Tematica Instruire Periodica SU

111
S.C. UZINELE SODICE GOVORA CIECH – CHEMICAL GROUP S.A. RAMNICU VALCEA SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA APROBAT: Director Organizare – Management, Dr.ing. Anca Golgojan TEMATICA DE INSTRUIRE PERIODICA A SALARIATILOR IN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ 1

Transcript of Tematica Instruire Periodica SU

Page 1: Tematica Instruire Periodica SU

S.C. UZINELE SODICE GOVORA CIECH – CHEMICAL GROUP S.A.RAMNICU VALCEA

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA

APROBAT: Director Organizare – Management,

Dr.ing. Anca Golgojan

TEMATICA DE INSTRUIRE PERIODICA A SALARIATILOR

IN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

ELABORAT:Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta,

ing. Emil Preda

CUPRINS

1

Page 2: Tematica Instruire Periodica SU

1. Tematica instruire – IANUARIE ( pag. 3 ) Masuri de aparare impotriva incendiilor; Planul de masuri si actiuni pentru sezonul rece. ( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)2. Tematica instruire – FEBRUARIE ( pag. 8 ) Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice locului de munca.( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)3. Tematica instruire – MARTIE ( pag. 8 ) Masuri de prevenire a incendiilor la arderea de miristi, a vegetatiei uscate si a resturilor vegetale pe teritoriul “USG – Ciech”; Procedura de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc.( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)4. Tematica instruire – APRILIE ( pag. 14 ) Instructiuni de folosire a mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor: stingatoare; hidranti interiori si hidranti exteriori; Planul de evacuare in situatii de urgenta.( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)5. Tematica instruire – MAI ( pag. 21 ) Instructiuni de interventie in caz de incendiu la locul de munca; Planul de aparare impotriva unei situatii de urgenta specifice – Cutremur.( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)6. Tematica instruire – IUNIE ( pag. 23 ) Planul de masuri pentru prevenirea si contracararea unor evenimente negative in perioada de vara; Planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteo periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale. ( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)7. Tematica instruire – IULIE ( pag. 33 ) Instructiuni de folosire a mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor: stingatoare; hidranti interiori si hidranti exteriori; Acordarea primului ajutor in diferite situatii: traumatisme; fracturi; hemoragii; electrocutari; arsuri. ( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)8. Tematica instruire – AUGUST ( pag. 37 ) Instructiuni de interventie in caz de incendiu la locul de munca; Mijloace de alarmare protectia civila. Instalatii speciale de semnalizare si stingerea incendiilor. ( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)

9. Tematica instruire – SEPTEMBRIE ( pag. 43 ) Procedura de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc; Mijloace din dotare si improvizate pentru efectuarea transportului persoanelor suferinde.

2

Page 3: Tematica Instruire Periodica SU

( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)10.Tematica instruire – OCTOMBRIE ( pag. 53 ) Pericole, cauze si masuri de prevenire a incendiilor si exploziilor la depozitarea materialelor combustibile si a produselor inflamabile lichide; Planul de masuri si actiuni pentru sezonul rece. ( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)11.Tematica instruire – NOIEMBRIE ( pag. 59 ) Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice locului de munca; Modul de adapostire si reguli de comportare in adaposturile de protectie civila. ( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)12.Tematica instruire – DECEMBRIE ( pag. 61 ) Instructiuni de folosire a mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor: stingatoare; hidranti interiori si hidranti exteriori; Acordarea primului ajutor in diferite situatii: traumatisme; fracturi; hemoragii; electrocutari; arsuri. ( instruire teoretica si aplicatii demonstrative)

TESTE PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA

Testare anuala instruire salariati in domeniul situatiilor de urgenta; Test pentru verificarea cunostintelor personalului tert in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor; Fisa de instruire colectiva in domeniul situatiilor de urgenta a personalului tert; Tabel nominal cu persoanele terte participante la instructajul introductiv general in domeniul situatiilor de urgenta; Tematica instructaj introductiv general in domeniul situatiilor de urgenta pentru personalul firmelor terte; Chestionar test pentru verificarea cunostintelor in domeniul situatiilor de urgenta a salariatilor Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta; Protocol de securitatea muncii, situatii de urgenta si protectia mediului.

1. Tematica instruire – IANUARIE

Masuri de aparare impotriva incendiilor.

Completarea si afisarea la fiecare loc de munca, in locuri vizibile, a urmatoarelor

3

Page 4: Tematica Instruire Periodica SU

planuri: Organizarea Apararii Impotriva Incendiilor; Planul de Evacuare a persoanelor si bunurilor in caz de incendiu; Planul de Depozitare si evacuare materiale – pentru depozite si magazii; Instructiunile de aparare impotriva incendiilor specifice fiecarui loc de munca.Efectuarea instructajelor in domeniul situatiilor de urgenta, respectand tematica elaborata de Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta: instructajul periodic; instructajul la schimbarea locului de munca; instructajul la intrarea in schimb.Verificat, reparat si mentinere in stare de functionare corespunzatoare a mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor: verificat si incarcat stingatoarele din dotare ( P6, P5, G5 ); mentinerea in stare de functionare a hidrantilor interiori si hidrantilor exteriori – se vor verifica lunar si se va mentiona in “Registrul de verificare si intretinere mijloace tehnice pentru stingerea incendiilor”; mentinerea in stare de functionare a instalatiilor de detectare, semnalizare, alarmare, alertare si stingere a incendiilor ( instalatia automata de la Sectia Electro – SRA ).Reglementarea fumatului; modul de executare a lucrarilor cu foc deschis si modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii din societate, privind prevenirea si stingerea incendiilor: amenajat locuri speciale pentru fumat; amenajat locuri speciale pentru depozitat deseuri / reziduuri / ambalaje etc.; intocmit “permis de lucru cu foc” pentru efectuarea lucrarilor de sudura, taiere, lipire in instalatii tehnologice sau in alte zone cu risc ridicat de incendiu sau explozie.Verificat, reparat si mentinere in stare de functionare corespunzatoare a instalatiilor electrice de alimentare cu energie electrica si iluminat a cladirilor, utilajelor, instalatiilor etc. Verificarea, repararea, curatirea / dezinfectarea mastilor de gaze si a aparatelor de respiratie din dotare – la atelierul “ACIRAR” din cadrul Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta.Respectarea cu strictete a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor / protectie civila prevazute in : Planul de Interventie la Incendii; Planul de Aparare Impotriva unei Situatii de Urgenta Specifice - Cutremur; Planul de Evacuare in caz de Situatii de Urgenta; Planul de Aparare Impotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteo Periculoase, Accidente la Constructii Hidrotehnice si Poluari Accidentale; Planul pentru Situatii de Urgenta Interna; Instructiunile de aparare impotriva incendiilor specifice fiecarei sectie / instalatie / serviciu; Procedura de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc; Procedura de Interventie in caz de Situatii de Urgenta pe teritoriul “USG – Ciech”; Dispozitia nr. 86 / 26.02.2010 privind reglementarea fumatului; modul de executare a

4

Page 5: Tematica Instruire Periodica SU

lucrarilor cu foc deschis si modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii din “USG – Ciech”; Dispozitia nr. 98 / 09.03.2010 privind efectuarea instruirii in domeniul situatiilor de urgenta la personalul din “USG – Ciech”; Dispozitia nr. 105 / 11.03.2010 privind organizarea si desfasurarea activitatii de aparare impotriva incendiilor; Planul de Pregatire in domeniul Situatiilor de Urgenta in anul 2012; participarea intregului personal la aplicatiile de simulare in caz de cutremur / accident chimic / incendiu / explozie, organizate de catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

Dotarea corespunzatoare a “Truselor medicale de prim ajutor” la locurile de munca din societate.

Planul de masuri si actiuni pentru sezonul rece.

În vederea realizării obiectivelor propuse, premergător, pe timpul şi la încheierea sezonului de iarnă se dispun următoarele măsuri şi se execută următoarele acţiuni specifice:

PREMERGĂTOR SEZONULUI RECE

1. Întocmirea şi aprobarea proiectului “Planul de Măsuri şi Acţiuni pentru Sezonul Rece al S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. Ramnicu Valcea.Răspunde: Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

2. Asigurarea starii de operativitate a Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta, urmarindu-se cu prioritate: verificarea si completarea necesarului de materiale si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor pe timp de iarna; verificarea sistemului operativ de anuntare / alarmare si asigurarea rezervelor de agenti de stingere, carburanti si lubrefianti pentru Autospeciala de Stins Incendii “APCAAT R19215” si Autosanitara “Dacia 1310 Break”.Răspunde: Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

3. Analizarea şi stabilirea în cadrul “USG – Ciech” a zonelor supuse riscului înzăpezirilor, precum şi resursele tehnice şi umane care intervin la nevoie.Răspund: sefii de structuri organizatorice.

4. Verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de comunicaţii (reţele telefonice, fax, internet) şi alarmare (sirena), în vederea înştiinţării şi alarmării în timp util a Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta şi a salariatilor, în cazul producerii unor fenomene meteorologice periculoase specifice iernii.Răspund: Sef Serviciu Situatii de Urgenta; Biroul Administratie - Centrala Telefonica; I.T.

5

Page 6: Tematica Instruire Periodica SU

5. Retransmiterea operativă către structurile organizate din “USG – Ciech” a prognozelor şi avertizărilor meteorologice transmise de instituţiile specializate. Răspunde: Directia Organizare Management - Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

6. Realizarea evidenţei stricte a salariatilor cu afecţiuni, care necesită tratament şi asigurarea resurselor necesare de medicamente la nivelul “USG – Ciech”.Răspund: Serviciul Intern de Prevenire si Protectie – Dispensarul Medical; Serviciul Achizitii; Serviciul Resurse Umane.

7. Realizarea de controale tehnice de specialitate in “USG – Ciech”, pentru verificarea şi înlăturarea defecţiunilor aparute la sistemele de încălzire şi instalaţiile de gaze, în vederea asigurării unei bune funcţionări pe timpul sezonului rece, precum şi verificarea instalaţiilor de stingere cu apă şi a mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor (hidranti exteriori, hidranti interiori si stingatoare). Răspund: Sefii de structuri organizatorice; Serviciul Intern de Prevenire si Protectie; Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

8. Pregătirea şi conştientizarea salariatilor privind necesitatea participarii active la acţiunile desfăşurate de Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta şi forţele specializate in scopul normalizarii situaţiei, constituirea de echipe de intervenţie pentru înlăturarea zapezii de pe caile de acces si din zona sectorului de activitate (în cazul căderilor masive de zăpadă), deblocarea căilor de circulaţie din interiorul si exteriorul societatii.Răspund: Sefii de structuri organizatorice; Biroul Administratie; Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta; Serviciul Intern de Prevenire si Protectie.

9. Verificarea modului de asigurare a stocurilor de materiale si echipamente, necesare pentru combaterea poleiului (clorura de calciu, nisip etc.) si pentru interventie (plug pentru zapada, lopeti pentru zapaza etc.) in caz de inzapezire, precum si a functionarii utilajelor aflate la dispozitie (incarcatoare frontale cu cupa dotate cu dispozitiv de tractare plug dezapezire, tractoare etc.) pentru astfel de interventii.Raspund: Sef Serviciu Achizitii; Sef Serviciu Transporturi; Sef Sectie Mecanica; Sef Birou Administratie; Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

10. Revizia si reparatia sistemelor si retelelor de alimentare cu energie electrica si energie termica ( pentru incalzire ), premergator perioadei sezonului rece.Raspund: Sef Sectie Electro; Sef Sectie Mecanica – Atelier Termo Gaze; Sef Birou Administratie; Sef Sectie Pregatire si Realizare Investitii; Sef Serviciu Achizitii..

11. Verificarea echiparii autovehiculelor proprietate “USG – Ciech” cu anvelope de iarna, lanturi si materiale antiderapante.Raspund: Directia Logistica - Serviciul Transporturi; Serviciul Achizitii.

PE TIMPUL SEZONULUI RECE

6

Page 7: Tematica Instruire Periodica SU

1. Organizarea şi desfăşurarea de controale şi acţiuni preventive pentru depistarea şi înlăturarea stărilor de pericol şi a cauzelor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ( avarii ) la instalatile si utilajele din “USG – Ciech” care asigură utilităţile ( apa potabila, apa industriala, energie electrica, energie termica etc.)Răspund: sefii de structuri organizatorice; Serviciul Intern de Prevenire si protectie; Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

2. Informarea operativa a Conducerii societatii “USG – Ciech” si a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “General Magheru” al Judetului Valcea, cu privire la pericolul sau producerea unor situatii de urgenta.Răspund: Directia Organizare Management - Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta; Dispecerat “USG – Ciech”.

3. Urmarirea in permanenta a starii tehnicii si incadrarii cu personal specializat, pentru mentinerea unui timp de răspuns operativ în cazul producerii unor evenimente deosebite (incendii, explozii, urgenţe medicale etc.), în raport cu distanţa şi posibilităţile de acces spre zonele care pot fi izolate datorita fenomenelor meteorologice specifice sezonului rece.Răspund: Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta; Serviciul Intern de Prevenire si Protectie – Dispensar Medical; Dispecerat “USG – Ciech”.

4. Asigurarea operativitatii in acordarea asistentei medicale de urgenta salariatilor pe timpul sezonului rece.Raspund: Serviciul Intern de Prevenire si Protectie – Dispensarul Medical; Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta; Dispecerat “USG – Ciech”.

5. Asigurarea fortelor si mijloacelor de interventie pentru perioada sezonului rece, in vederea functionarii in parametri normali a transportului pe calea ferata ( CFI si CFU ).Raspund: Directia Logistica – Serviciul Transporturi; Directia MEA.; Dispecerat “USG – Ciech”.

6. Asigurarea necesarului de materiale antiderapante (clorura de calciu, nisip, sare), pregatirea utilajelor, echipamentelor de interventie si rezervelor de carburanti, in vederea actionarii in caz de inzapezire si inghet.Raspund: Serviciul Achizitii; Directia Logistica – Serviciul Transporturi; Biroul Administratie.

7. Asigurarea remedierii operative a defectiunilor la retelele de alimentare cu energie electrica si energie termica pe perioada sezonului rece.Raspund: Sef Sectie Electro; Sef Sectie Mecanica – Atelier Termo Gaze; Dispecerat “USG – Ciech”.

8. Utilajele pentru combaterea lunecusului / poleiului ( imprastierea materialului antiderapant – clorura de calciu ) pe caile de acces din interiorul si exteriorul incintei societatii, in caz de necesitate, vor fi asigurate de catre firma de curatenie S.C. Curierul Agroturism S.R.L. Ramnicu Valcea, sub coordonarea Biroului Administratie.

7

Page 8: Tematica Instruire Periodica SU

Raspund: Sef Birou Administratie.

9. Asigurarea aprovizionarii salariatilor cu ceiuri calde, la locurile de munca, in perioadele de timp geroase.Raspund: Sef Birou Administratie; Serviciul Achizitii; Dispecerat “USG – Ciech”.

LA ÎNCHEIEREA SEZONULUI RECE

1. Serviciul privat pentru Situatii de Urgenta “USG – Ciech” va analiza modul în care s-au desfăşurat activităţile planificate pentru sezonul rece. Sinteza acţiunilor desfăşurate, rezultatele obţinute, neajunsurile constatate şi propunerile pentru creşterea eficienţei activităţilor vor fi inaintate Conducerii societatii si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “General Magheru” al Judetului valcea, pentru a fi analizate.Răspund: sefii de structuri organizatorice ; Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

2. Tematica instruire – FEBRUARIE

8

Page 9: Tematica Instruire Periodica SU

Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice locului de munca – conform instructiunilor elaborate de catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta din data de 10 octombrie 2012.

3. Tematica instruire – MARTIE

Masuri de prevenire a incendiilor la arderea de miristi, a vegetatiei uscate si a resturilor vegetale pe teritoriul “USG – Ciech”.

ARDEREA DE MIRISTI, A VEGETATIEI USCATE SI A RESTURILOR VEGETALE.

Arderea de miristi, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:

- Arderea de miristi, a vegetatiei uscate si a resturilor vegetale se executa numai pe baza de „Permis de lucru cu foc”, vizat de catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta si numai după obtinerea acceptului de la autoritatile de mediu competente;

- In zonele de siguranta a cailor ferate, a drumurilor nationale si judetene, vegetatia uscata si resturile vegetale se curata obligatoriu de catre proprietarii de drept ai terenurilor;

- Efectuarea arderii în condiţii meteorologice fără vânt;- Colectarea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în grămezi, astfel încât arderea

să poată fi controlată;- Executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul

forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

- Curăţarea vegetaţiei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5m;- Desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;- Asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;- Supravegherea permanentă a arderii;- Stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;- Interzicerea acoperirii focarelor cu pământ.

MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA ARDEREA DE MIRISTI.- Arderea de miristi se executa numai pe baza de „Permis de lucru cu foc”, vizat de

catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta si numai după obtinerea acceptului autoritatilor de mediu competente;

- Eectuarea arderii în condiţii meteorologice fără vânt; - Parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 5 ha, prin fâşii arate; - Izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole

vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate; - Desfăşurarea arderii numai pe timp de zi; - Supravegherea procesului de ardere şi stingerea eventualelor incendii;

9

Page 10: Tematica Instruire Periodica SU

- Asigurarea substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare; - Asigurarea utilajelor de stingere a incendiilor ( Autospeciala de Stins Incendii ) şi

a personalului Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta; - Pe terenurile în pantă, arderea miriştii se face pornind din partea de sus a pantei.

MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA ARDEREA VEGETATIEI USCATE SI A RESTURILOR VEGETALE.

- Arderea vegetatiei uscate si a resturilor vegetale se executa numai pe baza de „Permis de lucru cu foc”, vizat de catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta si numai după obtinerea acceptului autoritatilor de mediu competente;

- Eectuarea arderii în condiţii meteorologice fără vânt;- Colectarea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în grămezi, astfel încât arderea

să poată fi controlată;- Executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul

forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

- Curaţarea vegetaţiei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5m;- Desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;- Asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;- Supravegherea permanentă a arderii;- Stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;- Interzicerea acoperirii focarelor cu pământ.- Asigurarea utilajelor de stingere a incendiilor (Autospeciala de Stins Incendii) si a

personalului Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta.

ÎN PERIOADELE DE CANICULĂ ŞI SECETĂ PRELUNGITĂ, PRECUM ŞI ÎN PERIOADELE CU VÂNT, ARDEREA DE MIRIŞTI, A VEGETAŢIEI USCATE ŞI A RESTURILOR VEGETALE ESTE INTERZISĂ

Nerespectarea de catre salariatii societatii a masurilor de prevenire a incendiilor la arderea de miristi, a vegetatiei uscate si a resturilor vegetale constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda, potrivit Hotararii nr. 537 / 06.06.2007 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor.

Conform prevederilor H.G.R. nr. 537/2007: „arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei”, iar conform prevederilor O.G. nr. 195/2005 modificată şi aprobată prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului: „Miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă nu pot fi arse fără acceptul autorităţii de mediu. Vinovaţii vor fi sancţionaţi cu amenzi de la 3.000 la 6.000 lei, persoanele fizice, iar persoanele juridice, cu amenzi de la 25.000 la 50.000 lei.”

Fapta salariatilor prin care se incalca “masurile de prevenire a incendiilor la arderea de miristi, a vegetatiei uscate si a resturilor vegetale” constituie abatere disciplinara, impotriva acestora putand fi declansata procedura de cercetare disciplinara si aplicate sanctiuni disciplinare potrivit Regulamentului Intern.

10

Page 11: Tematica Instruire Periodica SU

“Masurile de prevenire a incendiilor la arderea de miristi, a vegetatiei uscate si a resturilor vegetale” se vor comunica tuturor structurilor organizatorice din societate spre a fi prelucrata pe baza de semnatura si respectate cu strictete de catre toti salariatii societatii.

Procedura de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc.

Reglementarea modului de executare a lucrarilor cu foc deschis in S.C. Uzinele

Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. se execută în conformitate cu prevederile

Dispozitiei Interne nr. 86 / 26.02.2010, aprobata de catre Directorul General al societații,

având la bază următoarele acte normative:

Legea nr. 307/2006Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

Ordinul Ministrului AdministraOrdinul Ministrului Administrațției iei șși Internelor nr. 163 /2007i Internelor nr. 163 /2007

pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

EMITEREA PERMISULUI DE LUCRU CU FOC

Permisul de lucru cu foc se întocmeşte în două exemplare de catre beneficiar, dintre care unul se înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.

Se va utiliza formularul de Permis de lucru cu foc aprobat prin Ordinul 163/2007 pentru aprobarea Normelor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor.

Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi. La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului.

Înaintea de începerea efectivă a lucrării cu foc deschis, se va asigura înregistrarea acestuia la Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR LA EXECUTAREA LUCRARILOR CU FOC DESCHIS

Se vor prelucra cu executantul lucrării cu foc deschis, înainte de începerea lucrării, următoarele instrucţiuni specifice de prevenire si stingere a incendiilor la astfel de lucrări: Seful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie, în care se

execută operaţiuni cu foc deschis, are obligaţia să asigure măsuri pentru : Pregătirea locului, numai după ce s-au luat, după caz, măsuri

pentru evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor; aerisirea sau ventilarea spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu;

Instruirea personalului; Controlul după terminarea lucrării.

11

Page 12: Tematica Instruire Periodica SU

În cazul lucrărilor cu foc deschis care se execută în instalaţii şi în alte zone cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, Serviciul privat pentru Situatii de Urgenta va dispune luarea şi altor măsuri de protecţie specifice.

Echipamentul şi aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să fie în bună stare de funcţionare. De îndeplinirea acestei cerinţe răspunde executantul

Toate echipamentele şi aparatele de sudură se întreţin şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului, Proprietarul acestora trebuie să facă dovada efectuării întreţinerii şi verificării lor la termen.

Pregătirea locului unde urmează să se execute operaţia de sudare sau tăiere cu flacără oxiacetilenică presupune:

Înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înălţimea de minim 2 m şi bine ancorate de podea

Protecţia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip de 2 cm grosime, cu tablă sau plăci din materiale necombustibile

Îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile transportabile la o distanţă ce cel puţin 10 m de locul sudării sau tăierii

Curăţarea pieselor vopsite pe o porţiune de cel puţin 100 mm de o parte şi de alta în jurul punctului de lucru

Umezirea cu apă sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor şi elementelor de construcţie combustibile fixe pentru a fi ferite de contact cu scântei sau brocuri de sudură etc

Înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc să intre în contact cu materialele care se află în încăperile adiacente sau la cota inferioară, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseală şi pereţi cu plăci sau dopuri necombustibile

Amplasarea la distanţe de siguranţă a generatorului de acetilenă transportabil şi a buteliei de oxigen, astfel: cel puţin 10 m între acestea şi locul de sudură sau orice sursă de foc deschis şi respectiv 5 m între ele

Dotarea cu mijloace de primă intervenţie Asigurarea prezenţei persoanei desemnate să supravegheze

lucrările cu foc deschis Generatoarele de acetilenă transportabile se instalează, de regulă în aer

liber, în afara încăperii unde se sudează şi ferite de razele solare sau de sursele de foc deschis

În mod excepţional, se admite instalarea unui singur generator de acetilenă transportabil numai în încăperi în care se execută lucrări de reparaţii, montaj sau întreţinere cu caracter temporar, cu respectarea următoarelor condiţii:

Debitul maxim de acetilenă să nu depăşească 3,2 m3/h Generatorul să fie verificat şi să posede marca de timbru Încărcătura de carbid să nu fie mai mare de 4 kg

12

Page 13: Tematica Instruire Periodica SU

Încăperea să aibă un volum minim de 350 m 3 şi să fie bine ventilată

Să existe posibilitatea asigurării distanţelor de siguranţelor Să se realizeze pe toată durata amplasării generatorului în

încăpere, orpirea funcţionării eventualelor utilaje care lucrează cu flacără sau produc scântei

Lucrările de sudare la instalaţii, rezervoare, recipiente şi conducte prin care

s-au vehiculat şi în care s-au depozitat substanţe combustibile sau vapori inflamabili, se vor executa numai după golirea, aerisirea, spălarea, umplerea cu apă sau gaz inert, izolarea acestora prin flanşe oarbe de restul instalaţiilor şi după efectuarea analizelor de laborator. Piesele, instalaţiile şi materialele la care se vor executa operaţiuni de sudare

sau tăiere se vor curăţa în prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc

În timpul executării lucrării trebuie să se asigure: Supravegherea permanentă şi cu atenţie a flăcării, a dispersiei

şi a traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură

Strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau apă

Închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata întreruperii este de 10 minute

Interzicerea agăţării arzătoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatorul de acetilenă

Neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau urcări pe schele, scări

Evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată

MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR DUPA TERMINAREA LUCRARILOR CU FOC DESCHIS

După terminarea lucrării, trebuie să se asigure următoarele: Verificarea minuţioasă a locului unde s-a executat lucrarea,

precum şi a spaţiilor adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu

Descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi luarea de măsuri în consecinţă

Verificarea la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a situaţiei existente la locul unde s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere

Depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor şi materialelor folosite

Reamplasarea pe poziţii iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore de la terminarea lucrărilor

13

Page 14: Tematica Instruire Periodica SU

Colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora într-un loc special amenajat

Aceste instrucţiuni vor fi ţinute de executant asupra lui, împreună cu permisul de lucru cu foc, pe timpul executării lucrării cu foc deschis.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

4. Tematica instruire – APRILIE

Instructiuni de folosire a mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor: stingatoare; hidranti interiori si hidranti exteriori.

Stingatoare portative cu pulbere P.1, P.3, P.6 si P.10

Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale. In raport de tipul lor, stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

14

Page 15: Tematica Instruire Periodica SU

Simbol de fabricatie

P1 P3 P6 P10

Masa si tipul pulberii (kg)

1, florex 3, florex 6, florex 10, florex

Masa incarcaturii cu CO2 (g)

40 75 130 240

Timpul de descarcare (sec.)

6 – 8 8 – 10 10 – 15 15 – 20

Lungimea jetului de pulbere (m)

3,5 3,5 4 4

Masa stingatorului incarcat (kg)

2,4 7,2 12 19

Suprafata maxima controlata (CO2)

0,4 1,07 2,2 2,79

Functionare

Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.

Stingatoare transportabile cu pulbere P.50 si P.125

Stingatoarele transportabile cu pulbere au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative, fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt:

P.50 P.125Masa incarcaturii cu pulbere (kg)

50 125

Masca incarcaturii cu CO2 (kg)

3 3

Timp de descarcare (min.) 1 – 2 2 – 4Lungimea jetului de pulbere (m)

Max. 6 Max. 6

Masa stingatorului incarcat (kg)

150 238

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functiune se intinde furtunul, se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon.

15

Page 16: Tematica Instruire Periodica SU

Stingatoare portative cu dioxid de carbon G.3 si G.6

Stingatoarele portative cu dioxid de carbon sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate, in general, in spatii inchise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

G3 G3LDE G6Masa incarcaturii CO2 (kg)

3 3 6

Masa stingatorului incarcat (kg)

17 17,6 30

Lungimea jetului de zapada carbonica (m)

4 4 4

Timp de descarcare (sec.)

30 30 60

Descriere

Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti:

- butelia pentru dioxid de carbon, de forma cilindrica, confectionata din otel, prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare, iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon;

- difuzoare, de forme diferite, confectionate din tabla de fier sau masa plastica, prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare, iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice, puse in legatura cu robinetul buteliei, fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma, sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea.

Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare.

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.

16

Page 17: Tematica Instruire Periodica SU

Prin deschiderea robinetului, dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si, prin furtunul de cauciuc sub teava de otel, patrunde in difuzor. In difuzor, datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica), temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78,58 C) si trece in starea solida, sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc.

Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului:

Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie, in functie de tipul stingatorului. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate, se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). Stingatorul se curata si se verifica periodic, urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa.

Cum se folosesc stingatoarele de incendiu

Este important sa stiti cu exactitate locul unde se afla stingatoarele de incendiu si tipul acestora. Stingatoarele de incendiu pot fi grele, de aceea este o idee buna sa luati un stingator in mana pentru a vedea cat este de greu si daca il puteti manui cu usurinta.

De asemenea este important sa cititi instructiunile de folosire tiparite pe fiecare stingator. In cazul in care va trebui sa folositi stingatorul intr-un incendiu real trebuie sa stiti cum sa-l manuiti:

1. scoateti piedica de siguranta2. indreptati furtunul la baza focului3. apasati manerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere4. miscati furtunul astfel incat sa stingeti incendiul

Tot timpul aveti in vedere sa nu va apropiati prea mult de foc. Distanta recomandata de la care puteti folosi stingatorul in siguranta este de 6-7 metri de la focarul de incendiu.

Planul de evacuare in situatii de urgenta.

17

Page 18: Tematica Instruire Periodica SU

Evacuarea in situatii de urgenta se executa, in afara zonei afectate.Executarea actiunilor de evacuare trebuie sa permita functionarea institutiilor,

mentinerea ordinii publice si desfasurarea activitatilor sociale vitale.In functie de evolutia situatiei de urgenta si de gradul de asigurare cu mijloace de

transport, evacuarea dintr-o zona / localitate se poate efectua in totalitate sau partial, simultan sau succesiv.

I n toate situatiile se va avea in vedere posibilitatea autoevacuarii.

In vederea realizarii masurilor de pregatire si de desfasurare a actiunilor de evacuare a salariatiilor si a unor bunuri materiale, activitatiile sunt coordonate si indrumatemate la nivelul operattorului economic, in prima faza de Dispecerat, iar dupa alarmare si ocuparea locului de conducere de Celula de Urgenta a S.C.Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. si a Centrului de conducere si oordonare a evacuarii.

Daca situatia de urgenta depaseste teritoriul S.C.Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. se activeaza Celula de Urgenta la nivelul platformei industriale Govora, care are in componenta factori cu putere de decizie ai operatorilor economici de pe platforma.

Locurile in care se executa evacuarea trebuie sa asigure legaturi de comunicatii, conditii de cazare si hranire, asistenta medicala, conditii pentru continuarea activitatii social-economice, functionarea institutiilor si operatorilor economici, desfasurarea procesului de invatamant etc..

La nivelul localitatii sau pentru zonele in care s-au produs situatii de urgenta, starea de alerta se declara de catre Presedintele Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta – Prefectul Judetului Valcea.

Ordinul pentru trecerea la aplicarea planurilor de evacuare va fi transmis membrilor Celulei de Urgenta a S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A., folosind-se mijloacele fir si radio, conform „Schemei cu organizarea avertizarii si alarmarii.

Despre locul producerii, data, ora si urmarile situatiei de urgenta si masurile luate pe linie de evacuare, se va raporta imediat, telefonic, de catre Dispecerat sau Presedintele Celulei de Urgenta (Directorul General) a S.C.Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. la Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Valcea (Prefectura Judetului Valcea) si Centrul Operational Judetean din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al Judetului Valcea (telefon 748201, fax 748202).

In raport de situatia de urgenta, in vederea aplicarii cu operativitate a masurilor din planul de evacuare in situatii de urgenta, se vor executa urmatoarele activitati:

a). asigurarea instiintarii personalului de conducere in raport cu natura situatiei de urgenta, despre evolutia fenomenului si factorilor supravegheati, conform „Schemei cu organizarea avertizarii si alarmarii S.C.Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A.

b). avertizarea - alarmarea salariatiilor de catre Dispeceratul S.C.Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. despre pericolul iminent al

18

Page 19: Tematica Instruire Periodica SU

producerii sau producerea unei situatii de urgenta;

c). informarea si pregatirea organelor de conducere, Celulei de Urgenta a S.C.Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A., serviciilor private pentru situatii de urgenta, salariatilor si populatiei, privind modul de comportare si actiune, in raport de natura situatiei de urgenta ce s-a produs sau se poate produce pe teritoriul localitatii.

d) instituirea si asigurarea serviciului de permanenta in dispecerat si centrul de conducere si coordonare a evacuarii;

Celula de Urgenta a S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A.Ramnicu Valcea are, in principal, urmatoarele atributii privind evacuarea:

- elaboreaza planul de evacuare propriu;- coordoneaza pregatirea salariatiilor in vederea organizarii si desfasurarii

actiunilor de evacuare; - organizeaza si asigura functionarea sistemului informational - decizional

la nivel plan local; - stabileste necesarul de capacitati de comunicatii, pe tipuri de retele

telefonice fixe, mobile, radio etc.; - coordoneaza aplicarea unitara si in mod organizat a masurilor de

evacuare in zona de competenta, pe teritoriul S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. Ramnicu Valcea;

- asigura avertizarea personalului; - asigura punerea in aplicare, la ordin, a masurilor prevazute in planurile

de evacuare; - realizeaza si asigura masurile de evacuare: siguranta, paza si ordine,

asigurare medicala, aprovizionare cu alimente de stricta necesitate etc.; - instruiesc personalul cu privire la modul de actiune in caz de evacuare; - coordoneaza activitatea de constituire a rezervelor de stricta necesitate,

destinate persoanelor evacuate;- indeplineste sarcinile curente stabilite, in functie de situatia concreta; - organizeaza un punct de informare privind persoanele evacuate.

EXECUTAREA ACTIUNILOR DE EVACUARETrecerea la executarea evacuarii se face la ordin. Presedintele Celulei de Urgenta a S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech

Chemical Group S.A. emite Decizie de evacuare. (anexa nr. 5) In functie de situatie, decizia de evacuare se poate transmite prin telefon / fax,

corespondenta speciala sau curieri.La primirea Ordinului de evacuare (transmis de C.J.S.U. Valcea) se verifica

autenticitatea, iar dupa confirmare, se analizeaza situatia generala si cea din zona de responsabilitate, se stabilesc masurile de prima urgenta si se transmit dispozitii preliminare, trecandu-se de indata la elaborarea decizieii de evacuare.

