IARMffiNCIVANilW

Dedica{ ie, profesional ismgi un interes ne'intrerupt pentruimbundtdtirea dictiei, nu doar astudenlilor, ci gi a tuturor celor dinjurul sdu, sunt cdteva dintre calitalilepe care autoarea le demonstreaziiin fiecare zi de lucru cu vocea.

Carmen lvanov nu este doar un jurnalist de exceplie, un omde radio gi W pasionai, un trainer de diclie qi jurnalism respectat Ei iubit,ci qi un avocat al l imbii romdne rostite corect, clar Si nuanlat.Miile de ore in studioul de radio gi W, sutele de emisiuni realizate, ze-cilede proiecte de presd gi public speaking duse la bun sfArgit aldturide mari nume din media sunt dovada cd autoarea nu renunli la ceeace, in zilele noastre, a devenit o adevdratd cruciadd pentru vorbireacorecta, nuanlatA, gi nici la efortul suslinut de a corecta defectelede vorbire gi de a oferi o gansd reald oricui doregte sd se facd auzit,sd se facd inleles. Prin aceastd carte avem acum ocazia,din ce in ce mai rard, de a deveni nu doar mult mai buni in vorbireade zi cu zi sau in fa{a unui public, ci qi oameni mai buni, din respectpentru limba pe care am mogtenit-o.

ff ilru|nffi ffi ffi ililffi ilililiilxffi ill tffi [ffi r$ltil t$ISBN : 978-606-93475-0-8ed itura.favorit@yahoo. com

l r ll - tl lt ) $ase sa$i in pase saci

Manual de dictie" l.,(: )

iil

iif,,f,

',N#

Wiilt /y #cf3-t1-UJ>

-a

TJ

CARMENt t lr ) IVANOV

( ){ t ,( r l

t t t t . ) tat t t f . . . . . r r t

- ' t l r r . . . . . } f ,

www.dictie.ro@ roitura Favorit

rym

www.dictie.ro

Carmen lvanov9ASE SAgr iru gnsr sAcl

Manual de dictie

Daci ai reugit si pr:onunti corect numele acestei cirti,poti spune ci ai ficut gi prirnul tdu exercitiu de dictie.

www.dictie.ro

Carmen lvanov, unul dintre cei maicunosculi traineri de diclie din Romdnia,s-a nescut la Regifa, orag in care a locuitp6nd la absolvirea liceului. Degi intreagacarierd a activat in domeniul radio gi tu, fa-cultatea pe care a absolvit-o este Dreptul9i, mai mult, gi-a continuat studiile cu unmaster Tn $tiinfe Penale la Universitateade Vest, Timigoara. $i-a inceput cariera injurnalism la postul Radio Contact Regila,ca prezentator de gtiri. Tot la Radio Con-tact a realizat gi primele 500 de emisiuni dedivertisment, de la produclii de linie pdndla emisiuni specializate pe zona de gamlnggi lT. A hotdr6t apoi sd pdrdseascd statialocalS Radio Contact Regila pentru un postde prezentator de stiri la Radio Bucuregti,din cadrul SocietSlii Romdne de Radiodifu-ziune, pentru ca ulterior sd se mute la Ra-

dio Mix FM, in postul de coordonator de gtiri, iar, in paralel, a luat primul sducontact cu lumea televiziunii la postul N24, unde a fost, pe rdnd, editor degtiri, voice over si prezentator. Realitatea TV a fost insd televiziunea emble-md pentru Carmen lvanov, acolo unde a ocupat functiile de editor de jurnal9i senior-editor la seclia de social, dar dupd cinci ani a pdrdsit televiziunea sis-a intors in radio, la City FM, in calitate de director de gtiri.

Carmen lvanov a fost seleclionatd pentru singurul sintetizator vocal dinlume in limba romdnS, creat de cdtre o echipd din polonia, care a ceutatvocea perfectd pentru acest sintetizator. Programul a descompus in fonemevocea inregistratd inifial, iar acum recompune cuvinte, altfel spus, poate tra-duce cuvintele scrise in vorbe rostite gi are aplicafii multiple, de la comunica-rea intre persoane cu dizabilitdti, la trimiterea de e-mailuri audio.

Primul curs de diclie suslinut de Carmen lvanov a fost pentru un grup deprezentatori de radio din diferite posturi din Bucuregti, la centrul pentru Jur-nalism Independent, unde a devenit trainer permanent, mai apoi aldturindu-se echipei $colii de Televiziune infiinlate de Vlad lonescu, unde sustine, inprezent, toate cursurile de diclie gi lecturarea gtirilor la microfon. De aseme-nea, a fost trainer al $colii Radio, un proiect realizat de City FM gi Fondul So-cial European, prin Programul opera{ional sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane. Alte cursuri a suslinut in zona de Public Speaking si Voice Over, incadrul MediaTraining.ro.

Peste 2000 de persoane au participat in ultimii zece ani la cursurilesuslinute de Carmen lvanov, trainer acreditatANC (CNFpA).

CARMEN IVANOV

9ASE SAgl lN gASE SACIManual de dict ie

l+t"EZEdifura Tavorif

Bucuregti, 2013

Consilieri gtiinlifici: Mihai CRAC|UN, Bogdan TONESCUCopefta (concept gi realizare graficd): Radu BOERUP rocesare fexf: Mihai CRACI U NConsilier tehnic, foto: Sorin STANCIURedactor & layout: Dana-lrina STANCULEAConsilier editonaf Bogdan DIDESCU

CUPRINS

3g,rH5E#U581,?,','Mullumiri celor care au sprijinit publicarea acestei certi: Ce este di{ia? I 14Likeit.ro, Punktnet.ro, Frigoterm ce este fonemul? / i6

APARATUL FONATOR / 19Pldm6nii / 19Laringele / 20Corzile vocale / 20Cavitatea bucald 9i nasul / 21Dantura I 22Limba / 23

TIPURI DE LIMBAJ I 24Limbaj verbal / 26Limbaj paraverbal126Legile frazdrii Tn lecturarea stirii de radio-TV 128Limbajul non-verbal / 31Descrierea CIP a BibtioteciiNalionate a Rominiei IONUL VOCII / 32tvANov GARMEN

gase sagiin gase saci r manuar de diclie / carmen Exerci!iu.p1a9!ic.l!+lvanov. - Bucuregti : Favorit,2013 VOLUMUL VOCII / 36

rsBN e78-606-e3475_0_8 Exercifiu practic / 3g811..13s.1 Registrele voci i / 40RITMUL VORBIRII / 43

