ electronic 39

Capitolul III Concluzii 51

Capitolul IV Tematica predată la cursurile de pregătire şi calificare pentru

învăţământul la distanţă 52

4

CAPITOLUL I

STANDARDE DE REFERINŢĂ PRIVIND UTILIZAREA PLATFORMELOR DE

ÎNVĂŢĂMÂNT ELECTRONIC (e-Learning) ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ

Evoluţia rapidă a Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor (TIC) (ICT =

Information and Comunication Technology), în relaţie directă cu dezvoltarea reţelei Internet

şi a mijloacelor de comunicaţie aferente, a condus la o implicare tot mai intensă a acestora în

educaţie. Acest fenomen se petrece în cazul tuturor formelor de învăţământ, dar el se impune

tot mai mult în cazul Învăţământului la Distanţă. Efectele asupra calităţii programelor ID pot

fi spectaculoase în condiţiile în care tehnologiile noi sunt bine înţelese şi aplicate în mod

eficient.

Prin tehnologiile educaţionale bazate pe Internet, numite adesea şi e-Learning,

programele ID pot deveni mai accesibile, iar comunicarea între persoanele implicate în

sistem, adică administratori, cursanţi, coordonatori de disciplină şi tutori, poate deveni mult

mai eficientă.

Tot prin acest sistem se pot furniza materiale de studiu suplimentare mai variate si mai

bine particularizate nevoilor fiecărui cursant. Totodată însă, folosirea acestor tehnologii

implică stăpânirea lor, atât din punctul de vedere al elaborării şi folosirii materialelor

educaţionale „on-line”, cât şi din cel al utilizării eficiente a tehnologiilor de comunicare

aferente Internetului.

Platformele de Învăţământ Electronic pun la dispoziţia Instituţiilor de Învăţământ

Superior instrumente specifice pentru implementarea în structurile organizatorice ale

Instituţiei oferta de cursuri şi de alte materiale educaţionale multimedia auxiliare - în format

electronic, administrarea şi gestionarea informaţiilor privind parcurgerea de către studenţi a

planurilor de învăţământ şi a programelor analitice şi asigurarea activităţilor tutoriale prin

implementarea unui sistem complex de comunicaţii sincrone şi asincrone.

Instituţia de Învăţământ Superior, prin departamentele ID care iniţiază programe de

studiu, ce au ca suport platforme de Învătământ Electronic, va dovedi, documentat, că dispune

de dotarea tehnică adecvată implementării şi gestionării unui Învăţământ Electronic, că are

deja implementate sistemele specifice de administrare a datelor şi informaţiilor legate de

procesele educaţionale on-line, că dispune de sisteme de securitate adecvate, necesare

protejării întregii Platforme de Învăţământ Electronic, că interfaţa cu utilizatorii interni şi

externi este flexibilă şi poate fi adaptată dinamicii proceselor educaţionale şi că dispune de

personal specializat în implementarea, dezvoltarea şi întreţinerea întregii platforme.

5

Scopul principal al acesteia este acela de a creşte calitatea circuitelor informaţionale şi

de a favoriza comunicarea verticală şi orizontală între persoanele din cadrul Departamentului

de Învăţământ la Distanţă, respectiv studenţi, personal academic şi personal administrativ.

Descrierea facilităţilor de comunicare utilizate (video-conferinţe, audio-conferinţe,

Internet, platforma de învăţământ, software specializat)

Actualmente există situri de e-learning foarte dezvoltate, oferind o mulţime de

facilităţi atât pentru studenţi, cât şi pentru profesori. În cele ce urmează vom descrie structura

unui astfel de sit, propunând un mecanism de comunicare la nivelul sitului astfel încât fiecare

student să poată obţine o perspectivă asupra informaţiilor furnizate în concordanţă cu

educaţia, cultura şi ariile sale de interes. Acest mecanism se bazează pe gestionarea dinamică

a unei ontologii cu date despre studenţi şi pe diverse posibilităţi de personalizare a interfeţei.

Învaţământul virtual (e-learning) este reprezentat de interacţiunea dintre procesul de

predare/învăţare şi tehnologiile informaţionale – ICT (Information and Communication

Technology). Materiale educaţionale electronice au devenit o veritabilă sursă bibliografică şi

imagistică pentru prezentarea lecţiilor sau pregătirea temelor, profesorii fiind antrenaţi în

module de pregătire specială în domeniul ICT. La nivel mondial, există tot mai multe instituţii

educaţionale care funcţionează exclusiv prin intermediul Internetului, oferind fie un ciclu

complet de învăţământ, fie cursuri de specializare adresate unei palete foarte largi de

utilizatori.

Învăţământul tradiţional îşi revendică prerogativa dialogului direct dintre profesor şi

studenţi, prin care se creează un cadru optim pentru modelarea personalităţii, menţinerea mai

pregnantă a spiritului de competiţie, dar şi a suportului psihologic reciproc. Fără a pretinde

exclusivitate, învăţământul virtual oferă noi oportunităţi de instruire şi de comunicare,

devenind tot mai popular.

În cadrul acestui articol vom ilustra modul de structurare a unui sit de e-learning,

propunând un mecanism de comunicare la nivelul sitului astfel încât fiecare student să poată

obţine o perspectivă asupra informaţiilor furnizate în concordanţă cu educaţia, cultura şi ariile

sale de interes. Acest mecanism se bazează pe gestionarea dinamică a unei ontologii,

facilitând integrarea fiecărui student în grupurile de lucru şi de discuţii conforme

caracteristicilor şi intereselor sale, precum şi pe diverse posibilităţi de personalizare a

interfeţei.

6

STRUCTURA UNUI SIT DE E-LEARNING

Dezvoltarea învăţământului virtual

După ce la începutul secolului XX se instituţionalizase învăţământul la distanţă

(sprijinit iniţial pe facilităţile de comunicare oferite prin intermediul poştei, telefonului iar

apoi al televiziunii), învăţământul asistat de calculator (Computer- Base Learning – CBL) a

apărut prin anii 1970, folosind ca principal material didactic software educaţional memorat pe

CD sau pe hard-disc: dicţionare, enciclopedii, lecţii din diverse domenii etc.

Expansiunea Internetului a adus cu sine o diversificare uimitoare a ofertei

educaţionale, apărând noi tipuri de cursuri, instituţii şi specializări. Învăţământul pe Internet

(Web-Based Learning – WBL) şi-a propus transformarea spaţiului WWW într-un veritabil

„vehicul pentru instruire”, diversele materiale educaţionale utilizate fiind accesibile on-line:

instrumente software dedicate instruirii, materiale didactice, manuale electronice, legături spre

alte resurse educaţionale etc.

Predarea pe Internet (Web-Based Teaching – WBT) a extins învăţământul online prin

organizarea unor grupe de studenţi coordonaţi de câte un instructor, înglobând şi o serie de

sisteme de comunicare între aceştia: liste de e-mail, forumuri de discuţii, videoconferinţe etc.

Printre noile modele de învăţare amintim clasa virtuală – presupunând comunicarea în timp

real, în cadrul unor ore de clasă fixe, a studenţilor şi instructorului, situaţi în zone diferite, prin

intermediul televiziunii interactive, sistemului de video-(tele)conferinţe sau sesiunilor chat –,

precum şi învăţarea în reţea (Networked Learning) – oferind studenţilor independenţă

completă spaţio-temporală, facilitându-le comunicarea interactivă asincronă cu profesorii şi

resursele educaţionale on-line.

Mediile educaţionale Web (Web-Base Course Environment - WBCE) sunt sisteme

didactice foarte complexe, dispunând de o platformă de învăţare pe Web, a cărei structură va

fi ilustrată în secţiunea următoare. Unele instituţii îşi proiectează propriul mediu educaţional

Web, însă în general este adoptată o platformă de e-learning comercială, precum Blackboard,

Lotus sau WebCT. Aceasta este utilizată nu doar în cadrul secţiilor de învăţământ la distanţă,

ci şi în cadrul cursurilor de zi, Internetul devenind, din ce în ce mai pregnant, un auxiliar al

procesului educativ din orice domeniu.

O instituţie care dispune de un mediu educaţional Web este activă pe multiple planuri

în sfera învăţământului virtual: organizează cursuri de diverse categorii (inclusiv de nivel

universitar şi postuniversitar), dezvoltă suport educativ (programe, cursuri, materiale de

consultanţă, de examinare sau de evaluare) pentru alte instituţii similare, participând în alianţe

sau parteneriate cu alte organizaţii academice. Alături de profesorii de diverse specializări

care se ocupă de instrucţia studenţilor, există o întreagă echipă de psiho-pedagogi şi

7

informaticieni care supervizează structurarea tuturor materialelor amintite mai sus după

rigorile funcţionalităţii şi interacţiunii om-calculator în spaţiul World-Wide Web.

În România, au apărut în ultimii ani mai multe instituţii care oferă instruire exclusiv

prin intermediul Internetului, precum Academia on-line sau TimSoft, dar şi unele proiecte care

oferă suport şi materiale în vederea popularizării metodelor moderne de învăţământ (Şcoala

on-line). De asemenea, multe dintre universităţile tradiţionale româneşti şi-au dezvoltat un

portal Web propriu, oferind acces autentificat la diverse materiale şi secţiuni, precum

bibliotecă electronică, cont de e-mail, catalog on-line, materiale de curs etc.

Modul de organizare a unui sit de e-learning

Un sit de e-learning oferă suport pentru organizarea unui sistem de învăţământ

exclusiv prin intermediul Internetului, având o structură şi o funcţionalitate foarte complexă.

Acesta trebuie să includă o secţiune publică, general accesibilă, având caracter informativ,

însă şi secţiuni private pentru studenţi, profesori şi personal administrativ.

Secţiunea accesibilă unui student, după autentificare, include:

• acces la informaţiile corespunzătoare cursurilor la care este înscris;

• facilităţi de vizualizare şi efectuare a temelor, inclusiv suport on-line pentru acestea;

• parcurgerea on-line a anunţurilor legate de cursuri sau de viaţa academică;

• parcurgerea informaţiilor despre organizaţiile studenţeşti (profesionale sau nu) şi despre

serviciile oferite studenţilor;

• o aplicaţie de tip calendar în care să îşi poată marca propriile activităţi (întâlniri cu

profesori/studenţi, termene de predare ale proiectelor etc.).

• posibilitatea de gestionare a propriului director de fişiere, cont de e-mail, profil personal

(fotografii, CV, arii de interes etc.);

• facilităţi de căutare a informaţiilor de interes – bazate pe cuvinte-cheie ori expresii în limbaj

natural – fie în interiorul sitului, fie pe Web.