Pentru executarea actiunilor de evacuare se realizeaza dispozitivul de evacuare, format din:

- posturi de observare si posturi de instiintare si alarmare; - puncte de adunare a populatiei si de depozitare a bunurilor care se evacueaza;

19

Page 20: Tematica Instruire Periodica SU

- puncte de imbarcare si puncte de debarcare; - puncte de primire / repartitie a populatiei si a bunurilor evacuate. Pentru o conducere unitara a actiunilor de evacuare Centrul de conducere si

coordonare a evacuarii isi desfasoara activitatea in „Sala de sedinte” Pavilion Administratie – etaj. I.

Punctele de adunare, imbarcare, debarcare si primire - repartitie se stabilesc din timp de normalitate de catre Celula de Urgenta a S.C.Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A.

Punctele de adunare, imbarcare, debarcare si primire-repartitie trebuie sa fie situate in apropierea cailor de acces, sa poata fi identificate si recunoscute, sa asigure posibilitati pentru protectia populatiei si bunurilor materiale, sa asigure conditii de desfasurare a activitatilor.

Punctele de adunare se organizeaza, de regula, la Poarta nr.1 si Poarta nr. 2.

ASIGURAREA LOGISTICA A ACTIUNILOR DE EVACUARELogistica actiunilor de evacuare reprezinta ansamblul de masuri realizate in

scopul asigurarii conditiilor materiale si umane necesare pregatirii si executarii actiunilor de evacuare.

Logistica actiunilor de evacuare cuprinde asigurarea fondurilor, mijloacelor de transport, bunurilor de consum si serviciilor necesare - in cantitatile si in locurile prevazute in planurile de evacuare.

Principalele elemente ale logisticii actiunilor de evacuare sunt: - aprovizionarea cu produse alimentare, farmaceutice si industriale de stricta

necesitate; - asigurarea mijloacelor de transport si efectuarea transporturilor; - asigurarea medicala si sanitar-veterinara; - cazarea evacuatilor, depozitarea bunurilor si adapostirea animalelor; - asigurarea financiara. Logistica evacuarii in situatii de urgenta se asigura de catre Comitetul Local

pentru Situatii de Urgenta ( Primaria Municipiului Ramnicu Valcea ), prin firma de transport in comun S.C. „ETA” S.A. Ramnicu Valcea si Celula de Urgenta a S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A.

In caz de accident chimic, logistica evacuarii in situatii de urgenta este asigurata de catre operatorul economic generator de accident chimic, sub indrumarea Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta.

Sursele de aprovizionare sunt: dotarile proprii, economia nationala, rezervele de stat, rezervele de mobilizare si ajutoarele umanitare, precum si cu bunuri si servicii rechizitionate in conditiile legii.

Aprovizionarea cu produse alimentare si industriale de stricta necesitate se realizeaza de catre Celula de Urgenta a operatorului economic generator de accident chimic si Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta ( Primaria Municipiului Ramnicu Valcea ), in sistem rationalizat, astfel:

- in primele 72 de ore – din rezerve proprii si prin reteaua comerciala locala;

- ulterior primelor 72 de ore, pana la incetarea evacuarii sau a situatiei de urgenta, de la Administratia Nationala a Rezervelor de Stat – pe baza de

20

Page 21: Tematica Instruire Periodica SU

cereri;

Asigurarea cu produse alimentare si industriale a populatiei evacuate se asigura contracost, pentru 3-4 zile, functie de distanta de evacuare.

Autovehiculele, carburantii si bunurile materiale necesare actiunilor de evacuare se asigura de catre Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta ( Primaria Municipiului Ramnicu Valcea ), prin firma de transport in comun S.C. „ETA” S.A. Ramnicu Valcea si Celula de Urgenta a operatorului economic generator, in caz de accident chimic.

ASIGURAREA MEDICALA A EVACUARIIAsigurarea medicala si sanitar-veterinara cuprinde totalitatea masurilor si

actiunilor care se intreprind in scopul pastrarii sanatatii salariatiilor, prevenirii aparitiei bolilor si epidemiilor / epizootiilor, acordarii ajutorului medical de urgenta si asistentei medicale / veterinare in caz de imbolnavire sau de accident.

Asistenta medicala pe timpul evacuarii, precum si in zonele in catre se executa evacuarea se asigura de Dispensarul Medical al S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A., Policlinica S.C. Oltchim S.A. si personal din subordinea Directiei de Sanatate Publica Valcea, prin Filiala de Cruce Rosie Valcea si de alte servicii de specialitate.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

5. Tematica instruire – MAI

Instructiuni de interventie in caz de incendiu la locul de munca.

Documente de referinta- Planul de interventie la incendii pe teritoriul „USG – Ciech”;- Planul de evacuare a persoanelor / bunurilor in caz de incendiu;- Organizarea apararii impotriva incendiilor.

Procedura de urgenta La observarea incendiului, orice persoana are urmatoarele obligatii:

Anuntarea IMEDIATA a incendiului la locul de munca; Incercarea de stingere locala a focului prin utilizarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor (stingatoare, hidranti interiori etc.); Anuntarea telefonica a Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta la

numarul de telefon 2333 / mobil 0741.356.865; Dispeceratul societatii la

21

Page 22: Tematica Instruire Periodica SU

numarul de telefon 2444 / mobil 0746.179.639 si conducatorul structurii organizatorice; Intreruperea alimentarii cu energie electrica, in cazul cand situatia impune si daca se foloseste apa pentru stingerea incendiului;

Sprijina fortele de interventie in situatii de urgenta, daca sunt solicitati; Lasa usile deschise;

Parasesc imediat cladirea prin iesirile de urgenta; Mentin libere caile de acces catre cladire; Urmeaza toate indicatiile primite de la membrii echipei de interventie; Ajuta la evacuarea in siguranta a persoanelor si bunurilor materiale; Raman in afara cladirii pana la incheierea definitiva a evenimentului;

Comunicarea catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta si Dispecerat a detaliilor referitoare la locatia exacta si amploarea incendiului; Solicitarea sprijinului fortelor de interventie a servicilor private pentru situatii de urgenta de la Oltchim si CET Govora se va face de catre Dispecerat si Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta „USG – Ciech”; Apelarea telefonului unic de urgenta 112 se va face, doar in cazuri speciale de necesitate, (cand starea de urgenta depaseste capacitatea de lupta a „SPSU” si a serviciilor private pentru situatii de urgenta de la Oltchim si CET Govora), numai de catre Dispecerat si Seful Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta „USG – Ciech”.

Planul de aparare impotriva unei situatii de urgenta specifice – Cutremur.

Planul este întocmit in conformitate cu prevederilor Ordinului Comun nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren.

Acest plan are ca scop: planificarea, organizarea si conducerea unitara a actiunilor tehnice si organizatorice preventive si de gestionare a situatiilor de urgenta specifice, in vederea limitarii efectelor cutremurelor. Prin gestionarea situatiilor de urgenta specifice se inteleg actiunile si masurile de: prevenire si pregatire pentru interventie; interventia operativa pentru limitarea si inlaturarea efectelor cutremurului; interventia ulterioara, pentru recuperare si reabilitare. Referitor la activitatea preventiva, S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. Ramnicu Valcea dispune de activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor, cuprizand atat urmarirea curenta, cat si urmarirea speciala de catre specialistii Inspectoratului Judetean in Constructii Valcea, pentru exploatarea in siguranta a instalatiilor tehnologice si protectia personalului ce isi desfasoara activitatea in cladirile din incinta societatii. In prima jumatate a anului 2011 s-au realizat masuratori topografice de catre specialisti tehnici autorizati, a caror rezultate au fost interpretate de catre S.C. IPRONEF S.A. Bucuresti.

22

Page 23: Tematica Instruire Periodica SU

Pana in prezent, au fost realizate o mare parte din deficientele constatate de catre Inspectoratul Judetean in Constructii Valcea, constand in lucrari de intretinere si consolidare a cladirilor cu risc. Cu privire la incadrarea cladirilor in clasa de risc seismic, la obiectivele la care s-au constatat fisuri ale elementelor de beton sau coroziuni ale structurilor metalice s-a efectuat expertiza tehnica si consolidarea acestora, urmand a se expertiza in continuare si celelalte constructii cu risc la cutremur, dupa cum urmeaza: Estacada pentru descarcarea calcarului: prezinta grad seismic 3; Cladirea ‘’Hala Filtrare – Calcinata’’: este in lucru proiectul de consolidare structura rezistenta, urmand a se incepe lucrarile de executie; Cos de fum – Silicat: este in lucru expertiza tehnica; Cos de fum – Calcinata I: se va demola in toamna anului 2011; Estacada ‘’Calcar / Cocs’’ – Instalatia Var: a fost consolidata structura metalica ; Estacada ‘’Treseu conducte abur’’: s-au consolidat 5 stalpi de sustinere, urmand a se consolida si ceilalti 9 stalpi, ce sunt cuprinsi in programul de reparatii pe anul 2011. Referitor la ‘’Batalurile de Slam’’ aferente ‘’USG – Ciech’’, acestea se incadreaza in parametrii de siguranta structurala si de stabilitate a terenului de fundare din amplasament, dar cutremurele pot influenta riscul acestora asupra mediului inconjurator, prin eventuala afectare a stabilitatii digului de contur. Pentru prevenirea acestor potentiale riscuri s-a implementat un program de efectuare periodica a inspectiilor tehnice vizuale, precum si expertizarea tehnica a starii de siguranta a batalurilor, functie de necesitatile impuse.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

6. Tematica instruire – IUNIE

Planul de masuri pentru prevenirea si contracararea unor evenimente negative in perioada de vara.

Sectoarele de activitate din S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. cu risc de incendiu in perioadele caniculare si secetoase - masuri.:

Sectia Electro: - Statiile si punctele electrice – climatizare si functionarea corespunzatoare a instalatiilor de semnalizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor.

Instalatia “BSB”, Instalatia “Calcinare – Soda Grea”, Instalatia “Cuptoare Var”, Instalatia “Silicat”:- Hidrantii interiori si exteriori – atentie sporita la rezerva de apa si la functionarea hidrantilor interiori si exteriori.

Serviciul Achizitii – Depozitul Central:

23

Page 24: Tematica Instruire Periodica SU

- Magaziile de depozitare butelii de oxigen si acetilena, vopsele si solventi – atentie sporita la temperatura de depozitare,

Serviciul Transporturi:- Depozitele de carburanti si lubrefianti – atentie sporita la temperatura de depozitare.

ORGANIZAREA ACTIUNILOR SI MASURILOR. In scopul realizarii obiectivelor propuse premergator, pe timpul si la incheierea sezonului de vara, se vor dispune si executa si urmatoarele masuri specifice:

Premergator sezonului de vara:

Masura Termen Cine raspunde1 Elaborarea Planului de masuri pentru perioada

sezonului cald.01 iunie a.c -Serviciul Privat pentru

Situatii de Urgenta, cu participarea tuturor sefilor de structuri organizatorice.

2 Evaluarea la nivelul “USG – Ciech” a tuturor mijloacelor si fortelor, pe schimburi, ce pot participa la interventii (incendii, explozii, acordarea primului ajutor persoanelor bolnave si alte evenimente nedorite).

01 iunie a.c. -Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Sefii de structuri organizatorice

3 Verificarea sistemelor de instiintare si alarmarii in timp util a salariatiilor asupra eventualitatii producerii unor incendii, explozii, imbolnaviri si a altor evenimente nedorite.

01 iunie a.c. -Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Dispeceratul.

4 Verificarea si actualizarea planurilor de protectie si interventie in situatii de urgenta

01 iunie a.c. -Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

5 Intensificarea activitatiilor de control tehnic de specialitate pentru repararea defectiunilor constatate si asigurarea bunei functionari a instalatiilor de stingere cu apa si a mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.

permanent. -Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Sefii de structuri organizatorice.

-Persoanele cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.

6 Asigurarea prin grija Serviciului Intern de Prevenire si Protectie – Dispensar Medical a medicamentelor si tehnicii medicale necesare interventiei.de urgenta si acordarea primului ajutor medical

permanent -Serviciul Intern de Prevenire si Protectie – Dispensar Medical.

-Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Serviciul Achizitii.

7 Pregatirea salariatiilor in scopul participarii active alaturi de fortele specializate la actiunile inteprinse pentru normalizarea situatiei in cazul unor incendii,

permanent. -Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Sefii de structuri

24

Page 25: Tematica Instruire Periodica SU

exploxii sau alte evenimente nedorite. organizatorice.

8 Instruirea formatiei de interventie pentru situatii de urgenta in vederea pregatirii corespunzatoare a mijloacelor de interventie pentru perioada sezonului cald (canicular), precum si asupra masurilor specifice de actiune, protectie si prim ajutor pe timp de canicula.

permanent. -Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

Pe timpul sezonului de vara ( canicula si seceta):

Masura Termen Cine raspunde

1.

Asigurarea colaborarii si sprijinul reciproc cu serviciile private pentru situatii de urgenta de pe “Platforma Chimica” si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “General Magheru” al Judetului Valcea, in executarea atributiilor specifice, realizandu-se un schimb permanent de date si informatii cu privire la evolutia situatiei operative.

permanent

-Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Dispeceratul

2.

Reducerea timpului de raspuns a structurilor de interventie in situatia producerii unor evenimente, la actiunile de interventie a fortelor si mijloacelor, in raport cu distanta si posibilitatile de acces la locul interventiilor.

permanent.

-Sefii de structuri organizatorice.

-Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Dispeceratul.

3.

Organizarea si desfasurarea de controale si actiuni preventive, in vederea depistarii si inlaturarii starilor de pericol, a cauzelor potential generatoare de dezastre, a incalcarii reglementarilor specifice prevenirii si stingerii incendiilor si luarea masurilor ce se impun in caz de accidente tehnologice, explozii, incendii, avarii si accidente cu impact asupra salariatilor, proprietatii si mediului.

permanent

-Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Sefii de structuri organizatorice

4.Monitorizarea zonelor si punctelor care reprezinta surse potentiale de risc, concomitent cu asigurarea starii de operativitate a Formatiei de Interventie.

permanent.

-Serviciul Privat Pentru Situatii de Urgenta.

-Sefii de structuri organizatorice.

-Dispeceratul

5.Informarea operativa a Conducerii “USG – Ciech”, Dispeceratului si Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta despre pericolul sau producerea oricarei situatii deosebite generate de canicula.

permanent.-Sefii de structuri organizatorice.

6.

Masuri pentru asigurarea protectiei personalului din “USG – Ciech” in perioadele in care, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile, se inregistreaza temperaturi extreme*.Asigurarea aprovizionarii salariatilor cu apa minerala, la locurile de munca, in perioadele cu temperaturi

permanent.

-Serviciul Intern de Prevenire si Protectie.

-Dispeceratul.

-Sefii de structuri organizatorice

25

Page 26: Tematica Instruire Periodica SU

ridicate.

*Prin temperaturi extreme se intelege , conform OG.99/2000, temperaturile exterioare ale aerului care:

a). depasesc +37º C sau, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel.

Măsurile speciale care se iau de catre conducatorii locurilor de munca pe timp canicular:

Masura Termen Cine raspunde1. Identificarea şi nominalizarea locurilor de munca în

care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii;

permanent

-Sefii de structuri organizatorice.

-Serviciul Intern de Prevenire si Protectie.

-Serviciul Resurse Umane.

-Biroul Administratie.

2. Asigurarea salariatiilor cu 2 - 4 litri de apa, necesara a fi consumata in perioadele caniculare

3. Interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de temperaturi ridicate (canicula);

4. Restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive

5. Asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin asigurarea depozitarii la umbră

6. Iintensificarea controalelor în zonele cu pericolole de incendii, explozii, avarii, etc

7. Asigurarea şi verificarea zilnică a mijloacelor tehnice de stins incendii - stingatoare, hidranti interiori si hidranti exteriori;

8. Analizarea si implementarea unor programe flexibile de lucru acolo unde procesul de productie permite;

9. Informarea Dispecerului, Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta si Conducerii “USG – Ciech” a oricaror situatii deosebite generate de canicula

NOTA: - Masurile speciale prezentate mai sus vor fi completate cu alte masuri specifice fiecarui loc de munca de catre sefii de structurii organizatorice; - Măsurile speciale stabilite sunt aduse la cunoştinţă tuturor salariaţilor şi după caz, persoanelor firmelor terte ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul “USG – Ciech”.. Respund: Sefii de structuri organizatorice. Serviciul Intern de Prevenire si Protectie.