Exercilii practice / 46@EfrturaFavorif UNDE 9l CUM SE FORMEMASUNETELE I 49e-mail: editura.favorit@yahoo.com Vocalele / 49

CARMEN IVANOV

Semivocalele / 50Consoanele / 51

RESPTRATTA/ 55Tipuri de respiralie | 57Exercilii de respiralie

EXERC|T| | DE |NCALZ|RE AAPARATULUIFONATOR / 69

Exercilii pentru Tncdlzirea buzelor 170Exercilii pentru incdlzirea limbii / 71Exercifii pentru maxilar 172

cAcoFoNtA | 74ASIMILAREA SUNETELOR / 77

Asmilare prin prelungire 177Asmilare prin suspensie / 79Asmilare prin anticipare / 80

LIMBAJUL VULGARIZAT I 82Graiul bdndfean / 83Graiul moldovenesc / 84

DEZACORDURTLE 9t AGRAMATTSMUL / 86'Accentudri gregite in mass-media / 87Exprimdri pleonastice in mass-media / 88Cacofonii Tn mass-media / 89

DEFECTE DE VORBIRE / 90Dislalia / 91Rinolalia / 92Ecolalia / 92Ticul verbal sau fonator / 93Exercifii pentru corectarea sigmatismului / 94Exercifii de optim izare a mecan ismelor de articu lafie

pentru sunetele s 9i z in final de cuv6nt / 101Exerci[ii de optimizare a mecanismelor de articula-

fie pentru sunetele ziinfinal de cuvdnt l '103

9ASE SA9/ iN $ASE SAC|. Manualde diclie

Exercilii pentru corectarea graseierii I 105Exercilii pentru corectarea sunetului r rulat, cu o

singurd vibralie / 109Exercifii pentru corectarea grupului de sunete ri Tn

final de cuvAnt | 116Exerci[i i pentru corectarea sunetuluirTn finalde cu-

vAnt / 118Exercifii de optimizare a mecanismelor de articulafie

pentru africativele 6, g | 120Exercilii pentru optimizarea mecansimelor de

articulalie pentru sunetele c, g Tn final de cuvdnt | 126Exerci[ii pentru optimizarea mecanismelor de

articula(ie pentru conjunclia 9i | 128Exercilii pentru optimizarea consoanei 9 / 133Exercilii pentru optimizarea mecanismelor de

articulafie pentru consoana il 138Exerciliu pentru optimizarea mecanismelor de arti-

cula[ie pentru consoanele 9,,1 la final de cuvdnt / 141Ei

CARMEN IVANOV

Exerci[ii pentru optimizarea diftongului ea I 175Exercilii pentru optimizarea diftongului oa | 179Exercifii pentru optimizarea semivocalelor i, u | 183Exercilii pentru optimizarea consoanei f / 185Exercilii pentru optimizarea mecansimelor de

articufalie pentru consoanele finale f gi v I 187Exercifii pentru optimizarea mecansimelor de

articula{ie pentru consoanele finale b gi p la final decuvdnt / 189

Exercifii pentru optimizarea mecansimelor dearticulafie pentru consoanele finale f gi d la final decuvdnt I 190

Exercifii pentru optimizarea mecansimelor de articu-lalie pentru grupul de sunete fi la final de cuvAnt I 194

Exercifii pentru optimizarea mecansimelor dearticulalie pentru sunetul f in final de cuvdnt / 196

Exercilii pentru optimizarea mecansimelor dearticufafie pentru sunetul z | 197

Exercifiu pentru optimizarea mecanismelor deanticulafie pentru consoanele p, b l2O1

Exercifiu pentru optimizarea mecanismelor dearticulafie pentru consoana m l2OG

Exercifii pentru optimizarea mecanismelor dearticulalie pentru consoana h 1209

Exercilii pentru optimizarea mecanismelor dearticulalie pentru vocalele i 9i a I 212

Exercilii pentru dificultSli de articula\ie 1214Exercifii ,,Tncurcd limba" 1218

DE CE E IMPORTANTA DICTIA? I 247iN toc DE 1NIHETERE | 26iBIBLIOGRAFIE I 271

Primadatdc6ndamauzi t -ovorbind, lapr imulsaual doilea curs, nu am in[eles nici un sfert din ceea ceipun"". Mi-am acordat 9i i-am acordat circumstanteaienuante: lrina venea dintr-o mici localitate din Re-puoiil" Moldova al cdrei nume se termina' probabil' TnI4ii;. Orpd trei luni, nu numai ci inleleg:TJ:9ii:iuuant, dar auzeam limpede gifiecare fonem' lnsa ul-ritot era cd nimeni nu igi mii dedea seama cd lrinavenise in Rom6nia de mii pulin de o sutd de zile'

Succesul acestei a doua migralii a lrinei- prima fi-ind, normal, cea geograficd - i 9:q datorat colegei meleCarmen lvanov, autolrea acestui Manual de diclie'

Amavutnoroculdeaf imartorulnemij loci t 'de-alungul anilor, a sute de povegti. precum cea de mairur] fr4i i" pare, insd, cd subtitlul carlii pe care o tine$acum in mAnd este pulin cam prea modest' Cred cdi-i"ii"';

",

trebui inlocuii cu ,,transformare incredibild".Asta este ceea ce face Carmen lvanov cu studen[ii ei'it"atStOr-i se vorbeascd limpede 9i core-ct' l? .'ill;nataiegte blazonul social, ii repozitioneazd favorabtlin ierarhia Profesionald.

Cei caie au trecut pe la cursurile autoarei Manu'atutui de diclie - lurnaiigti, actori, oameni de afaceri'pJiti.i"ni - iu invalat s-d stdpdn.eescd un instrument!"niioir gi, in general, neascultdtor: vorbirea' $i o

CUVANT-INNNTT

10 CARMEN IVANOV www.dictie.ro

vorbire corectd, limpede, bine frazatd inseamnd si-guranfd de sine gi atitudine convingdtoare. Adicd, unbilet cdgtigdtor pentru succesul social gi profesional.

Tehnicile gi metodele care au fdcut-o pe Carmenlvanov cea mai bund profesoard de dictie din Romdniaau fost adunate, cu un efort uriag, in acest Manual dediclie. incepeli cu $ase sagi in gase saci gi pregdtili-vdpentru o excursie uimitoare la capdtul cdreia, fdrd exa-gerare, veti descoperi cd schimbarea Tn bine existd gi,mai mult decdt atdt, cd vd'este la Tndemdnd.