Facilităţile curente de personalizare oferite unui student se referă la păstrarea de la o

sesiune la alta a modificărilor făcute în cadrul secţiunii sale private asupra informaţiilor

oferite şi asupra design-ului (e.g., schimbarea schemei de culori sau a ordinii de prezentare a

informaţiilor).

Secţiunea corespunzătoare desfăşurării unui anumit curs trebuie să fie accesibilă doar

studenţilor înscrişi şi personalului didactic (titular de curs, asistenţi, laboranţi, redactori de

conţinut etc.) implicat la acel curs. Conţinutul ei include, de obicei, următoarele:

• structura curriculară;

8

• informaţii despre modul de desfăşurare a cursului şi a altor activităţi didactice (seminarii,

laboratoare etc.);

• anunţuri pentru cursanţi sau pentru un grup de cursanţi;

• posibilităţi de accesare a documentelor de curs şi a resurselor asociate cursului (manuale,

instrumente software, situri Web şi altele);

• facilităţi de comunicare între cursanţi şi profesori în mod sincron şi asincron;

• o subsecţiune destinată grupurilor de lucru aferente respectivei discipline.

Noutăţile şi informaţiile foarte importante – legate, de exemplu, de termenele de

predare a temelor sau de susţinere a examenelor – pot fi automat incluse şi în pagina de start a

fiecărui student.

Secţiunea privată a unui profesor implicat în activitatea didactică trebuie să includă

facilităţi pentru:

• editarea on-line de materiale didactice (cursuri, teste, teme de laborator etc.);

• adăugarea/eliminarea de studenţi de la un curs predat;

• plasarea de anunţuri generale sau interne cursului;

• stabilirea calendarului desfăşurării cursului, seminariilor sau laboratoarelor;

• fixarea temelor de lucru (editarea informaţiilor privitoare la cerinţe, punctaje, moduri de

realizare, resurse aferente etc.),

• planificarea datelor pentru prelegeri virtuale sau videoconferinţe;

• indicarea resurselor utile cursului (pointeri către bibliografie tipărită ori documentaţii Web

publice/private);

• gestionarea examenelor;

• managementul informaţiilor privitoare la catalogul on-line;

• generarea de statistici – numerice sau grafice – referitoare la cursurile pe care le ţine

(conţinând, de exemplu, proporţiile de accesare de către studenţi a materialelor aferente

cursului, sau graficul notelor).

În vederea editării on-line de materiale didactice, sistemul de e-learning poate oferi

profesorilor o serie de instrumente software, cărora aceştia să le transmită doar informaţiile de

conţinut, formatarea realizându-se automat. Echipa care se ocupă de dezvoltarea sitului are în

vederea conceperea cât mai multor structuri şi modele (pattern-uri) de materiale educaţionale,

proiectându-le interfaţa în acord atât cu experienţa şi deprinderile utilizatorilor, cât şi cu

necesităţile de studiu.

9

Interacţiunea cu sistemul

Un sistem de e-learning încearcă să ofere studenţilor cât mai multe facilităţi de

comunicare on-line, pentru a compensa măcar parţial lipsa dialogului direct. Astfel, fiecare

student îşi poate contacta oricând colegii sau profesorii prin mesaje de e-mail, iniţierea unor

subiecte pe forumurile de discuţii sau în cadrul sesiunilor de chat. De asemenea, pot fi iniţiate

şi grupuri de interes, axate pe diverse teme specifice didactice sau de cercetare sau pentru

cultivarea unor pasiuni comune.

O modalitate de comunicare în timp real a studenţilor cu instructorul şi, eventual, cu

câte un invitat special, este oferită de lecţiile virtuale şi de videoconferinţe. Fiecare participant

este vizualizat de ceilalţi prin intermediul unei camere digitale, permiţându-se ilustrarea

discuţiei cu diverse imagini (scheme, fotografii, diagrame etc.), animaţii, secvenţe video sau

sonore (table virtuale de tip whiteboard). De asemenea, fiecare participant îşi poate anunţa

intenţia de a interveni în discuţie, profesorul având rolul de moderator.

Accesul la informaţii

Datorită depozitului imens de informaţii din care este constituit, Web-ul oferă oricărui

subiect abordat o deschidere imensă. Orice curs face trimiteri, accesibile on-line, către o serie

de alte resurse Web, care oferă propriile deschideri de perspective. Un rol esenţial al

instructorului este acela al orientării studenţilor în hăţişul de informaţii.

Dezvoltarea fiecărui material didactic on-line implicând costuri destul de mari, este

necesară o reutilizare cât mai judicioasă a acestora. Astfel, diversele materiale configurează o

bază de cunoştinţe a sitului, din care instructorii pot refolosi sau indica studenţilor drept

resurse suplimentare. Instructorilor le pot fi puse la dispoziţie chiar pachete educaţionale şi

cursuri complete, diverse alte resurse didactice on-line, în scopul utilizării lor efective sau

drept model în pregătirea propriilor prelegeri.

De asemenea, un sistem de e-learning are integrat un sistem de oferire a ştirilor şi

noutăţilor din domeniul educaţional, pentru ca studenţii şi profesorii să fie informaţi asupra

evenimentelor, conferinţelor sau concursurilor la care ar putea participa. Rezultatele obţinute

de membrii unei instituţii sunt, în definitiv, cele mai convingătoare argumente asupra calităţii

educaţiei oferite.

PERSONALIZAREA INTERFEŢEI

Un sit de e-learning este un spaţiu de întâlnire al unei categorii foarte largi de tipologii

umane. Pe parcursul dezvoltării şi întreţinerii sitului conlucrează diverse tipuri de specialişti,

nu doar din diferite zone ale informaticii (manager de proiect, arhitect de sistem, arhitect al

10

sistemului de securitate, proiectant şi administrator al bazelor de date, dezvoltator şi tester de

componente, proiectant şi implementator al interfeţelor grafice, artist grafician, specialist în

interacţiunea om-calculator), ci şi din alte discipline, precum psiho-pedagogia, sociologia,

ştiinţele economice (marketing, management, finanţe etc.), sau din domeniile cărora aparţin

cursurile oferite. Utilizatorii finali ai sitului – studenţi şi profesori – sunt, de asemenea, foarte

eterogeni ca educaţie, cultură, vârstă, naţionalitate, ambianţă geografică, condiţie socială. O

grupă virtuală poate reuni cele mai neaşteptate categorii de studenţi, pe care instructorul are

menirea de a-i coordona şi de a-i ajuta să comunice în mod autentic. Un sit de e-learning este,

aşadar, rodul colaborării unor persoane având varii experienţe, destinatarii lui aparţinând, de

asemenea, unor arii extrem de diverse.

Principiile de proiectare Web cer un design unitar al paginilor unui sit.

Separarea conţinutului de forma de prezentare a informaţiei – stipulată de aceleaşi

principii – oferă, însă premisa personalizării „uniforme” a sitului, conform specificului

fiecărui utilizator.

Pentru precizarea conţinutului efectiv al unui sit Web (text, imagini, sunet, video) sunt

disponibile diverse limbaje de adnotare precum HTML, XML, SMIL, SVG, MathML, sau

limbaje de script ca PHP, Perl sau JavaScript. Modul de prezentare pe ecran a acestui conţinut

este precizat separat, prin intermediul foilor de stiluri CSS sau XSL. În plus, multe tehnologii

Web oferă posibilităţi de detectare automată a caracteristicilor şi setărilor de pe calculatorul

client: aria geografică pe care este situat, rezoluţia ecranului, lăţimea de bandă pentru acces la

Internet, setările legate de limbă sau de activarea explicaţiilor suplimentare, sonore sau

textuale (un exemplu în acest sens fiind limbajul SMIL – prin intermediul elementului

<switch> –, dar şi PHP sau Perl).

Testarea setărilor de pe calculatorul client

Un sit de e-learning trebuie să se constituie într-un mediu imersiv, în care utilizatorii

se acomodează simţindu-i treptat familiaritatea. Facilităţile de personalizare a design-ului

(prin modificarea schemei de culori) şi a conţinutului (prin selectarea conţinutului dorit spre

afişare sau prin gestionarea unor spaţii private precum agendă electronică, director de fişiere,

cont de e-mail etc.) sunt absolut indispensabile pentru crearea unei astfel de ambianţe.

Oferirea unor modalităţi personalizate de prezentare a conţinutului în funcţie de

caracteristicile şi setările de pe calculatorul fiecărui utilizator ar contribui la o integrare mai

rapidă în spiritul cultivat de sit. Astfel, un acelaşi conţinut disponibil la o adresă Web poate fi

însoţit de mai multe forme de prezentare, la un moment dat fiind selectată automat cea mai

potrivită situaţiei curente:

11

• Domeniul Internet pe care este situat calculatorul client poate da indicaţii despre localizarea

geografică (.ro, .uk, .jp) sau despre apartenenţa la mediul educaţional, guvernamental,

comercial etc. (.edu, .gov, .com);

• Optarea de către un utilizator pentru o anumită limbă ar fi ideal de respectat şi în cadrul

sitului de e-learning vizibil lui;

• Adâncimea paletei de culori şi rezoluţia ecranului pe care parcurge situl un utilizator poate fi

un indiciu asupra schemei de design aplicată în cazul acestuia;

• Lăţimea de bandă de care dispune un utilizator pentru accesul la Internet poate indica chiar

optarea pentru un anumit conţinut grafic sau video, fiind foarte importantă încărcarea rapidă a

sitului;

• Activarea de către utilizator a opţiunilor de redare a explicaţiilor suplimetare – textuale sau

sonore – ce pot însoţi diversele obiecte multimedia trebuie deservită prin înglobarea de astfel

de comentarii auxiliare.

În acest mod, situl de e-learning poate oferi fiecărui utilzator o interfaţă personalizată

după caracteristicile detectate prin intermediul testelor asupra calculatorului client. Design-ul

poate avea asociate câteva metafore sau imagini aparţinând mediului familiar, iar conţinutul

poate oferi, în plus, câteva referiri comparative la sistemul educaţional predominant în spaţiul

cultural al utilizatorului.

Prima impresie pe care ar avea-o utilizatorul la vizitarea sitului de e-learning ar fi una

foarte pozitivă în cazul în care regăseşte un mediu familiar şi simte că interfaţa i se adresează

în mod personal.

Abordarea diversificată a studenţilor

Pentru stabilirea unei comunicări autentice este absolut necesară cunoaşterea reciprocă

şi conştientizarea existenţei unor preocupări şi concepţii comune. În cazul comunicării on-

line, fiecare utilizator îşi pune la dispoziţie un „profil personal”, însă adoptă de obicei tonul

general al discuţiei. Se poate întâmpla ca o persoană cu o educaţie academică tradiţională să

fie deranjată de stilul informal şi direct utilizat, de obicei, pe Web, şi, dimpotrivă, un

adolescent nonconformist să fie îngrozit de adoptarea unui stil excesiv de formal.