26

Page 27: Tematica Instruire Periodica SU

Termen: permanent. - Locurile de munca nominalizate în care creşte riscul de incendiu si masurile specifice fiecarui loc de munca vor fi transmise Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta.- Conducerea “USG – Ciech” si Dispeceratul are obligatia de a informa Comitetuliui Judetean pentru Situatii de Urgenta la fax. 0250 / 735729 sau 0250 / 732353 a oricarei situatii deosebite generate de canicula.

La incheierea sezonului de vara:

Masura Termen Cine raspunde1. Analizarea locurilor de munca cu risc de incendiu si a

masurilor specifice executate, pentru valorificarea experientei pozitive acumulate in procesul de perfectionare a pregatirii personalului.

octombrie a.c.

-Celula de Urgenta.

-Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

-Sefii de structuri organizatorice.

Organizarea conducerii:Gestionarea situatiilor de urgenta produse pe teritoriul Uzinele Sodice Govora –

Ciech Chemical Group S.A. revine: Celulei de Urgenta; Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta; Serviciul Intern de Prevenire si Protectie – Dispensar Medical; Dispecerat si sefilor de structuri organizatorice.

Actiunile de prevenire, coordonare si interventie in situatii de urgenta, desfasurate pe o arie mai mare decat teritoriul “USG – Ciech”, revine Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta prin Centrul Operational.CONTINUTUL SI SEMNIFICATIA MESAJELOR DE AVERTIZARE METEOROLOGICA

4.1. Vant puternic. Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul vântului

puternic pot fi următoarele: Cod portocaliu

a) întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate relativ importante; b) acoperişurile şi coşurile caselor pot fi avariate; c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci; d) circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele forestiere; e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.

Cod roşu: a) avertizare de furtună foarte puternică; b) întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată; c) se pot aştepta pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone agricole; d) zonele împădurite pot fi puternic afectate; e) circulaţia rutieră poate deveni foarte dificilă pe zone extinse;

27

Page 28: Tematica Instruire Periodica SU

f) transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi serios perturbat; g) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi complet perturbată.

Ploi importante cantitativ. Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul ploilor

importante cantitativ pot fi următoarele :

Cod portocaliu : a) se prevăd precipitaţii intense ce pot afecta activităţile socioeconomice ; b) sunt posibile inundaţii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie, în bazinele hidrografice ale zonelor respective ; c) se pot produce cantităţi importante de precipitaţii în timp scurt, ce pot local provoca viituri pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi ; d) risc de deversare a reţelelor de canalizare ; e) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar ; f) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

Cod roşu : a) se anticipează precipitaţii foarte intense ce pot afecta activităţile socioeconomice pe o durată de câteva zile ; b) sunt posibile inundaţii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scăzut de inundaţii şi în bazinele hidrografice ale zonelor respective ; c) se pot produce acumulări foarte importante de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot provoca local viituri rapide pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi ; d) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile ; e) risc ridicat de deversare a reţelei de canalizare ; f) se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.

Canicula.Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul caniculei pot

fi următoarele:

Cod portocaliu: a) creşterea temperaturii poate pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu ándicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate; b) atenţie suplimentară pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.

Cod roşu: a) sunt afectate ándi persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună; b) creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu ándicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate; c) atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.

28

Page 29: Tematica Instruire Periodica SU

Descarcari electrice. Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul descărcărilor

electrice pot fi următoarele:

Cod portocaliu: a) furtunile intense însoţite de descărcări electrice pot provoca local pagube importante; b) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante; c) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid; d) trăsnetele neînsoţite de precipitaţii pot provoca incendii de pădure.

Cod roşu: a) fenomenele electrice numeroase şi foarte violente pot provoca local pagube importante; b) pericolul este maxim pentru locuinţe, parcuri, zone agricole şi plantaţii (pomi fructiferi, viţă-de-vie etc.); c) zonele forestiere pot suferi local pagube foarte importante şi pot izbucni incendii spontane ca urmare a trăsnetelor frecvente; d) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot fi puse în real pericol şi pot fi uşor distruse; e) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid în zonele râurilor mici şi mijlocii.

MASURI DE PROTECTIE A SALARIATILOR SI DE PREVENIRE A INCENDIILOR IN SEZONUL CALD.

Avand in vedere ca in lunile de vara este posibil ca vremea va fie excesiv de calda ( canicula ), cu temperaturi ce pot depasi frecvent 40 C, este recomandat ca salariatii sa respecte urmatoarele masuri: sa consume zilnic 2 litri de lichide, fara a astepta sa apara senzatia de sete; in perioadele de canicula se recomanda consumul unui pahar de apa ( sau echivalentul acestuia ) la fiecare 15 – 20 minute; sa evite, pe cat posibil, expunerea la soare intre orele 11.00 – 18.00; ventilatoarele nu trebuie folosite daca temperatura aerului depaseste 38 C; daca nu au aer conditionat in locuinta, la locul de munca, sa petreaca 2 – 3 ore zilnic in spatii cu temperaturi mai scazute; sa poarte palarii de soare, haine lejere din fibre naturale, de culori dechise; pe parcursul zilei sa se racoreasca prin spalare cu apa la temperatura corpului, fara a se sterge de apa; este recomandat sa se evite fumatul; este interzis consumul de alcool ( inclusiv bere si vin ), deoarece acestea favorizeaza deshidratarea si diminueaza capacitatea de lupta a organismului impotriva caldurii; sa evite bauturile cu continut ridicat de cofeina ( cafea, sucuri ) sau de zahar ( sucuri racoritoare, sucuri carbogazoase ), deoarece acestea sunt diuretice; sa se consume fructe si legume proaspete ( pepene galben, pepene rosu, prune, castraveti, rosii etc. ), deoarece acestea contin o mare cantitate de apa; o doza de iaurt sau sana produce aceeasi hidratare ca si un pahar cu apa;

29

Page 30: Tematica Instruire Periodica SU

sa fie evitate, pe cat posibil, activitatile care necesita un consum mare de energie; in vederea limitarii temperaturilor ridicate de la locurile de munca / locuinte este recomandat sa fie inchise ferestrele expuse la soare, iar jaluzelele si draperiile sa fie trase; ferestrele trebuie inchise pe toata perioada cat temperatura exterioara este superioara celei din locuinta; ferestrele trebuie deschise sera tarziu, noaptea si dimineata devreme, provocand curenti de aer pe perioada cat temperatura este inferioara celei din locuinta; lumina artificiala sa fie, pe cat posibil, stinsa sau de intensitate redusa; se va evita, pe cat posibil, consumul de carne, grasimi, sare, zahar si condimente; orice aparat electro-casnic de care nu este nevoie sa fie inchis.

REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SI SECETOASE. Pentru perioadele caniculare si secetoase, Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta “USG – Ciech” a elaborat urmatorul plan de măsuri pentru prevenirea incendiilor specifice.

Măsurile speciale pe timpul secetos cuprind: a. identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate; b. interzicerea fumatului si utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată;c. efectuarea lucrarilor cu foc deschis numai pe baza de “permis de lucru cu foc”, cu respectarea stricta a masurilor de prevenire a incendiilor ;d. restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive; e. asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră; f. intensificarea zilnica a controalelor de catre conducatorul locului de munca si prin serviciul de rond - de catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta; g. asigurarea şi verificarea functionarii mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor si a rezervelor de apă pentru incendiu.

Responsabilitatea sistemului de pregatire, organizarea si conducerea activitatilor de prevenire si inlaturare a urmarilor caniculei, secetei si fenomenelor meteorologice periculoase in sezonul cald revine sefilor de structuri organizatorice, Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta si Celulei de Urgenta din cadrul “USG – Ciech”.

Planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteo periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

Planul este întocmit in conformitate cu prevederilor Ordinului Comun nr. 638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

30

Page 31: Tematica Instruire Periodica SU

Principala activitate desfasurata pe platforma chimica valceana de catre Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. consta in fabricarea produselor chimice anorganice de baza corespunzatoare codului CAEN 2013. Astfel, U.S.G.-CIECH Chemical Group S.A. este singura companie din tara care produce soda calcinata si a fost infiintata in anul 1959 sub denumirea de Uzina de Soda Govora.Utilizand procedeul amoniacal Solvay, apele uzate rezultate din procesele tehnologice sunt transportate in Batalurile de Slam in vederea decantarii suspensiilor, iar limpedele de batal rezultat in urma acestui proces este deversat in sistem controlat in Raul OLT.Complexul de iazuri de decantare (Bataluri de Slam ) este amplasat la circa 2 Km de uzină în lunca râului Olt pe partea dreaptă, învecinându-se la nord-vest cu şoseaua Rm.Valcea - Dragaşani, la sud şi sud-vest cu o zona a comunei Stupărei şi la est cu lacul de acumulare al hidrocentralei Govora. Batalurile de slam reprezinta un “Depozit controlat de deseuri cu capacitate mai mare de 25 000 t” – conform Ordin 860/2002, Anexa 1.1, pct.9.4; slamul depozitat se incadreaza la codul 060314 (din lista codurilor europene de deseuri, aprobate prin HG nr. 856/2002), fiind identificat ca deseu nepericulos. In urma analizei CONSIB, Batalurile de slam ale USG-Ciech reprezinta o constructie hidrotehnica ce necesita urmarirea speciala in timp si detin Autorizaţia de functionare nr. 390/12.07.2011, în vigoare pana la 31.12.2012.

In luna ianuarie 2011, a fost realizata cea mai recenta evaluare a stării de siguranţă în exploatare a batalurilor de şlam aferente „USG-CIECH” şi a lucrărilor hidrotehnice asociate ca o expertiză tehnică cu caracter special, efectuată în conformitate cu prevederile din Legea 466/18 iulie 2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor.

Rezultatele studiului de stabilitate (intocmit de IPROMIN BUCURESTI) releva faptul, ca depozitul poate fi stabil, utilizand aceeasi tehnologie, pana la cota de 283 mdM, ceea ce asigura o stabilitate si siguranta in functionare pe o perioada de 30-35 de ani. Cuantificarea riguroasă a riscului a luat in considerare probabilitatea de apariţie a unor avarii care provoacă pierderea necontrolată a conţinutului compartimentelor, precum şi evaluarea mărimii consecinţelor unor asemenea evenimente. Metoda este denumită analiza criticalităţii modurilor de cedare şi efectele acestora (Failure Mode Efects and Criticality Analisis - FMECA) si se bazează pe aprecierea prin indici ai gravităţii pe care o au evenimentele iniţiatoare ale unei cedări. Conform acestei analize, pe primul loc se situează ruperea sistemului de evacuare a apelor din bataluri, urmată de lipsa capacităţii de înmagazinare a apelor mari prin lipsa gărzii. Acestea sunt urmate de stabilitatea digurilor şi stabilitatea digurilor iniţiale de bază (de amorsare). Avand in vedere ca structura in ansamblu a depozitului este de consistenta majoritar solida (doar doua celule fiind in faza lichida la cota de exploatare), ca natura deseului este nepericuloasa si faptul ca in decursul timpului, in perioada inundatiilor, nu a fost semnalat nici un incident de poluare accidentala, se considera ca Batalurile de slam detinute de USG- CIECH prezinta un risc propriu minim la inundatii. Acesta poate fi determinat de eventuale cedari ale digurilor de contur sau defectiuni ale sistemelor de drenaj si evacuare a limpedelui de batal. Dar, aceste situatii pot fi usor tinute sub control deoarece in cazul producerii unor

31

Page 32: Tematica Instruire Periodica SU

asemenea incidente, apele revarsate pot si preluate in rigolele betonate colectoare care imprejmuiesc batalul si de canalul SC OLTCHIM SA care sunt suficient dimensionate pentru a prelua un debit mai mare de ape. Managementul situatiilor de urgenta la USG – CIECH se realizeaza prin măsuri preventive, masuri operative urgente de interventie si masuri de reabilitare. Se pune accent pe realizarea masurilor cu caracter preventiv si anume:

pastrarea unei distante de min.20-25 m intre digurile de incinta ale batalului si taluzul aval al digului mal drept;

asigurarea stabilitatii depozitului prin inierbari, lucrari de consolidare; tinerea sub control a exfiltratiilor din batal prin amenajarea corespunzatoare

(profilare) si mentinerea permanenta a functionalitatii sistemului de colectare si evacuare a apelor de infiltratie si pluviale;

mentinerea permanenta in stare corespunzatoare a cailor de acces pentru a permite in orice moment accesul pentru interventii;

urmarirea in timp prin observatii vizuale, masuratori piezometrice si ale bornelor topografice, studii de expertiza;

monitorizarea poluantilor in conformitate cu autorizatiile obtinute de societate in vederea prevenirii eventualelor poluari accidentale.

implementarea sistemelor de avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii; masuri de comunicare si instruire în privinţa riscului la inundaţii şi a modului de

acţionare în situaţii de urgenţă.Anual, inaintea perioadei de ape mari (aprilie-mai) SGA-Valcea va convoaca un grup

de suport tehnic in vederea inspectarii tehnice a obiectivelor din zona (bataluri, uvraje hidrotehnice) in functie de factorii de risc identificati din punct de vedere al stabilitatii si sigurantei in exploatare.

La nivelul societatii a fost constituita Celula de Urgenta cu atributii si responsabilitati precizate care, in situatii de urgenta, coopereaza cu CJSU, ISU, ABA –Olt, SGA Valcea, CJ- GNM, APM Valcea etc. Limitarea si înlåturarea urmårilor riscurilor produse se executå de echipele specializate ale Uzinelor Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A.

Conducerea Societatii asigura stocul minim cu materiale si mijloace de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si combaterea poluarilor accidentale, logistica si asistenta medicala corespunzatoare.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

32

Page 33: Tematica Instruire Periodica SU

7. Tematica instruire – IULIE

Instructiuni de folosire a mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor: stingatoare; hidranti interiori si hidranti exteriori.

Stingatoare portative cu pulbere P.1, P.3, P.6 si P.10

Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale. In raport de tipul lor, stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Simbol de fabricatie

P1 P3 P6 P10

Masa si tipul pulberii (kg)

1, florex 3, florex 6, florex 10, florex

Masa incarcaturii cu CO2 (g)

40 75 130 240

Timpul de descarcare (sec.)

6 – 8 8 – 10 10 – 15 15 – 20

Lungimea jetului de pulbere (m)

3,5 3,5 4 4

Masa 2,4 7,2 12 19

33

Page 34: Tematica Instruire Periodica SU

stingatorului incarcat (kg)Suprafata maxima controlata (CO2)

0,4 1,07 2,2 2,79

Functionare

Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.

Stingatoare transportabile cu pulbere P.50 si P.125

Stingatoarele transportabile cu pulbere au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative, fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt:

P.50 P.125Masa incarcaturii cu pulbere (kg)

50 125

Masca incarcaturii cu CO2 (kg)

3 3

Timp de descarcare (min.) 1 – 2 2 – 4Lungimea jetului de pulbere (m)

Max. 6 Max. 6

Masa stingatorului incarcat (kg)

150 238

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functiune se intinde furtunul, se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon.

Stingatoare portative cu dioxid de carbon G.3 si G.6

Stingatoarele portative cu dioxid de carbon sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate, in general, in spatii inchise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

34

Page 35: Tematica Instruire Periodica SU

G3 G3LDE G6Masa incarcaturii CO2 (kg)

3 3 6

Masa stingatorului incarcat (kg)

17 17,6 30

Lungimea jetului de zapada carbonica (m)

4 4 4

Timp de descarcare (sec.)

30 30 60

Descriere

Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti:

- butelia pentru dioxid de carbon, de forma cilindrica, confectionata din otel, prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare, iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon;

- difuzoare, de forme diferite, confectionate din tabla de fier sau masa plastica, prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare, iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice, puse in legatura cu robinetul buteliei, fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma, sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea.

Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare.

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.

Prin deschiderea robinetului, dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si, prin furtunul de cauciuc sub teava de otel, patrunde in difuzor. In difuzor, datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica), temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78,58 C) si trece in starea solida, sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc.

Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului:

35

Page 36: Tematica Instruire Periodica SU

Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie, in functie de tipul stingatorului. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate, se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). Stingatorul se curata si se verifica periodic, urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa.

Cum se folosesc stingatoarele de incendiu

Este important sa stiti cu exactitate locul unde se afla stingatoarele de incendiu si tipul acestora. Stingatoarele de incendiu pot fi grele, de aceea este o idee buna sa luati un stingator in mana pentru a vedea cat este de greu si daca il puteti manui cu usurinta.

De asemenea este important sa cititi instructiunile de folosire tiparite pe fiecare stingator. In cazul in care va trebui sa folositi stingatorul intr-un incendiu real trebuie sa stiti cum sa-l manuiti:

1. scoateti piedica de siguranta2. indreptati furtunul la baza focului3. apasati manerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere4. miscati furtunul astfel incat sa stingeti incendiul

Tot timpul, aveti in vedere sa nu va apropiati prea mult de foc. Distanta recomandata de la care puteti folosi stingatorul in siguranta este de 6-7 metri de la focarul de incendiu.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

36

Page 37: Tematica Instruire Periodica SU

8. Tematica instruire – AUGUST

Instructiuni de interventie in caz de incendiu la locul de munca.