Bogdan lonescu,consultant media

PSIHOLOGIA VOCII

Degi unele voci par sa semene intre ele, timbrulvocal al fiecdrei persoane este unic. Astfel, nu exis-td doud voci identice, iar atunci cdnd, dintr-o mul-time de sunete, urechea detecteazd sunetul uneivoci umane, instinctiv va Tncerca sd o asculte Tnsperanta cd o va intelege, chiar Tn conditiile Tn carevorbitorul nu rostegte corect toate cuvintele sau su-netele emise sunt doar scancete, urlete ori goapte.$i asta pentru ce vocea umand are o rezonantddiferitd fatd de orice altceva in aceastd lume.

12 CARMEN IVANOV

Acesta este gi motivul pentru care distingemfoarte ugor vocea unui cdntdret acompaniat, intimpul unui concert, de o orchestrd intreagS, desicelelalte sunete prezente sunt mult mai puternicefata de vocea redatd de om. De asemenea, voceareflecti 9i condi[ia mentald sau latura emotionalda unei persoane. Inflexiunile vocii pot trdda stareade sdndtate, dar gi emo[iile trdite de vorbitor inmomentul rostirii.

Totodatd, vocea poate imprima, prin nuanlelesale, alte sensuri cuvintelor. Cei care gtiu sd as-culte vocile pot sesiza stdrile reale pe care vorbi-torii le au in momentul in care rostesc un cuvAntgi doresc sd transmitd cu totul altceva. Voceaumand functioneazd pertect incd de la inceput,gi aici ne gdndim la un bebelug care poate urlaore Tntregi fdrd ca sunetul sd scadd in intensitate.Pentru majoritatea adul[ilor, care manifestd acesttip de comportament doar in timpul concertelorsau al meciurilor de fotbal, poate fi traumatizant,pentru cd Tn ziua urmdtoare vocea devine rdgugi-td gi se instaleazi durerea Tn gAt. Agadar, cu cdtvocea este mai antrenatd, cu atdt va suna maibine gi va rezista mai mult in conditiile in careeste fo(atd.

Omul este singura fiinfd care poate comunicanu doar prin sunete sau migcdri, ci e capabil sdtranspund gdndurile in cuvinte, adicd in sunetearticulate, Constantin Noica sustindnd cd ,,rostire"

$ASE Sngt iw $ASE SACI. Manuatde diclie 13

estd cel mai frumos cuvAnt din lume. lnclusiv pro-cesul de umanizare a fost accelerat, spun spe-cialigtii in medicind gi antropologie, prin dezvol-tarea limbajului verbal gi paraverbal. Am invd[atsd ne folosim de aceste doud tipuri de limbaj nudoar pentru a exprima nevoi de baz6, ci gi pentrua transmite mesaje mai subtile, cum sunt sarcas-mul, ironia sau bucuria, sau chiar pentru a ma-nipula alte persoane. Pentru foarte mulli oameni,vorbirea in public reprezintd o meserie (prezen-tatori radio-TV reporteri, avocali, politicieni, pur-tdtori de cuvdnt etc.), iar dictia este un elementesential pentru aceste categorii de persoane.

Pentru a deveni cu adevdrat profesionist inceea ce privegte prezentarea gtirilor la radio saula televiziune, trebuie sa tineti cont de o multimede elemente aparent nesemnificative, cum ar fi:pozitia corpului, respiratia, ritmul gi volumul vocii.Chiar gi felul Tn care sunt scrise gtirile afecteazdmodul de citire a textului.

Este foarte important ca aceia care se pre-gdtesc sd devind prezentatori de gtiri, editori devoce sau chiar reporteri, pentru radio sau TV sdigi perfec[ioneze incontinuu modul de citire, iar incazul in care au defecte de vorbire, sd incerce sdle corecteze prin exercitiile de dictie potrivite.

Aceastd carte vd va ajuta sd vd corecta[i defec-tele de pronuntie gi vd va invdla regulile de bazd pecare orice prezentator de gtiri sau persoand care

'|.4 CARMEN IVANOV SASE SAS/ iN SASE SACI. MANUAIdE diCtiE 15

vorbegte in public este datoare sd le cunoascd:respiratie, ritm, volumul vocii, tehnici de redactarea gtirilor gi frazarea lor. De asemenea, exerci[iilevor ajuta gi persoanele care vorbesc prea tare sauprea incet, prea repede sau prea lent, care vorsd scape de accentul de ,,acasd" sau care, pur 9isimplu, vor sd fie mai convingdtoare atunci cdndvorbesc.

Mai mult, toate tehnicile de rostire 9i metodelede exersare au fost actualizate pentru a acopericerintele pietei de la momentul actual, deoarecemulte dintre tehnicile prezente in cdrfile de specia-litate nu mai ating toate punctele de care un jurna-list sau un vorbitor de performanld ar trebui sd tindcont astdzi. Aceasta pentru cd ritmul de livrare ainformatiei este mult mai rapid decdt in trecut.

Ce este dicfia?

,,Dic(ie" este, conform DEX, o variantd a lui,,dic[iune, dictiuni", gi reprezinta (1) modul de apronunta cuvintele, silabele gi sunetele. (2) Artade a pronunta corect gi clar un text. [Pr.: -li-u-. -Var: dictie s.f.l - Din fr. diction,lat. dictio,-onis.

In latind, dictionem (nominativ - dictio) Tn-seamnd ,,pronuntare, mod de a vorbi, convorbire,zicald", insd plaja semanticd se extinde la c6tevazeci de interpretdri (stil, proclamare, glas, cuvAn-tare, afirmalie, limbaj etc.).

in sensul de bazd, diclie se referd la vocabu-larul gi stilul de exprimare in poezie sau prozd aleautorului/vorbitorului. in sensul contemporan Tnsd,dicfie definegte arta (gi gtiinfa) de a vorbi clar, ast-fel Tncdt fiecare cuvdnt sd fie auzit gi inteles per-fect, in intreaga sa complexitate, de cdtre interlo-cutor. Aceastd defini[ie inglobeazd conceptele depronun[ie gi fon gi deviazd de la vocabular gi sft7.

Dictia este un cdmp de studiu vast, cu aplicatiimultiple. Orice persoand care doregte sd activezecu succes in domenii in care vorbirea in publiceste esentiald, trebuie sd stdp0neascd perfectdiclia, vocabularul gi sintaxa, printre multe altele.

Din fericire, cei care sesizeazd imperfectiuniTn vorbire gi dictie au gansa de a le corecta, pen-tru cd, degi nu suntem perfecti, suntem perfecti-bili. Astfel, orice defect de vorbire poate fi corectatprin diverse tehnici gi exercitii special conceputepentru fiecare sunet Tn parte.