Propunem în continuare o soluţie de îmbunătăţire a comunicării în cadrul unui sit de e-

learning care are în vedere dezvoltarea unei ontologii menită să clasifice în mod dinamic

informaţiile despre utilizatorii sitului. Această ontologie urmează a fi prelucrată de un set de

agenţi Web, care au ca sarcină semnalarea unor afinităţi între utilizatori şi facilitarea găsirii

unui canal de comunicare între ei.

12

O ontologie oferă o bază de cunoştinţe comune referitoare la o anumită realitate,

incluzând conceptele fundamentale (categoriile), proprietăţile conceptelor, precum şi relaţiile

şi distincţiile între concepte.

La înscrierea unui utilizator în cadrul sitului de e-learning, i se poate cere configurarea

unui profil personal conform unor opţiuni pe care le-au luat în calcul proiectanţii sitului, în

vederea dezvoltării unei ontologii: vârsta, naţionalitatea, adresa actuală, profesia şi

specializările acumulate, domeniile actuale de interes şi perfecţionare, domeniile

preponderente ale lecturilor, experienţa de “internaut”, pasiunile personale.

Astfel, în cadrul ontologiei pot exista categoriile student şi instructor, fiecare având

proprietăţile segment de vârstă, naţionalitate, localizare geografică, experienţă Internet. De

asemenea, poate exista câte o categorie pentru fiecare domeniu de interes pentru sit:

informatică, literatură, economie, muzică etc, fiecare având sub-domenii specifice. Între un

student sau instructor şi un astfel de domeniu pot exista relaţii de tipul „lucrează în

domeniul...”, „are specializarea...”, „este interesat de...”, „are un curs de perfecţionare în...”,

„are lecturi frecvente în domeniul...”, „este pasionat de...”.

Desigur, în cadrul categoriei student vor fi încorporate şi date referitoare la situaţia

academică a studenţilor, însă noi am focalizat doar subcategoriile ce pot fi utilizate pentru a le

facilita acestora un bun nivel de comunicare în cadrul sitului.

În afară de solicitarea informaţiilor amintite mai sus, sistemul poate interacţionacu un

nou utilizator pentru configurarea unui profil personal cât mai elocvent şi atractiv.

Localizându-l geografic, sistemul poate structura – cu ajutorul unor agenţi Web – un material

multimedia de prezentare a zonei căreia îi aparţine utilizatorul.

Acesta ar trebui apoi să poată corecta şi completa prezentarea cu date textuale, grafice,

sonore şi video care să îi surprindă ambianţa zilnică (biroul de lucru, serviciul, hobby-urile).

Avându-i la dispoziţie profilul personal înglobat într-o prezentare multimedia, instructorului şi

colegilor lui le-ar fi clară aria culturală căreia îi aparţine şi, ca atare, modalităţile şi domeniile

dialogului.

După ce un student şi-a completat formularul de înscriere şi s-a autentificat cu numele

său de cont şi parola primită, sistemul îi poate oferi – în pagina sa personală – o secţiune

specială în care să-i fie semnalaţi toţi utilizatorii care au afinităţi de o natură sau alta cu el, fie

că sunt sau nu înscrişi la aceleaşi cursuri. În acest mod, acomodarea studentului şi sporirea

gradului său de interes pentru integrarea în sistemul de e-learning vor fi mult mai rapide.

Chiar după terminarea studiilor, se poate păstra contul unui cursant, oferindu-i-se în

continuare doar anumite facilităţi de comunicare cu prezenţii sau foştii studenţi.

13

În cadrul unei instituţii de învăţământ tradiţional, studenţii dintr-o anumită grupă au

relativ puţine oportunităţi de comunicare şi lucru în echipă cu cei dintr-o altă grupă, altă

specializare sau alt an de studiu. Într-un sistem de e-learning, gestionarea ontologiei amintite

mai sus va permite oferirea acestor facilităţi.

Numărul de studenţi ai unui sit de e-learning poate fi – cel puţin în anumite perioade –

extrem de mare (la Open University din Marea Britanie există uneori şi opt mii de studenţi

înscrişi la un singur curs). Este o şansă deosebită de valorificare a diversităţii culturale în

folosul studenţilor şi a calităţii actului educativ.

În primul rând, un sit de e-learning permite ca un student să nu fie arondat unei grupe

fixe de colegi, ci să fie integrat într-un colectiv diferit la fiecare curs urmat.

Utilizându-se şi datele – reţinute tot prin intermediul ontologiei amintite mai sus –

despre instructorii care predau un acelaşi curs, poate exista integrat un mecanism inteligent de

împărţire a studenţilor pe grupe: titularului de curs i se poate cere o ierarhizare elocventă a

criteriilor de grupare a studenţilor (identificate, de exemplu, cu subcategoriile enumerate mai

sus), iar după localizarea caracteristicilor predominante ale fiecărei grupe se pot desemna în

mod corespunzător instructorii.

Având o categorie relativ uniformă de cursanţi într-o grupă, fiecare instructor poate

reformula materialul de curs în limbajul propriu al acestora. Primind noile cunoştinţe în

limbajul propriu, utilizatorul le va asimila mai rapid, integrându-le în zestrea sa culturală. În

acest mod, creativitatea îi va fi stimulată, fiindu-i mult mai la îndemână efectuarea de corelaţii

şi extrapolări.

Este foarte important ca sistemul de e-learning să aibă implementat un mecanism de

dezvoltare dinamică a ontologiei descrise mai sus:

• în funcţie de particularităţile noilor studenţi, să poată fi definite noi categorii, care să fie

integrate corespunzător în ierarhia descrisă de ontologie;

• în funcţie de datele precizate de utilizatori, să poată fi asociate automat noi proprietăţi

categoriilor deja existente;

• să existe un sistem inteligent de semnalare şi de solicitare a precizării relaţiilor dintre

diversele categorii.

Fiecare grupă de studenţi din cadrul unui curs poate constitui o grupă particulară de

lucru, astfel încât toate facilităţile de comunicare on-line să fie disponibile în mod privat la

nivelul acesteia, şi doar câteva teme de dezbatere într-un forum general sau câteva lecţii

virtuale colective să fie stabilite de profesorul titular.

Oferind posibilitatea de dialog studenţilor cu o experienţă similară, profesorul îşi

uşurează semnificativ şi propria muncă. Supervizând activitatea fiecărei grupe, acesta îşi

14

poate da seama care grupe ar fi interesant şi util de antrenat în dezbateri, având viziuni

tangenţiale sau concurente. De asemenea, profesorul poate ajuta studenţii din fiecare grupă să

îşi sintetizeze concluziile şi ideile interesante, pentru a le prezenta într-o întâlnire colectivă

celorlalţi colegi. Eterogenitatea viziunilor conduce de obicei la noi idei şi dezbateri

interesante. Ni se pare foarte important ca un student să îşi sedimenteze întâi o viziune

proprie, conformă cu bagajul lui cultural (în cadrul lucrului la nivel de grupă), şi abia apoi să

fie confruntat cu stiluri şi viziuni diferite. În cazul inversiunii acestor paşi, fragilitatea

propriilor cunoştinţe i-ar putea crea inhibiţie şi un sentiment de înstrăinare.

Un lucru de care trebuie să mai aibă grijă, de obicei, profesorul este asigurarea faptului

că fiecare student cunoaşte şi foloseşte toate oportunităţile şi materialele puse la dispoziţie de

situl de e-learning. Pentru a-i uşura această sarcină, situl poate avea integrat un sistem de

asistenţă al fiecărui student astfel încât, de exemplu, acesta să fie atenţionat în cazul în care nu

utilizează anumite facilităţi oferite în cadrul unui curs ori „sare” peste câţiva paşi obligatorii

atunci când efectuează o acţiune. Acest sistem, eventual implementat prin intermediul unor

agenţi şi/sau servicii Web, va fi responsabil cu planificarea expedierii de notificări în funcţie

de context sau de specificul activităţii unui utilizator. Profesorului i-ar reveni doar sarcina de a

semnala sistemului modul de înlănţuire a unor acţiuni şi periodicitatea maximă a accesării

unor informaţii. De asemenea, sistemul de asistenţă va notifica automat fiecare utilizator

asupra noutăţilor apărute pe sit, atât în cadrul secţiunii private a unui curs, cât şi în secţiunile

generale.

Pentru a le extrapola studenţilor interesul dincolo de marginile unui curs, aceştia vor fi

antrenaţi în abordarea unor teme interdisciplinare, cu o anumită pondere în media finală de

absolvire. Astfel, la nivelul sitului vor exista mai multe propuneri de proiecte, la care să poată

adera studenţi de la diverse specializări. Pentru fiecare proiect vor fi precizate câteva

specializări şi abilităţi necesare, precum şi câteva sarcini obligatorii, sistemul semnalând

automat potenţialii studenţi potriviţi pentru a lucra în cadrul proiectului. Astfel, fiecare

student va fi semnalat automat în momentul când se lansează la nivel de instituţie apelul

pentru participarea într-un proiect pentru care datele personale îl recomandă.

În concluzie, un sit de e-learning trebuie să ofere un mediu de comunicare propice

unei categorii foarte eterogene de utilizatori. Pe parcursul articolului am enumerat câteva

modalităţi de creare a unei atmosfere familiare fiecărui utilizator, păstrânduse integritatea

sitului. A fost luat în consideraţie faptul că, atât la nivel imagistic, cât şi textual, pentru fiecare

utilizator trebuie adoptat un limbaj specific şi oferit cadrul de discuţii propice pentru

15

realizarea unei comunicări autentice. Ontologia propusă spre dezvoltare permite semnalarea

afinităţilor de interese şi preocupări ale utilizatorilor.

Clarificând cerinţele comunicării în cadrul unui sit de e-learning, vom avea în vedere

pe viitor discutarea unor modalităti efective de colaborare între diverse tipuri de specialişti

pentru implementarea acestor cerinţe.

16

CAPITOLUL II

PLATFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

Am ales pentru a realiza Platforma de I.D. a Universităţii „Valahia” din Târgovişte o

aplicaţie informatică, deja verificată şi de alte departamente de învăţământ la distanţă de la

alte universităţi din ţară şi din străinătate.