Documente de referinta- Planul de interventie la incendii pe teritoriul „USG – Ciech”;- Planul de evacuare a persoanelor / bunurilor in caz de incendiu;- Organizarea apararii impotriva incendiilor.

Procedura de urgenta La observarea incendiului, orice persoana are urmatoarele obligatii:

Anuntarea IMEDIATA a incendiului la locul de munca; Incercarea de stingere locala a focului prin utilizarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor (stingatoare, hidranti interiori etc.); Anuntarea telefonica a Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta la

numarul de telefon 2333 / mobil 0741.356.865; Dispeceratul societatii la numarul de telefon 2444 / mobil 0746.179.639 si conducatorul structurii organizatorice; Intreruperea alimentarii cu energie electrica, in cazul cand situatia impune si daca se foloseste apa pentru stingerea incendiului;

Sprijina fortele de interventie in situatii de urgenta, daca sunt solicitati; Lasa usile deschise;

Parasesc imediat cladirea prin iesirile de urgenta; Mentin libere caile de acces catre cladire; Urmeaza toate indicatiile primite de la membrii echipei de interventie; Ajuta la evacuarea in siguranta a persoanelor si bunurilor materiale; Raman in afara cladirii pana la incheierea definitiva a evenimentului;

Comunicarea catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta si Dispecerat a detaliilor referitoare la locatia exacta si amploarea incendiului; Solicitarea sprijinului fortelor de interventie a servicilor private pentru

37

Page 38: Tematica Instruire Periodica SU

situatii de urgenta de la Oltchim si CET Govora se va face de catre Dispecerat si Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta „USG – Ciech”; Apelarea telefonului unic de urgenta 112 se va face, doar in cazuri speciale de necesitate, (cand starea de urgenta depaseste capacitatea de lupta a „SPSU” si a serviciilor private pentru situatii de urgenta de la Oltchim si CET Govora), numai de catre Dispecerat si Seful Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta „USG – Ciech”.

Mijloace de alarmare protectia civila. Instalatii speciale de semnalizare si stingerea incendiilor.

Mijloacele de alarmare se folosesc pentru avertizarea populaţiei, a salariaţilor despre pericolul calamităţilor naturale, catastrofelor de mari proporţii, iar în situaţii de război, despre pericolul iminent (încetarea pericolului) al atacurilor din aer, al contaminării radioactive, cu substanţe toxice de luptă sau agenţi patogeni, în scopul trecerii în timp scurt şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie.

Avertizarea populaţiei şi a salariaţilor se realizează prin semnale acustice şi optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare.

După principiul de funcţionare şi construcţie, mijloacele de alarmare se clasifică astfel:

- mijloace de alarmare acustice speciale: sirenele electrice, sirenele cu aer comprimat, motosirenele şi sirenele de mână;

38

Page 39: Tematica Instruire Periodica SU

- mijloace radiotehnice: staţiile de radiodifuziune şi televiziune, staţiile de radioamplificare şi radioficare, receptoarele radio;

- mijloacele de alarmare optice: panourile luminoase, reflectoarele de construcţie speciale;

- alte mijloace de alarmare: clopotele, fluierele, soneriile, claxoanele etc.După locul în care se folosesc aceste mijloace de alarmare se împart în (după destinaţie):- mijloace de alarmare pentru exterior: sirene electrice, motosirene, fluiere cu

abur sau cu aer comprimat, difuzoare exterioare conectate la staţiile de radioficare, staţii de radioemisie-recepţie, clopote.

- Mijloace de alarmare pentru interior: sirene electrice de puteri mici, sirene statice cu comprimat, sirenele de mână, soneriile, claxoanele, staţiile de radioamplificare, dispozitivele de semnalizare luminoasă, staţiile de radio emisie-recepţie, alte mijloace

Razele de alarmare ale unor mijloace de alarmare după destinaţia şi puterea lor sunt:

- sirena dinamică cu aer comprimat 3.000-5.000 m;- sirena electrică de putere medie şi mare 500-800 m;- sirena statică cu aer comprimat 500-800 m;- motosirena 300 m;- clopot de biserică 400 m;- sirena electrică de putere mică 200 m;- sirena de mână 150 m.

Alarmarea exterioară a localităţilor şi agenţilor economici se face prin două sisteme de alarmare: sistem de alarmare principal şi sistem de alarmare de rezervă (secundar)

Sistemul de alarmare principal – cuprinde cele mai bune mijloace de alarmare, care pot fi telecomandate, de regulă sirenele electronice, sirenele electrice de 5 kW, sirenele dinamice şi sirenele statice exterioare cu aer comprimat, staţiile de radiodifuziune şi televiziune, staţiile de radioficare.

Sistemul de alarmare secundar (de rezervă) – completează sau înlocuieşte, la nevoie sistemul principal de alarmare şi cuprinde: motosirenele, fluierele cu abur şi aer comprimat, clopotele, staţiile de amplificare etc.

Pentru acţionarea simultană a sirenelor electrice se folosesc sisteme de alarmare centralizate.

Sirena electrică de 5,5 kW- este destinată pentru alarmare de regulă a localităţilor şi a

agenţilor economici mari;- raza de alarmare este de 250-800 m;- intensitatea sunetului la 30 m este de 105 dB;- puterea motorului de 5,5 kW;- tensiunea de alimentare 280V c.a

39

Page 40: Tematica Instruire Periodica SU

INSTALAŢII SPECIALE DE SEMNALIZARE ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Instalatii de semnalizare a incendiilor

Progresele realizate in ultimele decenii in domeniul tehnico stiintific a deschis calea introduceri in economie , pe scara din ce in ce mai larga a detrectari automate a incendilor . Pentru o buna detectare se cer , in principiu , doua conditii importante si anume :- detectia sa fie rapida sigura si precisa ;- intrarea in functiune sa asigure semnalizarea in timp util a orcarui inceput de incendiu

.In principiu , la o instalatie de semnalizare a incendilor se deosebesc trei elemente componente :Detectoarle de incendiu , circuitele de legatura , centrala de semnalizare .

Detectoare de incendiuDetectoarele declanseaza , in caz de incendiu , un semnal care prin elementele de

legatura este transmis la centrala .Detectoarele de incendiu se pot clasifica din mai multe puncte de vedere , la

clasificare se tine seama in general , de principile lor de functionare si de natura fenomenelor insotitoare ale incendiului .

Din acest punct de vedere se pot distnge :- detectoare termice , care reactioneaza la efectele calduri care apar pe timpul

declansarii incendilor ; din acestea fac parte detectoarele termostatice , termodiferentiale si termovelocimetrice .

- detectoare termoelectrice , functioneaza pe principiul efectului termoelectric .- detectoarea de flacara , reactioneaza instantaneu in prezenta unei flacari daca nu este

prea mare distanta la care aceasta se gaseste .- detectoare de fum , se bazeaza pe dispersarea in aer a fumului si produselor de ardere

si principiul absortiei luminei emisa de o lampa cu incandescenta .- detectoare cu camera de ionizare , functioneaza pe principiul ionizari aerului exterior

dintr-o camera de masurare , care este expusa efectului de durata a unor radiatii alfa , emisa de o sursa radioactiva .

Centrala de semnalizare a incendiilorIn principiu, o centrala de semnalizare are urmatoarele circuite electrice si

elemente : circuite de sesizare a semnalelor, amplificator de semnale, circuit logistic si multiplicator pentru circuitele electrice, circuit intern pentru semnalizarea defectiunilor amplificator pentru semnalele de defectiune; indicatoare de semnale; lampi indicatoare de defectiune; semnalizator sonor de defectiuni.

Scopul principal al centralei este: receptionarea si interpretarea semnalelor detectate si transmise de detectoare, supravegherea circuitelor de legatura, alimentarea cu energie electrica .

Centralele automate de semnalizare, din punct de vedere constructiv, pot fi in bloc sau modulare . Ea trebuie sa receptioneze in mod sigur atat izbucnirea incendiului cat si defectiunile aparute .

40

Page 41: Tematica Instruire Periodica SU

In tara noastra exista mai multe tipuri de centrale dintre care cele mai uzuale sunt: centrala SRS-660 ( SIEMENS ), centrala CUAM si centrala SESAM . Instalatii de sprinklere Instalatiile automate de sprinklere sunt cele mai eficace sisteme de protectie contra incendiului, catre folosesc ca agent de stingere apa. Superioritatea lor asupra celorlalte sisteme automate de protectie cu apa este determinata, in primul rand de faptul ca sprinklerele se declanseaza individual si actioneaza asupra ariei incendiate. Elementele specifice ale sistemului sunt: capul sprinkler pentru combaterea incendiului, aparatul de control si semnalizare, pentru semnalizarea intrarii in functiune a instalatiei in caz de incendiu si intempestiv. Inatalatia de sprinklere functioneaza astfel : sursele de alimentare cu apa tin permanent sub presiune retelele de conducte pe care sunt montate capetele de sprinkler. In cazul unui incendiu produsele de ardere se ridica si se acumuleaza la partea superioara a incaperii un start de temperatura ridicata. Preluand caldura prin convectie si radiatie, de la mediul spatiului incendiat, dispozitivele de inchidere ale sprinklerelor situate deasupra zonei de ardere se incalzesc treptat, in timp relativ scurt deschizandu-se la atingerea temperaturii nominale. O data eliberat orificiul de scurgere , apa este proiectata sub forma de jet dispersat in picaturi . Concomitent aparatul de control si semnalizare declaseaza semnalul de incendiu . In functie de temperatura minima sau maxima posibila in spatiu in care sunt montate capetele sprinkler . Instalatile se pot proiecta in trei sisteme : cu apa , cu aer , cu apa si aer .

Sistemul de sprinkler cu apa reprezinta sistemul normal de insalatie si se foloseste pentru protectia incaperilor in care temperatura nu poate sa scada sub + 40 C . Reteaua de conducte este permanent umpluta cu apa si mentinuta sub presiune . Instalatii de drencere Insalatii de drencere se prevad pentru combaterea incendiilor cu scopul de a obtine: stingerea incendiilor in incaperiile cu pericol mare de incendiu: realizarea perdelelor de apa destinate protectiei golurilor de trecere prin trecere prin pereti sau zonele antifoc , a usilor sau ferestrelor din pereti rezistenti , protejarea din exterior a elementelor de constructie la cladirile amplasate la distante mici: racirea suprafetelor bunurilor periclitate de caldura in caz de incendiu.O instalatie de drencere consta dintr-o retea de conducte, avand montate pe ea capete dedrencere (stropit ) , care in caz de incendiu creeaza o perdea de apa, izoland locul incendiat de restul cladirii.Drencerele sant aparate de dispresie organizata a apei in picaturi, care in deosebi de sprinklere au orificiul deschis tot timpul. Intretinerea si verificarea instalatiilor de spirnklere si drencere. In principiu se fac verificari si intretineri zilnice, saptamanal, periodic, la doua luni, la sase luni si anual. La fiecare schimb se verifica existenta sigiliului, presiunea apei indicata de manometre. Cel putin o data pe saptamana se executa intretinerea robinetului principal, se verifica sistemul de semnalizare si se deschid si se inchid robinetele manometrelor.

Periodic se verifica si se intretin lucrari la curatarea contactoarelor circuitelor electrice de semnalizare, curatarea si ungerea dispozitivului de lovire al clopotului cu unsoare consistenta, ulei si petrol.

Cel putin o data pe an se procedeaaza la revizuirea generala prin demontarea totala, se curata si se sufla cu aer comprimat a tuturor pieselor .

41

Page 42: Tematica Instruire Periodica SU

Instalatii de apa pulverizata. Instalatiile de apa pulverizat functioneaza pe principiul instalatiilor de drencere, deosebindu –se de acestea prin faptul ca debiteaza apa mai putin divizata .

Efectul de stingere al jetului astfel format se obtine prin racirea flacarilor si a suprafetelor materialelor aflate in combustie. Instalatii de stingere cu spuma. Instalatiile de spuma sint sisteme locale mai complicate decat cele de apa si care functioneaza cu randament optim in conditii prestabilite. In functie de tipul spumei, schema instalatiei automate cuprinde in principiu: o sursa de alimentare cu apa, sursa de alimentare cu spumant, aparate de dozare a spumantului si de generare a spumei, retea de transport si distributie a agentului de stingere, capete de spuma, prin care se debiteaza si se dirijeaza agentul de stingere; aparate auxiliare de reglare. Instalatii de stingere cu bioxid de carbon. O astfel de instalatie se compune, in principal in recipiente de depozitarea agentului de stingere in retelele de conducte, doze de deversare, dispozitive de punere, automata in functiune echipament pentru inchiderea recipientelor, supravegherea instalatiei si darea semnalului de incendiu . Pentru stingerea incendiilor cu CO2, se pot folosi instalati fixe pentru procedeul de inundare totala .

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

42

Page 43: Tematica Instruire Periodica SU

9. Tematica instruire – SEPTEMBRIE

Procedura de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc.

Reglementarea modului de executare a lucrarilor cu foc deschis in S.C. Uzinele

Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. se execută în conformitate cu prevederile

Dispozitiei Interne nr. 86 / 26.02.2010, aprobata de catre Directorul General al societații,

având la bază următoarele acte normative:

Legea nr. 307/2006Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

Ordinul Ministrului AdministraOrdinul Ministrului Administrațției iei șși Internelor nr. 163 /2007i Internelor nr. 163 /2007

pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

EMITEREA PERMISULUI DE LUCRU CU FOC

Permisul de lucru cu foc se întocmeşte în două exemplare de catre beneficiar, dintre care unul se înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.

Se va utiliza formularul de Permis de lucru cu foc aprobat prin Ordinul 163/2007 pentru aprobarea Normelor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor.

Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi. La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului.

Înaintea de începerea efectivă a lucrării cu foc deschis, se va asigura înregistrarea acestuia la Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR LA EXECUTAREA LUCRARILOR CU FOC DESCHIS

Se vor prelucra cu executantul lucrării cu foc deschis, înainte de începerea lucrării, următoarele instrucţiuni specifice de prevenire si stingere a incendiilor la astfel de lucrări: Seful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie, în care se

execută operaţiuni cu foc deschis, are obligaţia să asigure măsuri pentru : Pregătirea locului, numai după ce s-au luat, după caz, măsuri

pentru evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor; aerisirea sau ventilarea spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu;

Instruirea personalului;

43

Page 44: Tematica Instruire Periodica SU

Controlul după terminarea lucrării. În cazul lucrărilor cu foc deschis care se execută în instalaţii şi în alte zone cu risc

ridicat de incendiu sau de explozie, Serviciul privat pentru Situatii de Urgenta va dispune luarea şi altor măsuri de protecţie specifice.

Echipamentul şi aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să fie în bună stare de funcţionare. De îndeplinirea acestei cerinţe răspunde executantul

Toate echipamentele şi aparatele de sudură se întreţin şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului, Proprietarul acestora trebuie să facă dovada efectuării întreţinerii şi verificării lor la termen.

Pregătirea locului unde urmează să se execute operaţia de sudare sau tăiere cu flacără oxiacetilenică presupune:

Înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înălţimea de minim 2 m şi bine ancorate de podea

Protecţia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip de 2 cm grosime, cu tablă sau plăci din materiale necombustibile

Îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile transportabile la o distanţă ce cel puţin 10 m de locul sudării sau tăierii

Curăţarea pieselor vopsite pe o porţiune de cel puţin 100 mm de o parte şi de alta în jurul punctului de lucru

Umezirea cu apă sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor şi elementelor de construcţie combustibile fixe pentru a fi ferite de contact cu scântei sau brocuri de sudură etc

Înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc să intre în contact cu materialele care se află în încăperile adiacente sau la cota inferioară, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseală şi pereţi cu plăci sau dopuri necombustibile

Amplasarea la distanţe de siguranţă a generatorului de acetilenă transportabil şi a buteliei de oxigen, astfel: cel puţin 10 m între acestea şi locul de sudură sau orice sursă de foc deschis şi respectiv 5 m între ele

Dotarea cu mijloace de primă intervenţie Asigurarea prezenţei persoanei desemnate să supravegheze

lucrările cu foc deschis Generatoarele de acetilenă transportabile se instalează, de regulă în aer

liber, în afara încăperii unde se sudează şi ferite de razele solare sau de sursele de foc deschis

În mod excepţional, se admite instalarea unui singur generator de acetilenă transportabil numai în încăperi în care se execută lucrări de reparaţii, montaj sau întreţinere cu caracter temporar, cu respectarea următoarelor condiţii:

Debitul maxim de acetilenă să nu depăşească 3,2 m3/h Generatorul să fie verificat şi să posede marca de timbru Încărcătura de carbid să nu fie mai mare de 4 kg

44

Page 45: Tematica Instruire Periodica SU

Încăperea să aibă un volum minim de 350 m 3 şi să fie bine ventilată

Să existe posibilitatea asigurării distanţelor de siguranţelor Să se realizeze pe toată durata amplasării generatorului în

încăpere, orpirea funcţionării eventualelor utilaje care lucrează cu flacără sau produc scântei

Lucrările de sudare la instalaţii, rezervoare, recipiente şi conducte prin care

s-au vehiculat şi în care s-au depozitat substanţe combustibile sau vapori inflamabili, se vor executa numai după golirea, aerisirea, spălarea, umplerea cu apă sau gaz inert, izolarea acestora prin flanşe oarbe de restul instalaţiilor şi după efectuarea analizelor de laborator. Piesele, instalaţiile şi materialele la care se vor executa operaţiuni de sudare

sau tăiere se vor curăţa în prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc

În timpul executării lucrării trebuie să se asigure: Supravegherea permanentă şi cu atenţie a flăcării, a dispersiei

şi a traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură

Strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau apă

Închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata întreruperii este de 10 minute

Interzicerea agăţării arzătoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatorul de acetilenă

Neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau urcări pe schele, scări

Evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată

MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR DUPA TERMINAREA LUCRARILOR CU FOC DESCHIS

După terminarea lucrării, trebuie să se asigure următoarele: Verificarea minuţioasă a locului unde s-a executat lucrarea,

precum şi a spaţiilor adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu

Descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi luarea de măsuri în consecinţă

Verificarea la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a situaţiei existente la locul unde s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere

Depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor şi materialelor folosite

Reamplasarea pe poziţii iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore de la terminarea lucrărilor

45

Page 46: Tematica Instruire Periodica SU

Colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora într-un loc special amenajat

Aceste instrucţiuni vor fi ţinute de executant asupra lui, împreună cu permisul de lucru cu foc, pe timpul executării lucrării cu foc deschis.