CARMEN IVANOV

Ce este fonemul?

Fonemul este cea mai micd unitate sonord alimbii, care are func[ia de a diferentia cuvintele Tn-tre ele, precum gi formele gramaticale ale acelu-iagi cuvdnt. De asemenea, atunci cdnd vine vorbadespre dictie, considerdm cd fonemul reprezintdsunetul pronuntat perfect. De pildd, dacd vei as-culta o persoand care rostegte corect sunetul rgi oaltd persoand, cu o fonatie afectatd de graseiere,care rostegte acelagi sunet r,vei auzi de fapt doudinterpretdri total diferite: un fonem gi un alofon. Cublte cuvinte, ambele persoane proiecteazd mentalacelagi sunet in varianta sa perfectd, dar atuncic6nd il emit, una dintre variante este gregitd.

$ASE Sngl iw 9ASE SACI. Manualde diclie 17

Pentru o dic[ie perfecti, nu avem nevoie doarde o voce bund, ci gi de capacitatea de a rostisunetele clar gi de o respira[ie ce se poate adaptacondi[iilor in care vorbitorul trebuie sd igi expu-nd discursul. Diclia perfectd este vorbirea simpldgi expresivd pe care se aplici for[a 9i suplete, infunclie de caz. Cei mai multi dintre noi considerdc5, pentru a se face in(elegi de cdtre ceilalti, tre-buie doar sd mdreascd volumul vocii. Total gregit.Volumul vocii gi articulalia cuvintelor sunt doudlucruri diferite. De aceea, nu ne ajutd la nimic sdstrigdm cuvintele dacd ele sunt emise trunchiatsau nu sunt terminate. Articulalia cuvintelor std labaza unei dictii bune gi va pune in valoare o vocefrumoasd, iar in cazul unei voci mai putin lucrate,o poate ajuta sd iasd in evidenld'

De aceea, trebuie sa gtili cd exercitiile de dic-[ie 9i tehnicile prin care articulalia cuvinte]o_r seimbunatalegte sunt eficiente doar in condi{iile Tncare ele sunt fdcute zilnic. Doar exercitiul siste-matic poate conduce la pronunlia precisd a fie-cdrui sunet, chiar gi in cazul defectelor grave derostire. Spre exemplu, chiar dacd o persoand afdcut exerci[ii de dic[ie sistematic timp de cdtevaluni gi a reugit sd corecteze sunetele trunchiate 9isd ajungi la o articulalie a cuvintelor corespun-zdtoare, dar s-a oprit din exersat, defectele revin'Astfel, recomanddm, dupd mai bine de zece anide traininguri 9i cursuri cu persoane cu tulburdri

Alofonul este varianta pozi{ionald a unui fo-nem, iar exerci[iile de dictie ne ajuti sd transfor-mdm cele mai multe dintre alofone in foneme. Fo-nemul este, de asemenea, gi cea mai micd unita-te sonord a unei limbi gi, prin urmare, nu poate fianalizatd in unitdti mai mici decdt ea.

18 CARMEN IVANOV

de rostire, ca exercitiile de pronunlie pe care leveti gdsiin aceastd carte sd fie fdcute timp de mi-nimum 30 de minute pezi. Mai mult, ele trebuie sdfie insotite de exercitiile de incdlzire ale aparatuluifonator, dar gi de exercitii de intonatie, volumul vo-cii, respiratie gi ritm.

Agadar, pentru un rezultat rapid gi eficient, vetiavea nevoie sd acordali 60 de minute in fiecare zipentru exercitiile de dicfie.

Prin aceste exercilii, vom crea obignuinte gi re-flexe exact ca in cazul unui conducdtor auto care,pe mdsurd ce trece timpul, dezvoltd reflexe maibune. De fiecare datd cdnd vetifi nevoiti sd vorbifiin public, la radio sau in fa[a camerelor de luatvederi, nu va mai trebui sd vd concentrati asupramodului in care vorbiti, ci doar asupra a ceea cevorbiti, asta pentru cd reflexele sunt deja create.Prin aplicatiile pe care vi le propunem, vd puteticorecta defectele, vi putefi dezvolta calitdfile vo-cale gi veti obtine o sigurantd congtientd asupramodului in care vd exprima[i, rostifi gi intonafi dis-cursurile.

www.dictie.ro

APARATUL FONATOR

Sunetele pe care le emitem se formeazd cuajutorul aparatului fonator, care este compus dinpldmOni, laringe, corzi vocale, cavitate bucald 9inas. Totalitatea mecanismelor de producere azgomotelor ce pot avea o valoare informationaldalcdtuiesc fonalia. Omul o utilizeazd pentru vorbitgi cdntat, dar nu toate sunetele provin doar dinvibralia coardelor vocale. Vorbirea presupune fo-losirea cutiei craniene ca element rezonator, iarpentru sunetele foarte joase, ne folosim chiar devertebrele cervicale. La procesul de fonalie maiparticipi activ limba, o parte din mugchii felei, iarpasiv dinlii gi palatul bucal. ln general, vocalelegi consoanele sonore se emit preponderent prinvibrarea coardelor vocale.

Pliminii sunt cei care pompeazd aerul caretrece peste corzile vocale in procesul de forma-re a sunetelor. Pe expiratie, coloana de aer treeespre laringe, unde, cu ajutorul migcdrii de inchi-dere gi deschidere a corzilor vocale, aerul vibrea-zd, iar astfel se formeazd sunetele. O respiratiedefectuoasd conduce la o rostire defectuoasi a

CARMEN IVANOV

sunetelor. Un vorbitor in public trebuie sd gtie sdrespire diafragmatic. Inspiratia este un fenomenactiv care se realizeazd prin contracfia mugchilordiafragmei, iar expiratia este un fenomen pasiv.Ea se produce prin relaxarea aceloragi mugchicare apasd pe pldmdni.

Laringele este locul in care sunetele se for-meazd. Pe expira[ie, coloana de aer trece pestecorzife vocale, aerul vibreazdgi astfel iau nagteresunetele.

in timpul respiraliei, corzile vocale sunt de-pdrtate. in timpul fonaliei, asupra cartilajelor ac!i-oneazd o serie de mugchi, printre care cei arite-noidieni gi cricoaritenoidieni laterali gi posteriori.Amplitudinea gi frecventa vibra[iilor depind astfelde factori multipli: viteza aerului, grosimea gi tex-tura histologicd a coardelor, diametrul laringelui.Vibratiile sunt mai ample in plan vertical OeCat incel orizontal.