Moodle - “Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment” este un sistem

de management al cursurilor (Course Management System – CMS), un pachet software

realizat sa ajute profesorii sa creeze cursuri de calitate on-line si sa coordoneze rezultatele

celor ce invata/studentilor. Astfel de sisteme sunt uneori numite Learning Management

Systems (LMS) (Sisteme de coordonare/management a invatarii), Virtual Learning

Environments (VLE) (Medii de invatare virtuala) si Learning Content Management Systems

(LCMS) (Sisteme de management al continutului de invatare). Studentii au nevoie doar de un

browser (de exemplu Internet Explorer, Firefox, Opera) pentru a participa la un curs in

Moodle.

Moodle este un program Open Source, ceea ce inseamna ca poate fi descarcat gratis,

folosit, modificat si chiar sa-l distribuit (in termenii licentei generale publice GNU General

Public License). Moodle ruleaza fara modificari pe platforme Unix, Linux, Windows, Mac

OS X, Netware si orice alt system care suporta PHP, incluzand majoritatea furnizorilor de

web (cei de gazduiesc paginile web). Informatia este stocata intr-o singura baza de date;

MySQL si PostgreSQL sunt cele mai bine suportate, dar poate fi folosit si cu Oracle, Access,

Interbase, ODBC si altele.

Moodle are 50 de pachete de limbi, incluzand: araba, catalana, chineza (simpla si

traditionala), ceha, daneza, olandeza, engleza (britanica si americana), finlandeza, franceza

(Franta si Canada), germana, greaca, ungureste, indoneziana, italiana, japoneza, maori,

norvegiana, poloneza, portugheza (Portugalia si Brazilia), romana, rusa, slovaca, spaniola,

suedeza, thai si turca.

Modelul si dezvoltarea Moodle-ului este ghidata de o filozofie a invatarii speciala, un

mod de a gandi ce poate fi referit pe scurt ca "pedagogie sociala constructionista". Mai jos se

incearca explicarea in termini simpli a acestei fraze, prin prezentarea celor patru concepte din

spatele ei.

1. Constructivism

Acest punct de vedere sustine ca oamenii construiesc activ informatie/invatatura noua,

pe masura ce interactioneza cu mediul lor. Tot ceea ce se citeste, vede, aude, simte si atinge

17

este testat cu informatia pe care o are dinainte si daca este viabila in lumea mentala a

subiectului, poate forma cunostine noi pe care sa le asimileze. Cunoasterea este intarita daca

se poate folosi informatia intr-un mediu mai larg. Nu este doar un depozit de memorie ce

absoarbe pasiv informatia, nici nu se poate ca informatia sa fie transmisa doar prin a citi ceva

sau a asculta pe cineva. Aceasta nu inseamna ca nu se poate invata nimic citind o pagina web

sau urmarind un curs, este doar pentru a scoate in evidenta ca exista mai multa interpretare,

decat transferul informatiei de la un creier la altul.

2. Constructionism

Constructionismul sustine ca invatatul este in mod special de succes, cand se

construieste ceva din experienta altora. Acesta poate fi orice, de la o propozitie vorbita, sau un

mesaj pe internet, pana la lucruri mai complexe precum un tablou, o casa sau un pachet

software. De exemplu, se poate citi aceasta pagina de cateva ori si sa se uite pana maine – dar

daca ar trebui sa se incerce si sa se explice aceste idei cuiva, prin cuvintele personale sau sa se

produca o prezentare care sa explice aceste concepte, s-ar dezvolta o intelegere mai buna, ce

inseamna integrate in propriile idei. De aceea oamenii iau notite in timpul cursurilor, chiar

daca nu mai citesc poate aceste notite niciodata.

3. Constructivism social

Aceasta extinde ideile de mai sus intr-un grup social, construind lucruri unul pentru

celalalt, creand in colaborare o mica cultura de lucruri comune ce au inteles comun. Cand

cineva este absorbit in cadrul unei astfel de culturi, acest cineva invata mereu despre cum sa

fie parte a acestei culturi, la mai multe nivele. Un exemplu foarte simplu e un obiect precum o

cana. Obiectul poate folosit pentru mai multe lucruri, dar forma sa sugereaza cunostinta

despre a contine lichide. Un exemplu mai complex este un curs on-line – nu doar realizeza

‘forma’ utilitarelor, indicand anumite lucruri despre cum ar trebui sa mearga cursurile online,

dar activitatile si textele produse de grup ca un intreg modeleaza, felul in care fiecare

persoana se comporta in acest grup.

4. Impreuna/conectat si separate

Aceasta idee se uita mai profound in motivarile indivizilor in cadrul unei discutii.

Comportament separat este atunci cand cineva incearca sa ramana ‘obiectiv’ si ‘realist/la nivel

de fapte’, si tinde sa-si apere propriile idei, folosind logica pentru a gasi lipsurile in ideile

oponentului. Comportament impreuna (conectat) este o abordare mai empatica, care accepta

subiectivitatea, incercand sa asculte si sa puna intrebari in efortul de a intelege celalalt punct

de vedere.

Comportament constructiv este atunci cand persoana este sensibila la ambele abordari,

dar este capabila sa aleaga pe cea potrivita situatiei curente. In general, o cantitate sanatoasa

18

de comportament conectat in cadrul comunitatii de invatare este un stimulant foarte puternic

pentru a invata, nu numai pentru ca aduce oamenii mai aproape, dar promovand o reflectare si

o reexaminare mai profunda a credintelor/gandurilor existente. O data ce te gandesti la aceste

lucruri, te ajuta sa te concentrezi pe experiente care sunt cele mai bune pentru invatare – din

punctual de vedere a celui ce invata/studentului, decat doar a publica si a evalua informatia pe

care tu crezi ca ei ar trebui sa o stie. Poate sa ajute sa realizezi cum fiecare participant la curs

poate fi atat professor, cat si student. Munca ta ca ‘profesor’ poate sa se schimbe din a fi

‘sursa de cunostinte’, in a fi cel ce influenteaza si un rol model in clasa, conectandu-te cu

studentii intr-un mod personal, ce se adreseaza nevoilor lor de invatare, si moderand discutii

si activitati intr-un mod ce conduce colectiv studentii catre scopurile de invatare a clasei.

Evident, Moodle nu forteaza acest stil de comportament, dar este ceea ce sprijina cel

mai bine. In viitor, pe masura ce infrastructure tehnica a Moodle-ului se stabilizeaza, noi

imbunatatiri ale suportului pedagogic vor fi directia majora de dezvoltare a lui Moodle.

Exista trei tipuri de utilizatori, in cadrul platformei:

- administrator (drepturi depline);

- profesor (drepturi didactice);

- student (anumite tipuri de drepturi).

Fiecare dintre cei enumerati mai sus, trebuie sa tina cont de acele drepturi alocate lor

si sa respecte ceea ce le revine, de drept.

În cadrul cursului practic se vor urmari etapele care urmează:

1. Modul de aplicare in cadrul platformei de invatamant la distanta. Logare prin

nume de cont si parola. Securitatea sistemului;

2. Stabilirea cursurilor care revin fiecarui profesor si postarea acestora la

specializarea, anul de studii, respectiv semestrul prestabilit prin planul de

invatamant;

3. Conferirea titlului profesorului, a tutorelui, corespunzatori cursului prestabilit;

4. Atasarea de obiective, specifice cursului, pentru ca studentul, si nu numai, sa poata

obtine date rapide despre ceea ce va contine cursul;

5. Stabilirea unui calendar al predarii cursului, care se poate intinde pe anumite

saptamani dintr-un calendar oferit de catre platforma. In amanunt, se va puncta

saptamana, ora de desfasurare a activitatii;

6. Modul de up-load si down-load a cursurilor in cadrul sau de pe platforma de

invatamnat la distanta a DIDFC;

19

7. Stabilirea unui calendar al examenelor/colocviilor corespunzatoare cursurilor, care

se poate intinde pe anumite saptamani dintr-un calendar oferit de catre platforma.

In amanunt, se va puncta saptamana, ora de desfasurare a examinarii;

8. Stabilirea unui calendar al reexaminarilor corespunzatoare cursurilor, care se poate

intinde pe anumite saptamani dintr-un calendar oferit de catre platforma. In

amanunt, se va puncta saptamana, ora de desfasurare a examinarii;

9. Activarea forumurilor de discutii desfasurate intre studenti si cadre didcatice

(profesori, tutori etc.)

10. Stabilirea de discutii utilizand si posta electronica;

11. Anularea unei activitati care a fost programata in prealabil;

12. Modul de aderare/retragere din cadrul platormei;

13. Modul de logare/delogare din cadrul platformei;

14. Stabilirea diferitelor configurari posibile din partea cadrelor didcatice pentru a

realiza o platforma operationala;

15. Realizarea importurilor/exporturilor de informatii;

16. Aderarea la grupuri de discutii in cadrul platformei DIDFC;

17. Citirea rapoartelor de catre profesorii implicati in procesul de invatamant;

18. Construirea grilelor de examinare pentru studentii care au aderat la un anumit curs;

19. Stabilirea listelor cu note pentru studentii examinati;

20. Observatii, discutii pe tema de instruire.

Comunicarea la nivelul Platformei pentru învăţământ electronic presupune

interacţiunea dintre grupurile de utilizatori la:

• nivel individual, personalizat;

• nivel de grup, formaţii de studiu,

şi poate avea un character:

• aleator;

• periodic;

• programat,

fiind rezultatul unor

• consecinţe procedurale;

• iniţiative personale

şi în mod firesc urmăreşte un obiectiv.

Orice alt tip de comunicare realizată în afara spaţiului virtual oferit de platforma

electronică este rezultatul iniţiativei personale a celor implicaţi sub deplina lor responsabilite

şi nu poate constitui parte integrantă a platformei pentru învăţământ la distanţă dar poate oferi

20

valenţe suplimentare benefice procesului de învăţământ. Astfel de colaborări pot fi organizate

la iniţiativa personală a participanţilor sau programate şi se pot materializa prin:

• Întâliniri ”face to face”;

• Convorbiri telefonice:

• Comunicare sincronă sau asincronă în mediul Internet utilizînd produse software

specializate, respectiv servicii de mail, programe de chat (text, audio sau video), schimburi de

materiale prin ftp etc.

PREZENTARE PLATFORMĂ

Aplicaţia Moodle, a fost implementată începând cu anul universitar 2008/2009 de

către un colectiv de proiectare şi dezvoltare programe din cadrul Catedrei de Automatică şi

Informatică.

Aplicaţia Moodle asigură într-o manieră unitară următoarele funcţii:

• asitarea procesului de învăţământ la nivel organizatoric şi decizional;

• asitarea procesului de învăţământ la nivelul studenţilor;

• asitarea procesului de învăţământ la nivelul activităţilor didactice.

În acest mod, aplicaţia Moodle este o platformă electronică educaţională, fiind un

produs de tip sistem e-Learning.