Mijloace din dotare si improvizate pentru efectuarea transportului persoanelor suferinde.

Transportul cu brancardaRănitul se înveleşte cu o pătură. După aşezarea rănitului pe brancardă, se fixează

cu 2, 3 chingi.

Funcţie de leziunea de care suferă accidentatul, poziţia acestuia pe brancardă se alege conform desenelor.

46

Page 47: Tematica Instruire Periodica SU

Purtarea brancardei până la mijlocul de transport, peste diferite obstacole este prezentată în figurile de mai jos:

47

Page 48: Tematica Instruire Periodica SU

48

Page 49: Tematica Instruire Periodica SU

Când salvatorii nu au la îndemână mijloace specializate (brancarde), transportul răniţilor poate fi făcut prin metode şi mijloace improvizate dintre care prezentăm în figurile de mai jos:

49

Page 50: Tematica Instruire Periodica SU

50

Page 51: Tematica Instruire Periodica SU

51

Page 52: Tematica Instruire Periodica SU

Aceste metode se folosesc când starea accidentatului este relativ bună, când la locul accidentului nu se poate pătrunde cu brancarda, când accidentatul trebuie scos foarte rapid de la locul dezastrului.

Ca mijloace specializate de transport a accidentaţilor amintim ambulanţa, şi elicopterul sau avionul sanitar.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

52

Page 53: Tematica Instruire Periodica SU

10. Tematica instruire – OCTOMBRIE

Pericole, cauze si masuri de prevenire a incendiilor si exploziilor la depozitarea materialelor combustibile si a produselor inflamabile lichide.

Statiile de carburanti:sunt necesare pentru facilitarea alimentarii cu combustibil a mijlocelor auto de transport uzinal, dar si a locomotivelor pentru transportul materiilor prime si materialelor necesare desfasurarii activitatilor USG-CIECH.

- Profilul si capacitatile de productie:Profil : depozit de produse inflamabile Fluid stocat : motorinaCapacitate : 9000 l/rezervor

Categoria de importanta al constructiei este D (redusa), conform ord. MLPAT 31/N/1995Clasa de importanta al constructiei este IV – conform P100/92Gradul de protectie seismica : 7Accesul autovehiculului in zona statiei de distributie a carburantilor cu grup de alimentare integrat la autovehicule, se asigura direct din drumul de acces si platforma betonata a incintei.Locul de stationare a autocisternei cu carburanti se marcheaza cu vopsea pe carosabil.

Orice lucrare se va executa doar cu permis de lucru cu foc insotit de permis de lucru pentru interventii si reparati eliberat de catre beneficiar.

Este recomandat ca lucrarile care trebuiesc executate in cadrul instalatiilor sa fie executate in perioada de oprire a acestora (opriri planificate)

Inainte de inceperea lucrarilor, executantul va lua cel putin urmatoarele masuri :- va solicita zilnic permis de lucru cu foc pentru interventie- va instrui salariatii cu masurile ce vor fi respectate la locul de munca- va solicita asistenta SPSU a beneficiarului pe tot timpul executiei lucrarii- se va lucra numai cu permise de lucru, permis de sapatura si de lucru cu foc

pentru interventiiLocul pentru executarea lucrarilor cu foc va fi astfel pregatit incat sa fie exclusa

posibilitatea generarii unui incendiu sau explozii, luandu-se toate masurile de prevenire specifice.Se va da importanta deosebita realizarii urmatoarelor masuri :

- curatarea zonei de orice fel de produse sau materiale care s-ar putea aprinde in cursul lucrului cu foc

- acoperirea gurilor de canalizare cu material incombustibil- toate conductele la care se intervine se vor goli, degaja, curata, spala sau purja

cu gaz inert, dupa care se vor aerisi corespunzator- se vor aduce la fata locului utilaje sau materiale de interventie impotriva

incendiilorAceste operatii de pregatire a terenului pentru lucrul cu foc se vor executa pe o

raza de minim 50 m de la punctul in care se va interveni cu foc.

53

Page 54: Tematica Instruire Periodica SU

Toate utilajele actionate electric sau care vor produce curent electric vor fi protejate prin centura de punere la pamant.

In timpul lucrul este interzis cu desavarsire fumatul.Punctul de lucru va fi dotat in mod obligatoriu cu stingatoare, lazi cu nisip, lopeti.

Este interzisa lasarea nesupravegheata si sub tensiune a echipamantelor si aparatelor electrice, precum si neintreruperea lor dupa terminarea utilizarii.

Muncitorii vor purta onbligatoriu echipamente de protectie, confectionate din materiale care nu acumuleaza electricitate statica si nu produce scantei prin lovire sau frecare.

Se vor respecta conditiile impuse pentru sistemul de legare la pamant pentru echipamentele nou montate (protectia la trasnet a locatiei)

Executantul lucrarilor cuprinse in prezenta documentatie va acorda o atentie deosebita la transportul, manipularea si depozitarea materialelor ce pot produce poluarea mediului avand grija ca acestea sa se faca in recipiente inchise ermetic.

Se interzice cu desavarsire deversarea in canalizari sau in reteaua hidrografica a deseurilor si a produselor transportate prin conducte.

Executantul va utiliza cele mai bune tehnici pentru prevenirea si reducerea poluarii asupra mediului pe timpul desfasurarii lucrarilor.

Beneficiarului ii revine obligatia de a mentine in perfecta stare de functionare instalatia de stingere a incendiilor si de a lua masurile ce se cuvin in cazul deteriorarii acesteia.

Prin proiect s-au luat masuri ca toate scurgerile de motorina sa fie captate si dirijate la bazinul de scursori, iar volatilele sa ramana in rezervoare (inchise cu supape de respiratie).

REGULI ŞI MĂSURI PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

LA STATIILE DE ALIMENTARE CU CARBURANTI

- Pentru proiectare, execuţie şi exploatare se vor respecta prevederile normativului N.P.

004-1996 – în scopul satisfacerii cerinţelor de siguranţă la foc pe întreaga durată de

existenţă a acestora.

- Conductele şi rezervoarele vor fi controlate permanent în ce priveşte etanşeitatea.

- Capacele rezervoarelor vor fi prevăzute cu garnituri de cauciuc.

- Opritoarele de flăcări de pe conductele de aerisire a rezervoarelor vor fi întreţinute şi

menţinute în stare bună de utilizare.

- Golirea rezervoarelor în vederea verificărilor şi reparaţiilor se va efectua cu pompe

acţionate prin motoare protejate antiexploziv sau alte sisteme ce nu prezintă pericol de

incendiu sau explozie.

- Nu se va umbla cu foc deschis şi nu se va fuma pe o rază de 50 m de la locurile unde ar

putea avea loc degajări de vapori inflamabili.

54

Page 55: Tematica Instruire Periodica SU

- Alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor se va face la lumină corespunzătoare, cu

motorul oprit, ajutajul va face contact cu rezervorul fără lovire, se va evita deversarea

carburantului.

Scurgerile de motorina se vor îndepărta înainte de pornirea locomotivei sau

autovehiculului, prin acoperirea acestora cu nisip care după îmbibare se va ridica şi se va

transporta la loc ferit.

- Este interzisă alimentarea locomotivelor si autovehiculelor din vase deschise, cu

excepţia motoarelor care necesită alimentarea cu amestecuri de benzină şi ulei.

- Motoarele şi echipamentele electrice aferente pompelor vor fi menţinute cu gradul de

protecţie antiexploziv prevăzut. Este interzisă înlocuirea acestora cu altele având grad de

protecţie mai scăzut.

- Este interzisă folosirea motorinei si benzinei pentru curăţenie.

- Se interzice distribuirea carburanţilor în vase din materiale plastice.

- În incinta staţiei se vor folosi numai scule antiscântei.

- Se interzice orice fel de reparaţii la locomotive si autovehicule în incinta sau apropierea

staţiei.

Planul de masuri si actiuni pentru sezonul rece.

În vederea realizării obiectivelor propuse, premergător, pe timpul şi la încheierea sezonului de iarnă se dispun următoarele măsuri şi se execută următoarele acţiuni specifice:

PREMERGĂTOR SEZONULUI RECE

1. Întocmirea şi aprobarea proiectului “Planul de Măsuri şi Acţiuni pentru Sezonul Rece al S.C. Uzinele Sodice Govora – Ciech Chemical Group S.A. Ramnicu Valcea.Răspunde: Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.2. Asigurarea starii de operativitate a Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta, urmarindu-se cu prioritate: verificarea si completarea necesarului de materiale si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor pe timp de iarna; verificarea sistemului operativ de anuntare / alarmare si asigurarea rezervelor de agenti de stingere, carburanti si lubrefianti pentru Autospeciala de Stins Incendii “APCAAT R19215” si Autosanitara “Dacia 1310 Break”.Răspunde: Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

3. Analizarea şi stabilirea în cadrul “USG – Ciech” a zonelor supuse riscului înzăpezirilor, precum şi resursele tehnice şi umane care intervin la nevoie.

55

Page 56: Tematica Instruire Periodica SU

Răspund: sefii de structuri organizatorice.

4. Verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de comunicaţii (reţele telefonice, fax, internet) şi alarmare (sirena), în vederea înştiinţării şi alarmării în timp util a Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta şi a salariatilor, în cazul producerii unor fenomene meteorologice periculoase specifice iernii.Răspund: Sef Serviciu Situatii de Urgenta; Biroul Administratie - Centrala Telefonica; I.T.

5. Retransmiterea operativă către structurile organizate din “USG – Ciech” a prognozelor şi avertizărilor meteorologice transmise de instituţiile specializate. Răspunde: Directia Organizare Management - Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

6. Realizarea evidenţei stricte a salariatilor cu afecţiuni, care necesită tratament şi asigurarea resurselor necesare de medicamente la nivelul “USG – Ciech”.Răspund: Serviciul Intern de Prevenire si Protectie – Dispensarul Medical; Serviciul Achizitii; Serviciul Resurse Umane.

7. Realizarea de controale tehnice de specialitate in “USG – Ciech”, pentru verificarea şi înlăturarea defecţiunilor aparute la sistemele de încălzire şi instalaţiile de gaze, în vederea asigurării unei bune funcţionări pe timpul sezonului rece, precum şi verificarea instalaţiilor de stingere cu apă şi a mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor (hidranti exteriori, hidranti interiori si stingatoare). Răspund: Sefii de structuri organizatorice; Serviciul Intern de Prevenire si Protectie; Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

8. Pregătirea şi conştientizarea salariatilor privind necesitatea participarii active la acţiunile desfăşurate de Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta şi forţele specializate in scopul normalizarii situaţiei, constituirea de echipe de intervenţie pentru înlăturarea zapezii de pe caile de acces si din zona sectorului de activitate (în cazul căderilor masive de zăpadă), deblocarea căilor de circulaţie din interiorul si exteriorul societatii.Răspund: Sefii de structuri organizatorice; Biroul Administratie; Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta; Serviciul Intern de Prevenire si Protectie.

9. Verificarea modului de asigurare a stocurilor de materiale si echipamente, necesare pentru combaterea poleiului (clorura de calciu, nisip etc.) si pentru interventie (plug pentru zapada, lopeti pentru zapaza etc.) in caz de inzapezire, precum si a functionarii utilajelor aflate la dispozitie (incarcatoare frontale cu cupa dotate cu dispozitiv de tractare plug dezapezire, tractoare etc.) pentru astfel de interventii.Raspund: Sef Serviciu Achizitii; Sef Serviciu Transporturi; Sef Sectie Mecanica; Sef Birou Administratie; Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

10. Revizia si reparatia sistemelor si retelelor de alimentare cu energie electrica si energie termica ( pentru incalzire ), premergator perioadei sezonului rece.

56

Page 57: Tematica Instruire Periodica SU

Raspund: Sef Sectie Electro; Sef Sectie Mecanica – Atelier Termo Gaze; Sef Birou Administratie; Sef Sectie Pregatire si Realizare Investitii; Sef Serviciu Achizitii..

11. Verificarea echiparii autovehiculelor proprietate “USG – Ciech” cu anvelope de iarna, lanturi si materiale antiderapante.Raspund: Directia Logistica - Serviciul Transporturi; Serviciul Achizitii.

PE TIMPUL SEZONULUI RECE

1. Organizarea şi desfăşurarea de controale şi acţiuni preventive pentru depistarea şi înlăturarea stărilor de pericol şi a cauzelor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ( avarii ) la instalatile si utilajele din “USG – Ciech” care asigură utilităţile ( apa potabila, apa industriala, energie electrica, energie termica etc.)Răspund: sefii de structuri organizatorice; Serviciul Intern de Prevenire si protectie; Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta.

2. Informarea operativa a Conducerii societatii “USG – Ciech” si a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “General Magheru” al Judetului Valcea, cu privire la pericolul sau producerea unor situatii de urgenta.Răspund: Directia Organizare Management - Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta; Dispecerat “USG – Ciech”.

3. Urmarirea in permanenta a starii tehnicii si incadrarii cu personal specializat, pentru mentinerea unui timp de răspuns operativ în cazul producerii unor evenimente deosebite (incendii, explozii, urgenţe medicale etc.), în raport cu distanţa şi posibilităţile de acces spre zonele care pot fi izolate datorita fenomenelor meteorologice specifice sezonului rece.Răspund: Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta; Serviciul Intern de Prevenire si Protectie – Dispensar Medical; Dispecerat “USG – Ciech”.

4. Asigurarea operativitatii in acordarea asistentei medicale de urgenta salariatilor pe timpul sezonului rece.Raspund: Serviciul Intern de Prevenire si Protectie – Dispensarul Medical; Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta; Dispecerat “USG – Ciech”.

5. Asigurarea fortelor si mijloacelor de interventie pentru perioada sezonului rece, in vederea functionarii in parametri normali a transportului pe calea ferata ( CFI si CFU ).Raspund: Directia Logistica – Serviciul Transporturi; Directia MEA.; Dispecerat “USG – Ciech”.

6. Asigurarea necesarului de materiale antiderapante (clorura de calciu, nisip, sare), pregatirea utilajelor, echipamentelor de interventie si rezervelor de carburanti, in vederea actionarii in caz de inzapezire si inghet.Raspund: Serviciul Achizitii; Directia Logistica – Serviciul Transporturi; Biroul Administratie.

57

Page 58: Tematica Instruire Periodica SU

7. Asigurarea remedierii operative a defectiunilor la retelele de alimentare cu energie electrica si energie termica pe perioada sezonului rece.Raspund: Sef Sectie Electro; Sef Sectie Mecanica – Atelier Termo Gaze; Dispecerat “USG – Ciech”.

8. Utilajele pentru combaterea lunecusului / poleiului ( imprastierea materialului antiderapant – clorura de calciu ) pe caile de acces din interiorul si exteriorul incintei societatii, in caz de necesitate, vor fi asigurate de catre firma de curatenie S.C. Curierul Agroturism S.R.L. Ramnicu Valcea, sub coordonarea Biroului Administratie.Raspund: Sef Birou Administratie.

9. Asigurarea aprovizionarii salariatilor cu ceiuri calde, la locurile de munca, in perioadele de timp geroase.Raspund: Sef Birou Administratie; Serviciul Achizitii; Dispecerat “USG – Ciech”.