Corzile vocale sunt doud pliuri simetrice ridi-cate de ligamente. La bdrbali, corzile vocale auo lungime medie de 1S mil imetri, iar la femei de11 mil imetri. Cu cdt sunt mai lungi corzi le voca-le, cu atAt tonalitatea vocii este mai joasd. Deaceea, la pubertate, schimbarea vocii se simtemai pregnant la bdiefi, pentru cd in aceastd pe-rioadd corzile vocale se alungesc mult, aproapese dubleazd. Deasupra corzilor vocale sunt ben-zile ventriculare, denumite gi false corzi vocale.

s. AsE sngt iw $ASE SACI. Manual de diclie 21

Aparalul ardtulato,r

OrofaringeEpiglol?

Acestea au rol de lubrifiere a corzilor vocale ade-vdrate.

Gavitatea bucali gi nasul. in procesul defonalie, cavitatea bucald gi nasul functioneazdprecum o cutie de rezonantd, care igi schimbdforma gi dimensiunile in funclie de modul Tn carepronunldm cuvintele. Modalitatea in care folo-sim aceste doud elemente ale aparatului fonatordd nagtere timbrelor diferite ale fonemelor, fie

CARMEN IVANOV

vocale, fie consoane, gi stau la baza vorbirii ar-t iculate.

Cavitdtile nazale sunt doud rezonatoare careajutd la formarea anumitor sunete. in cazul incare functia de fonafie a nasului este dereglatd,pot apdrea parazitdri Tn procesul de fonatie gi sepoate instala rinolalia (vorbirea pe nas). Aceastase produce prin amplificarea sau diminuarea su-netelor sau chiar prin obstructia acestora gi poatefi provocatd de o comunicare buco-nazald defec-tuoas6. Rinolalia poate fi inchisd, deschisd saumixtd gi nu le permite consoanelor nazale sd seformeze perfect. Odatd instalatd, rinolalia condu-ce la tulburdri de ritm in vorbire, grimase facialegi un ritm accelerat de respiratie.

Dantura. Arcadele dentare joacd de aseme-nea un rol important in procesul de rostire. in ca-zul in care arcadele dentare sunt agezate Tn ma-locluzie sau malpozitie, procesul de fonatie va fiafectat, chiar dacd aparatul fonator se va adaptaacestor condi[ii - fonafia nu va fi niciodatd per-fectd. De asemenea, dantura este o componentdesentiald Tn procesul de fonatie, gi asta pentru cdmajoritatea sunetelor se formeazd gi sunt articu-late cu ajutorul limbii (apexul limbii), care se spri-jina in diferite puncte pe dinti. Dacd dintii frontalilipsesc, vorbitorul devine dislalic. El nu va mai ficapabil sd pronunte corect sunetele s, r, l, z, g,d gi f sau grupurile de sunete ce/ge gi ci/gi. De

9ASE Sngl flV $ASE SACI. Manualde dic,tie

asemenea, dacd lipsesc molarii din cavitatea bu-cald, vorbirea va deveni infundatd, iar Tn cazulTn care majoritatea dintilor lipsesc sau dantura afost pierdutd Tn totalitate, aproape toate sunetelevor fi rostite imperfect, se va instala rinolalia, iarvorbirea va deveni nazalizatd. Dacd mugcdtura(ocluzia) este imperfectd, poate apdrea sigmatis-mul sau cepelegia.

Limba. Dupd cum am mai mentionat, l imbaeste esentiald in procesul de fonatie. Majorita-tea sunetelor se formeazd cu ajutorul mugchilorlinguali, care Ti permit acestui organ sd executemigcdri complexe, multiple, Tn toate sensurile.Limba are rolTn masticatie, deglutitie gi articulatiefoneticd. Cu ajutorul vdrfului limbii (apex) se for-meazd cele mai multe dintre sunetele articulatein vorbire. Un apex plat sau lat poate conduce ladislalie gi graseiere (incapacitatea de a pronuntasunetul rcorect). De cele mai multe ori, consoanar este prost articulatd din cauza deficien[elor fizt'ologice, mai precis din cauza unuifren (ata limbii)prea scurt sau prea rigid. VArful limbii ar trebuisd fie ascutit, iar frenul suficient de elastic pentrua-i permite limbii sd ajungd p6nd pe dintii frontali,pentru o articulalie corectd a fiecdrui fonem.

www.dictie.ro

TIPURI DE LIMBAJ

7-38-55! Aceasta este regula celor trei tipuride limbaj: Verbal, Vocal, Vizual.

Pdrintele analizei funclionale a limbajului,profesorul Albert Mehrabian, este autorul acesteireguli, iar Tn studiile sale spune adeseori cdelementele non-verbale au o importanld mult maimare decdt ceea ce transmitem doar prin lim-baj verbal, mai ales in cazurile Tn care acesteacontrazic cuvintele rostite. Un exemplu din acea-std categorie de limbaj poate fi situa{ia Tn carevorbitorul spune ,,imi pare bine sd vE cunosc",mesaj Tnso{it de gtergerea palmei u lterior str6ngerii.Limbajul non-verbal mai poartd denumirea gi delimbaj altrupului. Po{i sd transmi[i mesaje puternicefdrl ca mdcar sd deschizi gura: degetul indreptatacuzator cdtre celdlalt, rotirea ochilor sau o privirepdtrunzdtoare, un zdmbet forlat sau o grimasd potschimba complet starea interlocutorului.

O persoand care susfine un discurs cu ume-rii lasali si cu mdinile sau picioarele incrucisatedd senzalia de nesiguranfii gi servilism. Cel careva vorbi in fa{a publicului adoptdnd o {inutd ver-

sAsE snst iw sAsE sACl. Manuatde dictie 25

ticald, cu umerii drepli 9i privirea alintita asupraaudienfei in mod continuu, va fi perceputd ca opersoand capabild gi credibild. Gesturile pe carele facem atunci cdnd vorbim ar trebui sd accentu-eze ceea ce spunem gi sd fie fdcute firesc. Dacdele lipsesc cu desdvArgire, discursul poate pdreaplat gi monoton.