Implementarea platformei de învăţământ electronic. Exploatarea curentă

Aplicaţia Moodle reprezintă o platformă electronică pentru asistarea învăţământului la

distanţă şi a fost proiectată având în vedere particularităţile acestei forme de învăţământ,

particularităţi ce se referă la:

• tipurile de activităţi didactice;

• contactul spaţio temporar dintre cadre didactice şi studenţi;

• contactul spaţio temporar dintre sistemul administrativ şi studenţi.

Responsabilitatea implementării şi utilizării curente a aplicaţie revine următoarelor

grupe:

• grupul Administratorului platformei;

• secretariatelor facultăţilor;

• directorilor de specializare;

• cadrelor didactice participante;

• studenţilor.

Modul în care un grup de utilizatori îşi îndeplineşte atribuţiile poate influenţa

capacitatea celorlalte grupuri de a realiza propriile sarcini. Orice incident în realizarea unei

21

proceduri afectează funcţionarea platformei de învăţământ electronic la nivelul specializării la

care acesta s-a produs.

Beneficiarii direcţi ai platformei sunt studenţii în baza contractului de şcolarizare

încheiat cu universitatea.

Obiectivul general. Aplicaţia, cu caracter interactiv, are ca obiectiv general asigurarea

suportului logic (software), în plan procedural şi funcţional, a activităţilor desfăşurate de o

instituţie organizatoare a unei activităţi didactice, utilizând proceduri de lucru într-un mediu

virtual (reţele de calculatoare conectate la Internet).

Procesul educaţional sprijinit de către platformă se referă la un ciclu complet de studii

într-o structură curriculară autorizată distribuită pe domenii de licenţă şi organizată pe

formaţii de studiu.

Conceptul formaţie de studiu sau clasă implică repartizarea studenţilor într-o structură

distribuită pe mai multe niveluri, corespunzătoare activităţii de formare, respectiv:

În acest context, un domeniu de licenţă poate fi constituit din una sau mai multe

specializări, fiecare specializare poate fi reprezentată prin una sau mai multe serii, iar studenţii

din fiecare serie pot fi repartizaţi în grupe şi semigrupe. Un grup de lucru este definit de

totalitate studenţilor aflaţi în asistenţa tutorială a unui cadru didactic şi se subordonează unei

serii.

Platforma de învăţământ electronic are o structură unitară din punct de vedere

conceptual şi are implementate proceduri specifice care asigură realizarea în plan virtual de

activităţi administrative şi didactice, producând în mulţimea celor care interacţionează cu

aplicaţia următoarele grupuri de utilizatori:

• secretariat pentru activităţi administrative cu studenţii;

• director specializare pentru organizarea procesului de învăţământ;

• cadre didactice pentru susţinerea procesului de învăţământ;

22

• studenţi, beneficiari direcţi ai activităţilor desfăşurate de celelalte grupe de

utilizatori

• administratorul bazei de date pentru asigurarea cadrului optim de funcţionare a

platformei.

Un utilizator este o persoană fizică sau un grup de persoane fizice recunoscut de

aplicaţie în baza unui nume de utilizator şi a unei parole de acces. Accesarea aplicaţiei de

către un utilizator conduce la validarea informaţiilor personale ale acestuia şi la activarea

paginii personalizate a grupului de utilizatori din care acesta face parte.

Condiţii privind implementarea platformei de învăţământ electronic

Funcţionarea coerentă a aplicaţiei necesită instalarea pe un server a următoarelor

componente (în versiuni cât mai avansate):

• un sistem de operare Windows;

• sistemul de baze date MySQL;

• mediul PHP cu aplicaţii suport;

Platforma electronică de învăţământ la distanţă Moodle.

Utilizatorii platformei vor dispune de staţii PC prevăzute cu un sistem de operare, de

preferinţă Windows împreună cu:

• Adobe Acrobat Reader;

• Un browser (Internet explorer, Opera etc);

• O aplicaţie de e-mail;

• Windows Media Player sau un alt player video compatibil.

Implementarea aplicaţiei presupune:

• crearea şi popularea bazelor de date;

• instalarea aplicaţiei constituită din produse program.

Din punct de vedere informaţional, popularea bazelor de date necesită informaţii

pertinente şi complete cu referire la:

• structura organizaţională a instituţiei;

• planurile de învăţământ;

• formaţiile de studiu;

• cadrele didactice, date personale specifice activităţii;

• studenţi, date personale specifice instituţiei.

Implementarea aplicaţiei din punct de vedere al suportului software se realizează la

nivelul întregii universităţi prin definirea bazelor de date dar activarea procedurilor pentru

popularea platformei cu informaţii este în responsabilitatea grupelor de utilizatori desemnaţi

23

pentru fiecare specializare. Ca atare, pot exista diferenţe în gradul de umplere a platformei cu

informaţii specifice fiecărei specializări.

Implementarea platformei de învăţământ electronic presupune o activitate ciclică

(repetabilă în fiecare an universitar) şi constă în:

• actualizarea bazelor de date referitoare la universitate;

• actualizarea bazelor de date specifice fiecărui domeniu de licenţă;

• actualizare şi completarea ofertei de materiale didactice;

• actualizarea şi completarea ofertei de teste de autoevaluare;

• actualizarea în timp util, la zi, a informaţiilor rapid perisabile în vederea asigurării

coerenţei şi corectitudinii datelor oferite;

• preluarea periodică a feedback-ului studenţilor asupra calităţii serviciilor

educaţionale.

Exploatarea curentă a platformei presupune activarea procedurilor specifice într-un flux

prestabilit, pentru fiecare specializare, respectiv:

• utilizarea procedurilor pentru înscrierea candidaţilor şi selecţia studenţilor;

• utilizarea procedurilor pentru organizarea procesului de învăţământ;

• utilizarea procedurilor pentru susţinerea procesului de învăţământ.

În consecinţă, se poate discuta de stadiul implementării aplicaţiei în două plane diferite,

respectiv:

• stadiul implementării platformei relativ la acoperirea cu proceduri a necesităţilor

sistemului real, numit în continuare stadiul dezvoltării platformei;

• stadiul implementării platformei existente cu informaţii, numit în continuare gradul de

acoperire cu date.

Organizaţional, se consideră necesară existenţa unui colectiv alcătuit din persoane

competente care să sprijine exploatarea curentă a aplicaţiei. Acest colectiv va dispune de

următoarele categorii de personal cu următoarele competenţe:

• administrator reţea Internet la nivelul instituţiei (Centru de Comunicaţii) – LINUX,

SQL etc.

• administrator baze de date (poate fi şeful de colectiv)

• operatori calculator – în funcţie de numărul de specializări

Stadiul dezvoltării platformei (funcţionalitatea produsului software)

Până în prezent, platforma de învăţământ electronic dispune de proceduri specifice

fiecărui grup de utilizator, după cum urmează:

24

- secretariatul specializării dispune de proceduri pentru:

• înscrierea candidaţilor pentru admitere şi înmatricularea studenţilor admişi;

• promovarea studenţilor;

• repartizarea studenţilor în formaţii de studiu;

• evidenţierea rezultatelor obţinute de studenţi în procesul de învăţământ;

• planificarea activităţilor didactice;

• corespondenţa electronică.

- directorul de specializare are în atribuţii activarea componentelor pentru:

• gestionarea datelor privind cadrele didactice;

• planurile de învăţământ;

• repartizarea activităţilor didactice;

• admiterea studenţilor şi definirea formaţiilor de studiu;

• repartizarea tutorilor;

• analizarea feedback-ului studenţilor vizavi de calitatea procesului didactic;

• corespondenţa electronică.

- cadrele didactice (titulari de disciplină, cadre didactice evaluatori disciplină, tutori) au la

dispoziţie proceduri relative la:

• asigurarea documentaţiei;

• introducerea de teste de autoevaluare;

• activităţi virtuale sincrone şi asincrone;

• analizarea feedback-ului studenţilor vizavi de calitatea procesului didactic;

• corespondenţa electronică.

- studenţii pot activa proceduri pentru:

• situaţia îndeplinirii obligaţiilor financiare;

• calendarul activităţilor didactice;

• consultarea materialelor didactice;

• rezolvarea testelor de autoevaluare;

• activităţi virtuale sincrone şi asincrone;

• completarea de formulare nepersonalizate privind calitatea procesului didactic;

• completarea de formulare nepersonalizate privind calitatea şi funcţionalitatea

componentelor universităţii virtuale;

• corespondenţa electronică.

Sunt în curs de realizare produse program care extind abilităţile platformei îndeosebi

în domeniul susţinerii activităţilor didactice, respectiv:

- realizarea de videoconferinţe;

25

- extinderea procedurile de monitorizare şi evaluare a rezultatelor proceselor educaţionale

disponibile pe platforma de învăţământ electronic.

Informaţiile situate la nivelul universităţii ce sunt necesare funcţionării platformei au

un grad mai mare de stabilitate.

Structura de date. Informaţiile vehiculate de aplicaţie sunt stocate în baze de date

relaţionale şi se referă la:

• structura organizaţională a instituţiei (facultăţi, specializări);

• plan de învăţământ asociat fiecărei specializări;

• formaţii de studiu;

• cadre didactice;

• studenţi.

Bazele de date conţin informaţii pentru toţi studenţii gestionaţi de către Departamentul

pentru Învăţământ la Distanţă, indiferent dacă aceştia sunt sau nu înscrişi ca utilizatori ai

universităţii virtuale.

Proceduri. Aplicaţia conţine proceduri automate interactive pentru:

• activităţi administrative (administrarea datelor personale ale utilizatorilor);

• organizarea procesului de învăţământ. Aplicaţii la dispoziţia:

o secretariatelor de specializare;

o directorilor de specializare.

o susţinerea procesului de învăţământ (E-learning). Aplicaţii la dispoziţia:

o cadrelor didactice;

o studenţilor.

• informare şi control.

Descrierea procedurilor de evaluare internă a platformei de învăţământ electronic

Până în prezent, platforma de învăţământ electronic dispune de proceduri specifice

fiecărui grup de utilizator, după cum urmează:

- secretariatul specializării dispune de proceduri pentru:

• promovarea studenţilor;

• repartizarea studenţilor în formaţii de studiu;

• evidenţierea rezultatelor obţinute de studenţi în procesul de învăţământ;

• planificarea activităţilor didactice;

• corespondenţa electronică.

- directorul de specializare are în atribuţii activarea componentelor pentru:

26

• gestionarea datelor privind cadrele didactice;

• planurile de învăţământ;

• repartizarea activităţilor didactice;

• repartizarea tutorilor;

• analizarea feedback-ului studenţilor vizavi de calitatea procesului didactic;

• corespondenţa electronică.