LA ÎNCHEIEREA SEZONULUI RECE

1. Serviciul privat pentru Situatii de Urgenta “USG – Ciech” va analiza modul în care s-au desfăşurat activităţile planificate pentru sezonul rece. Sinteza acţiunilor desfăşurate, rezultatele obţinute, neajunsurile constatate şi propunerile pentru creşterea eficienţei activităţilor vor fi inaintate Conducerii societatii si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “General Magheru” al Judetului valcea, pentru a fi analizate.Răspund: sefii de structuri organizatorice ; Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

11. Tematica instruire – NOIEMBRIE

58

Page 59: Tematica Instruire Periodica SU

Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice locului de munca – conform instructiunilor elaborate de catre Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta din data de 10 octombrie 2012.

Modul de adapostire si reguli de comportare in adaposturile de protectie civila.

ADĂPOSTIREA cuprinde ansamblul măsurilor, acţiunilor ce se planifică şi se execută pe timpul pregătirii şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie pentru crearea condiţiilor necesare adăpostirii, pregătirii personalului şi tehnicii, împotriva atacurilor inamicului sau urmărilor dezastrelor. Protecţia prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii salariaţilor împotriva atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor şi se asigură prin lucrări special construite ca puncte de comandă şi adăposturi de protecţie civilă, precum şi în subsolul clădirilor şi în alte spaţii care se amenajează în acest scop, potrivit normelor şi instrucţiunilor elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Adăpostirea este măsura principală de protecţie a cetăţenilor împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi a celor convenţionale.Ea se asigură prin:

- înştiinţarea organelor de conducere la nivelul localităţilor şi operatorilor economici;- alarmarea populaţiei şi a salariaţilor despre pericolul iminent;- adăpostirea, dispersarea, evacuarea, mascarea şi camuflarea precum şi alte măsuri tehnice şi organizatorice.Adăpostirea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:- să fie organizată şi pregătită din timp;- să asigure gradul de protecţie în funcţie de importanţa localităţii sau a operatorului economic pentru producţia de război şi nevoile de apărare;- să asigure locuri de protecţie pentru toţi cetăţenii şi salariaţii din sectoarele de producţie care îşi continuă activitatea pe timpul alarmei aeriene;- să dispună de echipe de adăpostire bine instruite în vederea adăpostirii populaţiei într-un timp cât mai scurt, în ordine şi disciplină fără panică şi haos, iar populaţia să fie pregătită în acest sens.Populaţia şi angajaţii din societăţile comerciale şi instituţii publice trebuie să

cunoască locul celor mai apropiate adăposturi faţă de locuinţă sau locul de muncă.Dacă nu există adăposturi construite, atunci trebuie cunoscute locurile de

răspândire sau unde urmează a se construi la ordin adăposturi simple. Locurile unde se află adăposturi de protecţie civilă trebuie marcate cu indicatoare speciale imprimate pe pereţii clădirilor, pe baza dispoziţiilor date de inspectoratele de protecţie civilă.

La darea semnalului de ALARMĂ AERIANĂ toţi cetăţenii şi angajaţii (excepţie fac cei ce supraveghează instalaţii cu foc continuu) se îndreaptă spre adăpostul cel mai apropiat, după ce au luat următoarele măsuri:

- ridică mijloacele de protecţie individuală;- la părăsirea locuinţei se închide apa, lumina electrică, gazele. Se îmbracă

corespunzător şederii în adăpost, se iau obiectele de strict necesare care sunt

59

Page 60: Tematica Instruire Periodica SU

pregătite din timp într-o geantă, sacoşă etc., se încuie uşa de la intrare, eventual se anunţă vecinii;

- la părăsirea locului de muncă se opreşte utilajul sau instalaţia pe care o deserveşte, anunţă colegii care n-au auzit semnalul de alarmă. Se închide apa, gazul, aburul, se întrerupe curentul electric. Dacă face parte din formaţiunile de protecţie civilă, ridică de la magazie uneltele şi aparatura din dotare.

- Intrarea în adăpost se face în ordine şi linişte, în primul rând intră femeile, copiii, bătrânii şi invalizii.

Menţinerea ordinei, disciplinei, curăţeniei şi funcţionarea instalaţiei de filtro-ventilaţie la adăposturile speciale se asigură de echipa de adăpostire al cărei şef este şeful adăpostului.

Persoanele adăpostite trebuie să respecte următoarele reguli de comportare:- să execute toate dispoziţiile şefului de adăpost şi a echipei de adăpostire;- să menţină curăţenia şi disciplina;- să nu fumeze şi să nu aprindă fără aprobare lumânări sau chibrituri;- să nu părăsească locul de şedere şi să nu circule prin adăpost decât în caz de

neapărată nevoie;- să nu introducă în adăpost materiale inflamabile şi substanţe puternic

mirositoare;- să nu intre în adăpost cu îmbrăcăminte infectată;- să nu deschidă uşile sau obloanele adăpostului fără avizul şefului de adăpost;- să nu părăsească adăpostul decât la ordin;- să păstreze mijloacele de protecţie pregătite spre a fi folosite la ordin;- să acorde ajutor echipei de adăpostire la nevoie;- să acorde la nevoie primul ajutor sanitar.

Persoanele adăpostite în adăposturi fără filtro-ventilaţie sau neetanşe trebuie să aplice pe figură masca contra gazelor şi să îmbrace mijloacele de protecţie la atac chimic sau la auzul exploziei nucleare.

După semnalul ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE, la ordinul şefului echipei de adăpostire, personalul adăpostit părăseşte în ordine adăpostul.

În cazul când în jurul adăpostului terenul este infestat chimic, contaminat radioactiv sau se descoperă o bombă neexplodată, şeful echipei de adăpostire nu permite ieşirea cetăţenilor din adăpost până nu primeşte dispoziţie în acest sens.Adăpostul poate fi părăsit numai în caz că este inundat, a fost lovit sau în alte sit. deosebite.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

12. Tematica instruire – DECEMBRIE

60

Page 61: Tematica Instruire Periodica SU

Instructiuni de folosire a mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor: stingatoare; hidranti interiori si hidranti exteriori.

Stingatoare portative cu pulbere P.1, P.3, P.6 si P.10

Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale. In raport de tipul lor, stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Simbol de fabricatie

P1 P3 P6 P10

Masa si tipul pulberii (kg)

1, florex 3, florex 6, florex 10, florex

Masa incarcaturii cu CO2 (g)

40 75 130 240

Timpul de descarcare (sec.)

6 – 8 8 – 10 10 – 15 15 – 20

Lungimea jetului de pulbere (m)

3,5 3,5 4 4

Masa stingatorului incarcat (kg)

2,4 7,2 12 19

Suprafata maxima controlata (CO2)

0,4 1,07 2,2 2,79

Functionare

Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.

Stingatoare transportabile cu pulbere P.50 si P.125

Stingatoarele transportabile cu pulbere au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative, fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt:

P.50 P.125Masa incarcaturii cu pulbere (kg)

50 125

Masca incarcaturii cu CO2 (kg)

3 3

61

Page 62: Tematica Instruire Periodica SU

Timp de descarcare (min.) 1 – 2 2 – 4Lungimea jetului de pulbere (m)

Max. 6 Max. 6

Masa stingatorului incarcat (kg)

150 238

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functiune se intinde furtunul, se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon.

Stingatoare portative cu dioxid de carbon G.3 si G.6

Stingatoarele portative cu dioxid de carbon sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate, in general, in spatii inchise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

G3 G3LDE G6Masa incarcaturii CO2 (kg)

3 3 6

Masa stingatorului incarcat (kg)

17 17,6 30

Lungimea jetului de zapada carbonica (m)

4 4 4

Timp de descarcare (sec.)

30 30 60

Descriere

Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti:

- butelia pentru dioxid de carbon, de forma cilindrica, confectionata din otel, prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare, iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon;

- difuzoare, de forme diferite, confectionate din tabla de fier sau masa plastica, prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare, iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice, puse in legatura cu robinetul buteliei, fie prin

62

Page 63: Tematica Instruire Periodica SU

intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma, sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea.

Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare.

Functionare

Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.

Prin deschiderea robinetului, dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si, prin furtunul de cauciuc sub teava de otel, patrunde in difuzor. In difuzor, datorita fenomenului de detenta ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica), temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78,58 C) si trece in starea solida, sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc.

Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului:

Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie, in functie de tipul stingatorului. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate, se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). Stingatorul se curata si se verifica periodic, urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa.

Cum se folosesc stingatoarele de incendiu

Este important sa stiti cu exactitate locul unde se afla stingatoarele de incendiu si tipul acestora. Stingatoarele de incendiu pot fi grele, de aceea este o idee buna sa luati un stingator in mana pentru a vedea cat este de greu si daca il puteti manui cu usurinta.

63

Page 64: Tematica Instruire Periodica SU

De asemenea este important sa cititi instructiunile de folosire tiparite pe fiecare stingator. In cazul in care va trebui sa folositi stingatorul intr-un incendiu real trebuie sa stiti cum sa-l manuiti:

1. scoateti piedica de siguranta2. indreptati furtunul la baza focului3. apasati manerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere4. miscati furtunul astfel incat sa stingeti incendiul

Tot timpul aveti in vedere sa nu va apropiati prea mult de foc. Distanta recomandata de la care puteti folosi stingatorul in siguranta este de 6-7 metri de la focarul de incendiu.

Acordarea primului ajutor in diferite situatii: traumatisme; fracturi; hemoragii; electrocutari; arsuri.

ÎN CAZ DE FRACTURI

Prin fractură se înţelege o întrerupere a continuităţii unui os, asupra căruia a acţionat o forţă mecanică externă.

Fracturile pot fi închise, pielea din zona de fractură nu are nici un fel de rană şi deschise când pielea prezintă leziune (rană) iar ţesuturile intre piele şi os (muşchi, nervi, vase sunt distruse).

Cauzele fracturilor pot fi diverse: sportul, circulaţia, accidentele de muncă, războaiele, catastrofele (cutremure, surpări de mine, ciocniri de trenuri etc.)

Simptomele după care se recunoaşte o fractură sunt: durerea, imposibilitatea de a folosi membrul fracturat, deformarea regiunii cu fractură, mobilitatea anormală, crepitaţia osoasă (senzaţie rugoasă simţită la mişcarea fracturii).

Fracturile deschise pot să se producă imediat sau tardiv. Pielea poate prezenta leziuni, de la vânătăi până la plăgi tăiate sau zdrobite pe o întindere oarecare, permiţând pătrunderea microbilor şi infecţia. Nervii pot fi înţepaţi, întinşi sau chiar tăiaţi. Muşchii pot fi rupţi prin străpungere. Vasele de sânge pot fi rupte, producându-se hemoragii importante.

64

Page 65: Tematica Instruire Periodica SU

Primul ajutorDupă degajarea accidentatului din locul unde a fost accidentat se vor începe

acţiunile de urgenţă în următoarea ordine:- aşezarea accidentatului într-o poziţie comodă şi interzicerea oricărei mişcări;- examinarea sistematică şi completă a accidentatului;- oprirea hemoragiei prin aplicarea garoului (dacă s-a produs hemoragie) şi

aplicarea unui pansament;- imobilizarea fragmentului osos fracturat. Nu va fi permis transportul

accidentatului mai înainte ca acesta să fie imobilizat.Imobilizarea fracturilor se face astfel: -se fixează în atele cele două articulaţii

vecine locului fracturii, anterior aşezându-se fragmentele redând forma normală sau cât mai aproape de cea normală membrului;

- se protejează cu vată sau cearceafuri, pulovere, pleduri proeminenţele osoase;

- se supraveghează permanent extremităţile segmentului fracturat;- nodurile materialului folosit pentru fixarea atelelor (bucăţi de pânză,

curea, cravată) vor fi făcute peste atelă şi nu pe zona descoperită;- se va acoperi accidentatul cu pături, haine, pleduri;- se vor administra calmante (antinevralgic, algocalmin);- se vor administra accidentatului sucuri, citronade (vara), ceaiuri (iarna).

Mijloace de imobilizare1. mijloace improvizate: scânduri, schiuri, beţe, jgheaburi de tablă etc.;2. mijloace specializate: atele, gutiere, atele pneumatice, atele ghipsate etc.Fractura de claviculă

65

Page 66: Tematica Instruire Periodica SU

Primul ajutor constă în legarea antebraţului lipit de corp, cu o eşarfă. Când transportul se efectuează pe distanţe lungi, se va avea grijă să se fixeze braţul de torace cu ajutorul unor feşi.

Fractura de humerus (braţ)Se fixează segmentul de membru,cu cotul în unghi drept, cu ajutorul unei eşarfe, de torace.În cazul fracturilor situate langa de cot, cea mai bună imobilizare se face cu o atelă de sârmă.

Fracturile de antebraţ (cubitus şi radius)Imobilizarea acestor fracturi se poate asigura cu mij. improviz. sau specializate. O atelă Kramer sau o scândură pe faţa palmară care să prindă şi degetele, dacă e posibil şi cotul, este suficientă.

Prin menţinerea membrului într-o eşarfă sau legarea cu o faşă, curea, cravată de gâtul accidentatului se obţine o poziţie mai comodă pentru transportul în poziţia şezând.

Fracturile de coapse (femur)Imobilizarea se asigură printr-o atelă lungă care porneşte din regiunea lombară

până la picior, la care se adaugă două atele laterale până la rădăcina coapsei.

Fracturile de gambă (tibie şi peroneu)

66

Page 67: Tematica Instruire Periodica SU

Toate mijloacele de imobilizare pot fi folosite pentru imobilizarea acestor fracturi. Atelele vor fi aşezate până la rădăcina coapsei. Gutierele oferă posibilităţi de imobilizare mai uşoare şi o contenţiune mai bună a fracturii. În lipsa oricăror mijloace de imobilizare, se poate asigura imobilizarea prin fixarea membrului bolnav de cel sănătos.

Accidentaţii cu leziuni probabile la membrele inferioare nu trebuie să se ridice în picioare sau să meargă pentru că pot provoca complicaţii grave.

Fractura de rotulă se produce prin cădere pe genunchi. Imobilizarea se asigură printr-o atelă posterioară care se întinde până la rădăcina coapsei.

Fracturile de bazin se produc prin cădere de la înălţimi, accidente de circulaţie sau de muncă şi pot influenţa unul sau mai multe oase ale bazinului (sacrul, ileonul, ischionul şi pelvisul). Prin fractura bazinului se pot provoca leziuni ale organelor interne (ruptura de vezică, de uretră, de intestin, uter etc.) ce pun în pericol viaţa accidentatului.

Fractura de bazin se recunoaşte uşor prin durerea spontană şi neputinţa de a sta în picioare.

Primul ajutor: se imobilizează bolnavul culcat pe spate pe un plan dur şi se aşează perne sau suluri de pături pe lateral. Accidentatul va fi acoperit cu pleduri sau haine. Se vor administra calmante şi ceaiuri sau limonade şi va fi transportat de urgenţă la spital.

Fracturile coloanei vertebrale. Pot fi produse de nenumărate cauze: căderi de la înălţime în picioare, loviri, căderi pe spate sau şezut, accidente de cale ferată, de circulaţie, în timp de război etc. Leziunile pot provoca traumatisme măduvei şi rădăcinilor nervoase şi sunt produse cel mai des la nivelul coloanei cervicale şi lombare.

Semne de recunoaştere: bolnavul acuză o durere vie, mai ales la palpare, coloana prezintă o deformaţie locală sub forma unei cocoaşe, senzaţie de amorţeală sau chiar paralizia totală.

Primul ajutor: accidentatul se transportă imediat la spitalul cel mai apropiat fără a-l mişca. Transportul se face cu o targă de lemn sau placaj tare, acoperit cu o pătură. Se face imobilizarea pe targă prin legarea coapselor, bazinului, toracelui, gleznelor, capului.

HEMORAGIILE, PRIMUL AJUTOR ŞI AUTO-AJUTORUL SANITAR ÎN CAZ DE HEMORAGII

Hemoragia reprezintă o pierdere de sânge din vasele de sânge rănite, tăiate sau zdrobite.

67

Page 68: Tematica Instruire Periodica SU

Corpul unui om adult conţine între 4,5-8 l sânge, care este pompat de către inimă într-un ritm de 60-80- pulsaţii pe minut ceea ce se numeşte puls.

Pierderea prin hemoragie a unei cantităţi mai mari de 500-1000 ml sânge duce la tulburări grave ale funcţiilor organismului cum sunt: paloarea, ameţeli, dureri de cap, vâjâieli în urechi, nelinişte, sete, răcirea extremităţilor şi leşin. Pulsul este slab bătut dar mai accelerat, ajungând la 100-140 bătăi pe minut.