Dacd insd ddm din mAini incontinuu, esteposibil ca audienfa sd nu mai in[eleagd nimicdin discurs, fiind mai preocupatd sd urmdreas-cd migcdrile mdinilor. Mai mult, audienla poate fiagresatd de gesturile prea ample gi dese ale vor-bitorului. Nici migcdrile fdcute pdnd la jumdtate nusunt recomandate, pentru cd dau senzalie de ezi-tare gi nesiguranld.

ln studiile sale din 1967, profesorul Mehrabiana identificat 9i a clasificat trei tipuri de limbaj, iar fi-ecare dintre acestea pot transmite doar o fracfiunedin informalia pe care emilStorulincearcd sd o co-munice:

26 9ASE SA9/ iN $ASE SACI. Manuatde diclie

paraverbal. Acest aspect este deosebit de impor-tant atunci cdnd vine vorba despre cei care lu-creazdin radio sau trebuie sd transmitd informafiiimportante prin telefon, pentru cd in ambele mediinu existd imagine, iar vorbitorul se va folosi doarde doud tipuri de limbaj - verbal 9i paraverbal -pentru a-gi co nvi n ge aud ienta. In cazul tra nsm iteri iunui mesaj doar prin intermediul cuvintelor, proce-sul este mult mai complex decAt simpla receptarea informa{iilor prin imagini 9i vdz. La nivel auditiv,activitatea cerebrald funclione azd prin solicitarealobilor temporali din ambele emisfere cerebrale.

Cortexul auditiv, responsabil de auz, este ca-pabil sd interpreteze cuvintele, muzica sau sune-tele, Tn general. Vorbim despre aceiagi parametricare sunt utilizali de creier pentru a identifica olinie melodicd: indltime, volum, armonie, ritmici-tate. Tot acegtia sunt factorii care definesc proce-sul de recunoagtere a unei voci 9i a mesajului dinspatele ei.

Cortexul medial prefrontal este centrul caredecide opliunea intre starea de agresivitate saucea de calm. lar acesta este extrem de sensibilla tonalitalile gi vibraliile vocii. Cu alte cuvinte,aceeagi schimbare de stare pe care ne-o produceo piesd muzicald se poate obline 9i prin modula-rea vocii umane. Se spune cd tonul face muzica,iar acest lucru se aplicd gi este la fel de importantsi in comunicarea verbald. O corectd modulare

CARMEN IVANOV

- limbajul non-verbal (55%);- modulafiile vocii (38%);- cuvintele (7%\.

Limbajul verbalDupd cum se poate observa in graficul teori-

ei lui Albert Mehrabian, doar 7% din mesaj estetransmis prin cuvintele rostite, Tn timp ce 38% lineQe limbajul paraverbal. Diclia se ocupd cu celedoud zone: limbajul verbal 9i limbajul paraverbal.Atunci cdnd vine vorba despre limbajul verbal,pentru imbundtdtirea acestuia, avem nevoie deexercifiile de pronuntie, in aga fel TncAt cuvintelesd se audd in integralitatea lor.

Limbajul paraverbalTonul vocii, intensitatea sa, ritmul de vorbire,

modulatiile vocii, dar gi modul in care accentudmcuvintele sunt elementele care formeazd limbajul

CARMEN IVANOV

a vocii inseamnd diferenfa dintre un mesaj binetransmis 9i unul inexistent. in ceea ce privegteaccentuarea cuvintelor, putem sd observdm cd,pe acelagi text, din punct de vedere verbal, vomobfine mesaje diferite dacd aplicim una dintretehnicile de paraverbal.

Citili cu voce tare propoziliile de mai jos,punAnd accent pe cuvdntul Tngrogat:

Eu nu merg astdzi la piala.Eu nu merg astdzi la piafa.Eu nu merg astizi la piala.Eu nu merg astdzi la piafi.

Prin urmare, sensul mesajului nu este dat deconlinutul propozifiei, ci de intonalie 9i de accen-tul logic.

Legile frazdrti in lecturarea gtiriide radio-TV

latd cdteva dintre normele de care trebuie sdtind cont un prezentator de gtiri:

1. Cuvintele-cheie (accentele logice) vor fi in-totdeauna determinantii verbelor sau chiar verbulin sine, dacd acesta este de actiune. Determinan-tul verbului este adverbul, care este partea devorbire ce aratd o caracteristicd a unei actiuni saustdri. Astfel, aceastd parte de vorbire determind

$ASE Sngt iw 9ASE SACI. Manualde dictle 29

sau completeazdmesajul din verb gi ne aratd felulin care se face o acliune, motiv pentru care estenevoie de o inflexiune vocalS.

Exemplu: Holii au plecat Tn vitezd din magazindupd ce au observat camerele de filmat. (Cuvinte-le-cheie sunt in vitezd.)

2.AtuncicAnd avem o negaliein propozitie saufrazd, accentul logic cade pe negatie' Accentua-rea acesteia aduce claritate Tn idei 9i marcheazdcontrastul dintre propozitiile pozitive 9i cele nega-tive. Accentuarea pe acest tip de parte de vorbireeste mai intensd.

Exemplu: Astdzi in Bucuregti nu vor circulatramvaiele. (Cuvdntul-cheie este nu.)

Atunci cdnd avem o negalie dublS sau tripld,accentul logic va cddea pe ultima negatie.

Exemplu: Astdzi in Bucuregti nu va circula ni-ciun tramvai. (Cuvdntul-cheie este niciun')

Existd gi o exceplie de la aceastd reguld, pecare o gdsim in propoziliile imperative negative'

Eximptu: Unul sd nu vorbeascS! (Cuvdntul-cheie este unul.)

3. in lecturd, apozitia trebuie tratatd ca o pa-rantezd. De aceea tonul va cobori la inceputulapoziliei, prezentatorul va menline tonul pe 19tparcuisul lecturdrii acesteia, revenind la intonatiaini[iala pe ultimul sunet'

- 4. Finalurile de frazd vor fi intotdeauna cobo-rdtoare. Dacd tonul va fi unul ridicdtor, mesajul

CARMEN IVANOV

paraverbal transmis ascultdtorului va fi Tntotdeau-na unul pozitiv, putdnd denatura mesajul gtirii.

5. CAnd Tntr-o gtire avem cifre marifoarte exac-te, atunci accentul va cddea pe cifrd.

Exemplu:50 de mii de oameni protesteazd as'tdzi in Piata Victoriei. (Cuv0ntul-cheie este 50 demii.)

6. Elementele de proximitate temporald vor ficuvinte-cheie atunci c6nd alegem sd le folosim ingtire.

Exemplu: Jn urmd cu 5 minute, un grav acci-dent rutier s-a produs in centrul Capitalei. (Cuvdn-tul-cheie este 5 minute.)

Aceste elemente sunt folosite in general decdtre jurnaligti pentru a sublinia faptul cd livreazdpublicului o informatie foarte proaspdtd.

7. Elementele de proximitate geograficd suntfolosite de asemenea de cdtre jurnaligti pentru aindica faptul cd se afld la fata locului, in mijloculevenimentelor.