- cadrele didactice (titulari de disciplină, cadre didactice evaluatori disciplină, tutori) au la

dispoziţie proceduri relative la:

• asigurarea documentaţiei;

• introducerea de teste de autoevaluare;

• activităţi virtuale sincrone şi asincrone;

• analizarea feedback-ului studenţilor vizavi de calitatea procesului didactic;

• corespondenţa electronică.

- studenţii pot activa proceduri pentru:

• calendarul activităţilor didactice;

• consultatrea materialelor didactice;

• rezolvarea testelor de autoevaluare;

• activităţi virtuale sincrone şi asincrone;

• completarea de formulare nepersonalizate privind calitatea procesului didactic;

• completarea de formulare nepersonalizate privind calitatea şi funcţionalitatea

componentelor universităţii virtuale;

• corespondenţa electronică.

Platforma de învăţământ electronic are implementate proceduri interne pentru

colectarea unor date statistice privind utilizarea acesteia de către fiecare utilizator, permiţând

în acest mod analizarea atât la nivel individual dar şi de grup a calităţii prestaţiei persoanelor

implicate în procesul de învăţământ. Aceste date sunt de ordin cantitativ şi se referă la

- numărul total de studenţi;

- numărul de utilizatori activi (studenţi şi cadre didactice);

- numărul de accesări pentru fiecare utilizator activ;

- numărul total de accesări.

Aceste informaţii sunt considerate separat pe fiecare grupă de utilizatori şi prelucrate

utilizând un model care să producă concluzii în planul evaluării calitative a procesului

educaţionale implementate pe platforma de învăţământ electronic.

27

Lista materialelor de studiu implementate pe platforma de învăţământ electronic

Materialele de studiu implementate pe platforma ID sunt postate după o prelucrare

prealabilă pentru a fi convertite in format pdf şi eventual structurate pe capitole. Testele de

autoevaluare pot fi introduse on line, caz în care enunţurile nu pot conţine formule sau alte

obiecte, fie pregătite off-line prin editoare specializate şi transferate prin proceduri on line pe

platformă. Testele pot fi de tip grilă cu unul sau mai multe răspunsuri corecte sau teste cu

formularea liberă unui raspuns relativ scurt.

Servicii oferite studenţilor

Platformele de Învăţământ care asigură oferta educaţională în format electronic trebuie

să dispună de facilităţi de integrare a serviciilor în utilizarea mediului de studiu. Cerinţele

minimale sunt următoarele:

• procedurile de înscriere şi selectare a studenţilor să fie implementate şi funcţionale;

• să asigure comunicarea, sincronă şi asincronă, dintre studenţi, profesori / tutori şi personalul

tehnico-administrativ;

• să aibă implementate instrumente specifice pentru înregistrarea, monitorizarea şi arhivarea

în condiţii de securitate a tuturor costurilor aferente serviciilor oferite studenţilor;

• să ofere soluţii tehnologice capabile să asigure asistenţa – on-line şi off-line - individuală şi /

sau în grup a studenţilor;

• să dispună de programe specializate, atât pentru colectarea datelor statistice despre studenţi,

cât şi utilizarea acestora în vederea îmbunătăţirii serviciilor oferite;

• să asigure, utilizatorilor avizaţi din sistem, informaţii privind apelarea şi utilizarea serviciilor

educaţionale disponibile;

• să asigure facilităţi de: help on-line, harta mediului de învăţare, structura paginii web pe care

este implementat suportul de curs sau tutorial, modul de utilizare a pictogramelor etc.;

• să asigure accesibilitatea diferitelor resurse de studiu şi de comunicaţii: baze de date on-line,

ştiri, corespondenţă, discuţii în grup, sincrone si asincrone, seminarii virtuale, biblioteca

virtuală;

• să ofere mijloace specifice de evaluare şi autoevaluare on-line şi/sau off-line a cunostinţelor

dobândite de către studenţi;

• să dispună de facilităţi de colectare periodică a feedback-ului studenţilor asupra serviciilor

educaţionale oferite acestora;

28

• să pună la dispoziţia studenţilor informaţii detaliate, în format electronic, referitoare la

activităţile desfăşurate, sau ce urmează să se desfăşoare în cadrul fiecărui curs. Informaţiile

vor cuprinde şi date suficiente referitoare la cerinţele tehnice de acces la platformă, modul de

organizare a informaţiei şi la modalităţile de evaluare a cunostinţelor.

Pentru o bună funcţionare trebuie să fie implementate măsuri de monitorizare şi

intervenţie în cazul apariţiei unor probleme tehnice similare repetate. Personalul implicat în

utilizarea platformei trebuie să dispună de pregătire corespunzătoare pentru a asigura servicii

de calitate studenţilor.

Platforma de învăţământ e-learning care asigură oferta educaţională în format

electronic dispune de facilităţi de integrare a serviciilor în utilizarea mediului de studiu. În

baza unor cerinţe minimale, cele două mari segmente ale acesteia sunt utilizate sau urmează a

fi utilizate ca instrumente de lucru ce folosesc în mod exclusive mediul electronic.

Studenţii sunt beneficiarii direcţi ai activităţilor desfăşurate de celelalte grupuri de

utilizatori. Toţi studenţii pot accesa proceduri pentru:

• activarea contului de utilizator al universităţii virtuale;

• vizualizarea de informaţii privind situaţia şcolară;

• vizualizarea de informaţii privind obligaţiile financiare;

• vizualizarea calendarului activităţilor didactice.

Studenţii care s-au înregistrat ca utilizatori ai platformei electronice au opţiunea

de a utiliza, în folosul pregătirii proprii, proceduri pentru:

• consultarea materialelor didactice în format electronic;

• rezolvarea testelor de autoevaluare;

• participarea la activităţi virtuale sincrone (chat, videoconferinţe);

• utilizarea activităţilor didactice asincrone (forum de discuţii, materiale video

înregistrate);

• completarea de chestionare privind calitatea procesului de învăţământ;

• completarea de chestionare privind funcţionalitate serviciilor oferite de universitatea

virtuală;

• corespondenţa electronică.

Studentul logat poate vedea întotdeauna care sunt cursurile la care a subscris.

29

Totodată, dacă intră pe un anumit curs va vedea calendarul cu lecţii, cursuri, teme,

examene etc.

Atât profesorul, cât şi studenţii pot alege opţiunea de a vedea care este lista cu

asistenţa pentru un anumit curs.

30

Orice alt tip de comunicare realizată în afara spaţiului virtual oferit de platforma

electronică este rezultatul iniţiativei personale a celor implicaţi sub deplina lor

responsabilitate şi nu poate constitui parte integrantă a platformei pentru învăţământ la

distanţă dar poate oferi valenţe suplimentare benefice procesului de învăţământ. Astfel de

colaborări pot fi organizate la iniţiativa personală a participanţilor sau programate şi se pot

materializa prin:

• Întâlniri ”face-to-face”;

• Convorbiri telefonice;

• Comunicare sincronă sau asincronă în mediul Internet utilizând produse software

specializate, respectiv servicii de mail, programe de chat (text, audio sau video),

schimburi de materiale prin ftp etc.

MECANISME DE COORDONARE, ANALIZĂ ŞI ACTUALIZARE

Biroul Informatică al Departamentului pentru Învăţământ la Distanţă coordonează şi

urmăreşte activitatea desfăşurată de celelalte categorii de utilizatori în scopul realizării

următoarelor obiective:

- funcţionarea continuă a platformei;

- recuperarea deficienţelor ce apar la nivelul unui utilizator;

- asigurarea funcţionării modulelor cu informaţiile necesare;

- respectarea fluxului procedural;

31

- atenţionarea factorilor de decizie asupra gradului de realizare a funcţionalităţii

platformei.

Realizarea acestor obiective se produs gradual începând cu anul de implementare al

produsului prin

- instruirea personalului implicat;

- realizarea în comun a procedurilor;

- familiarizarea factorilor de decizie cu problematica aplicaţiei prin demonstraţii şi

materiale supuse dezbaterii în şedinţele Consiliului departamentului;

- dezvoltarea continuă a aplicaţiei.

Trebuie să există de asemenea un cadru organizaţional la nivelul fiecărei facultăţi prin

care sunt coordonate şi analizate activităţile secretariatelor, directorilor de specializare,

cadrelor didactice şi tutorilor vizavi de obligaţiile ce revin fiecărei categorii în exploatarea

curentă a platformei şi problematica generată la acest nivel constituie o sursă importantă în

procesul de actualizare al platformei.

Desigur, o pondere importantă în stabilirea direcţiilor de dezvoltare a platformei

precum şi în stabilirea modulelor ce necesită activităţi de actualizare îl constituie analiza feed

back-ului studenţilor privind calitatea funcţională a platformei. Informaţiile ce fac obiectul

acestei analize sunt pentru moment cuprinse în chestionarul următor aflat în pagina

studentului

În următoarele figuri se exemplifică un caz concret de funcţionare a platformei e-

learning.

32

În figurile de mai sus se exemplifică modul de descărcare a cursurilor de pe platforma

electronică. Fiecare student are posibilitatea, ca, odată logat, să-şi transfere local cursul

profesorului care îi predă o anumită disciplină.

Fixarea calendarului disciplinei pentru un profesor titular de disciplină se face

conform figurii de mai jos.

33

Modulul de secretariat permite:

• implementarea instrumentelor specifice pentru înregistrarea, monitorizarea şi arhivarea în

condiţii de securitate a datelor specifice activităţilor de secretariat (calendarul de activităţi,

programarea examenelor şi colocviilor, situaţia taxelor de studii, situaţia şcolară a studentului,

situaţia distribuirii cursurilor tipărite etc.);

• colectarea datelor statistice despre studenţi, cât şi utilizarea acestora în vederea îmbunătăţirii

serviciilor oferite;

Modulul interactiv WEB permite:

• eficientizarea comunicării dintre studenţi şi tutori, compensând astfel lipsa de contact faţă în

faţă;

• accesul studenţilor la cursurile din programa de studiu, editate în format electronic;

• accesul studenţilor la biblioteca virtuală a universităţii;

• vizualizarea situaţiei şcolare individuale şi a achitării taxelor de studii ale studentului pe

bază de utilizator şi parolă;

Resurse de învăţământ specifice

Implementarea acestei platforme software e-learning poate dezvolta resursele de

învăţământ specifice. Acesta trebuie să permită:

• personalului implicat în dezvoltarea, implementarea şi utilizarea cursurilor să dispună de

ghiduri specifice privind dezvoltarea cursurilor în format electronic şi utilizarea platformei pe

care acestea sunt implementate;

• să dispună de instrumente specifice pentru dezvoltarea şi implementarea cursurilor în format

multimedia, accesibile prin Internet;

În afara acestui program exista deja pe site-ul universităţii o serie de cursuri la adresa:

http://didfc.valahia.ro (pagini ce necesita autentificare pe baza de nume utilizator şi parola).