Măsurarea pulsului ne dă informaţie preţioasă privind starea organismului, iar pentru aceasta se numără bătăile inimii privind la secundarul unui ceas timp de un minut, ţinând vârfurile degetelor pe artera de la încheietura pumnului sau pe artera carotidă (la gât) ca în figurile de mai jos:

După cum am arătat mai sus pulsul normal este între 60-80 pulsaţii pe minut, peste acest ritm se poate ascunde o stare psihică de nelinişte, frică, şoc psihic sau o hemoragie internă (imprevizibilă la suprafaţă) ori o durere fizică puternică (în cazul fracturilor), situaţii care pot duce la şoc hemoragic (oprirea inimii).

Aplicaţie practică. Căutaţi fiecare la colegul de bancă locul unde se simte pulsul şi executaţi măsurarea lui. Notaţi valoarea găsită într-un caiet. Repetaţi măsurarea înaintea lucrării scrise sau examenului, apoi mai măsuraţi pulsul imediat după un meci de fotbal în care aţi jucat, completaţi cele trei măsurători şi încercaţi să explicaţi dacă sunt diferenţe mari, care este cauza acestora.

După felul lor hemoragiile sunt:- externe, caz în care sângele se scurge la suprafaţa corpului, deci sunt vizibile;- interne, caz în care sângele se scurge în interiorul unor cavităţi ale corpului

(torace, abdomen, craniu) sau între articulaţii sau ţesuturi (contuzii, cucuie)După vasele de sânge atinse, sunt:- Hemoragii arteriale, caz în care este lezată o arteră ce transportă sângele de la

inimă spre extremităţile corpului. Sângele arterial este de culoare roşu aprins şi ţâşneşte din rană în timpul pulsaţiilor inimii. Sângele este bogat în oxigen.

- Hemoragii venoase, caz în care este lezată o venă ce transportă sângele de la extremităţile corpului spre inimă. Acest sânge este de culoare închisă şi se prelinge din rană, în mod continuu. Acest sânge conţine mult bioxid de carbon.

- Hemoragii capilare, caz în care sunt lezate vase de mici dimensiuni situate la periferia corpului (fie sub piele, fie la extremităţi). În acest caz sângerarea este mai puţin abundentă, sângele apărând sub formă de picături de rouă, ca la julituri.

După gradul de pericol, cele mai periculoase sunt hemoragiile interne, la care nu se poate aprecia cantitatea de sânge ce se pierde şi nici nu se pot aplica metode de oprire a hemoragiei.

68

Page 69: Tematica Instruire Periodica SU

Timpul este cel mai mare duşman în aceste situaţii, ţinând seama de faptul că la fiecare bătaie a inimii, o parte din sângele pompat se pierde, viaţa accidentatului este în pericol crescând.

În aceste situaţii se transportă cu maximă urgenţă la spital.La rănile penetrante toracice, abdominale sau craniene se consideră că avem de a

face cu o hemoragie internă întrucât pe lângă sângele ce iese în exterior, o parte se scurge în cavităţile interne. Din acest motiv se procedează ca mai sus cu menţiunea că rănile se tratează ca la răni căutând a se diminua hemoragia după cum se va arăta în această lecţie.

Pentru a câştiga timp, una sau două persoane se ocupă de rănit în timp ce o persoană caută un mijloc de transport sau apelează la ambulanţă.

Următorul loc,ca gravitate, îl reprezintă hemoragiile arteriale şi venoase la care nu se pot aplica metodele obişnuite de oprire a sângerării şi se supun la aceleaşi reguli ca mai sus.

primul ajutor la hemoragii:Hemostaza (oprirea pierderii de sânge) constituie principala măsură, fiind şi

prima măsură ce se ia în cazul unei răni care sângerează.Aceasta se realizează prin compresie pe traiectul vasului de sânge care este lezat.Compresia poate fi digitală sau prin pansament compresiv, respectiv aplicarea

unui garou.Compresia se aplică între rană şi inimă sau mai sus de rană când este vorba de

membre, în cazul hemoragiei arteriale (sângele circulă de la inimă spre extremităţi) şi se aplică sub rană când este vorba de o hemoragie venoasă, rana fiind între inimă şi locul compresiei (sângele circulă de la extremităţi spre inimă).

Hemostaza prin compresie digitalăPentru a putea realiza hemostaza prin compresiune trebuie cunoscute locurile

unde aceasta trebuie aplicată, de regulă acolo unde vasele de sânge mai importante, traversează sau merg în lungul unui os, prin apăsarea acestora pe os vasul se strangulează şi sângele nu mai circulă. Locurile cele mai eficiente pentru comprimare sunt date în figurile de mai jos:

Locurile de comprimare pot fi cunoscute palpând pe propriul corp locurile unde pulsează vasele de sânge, deasupra unui suport osos, la fel puteţi încerca cu colegul.

69

Page 70: Tematica Instruire Periodica SU

Astfel, în caz de rănire la frunte,sângerarea se opreşte apăsând pe artera temporală.

Când rana se află la faţă sau gât se comprimă artera carotidă, la gât alături de trahee.

La rănile umărului, se comprimă artera subclaviculară, apăsând în adâncitura din spatele claviculei.

La rănile braţului sau cotului, compresiunea se execută la nivelul axilei, la jumătatea braţului sau în plica cotului. În rănile mâinii, compresiunea se execută în cele două puncte din figură, cel exterior fiind locul unde se ia pulsul.

La rănile la coapsă, genunchi sau gambă se execută compresiunea ca în figurile de mai jos:

70

Page 71: Tematica Instruire Periodica SU

Hemostaza prin compresiunea digitală fiind cea mai rapidă şi mai simplă metodă de oprire a hemoragiei rezolvă, în mare parte, dacă este bine executată, problema câştigării de timp pentru salvarea unei vieţi, deoarece în timp ce un coleg opreşte sângerarea unui rănit, un altul se ocupă cu curăţirea şi pansarea rănii, altul a dat telefon spre a chema ambulanţa, iar altul găseşte un garou improvizat pentru a menţine hemostaza.

În acest fel fiecare este ocupat cu o activitate rapidă şi foarte utilă şi nu stă privind ca un neputincios în timp ce colegul este în pericol.

Insistăm în problema timpului pentru un motiv foarte simplu şi anume: dacă vă place matematica este bine să ştiţi că inima la o singură pulsaţie pompează circa 70 ml de sânge şi face în jur de 70 de pulsaţii pe minut, rezultă că într-un minut reciclează în corp circa 5 l de sânge, ceea ce la unele persoane reprezintă de fapt întreaga cantitate ce o posedă, rezultă că în cazul unei hemoragii, indiferent de intensitatea ei, fiecare minut contează enorm căci pune în pericol viaţa unui om.

Hemostaza prin aplicarea garouluiGaroul este de fapt un obiect cu ajutorul căruia căutăm să oprim hemoragia.Există garouri sanitare sau garouri improvizate, şi anume:- garoul sanitar este un tub de cauciuc de circa 1 m lungime cu diametrul de 10

mm;- garoul improvizat se face cu o batistă, cravată, curea, sfoară, şervet, prosop etc.Spre a nu complica lucrurile garoul se aplică în mod sigur între inimă şi rană,

lucru valabil pentru braţe şi picioare, conform locurilor arătate la compresie digitală.În amănunt: pentru degetele piciorului zdrobite sau tăiate îl putem pune la gleznă,

pentru gambă (pulpă) tăiată îl putem pune sub genunchi, pentru genunchi tăiat, zdrobit, îl punem deasupra genunchiului. Pentru rănile la coapsă îl punem la rădăcina coapsei.

La braţe putem proceda la fel până la axilă, ţinând cont că un garou trebuie aplicat la un nivel imediat apropiat rănii şi nu foarte departe de acesta.

Cum se pune garoul?Când avem la îndemână garoul sanitar acesta se înfăşoară de 3-4 ori la locul

stabilit, trăgând puţin de el (este elastic) şi având grijă ca sub el să punem o porţiune de faşă de tifon sau o bucată de pânză spre a nu leza pielea. Legarea garoului sanitar prezintă o mică şmecherie care trebuie exersată, şi anume: înainte de începerea înfăşurării lui şi a strângerii se lasă liber un capăt al acestuia de circa 10-20 cm, după 3-4 înfăşurări strânse

71

Page 72: Tematica Instruire Periodica SU

se lasă un capăt liber de circa 30-40 cm care se îndoaie în buclă iar apoi legăm strâns bucla cu capătul anterior rămas liber. Acest tip de legătură permite eliberarea rapidă a garoului prin simpla tragere a capătului liber de la buclă. După aceasta desfăşurarea garoului se face încet spre a lăsa sângele să pornească spre membrul iniţial blocat, spre a nu provoca un şoc prin aflux brusc de sânge într-o zonă care nu a fost irigată.

Când nu avem la îndemână garoul sanitar, căutăm să-l înlocuim cu: cureaua de la pantaloni, cravată, batistă, fular, bucată de sfoară etc.

Întrucât garoul improvizat nu este elastic, pentru a realiza compresiunea necesară, capetele garoului improvizat se leagă peste un beţişor (eventual creion) de care după câteva răsuciri se leagă capătul celălalt de membrul respectiv cu o faşă de tifon sau o bucată de pânză, ca în figura de mai jos.

Dacă garoul sanitar sau improvizat este aplicat corect, sub el membrul respectiv se albeşte, nu se simte pulsul, iar pansamentul aplicat pe rană nu se mai înroşeşte.

Indiferent de felul garoului care se aplică, în mod obligatoriu pe pieptul rănitului sau chiar la garou se prinde un bilet pe care se scrie clar: ora şi data aplicării:

GAROU ORA 12,45 LA 12.06.1995Aceasta pentru că garoul nu este permis să stea strâns mai mult de o oră – o oră şi

jumătate, din următorul motiv:Membrul, lipsit de alimentarea cu sânge, moare. În lipsa sângelui care le

hrăneşte şi le oxigenează celulele organismului mor în scurt timp. Întrucât într-un braţ sau picior sunt o mulţime de celule, moartea lor duce la moartea membrului respectiv ceea ce necesită amputarea lui în urma apariţiei cangrenei, fiind pusă în pericol chiar viaţa.

Dacă vreţi să fim cinstiţi până la capăt de ce, după ce am salvat viaţa unui coleg, prin aplicarea hemostazei corecte, să o punem în pericol prin neglijarea unei etape scurte după aceea.

Dacă suntem într-un loc izolat şi ajutorul sanitar calificat (ambulanţa) întârzie, după o oră slăbim legătura din 20 în 20 de minute şi la legarea la loc după câteva secunde montăm cu 2 cm mai sus sau mai jos de locul iniţial. În acest fel permitem alimentarea cu sânge a ţesuturilor care au fost izolate prin garou. Se va observa pătarea cu sânge a pansamentului, cantitatea de sânge pierdută fiind neglijabilă, faţă de efectul produs prin alimentarea cu sânge a membrului respectiv.

72

Page 73: Tematica Instruire Periodica SU

Aplicaţie practicăSub supravegherea dirigintelui executaţi următoarele operaţiuni:Căutaţi pe propriul corp sau al colegului de bancă locul unde pulsează arterele

conform celor învăţate.Încercaţi să improvizaţi un garou din ce aveţi la îndemână şi aplicaţi-l la colegul dumneavoastră deasupra cotului, după ce aţi strâns puternic pumnul. Dacă aţi aplicat corect garoul la deschiderea pumnului, palma va fi albă, iar la verificarea pulsului nu îl veţi simţi. Nu uitaţi să luaţi jos garoul după câteva minute, ţinând seama de cele prezentate. Primul ajutor in caz de ARSURI

In functie de agentul traumatic care le-a provocat arsurile se clasifica astfel: - arsuri prin caldura sau termice (provocate de lichide fierbinti, flacara, corpuri

solide incandescente, vapori supraincalziti);- arsuri chimice (provocate de acizi, baze, unele saruri minerale);- arsuri electrice (provocate de arcul electric).Obiectivele prioritare ale primului ajutor in caz de arsuri sunt:- indepartarea durerii;- prevenirea infectiei;- prevenirea si tratarea socului.Dupa intensitatea afectarii tesuturilor, arsurile se clasifica in mai multe grade: Arsura de gradul I, de gravitate mica, se caracterizeaza prin inrosirea pielii,

dureri si usturimi usoare dar cu pielea ramasa intacta; Arsura de gradul II, de gravitate medie, se caracterizeaza prin inrosirea pielii cu

aparitia de basici sau printr-un aspect umed si zemuind al suprafetii pielii; Arsura de gradul III si gradul IV, de gravitate foarte mare, se caracterizeaza prin

faptul ca pielea este distrusa in toata grosimea sa, suprafata pare albita sau carbonizata, sunt afectate tesuturile iar durerea este mai putin intensa sau chiar absenta din cauza distrugerii terminatiilor nervoase libere ce receptioneaza si transmit durerea. La arsurile de gradul IV se inregistreaza si afectiuni ale sistemului osos.

Operatiile ce trebuie efectuate la acordarea primului ajutor in caz de arsuri:

- stingerea hainelor care au luat foc prin acoperirea victimei cu o patura sau ceva similar (nu prin stropire cu apa);

- indepartarea rapida a victimei din focar;- se striga dupa ajutor;- indepartarea resturilor de haine de pe suprafata afectata daca acest lucru se face

usor. Daca hainele sunt lipite de plaga arsa nu se va brusca desprinderea lor; - daca arsura nu este prea grava se poate face spalarea zonei cu apa din abundenta;- acoperirea suprafetei arse cu un pansament steril sau cu un cearşaf curat;- nu se vor aplica unguente, prafuri, sprayuri sau alte leacuri populare.

se vor lua masurile necesare pentru transportarea victimei la cel mai apropiat punct medical. PRIM-AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTARE

În cazul producerii unui accident prin electrocutare se vor lua imediat următoarele măsuri:

I.Scoaterea accidentatului de sub tensiune prin:Întreruperea curentului de la întrerupătorul sau separatorul cel mai apropiat.

73

Page 74: Tematica Instruire Periodica SU

Desprinderea accidentului de corpul aflat sub tensiune folosind pentru aceasta mănuşi şi cizme electroizolante, sau în lipsa acestora se va înfăşura mâna în pânză uscată, stând pe o scândură uscată.

Se va avea grijă să nu atingă electrocutatul aflat sub tensiune de părţile neacoperite ale corpului sau de îmbrăcăminte şi încălţăminte, dacă acestea sunt umede;

În cazul că electrocutatul se află la înălţime, se vor lua măsuri pentru a evita accidentarea sa prin cădere.

II.Transportul accidentatului la locul unde urmează a se acorda primul ajutor, se va efectua în cel mai scurt timp, cu respectarea următoarelor cerinţe:

- să fie cât mai apropiat de locul accidentului;- să fie în curent de aer proaspăt;- să aibă un spaţiu suficient pentru a permite mişcările necesare în vederea

acordării primului ajutor.ATENŢIUNE: Orice secundă este preţioasă, nu întârziaţi cu discuţii sau operaţii inutile.

III.Pregătirea accidentului în vederea acordării primului ajutor.Scopul pregătirii este asigurarea căilor de intrare a aerului proaspăt în plămâni.Pentru aceasta se va avea grijă ca:-gura accidentatului să fie deschisă, curăţită de eventuale corpuri străine sau

materiale, iar limba să nu astupe fundul gâtului.-se va căuta ca la gât să nu fie strânsă cămaşa sau fularul, iar hainele să permită ca

pieptul să stea liber pentru a putea primi aer suficient.IV.Respiraţia artificială se efectuează în felul următor:a)Gură la gură.

Se aplică o batistă sau o bucată de cârpă pe gura deschisă a accidentatului, iar salvatorul aplică gura peste batistă, după ce a inspirat adânc suflând aerul din plămânul lui în plămânul accidentatului. După umplere cu aer a plămânului accidentatului,salvatorul se depărtează uşor de gura accidentatului, apăsând cu ambele mâini peste pieptul acestuia făcând să-i iasă aerul din plămâni.

Operaţia se repetă în felul acesta, în ritmul de respiraţie normală, iar schimbarea salvatorului se va face astfel încât să nu intervină pauze în respiraţia artificială.

b)Respiraţia artificială prin comprimare ritmică a cutiei toracice cu ajutorul braţelor.

Accidentatul se aşează cu faţa în sus, introducându-se o salopetă făcută sul sub omoplaţi.

Se eliberează calea de intrare a aerului proaspăt. Salvatorul aşezat în genunchi la capul accidentatului, manevrează mâinile, astfel ca prin aşezarea lor peste capul pieptului şi apăsare să realizeze evacuarea aerului din plămâni.

După evacuarea aerului din plămâni, mâinile accidentatului vor fi întinse deasupra capului, puţin paralel, pentru a forţa plămânii să se umple cu aer proaspăt.

Mişcările se repetă în ritmul respiraţiei normale.Respiraţia artificială se va efectua fără întrerupere, până la recăpătarea respiraţiei

normale a accidentatului, sau până când medicul confirmă moartea accidentatului.

Sef Serviciu Situatii de Urgenta,ing. Emil Preda

74