Exemplu: Chiar Tn acest loc, bdrbatul de 54 deani a fost ucis cu brutalitate. (Cuvintele-cheie suntchiar in acest loc.)

8. Atunci cdnd avem o propozitie interogativF,accentul logic va cddea pe cuv6ntul interogativ. lncaz contrar, se pierde intrebarea.

Exemplu: Cdnd pleci de la serviciu? (Cuvdn-tul-cheie este cdnd.)

9ASE Sngl flv.sAsE sACl. Manualde diclie 31

Limbaiul non-verbal

Nu vom insista pe acest subiect, avdnd in ve-dere cd aceastd carte se concentreazd mai multpe celelalte doud tipuri de limbaj: verbal 9i para;verbal, Tnsd trebuie si gtili ca limbajul non-verbalpoartd Tn sine mai multd greutate decAt cuvinteleiostite. Limbajul pe care il folosim nu este alcdtuitnumai din cuvinte, ci 9i din gesturile pe care lefacem Tn timp ce vorbim, tonul pe care il avem,emoliile gi sentimentele pe care le transmitem.Mesaje pline de putere sunt transmise daca iti tiibraleie incrucigate la piept, dacd stai cu mAinilein golduri gi cu picioarele Tndepdrtate sau dacdpleci in timpul unei conversatii.

Toate aceste mesaje non-verbale nu au cumsd nu fie observate de interlocutorultiu. Dacd evilicontactul vizual, dacd nu rdspunzi atunci cAnd !ise vorbegte, dacd te vei trage Tnapoi atunci c6ndegti atins gi Tncd o mul[ime de alte atitudini non-verbale, toate acestea comunicd mai mult decAtvorbele gi imprimi o putere mai mare decdt cu-vintele rostite.

www.dictie.ro

TONUL VOCII

Oamenii au grijd, in general, la ce anume aude spus atunci cdnd tin un discurs gi uitd sd acor-de atenfie modului in care vor vorbi in fata audi-toriului.

in comunicare, este important nu doar ceeace spui, ci gi modul in care te folosegti de tonulvocii tale. Aceasta intrucAt ascultdtoriiigi constru-iesc o imagine despre cel care vorbegte gi vor ficapabili sd Tnfeleagd din tonul vocii vorbitoruluidacd e nesigur pe ceea ce spune, dacd nu estesincer sau, din contr6, dacd este perfect stipdnpe subiectul abordat.

$ASE Sngl ilV $ASE SAC|. Manuatde diclie

Prin tonul vocii putem transmite informatii des-pre starea noastrd afectivd sau putem pdcdli au-ditoriul cd am fi intr-o anume dispozilie care ne-aravantaja in momentul vorbirii. Tonul vocii poate fifolosit ca un instrument de manipulare, insd dacdeste utilizat in mod corect poate ridica discursul laun alt nivel.

Vocea vorbitorului poate sd, transmitd me-saje puternice cdtre ascultdtori. ii poate face sdexecute anumite comenzi, sd fie mai atenli sauii linigtegte. Cu ajutorul vocii putem m6ngAia, ali-na, critica, ironiza, aprecia sau admonesta inter-locutorul.

Tonul autoritar, spre exemplu, va trimite sem-nale care vor fi insotite de o reactie automatdde supunere a auditoriului. Atunci cAnd vrem sdfim convingdtori, vom folosi o voce joasd, calmd9i autoritard. Tonurile inalte gi ascutite pot initiao stare de nervozitate intre cel care vorbegte 9iaudientd. CAnd vorbitorul este tensionat sau ner-vos, corzile vocale se intind asemenea corzilorunei viori. Vocea se sub[iazd, devine stridentd,zgilrie gi scartAie. CAnd vorbitorul este dominatde emofii, e obosit sau speriat, vocea devine as-prd, gdtuitd.

Dacd persoana care vorbegte este relaxatS,acest lucru poate fi perceput chiar din tonul vociisale, care este unul sigur, dar lipsit de emotie 9ipoate constitui un avantaj pentru vorbitor' Atunci

CARMEN IVANOV

cdnd tonul lipsegte cu desdvdrgire dintr-un discurs,acesta va fi plat gi plictisitor pentru audientS.

Cei care vor sd igi seducd audienta vor folositonurijoase combinate cu un volum al vocii aproa-pe goptit gi un ritm lent de vorbire. Pentru oratoriide performantS, un exercitiu bun pentru tonalita-te este rostirea unui cuvdnt pe un ton obignuit giapoi rostirea aceluiagi cuvdnt pe un ton ridicdtorsau cobordtor. Vorbirea, in orice ritm sau volumal vocii s-ar efectua, nu ar trebui sd fie liniar6, iarvorbitorul ar trebui sd intoneze finalurile de fraze,dar 9i semnele de punctuatie. Evolutia vocii unuivorbitor incepdtor nu ar trebui for[atd, ci lucratdprin exercifii bine dozate.

In lume, nu existd doud voci absolut identice,dar elementele prin care poate fi influentat audito-riul rdmAn fundamental aceleagi.

O Exerciliu practic

Cititi cu voce tare, trec6nd prin toate tonalitdfileindicate cu font ingrogat din exercitiul de maijos:

Numele meu este . . .Vocea mea sund mai optimist ca niciodatd,

mai ales acum cdnd am aflat vestea cea mare.Dacd asculta[i atent, ve[i sesiza tonul trist

al vocii mele.

-sAsE s,agt iw $ASE SACI. Manualde dictie

Folosesc un ton agresiv, pentru intimida-rea celor care md ascultd.

De fiecare datd cdnd md intdlnesc cu unprieten, adopt o atitudine prietenoasi.' La gtiri se cere o prezentare dinamicd 9iluminoasi, altfel nu poti reugi intr-o meserieca aceasta.

$optesc tandru orice cuvdnt vd este adre-sat, pentru cd gtiu cdt de importantd esteaceastd interPretare.

Vorbesc repezit pentru cd am foarte mul-te lucruri de iomunicat. Acele ceasorniculuialeargd mai repede decdt credeam 9i nu ac-cept nicio intdrziere.