Platforma de Învăţământ Electronic include proceduri şi instrumente specifice care

facilitează studiul individual în ritm propriu, cu mijloace diversificate de studiu, uşor

accesibile. Pentru aceasta este necesar ca:

• personalul didactic implicat în dezvoltarea, implementarea şi utilizarea cursurilor pe

platforma de învăţământ electronic să dispună de ghiduri specifice privind dezvoltarea

cursurilor în format electronic şi utilizarea platformei pe care acestea sunt implementate;

• să fie implementate proceduri pentru testarea pe platformă a unor cursuri noi;

34

• să fie implementate proceduri privind actualizarea cursurilor şi suportului educaţional al

acestora;

• platforma va dispune de instrumente specifice pentru dezvoltarea şi implementarea

cursurilor în format multimedia, accesibile prin Internet;

Servicii oferite personalului didactic

Platforma de Învăţământ Electronic este promovată şi gestionată de către

Departamentele ID din instituţia respectivă, care îşi asumă responsabilitatea asigurării

pregătirii personalului didactic implicat în utilizarea acesteia. Departamentele ID asigură:

• ghiduri, materiale specifice de instruire a personalului didactic în tehnologiile

implementate pe platforma de învăţământ electronică, precum şi, acolo unde este cazul,

pregătire specializată în utilizarea acestor tehnologii;

• instruire în utilizarea instrumentelor specifice dezvoltării cursurilor în format

multimedia sau pe pagini web;

• evaluarea periodică, de către studenţi, a performanţelor personalului didactic şi

valorificarea rezultatelor acestor evaluări.

Platforma e-learning este promovată şi gestionată de către Departamentul ID al

universităţii, care îşi asumă responsabilitatea asigurării pregătirii personalului implicat în

utilizarea acesteia, asigurând ghiduri, materiale specifice de instruire a personalului didactic în

tehnologiile implementate pe platforma de învăţământ electronică, instruire în utilizarea

instrumentelor specifice dezvoltării cursurilor în format multimedia sau pe pagini web,

evaluarea periodică, de către studenţi, a performanţelor personalului didactic şi valorificarea

rezultatelor acestor evaluări, punând la dispoziţia studenţilor informaţii detaliate în format

electronic, referitoare la activităţile desfăşurate sau ce urmează să se desfăşoare în cadrul

fiecărui curs.

Accesibilitatea la serviciile oferite de platforma de învaţământ electronic

Platforma de Învăţământ Electronic trebuie să fie implementată pe o infrastructură de

comunicaţii care să permită accesul stabil şi simultan a unui număr mare de utilizatori şi care

să gestioneze corect diverse formate electronice ale resurselor de învăţământ. Se va prezenta

documentat că:

• platforma permite tehnic accesul simultan al unui număr mare de utilizatori;

• reţeaua folosită de către instituţia de învăţământ superior permite accesul la platformă a

tuturor utilizatorilor înregistraţi, indiferent de locul de solicitare a accesului;

35

• platforma permite accesul simultan al unor utilizatori care folosesc diferite tipuri de

conectare (modem, protocoale diverse etc.);

• instituţia de învăţământ dispune de o strategie pentru întreţinerea şi actualizarea

echipamentelor hardware şi a produselor software specifice platformei de învăţământ

electronic.

Managementul calităţii serviciilor oferite de platformă

Instituţia de învătământ dispune şi aplică proceduri de monitorizare şi evaluare a

rezultatelor proceselor educaţionale implementate pe platforma de învăţământ electronic.

Instituţia de învătământ promovează un set de standarde de calitate pentru evaluarea

periodică a serviciilor de învăţământ, de sprijin al studenţilor şi a cursurilor oferite pe

platforma de învăţământ electronic.

36

PREZENTAREA NIVELULUI LA CARE PLATFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ELECTRONIC ESTE IMPLEMENTATĂ: DEPARTAMENT, FACULTATE,

UNIVERSITATE, REŢEA DE UNIVERSITĂŢI. PREZENTAREA STADIULUI

IMPLEMENTĂRII

Au fost elaborate 2 tipuri de materiale pentru instruirea utilizatorilor platformei de

învăţământ electronic, respectiv:

1. Asistenţa on line pentru utilizatorii autorizaţi;

2. Ghiduri.

1. Asistenţa on line pentru utilizatorii autorizaţi

Platforma de învăţământ electronic a fost concepută astfel încât orice grup de utilizator

este asistat pe tot parcursul interacţiunii sale cu procedurile specifice, adică în toate ecranele

deschise de aplicaţie există indicaţii privind modul de lucru. Asistenţa oferită în acest cadru

este specifică fiecărui grup de utilizatori şi este direcţionată spre activitatea pe care utilizatorul

o întreprinde.

2. Ghiduri

Utilizatorii autorizaţi ai platformei de învăţământ electronic pot vizualiza şi tipări

ghiduri specifice următoarelor grupe de utilizatori:

- ghidul studentului pentru utilizarea universităţii virtuale;

- ghidul cadrului didactic pentru utilizarea universităţii virtuale;

- ghidul directorului de specializare pentru utilizarea universităţii virtuale;

- ghidul secretariatului de specializare pentru utilizarea universităţii virtuale.

Fiecare utilizatori are acces doar la ghidul de utilizare specific grupei din care acesta

face parte.

Fiecare ghid conţine următoarele părţi:

- prezentarea generală a platformei;

- prezentarea activităţilor specifice grupului vizat;

- adrese de contact.

Platforma de învăţământ electronic a fost implementată în cadrul universităţii

începând cu anul universitar 2008-2009.

37

Cele patru facultăţi din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte, care au

implementat platforma sunt ce le care au deja, pe lângă învăţământul de zi şi învăţământ la

distanţă: Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice,

Facultatea de Ingineria Mediului şi Biotehnologii. Toate specializările din cadrul acestor

facultăţi şi-au introdus disciplinele, precum şi cadrele didactice care predau materii în cadrul

D.I.D.F.C. în proporţie de 100%.

Studenţii au subscris şi ei în proporţie de 80% în cadrul platformei, urmând ca odată

cu noul an univeristar, procentul să crească, spre 100%. Cadrele didactice, tutorii, secretariatul

şi conducerea D.I.F.C. va urmări ca orice student I.D. să deţină informaţiile necesare logării în

cadrul platformei, astfel încât procentul sus-amintit să tindă la 100%.

38

DESCRIEREA PLATFORMEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ELECTRONIC

INSTRUIRE PRIVIND MODUL DE FOLOSIRE

AL PLATFORMEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ELECTRONIC

Descrierea serviciilor oferite cadrelor didactice în cadrului platformei de

învăţământ electronic

A. Pentru postarea pe platformă a unui curs.

1. Primul pas, este evident, crearea unui cont, folosind un user (ce am convenit că va fi

numele şi prenumele dvs. scris cu litere mici – cele deja create nu le vom mai schimba) şi o

parolă, la liberă alegere. Pentru crearea contului este nevoie în prealabil de existenţa unei

adrese de mail proprii. Crearea contului se face fie accesând site-ul D.I.D.F.C. la adresa

http://didfc.valahia.ro/ , unde pe prima pagină de HOME, vă apare un link pentru platforma

electronică, fie accesând direct platforma electronică la adresa de site www.id.valahia.ro .

2. După deschiderea contului, vom observa că în drepul numelui nostru şi pe contul

nostru ne apar postate denumirea cursurilor pe care le ţinem în acest moment, conform

ştatului de funcţiuni de la I.D.

- dăm clik pe un curs anume

- pe noua pagină, ce ne apare, dăm clik pe activeză editarea (stânga mai sus).

- pe noua pagină, clik add resourse, ne apar mai multe opţini şi alegem link to a file .....

- pe noua pagină, ne apare un câmp cu nume, unde completăm denumirea cursului,

conform planului de învăţământ (de exemplu, Informatică juridică, Economie politică, Drept

civil, etc... – vă rugăm folosiţi acest model, şi nu altul pentru a crea o unitate estetică a

platformei).

- tot pe aceeaşi pagină, ne mai apare un câmp mai mare, denumit rezumat, unde vom

adăuga obiectivele cursului, în câteva rânduri. Vă rugăm folosiţi pentru aceasta caracterele de

Times New Roman, 2(10), cu litere mari doar la începutul cuvântului şi fără spaţii între

rânduri.

- pe aceeaşi pagină, pentru încărcarea cursului, dăm clik pe choose or upload a file.

- apoi clik pe încarcă un fişier – browse (ne apare o fereastră care ne va duce la locul

de unde vom lua cursul pentru a-l posta pe platformă, care poate fi, un stick, un cd, o dischetă

sau un folder din calculator unde avem salvat acel curs). Încărcăm cursul.

39

- dăm save and return to course, fără a mai completa alte câmpuri ale paginii

respective.

Prin aceşti paşi, ne-am asigurat punerea pe platformă a cursului nostru. Vă

recomandăm ca postarea cursului pe platformă să îl faceţi în format pdf, pentru a evita furtul

intelectual al acestuia.

40

B. Completarea pe platformă a calendarului disciplinei.

- după ce ne-am deschis contul nostru persoanl creat pe platformă, dăm clik pe un

anumit curs pentru a stabili pentru acesta calendarul întâlnirilor tutoriale cu studenţii.

- în noua pagină ce ne apare astfel, în dreapta mai sus, ne apare upcoming events şi sub

acest titlu, go to calendar.

- dăm clik pe go to calendar.

- dăm clik pe new event.

- dăm clik pe course event.

- pe noua pagină ce ne apare aşa, vom avea de completat următoarele elemente:

- în câmpul cu nume – scriem denumirea întâlnirii pe care vrem să o avem cu

studenţii (curs, practică, rezolvarea unor teme de casă, etc).

- în câmpul descriere, ce este mai mare, realizăm descrierea activităţii ce

urmează să o avem cu studenţii (scriem, de exemplu, tema cursului).

- la câmpul de dată, oră, completăm data şi ora exactă a întâlnirii pe care o

fixăm cu studenţii.

- mai completăm un câmp, dacă e cazul, până când este valabilă întâlnirea sau

tema de casă până când trebuie realizată;

- completăm câmpul cu durata întâlnirii, exprimată în minute. De exmplu,

pentru un curs de 2 ore, durata întâlnirii este de 100 minute (50 + 50).

- la câmpul repeats – îl activăm doar dacă dorim să repetăm acelaşi curs sau

temă de casă la un anumit interval de timp. Dacă nu dorim acest lucru, atunci nu activăm acest

câmp, iar pentru o nouă întâlnire reluăm procesul, descris anterior.

- la final, dăm clik pe salvează schimbările, şi ne reîntoarcem pe pagina iniţială a

cursului.

- după completarea integrală a celor arătate mai-sus, ne va apare un calendar în

dreapta, unde sunt bifate cu roz datele stabilite de noi pentru întâlniri. Doar aşezând cursorul,

fără a da click, pe data respectivă vedem ce am stabilit pentru aceea dată.

41

C. Postarea unei teme de casă.

- pornim, din nou de la, editarea activă.

- de data aceasta, vom alege câmpul add an activity.

- dăm clik pe teme de casă, apoi clik pe încarcă un singur fişier pe server.

- pe noua pagină ce ne apare, scriem la câmpul de nume – numele temei propuse de

noi pentru rezolvare studenţilor.

- la câmpul descriere – vom scrie enunţul problemei/temei de casă.

- mai jos, pe aceeaşi pagină, stabilim termenul în care studentul poate să răspundă

temei. Vom găsi pe platformă trei câmpuri denumite Available from (valabil începând cu data

...... – data va fi cea din ziua în care noi postăm tema/problema) si Data predării temei – ce va

fi data aleasă de noi, până când studentii vor putea rezolva tema si ne-o vor putea trimite.

Ultimul câmp pe care îl putem găsi pe platformă este denumit Disable si îl vom activa doar

dacă dorim să nu existe un termen limită, un fel de temă permanentă de lucru.

- în finalul acelesi pagini vom da save and return to course, pentru a salva ceea ce am

scris pe platformă.

42

După ce am urmat acesti pasi, în mod automat pe platformă, pe prima pagină îmi apare

tema pusă. Pe această primă pagină la upcoming events (dreapta sus) îmi vor apărarea ce teme

sau cursuri urmează să fac într-o viitoare perioadă.

După ce am postat tema sau problema este de asteptat ca măcar o parte dintre studentii

nostrii să o analizeze si să o rezolve. După ce o vor rezolva au posibilitatea, de asemenea, să o

posteze pe platformă. Aspectul îl vom prezenta la final. Însă, ceea ce ne interesează pe noi ca

profesori este să analizăm răspunsul stundetilor si în functie de acesta să le dăm o notă sau un

calificativ.

Iată cum vom face şi acest demers folosin tot platforma electronică:

D. Postarea calificativului/notei si a comentariilor noastre după corectarea temei.

- dăm click pe tema de corectat.

- vizualizăm continutul temei propuse si termenul de predare.

- în dreapta sus, pe noua pagină ce ne apare, vizualizăm numărul de studenti care au

răspuns la tema noastră.

- dăm click pe vezi temele de casă trimise de „ n” - unde „ n” este numărul de

studenti care au trimis tema.

- pe noua pagină vedem:

- numele studentului care ne-a răspuns.

- răspunsul său pus într-un fisier.

43

- data si ora la care ne-a răspuns.

- se citeste răspunsul stundetului

- intrăm în status pentru a-i da nota/calificativul si pentru a-i preciza comentariile

noastre relativ la modul cum a realizat tema si eventual de ce i-am dat aceea notă sau

calificativ.

- după ce am citit răspunsul studentului, avem pe noua pagină în dreapta sus nota

(x/100), unde x ∈ [0,100].

- dăm click pe nota aleasă de noi. Vom observa că notele sunt de la 0 la 100 si nu de

la 0 la 10, dându-ne astfel posibilitatea de a individualiza mai bine, prin comparatie, o notă

fată de alta.

- în spatiul mai mare care ne apare sub notă, vom putea scrie comentariile noastre

relativ la modul de rezolvare al temei. Eventual, unele îndrumări si justificarea

notei/calificativului.

- la final, dăm salvează schimbările.

- pe pagina următoare apare la studentul examinat nota/calificativul, data si ora când

am pus nota/calificativul, precum si comentariile noastre.

- facem acelasi lucru pentru fiecare temă în parte, pentru fiecare student care ne-a

răspuns.

44

E. Verificarea de către cadrul didactic a componenţei grupei de studenţi care au

aderat ca cursul respectiv.

- intrăm în zona cursului predat de către cadrul didactic.

- vizualizăm continutul paginii respective.

- dăm click pe link-ul Participanti în stânga sus, vizualizând numărul de studenti care

au aderat la cursul respectiv.

45

F. Verificarea de către cadrul didactic a rapoartelor statistice pentru a vedea cum a

evoluat participarea în cadrul platformei atât a sa personală, cât şi a studenţilor care au

aderat la curs.

- intrăm în zona cursului predat de către cadrul didactic.

- vizualizăm continutul paginii respective.

- dăm click pe link-ul Reports în stânga la mijloc, vizualizând posibilităţile de rapoarte

pe care le are la îndemână cadrul didactic.

- se selectează Statistics pentru a vedea şi grafic situaţia activităţilor din cadrul

platformei, pe cursul respectivului cadru didactic.

- prin apăsarea butonului View se observă graficul activităţilor.

46

47

Descrierea serviciilor oferite studenţilor în cadrului platformei de învăţământ

electronic

Am apreciat că este bine ca si cadrele didactice sa cunoască modul cum stundetul

poate folosi platforma pentru a putea răspunde fiecare dintre noi întrebărilor puse de stundetii

nostrii relativ la acest aspect si pentru a le da îndrumările corecte şi corespunzătoare, fără a

mai pierde timpul asteptând ca ei să fie instruiti de altcineva.

1. Fiecare student se loghează cu user-ul si parola dată de la Departament. Pentru

aceasta este nevoie ca fiecare student să aibă o adresă de mail (nu contează că este pe yahoo,

hotmail, gmail, etc.), deoarece după ce accesează platforma aceasta îi trimite un mesaj de

răspuns pe adresa sa de mail.

2. După ce s-a logat studentul are posibilitatea ca intrând pe specializarea sa (Management, Finante, Contabilitate, Marketing, Drept, Administratie publică, Ingineria mediului, Geografie,

etc.) să dea click pe Drept/AN I/Sem. I unde vede cursurile postate pe platformă pentru

specializarea lui şi anul/semestrul în care este înmatriculat.

- dă click pe fiecare curs pentru a adera la el. Altfel nu poate vizualiza nici cursul si

nici temele de casă.

48

3. După ce fiecare student a aderat la cursurile sale, pe contul său îi apar cursurile si

filele de calendar (în nuantă roz) cu activitătile stabilite de profesor pentru fiecare curs.

- dă click pe o materie.

- la aceea materie vede cursurile postate, temele de casă propuse de noi, evenimentele

următoare (dreapta sus, la upcoming events).

- poate descărca cursul dând click pe el.

- pentru temele de casă dă click pe temă.

- după ce face aceasta, în noua pagină îi apare enuntul problemei, data si ora când a

fost lansată tema/problema si termenul până la care trebuie să răspundă (depăsirea termenului

implică imposibilitatea de a mai răspunde temei/problemei – adică studentul respectiv nu va

mai putea intra pe platformă la tema respectivă şi implicit nu va mai putea posta răspunsul

său).

- răspunsul la tema/problema profesorului se va pune într/un fisier word care, apoi, se

va încărca pe platformă dând click pe butonul de încarcă fisier (fisierul cu răspunsul îl face pe

calculatorul său si apoi îl pune pe platformă).

- după ce profesorul corectează răspunsul studentul dă click pe temă si vede acolo

nota/calificativul si comentariile noastre.

49

50

CAPITOLUL III

CONCLUZII

Un site de e-learning trebuie să ofere un mediu de comunicare propice unei categorii

foarte eterogene de utilizatori. Pe parcursul articolului am enumerat câteva modalităţi de

creare a unei atmosfere familiare fiecărui utilizator, păstrânduse integritatea sitului. A fost luat

în consideraţie faptul că, atât la nivel imagistic, cât şi textual, pentru fiecare utilizator trebuie

adoptat un limbaj specific şi oferit cadrul de discuţii propice pentru realizarea unei comunicări

autentice. Ontologia propusă spre dezvoltare permite semnalarea afinităţilor de interese şi

preocupări ale utilizatorilor.

Clarificând cerinţele comunicării în cadrul unui sit de e-learning, vom avea în vedere

pe viitor discutarea unor modalităti efective de colaborare între diverse tipuri de specialişti

pentru implementarea acestor cerinţe.

Comunicarea la nivelul Platformei pentru învăţământ electronic presupune

interacţiunea dintre grupurile de utilizatori la:

• nivel individual, personalizat;

• nivel de grup, formaţii de studiu,

şi poate avea un character:

• aleator;

• periodic;

• programat,

fiind rezultatul unor

• consecinţe procedurale;

• iniţiative personale

şi în mod firesc urmăreşte un obiectiv.

51

CAPITOLUL IV

TEMATICA PREDATĂ LA CURSURILE DE PREGĂTIRE ŞI

CALIFICARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ

1. PLATFORMA INTEGRATĂ PENTRU E-LEARNING A D.I.D.F.C.

1.1. Prezentare generală;

1.2. Componenta e-learning;

1.3. Componenta management - proces educaţional;

1.4. Componenta evidenţă secretariat.

2. EXPLOATAREA PLATFORMEI E-LEARNING DE CĂTRE FORMATORI

2.1. Tipuri de activităţi didactice;

2.2. Drepturile administrator;

2.3. Drepturile tutore;

2.4. Drepturile utilizator;

2.5. Reguli de acces şi securitate.

3. REALIZAREA RESURSELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIFICE

ACTIVITĂŢILOR I.D. ŞI DESCĂRCAREA ACESTORA PE PLATFORMA E-

LEARNING

3.1. Tipuri de resurse de învăţământ;

3.2. Machete de realizare ale surselor de învăţământ – suportul tutorial;

3.3. Instrumente de implementare al suportului tutorial (multimedia, pagini Web, Pdf);

3.4. Validarea resurselor de învăţământ.

4. ASPECTE PRACTICE ALE UTILIZĂRII PLATFORMEI E-LEARNING

4.1. Comunicarea cu studenţii – e-mail şi forumuri de discuţii;

4.2. Comunicarea cu studenţii – voice over IP;

4.3. Comunicarea cu studenţii – organizarea unei video-conferinţe;

4.4. Comunicarea cu studenţii – realizarea chestionarelor on-line.

Director D.I.D.F.C., Lectori,

Conf. univ. dr. Teodor SIMION Conf. dr. Ing. Iulian BREZEANU

Conf. dr. ing. Paul Ciprian PATIC

52