Pentru a obline o tonalitate mai joasd a vocii(ingrogarea acesteia), incerca[i urmdtorul exerci-iiu. Rgezali Tn genunchi, cu sprijin pe palme, cuOegetul mare despd(it de celelalte, cu spateledrJpt, cu capul dat pe spate puternic, scoatetilimba de mai multe ori, in aga fel inc6t apexul sdajungd in dreptul bdrbiei. in tot acest timp, incer'ca[i sd articulati grupul de sunete: a-r, cu r pre'lung. (R nu poate fi pronunlat din aceastd pozitie,ins- migcarea limbii pentru articularea acestusunet poate fi imitatd gi face sd vibreze intregmugchiul l imbi i . )

www.dictie.ro 9ASE SA9/ iN 9ASE SACI. Manualde dic,tie

VOLUMUL VOCII

Volumul vocii unei persoane depinde foartemult de calitatea corzilor vocale gi de modul derespira{ie a acesteia. Volumul vocii este mult maiugor de controlat decAt tonalitatea vocii, iar pe du-rata discursului este necesar ca vorbitorul sd-gi re-gleze permanent volumul, pentru ca vocea sd fieclard, fdrd striden[e, tipete, goapte sau g6f6ieli.

De asemenea, volumul vocii este influenlat gide pozifia corpului. Atunci cdnd std agezat, vor-bitorul va avea un volum al vocii mai mic dec6t

atunci cdnd rostegte cuvintele din pozi{ie vertica-ld, pentru cd, in pozitia agezat, coloana de aereste Tntreruptd. Volumul vocii poate fi antrenatprin exercitii gi este esential pentru vorbitorii caredoresc sd fie gi convingdtori Tn fata publicului. Opersoand care rostegte cu putere cuvintele, fdrd atipa insd, va fi mai credibild decdt o persoand carevorbegte incet gi fird vlagd. Aceasta din urmd vada dovadd de nesigurantd gi va obosi audien[a,care va incerca sd audd ceea ce se vorbegte. Ceicu un volum al vocii puternic igi vor domina audi-en!a, spre deosebire de cei cu un volurn al vociiscdzut, care vor ldsa senzatia de incompetentd,teamd 9i chiar negtiintS.

Modificarea volumului vocii este esen{iald Tnfunctie de mai multe elemente, cum sunt: mdrimeaincdperiiTn care vorbim, acustica sdlii, dacd aceas-ta este dotatd sau nu cu un microfon, capacitateaboxelor de redare a sunetelor. E firesc ca atuncicAnd vorbim intr-o incdpere micd, volumul vocii sdfie ajustat la mdrimea acesteia gi sd fie diferit fafdde un discurs tinutintr-o sald mult mai mare fdrd mi-crofon. De asemenea, Tntr-un discurs sustinutintr-osald de conferinte cu microfon vom vorbi mai incetdecdt in aceeagi sald de conferinle fdra microfon.Pentru a avea capacitatea de a,jongla" cu volumulvocii fdrd a depune efort gi fdrd a risca sd rdgugimin urma unui discurs, acest element al vocii trebuieantrenat. Cele mai eficiente antrenamente pentruvolumul vocii se fac trecdnd prin toate stdrile vocii

CARMEN IVANOV $ASE SA9/ /N $ASE SACI. Manualde dic,tie 39

Portretu I Pisiri i -care-n u-e

de Claude Aveline

latd portretul Pdsdrii-care-nu-e.Nu-i vina ei cd acela care le face pe toate

a uitat sd o facd.Seamdni cu multe pdsiri, fiindcd vie[uitoareleCare nu sunt seamdnd cu cele care sunt.Dar cele care nu sunt nu au nume.latd de ce pasdrea noastrd se cheamd

Pasdrea-care-nu-e.$i iatd de ce e atAt de tristd.Poate cd doarme incd sau agteaPtd

sd i se ingdduie a fi.Ar vrea sd gtie dacd poate sd deschidd ciocul,Dacd are aripi, dacd nu-gi pierde culorileCdnd se cufundd in ap5, ca

o pasdre adevdratd.Ar vrea sd se audd cdntAnd.Ar vrea sd-i fie teamd c-ar putea sd moardAr vrea sd facd pui mici, foarte ur6[i

gi foarte vii.Pasdrea-care-n u-e viseazd

sd nu mai fie un vis.Nimeni nu e multumit, niciodatd, nicdieri.Cum vreti oare ca lumea sd meargd bine

in conditiile astea?

de la goaptd la rdcnet. De asemenea, trebuie gtiutcd un profesionistTn ale vorbiriiva obline maximumde randament cu minimum de efort.

Esfe contraindicatd:.

- vorbirea gi ajustarea volumului vocii in vialade toate zilele intr-un mediu zgomotos, pentru Cdatunci cAnd nu reugegti sa iti auzi propria voce, ovei for[a pdnd cdnd o vei auzi;

- vorbirea in aer rece gi umed; aceasta ar pu-tea produce rdgugeald;

- tusea necontrolatd: atunci c6nd sunteli raci[ifolositi siropuri de tuse gi calmante, pentru cd tu-sea puternicd altereazd func[iile aparatului fona-tor prin frecarea brutald a corzilor vocale;

ingerarea de alimente foarte fierbinfi saufoarte reci: temperaturile extreme, mai ales alter-nate, pot duce la alterarea mucoaselor gi astfel, acalitdtii sunetelor;

- ingerarea alimentelor picante sau zgrunfu-roase (seminfe, nuci, alune, migdale); in schimb,ceapa este beneficd in procesul de fona{ie.

O Exerciliu practic

Cititi textul de mai jos, pornind din goaptd giurcafi treptat astfel incdt pe ultimul vers al textuluisd ajunge[i la volumul maxim de voce. incercafica pe parcursul rostirii textului sd treceli prin toatestadiile volumului vocii fdrd sdrituri de volum.

CARMEN IVANOV

Un alt exerciliu recomandat este ca, Tn timp cefacem migcare (de pildd, o alergare ugoard printr-undin parc), sd rostim cu voce tare strofe de poeziesau orice fel de text ne vine in minte. Pentru a nucddea Tn ridicol, este bine sd avem aldturi un par-tener de dialog. Tn orice caz, cdnd depunem efortfizic, este recomandat sd vorbim continuu. Puteminvdfa astfel sd ne stdpdnim intensitatea vocii gi sdincercdm sd rdmdnem la un nivel mediu. Nici preasus, nici prea jos.

De asemenea, este recomandat sd exersdmvorbind in timp ce avem un zgomot puternic defundal. Acest exercifiu ne ajutd gi sd ne obignuimcu divergi factori de distragere a atentiei.

Registrele vocii

, Vocea umand poate avea trei registre vocale:1. registrul de piept (diafragmatic) - vocea gravd;2. registrul mediu - vocea de gdt;3. registrul de cap.

Registru I d iafragmatic (vocea gravd)Vocea diafragmatici se formeazd in partea dejos a laringelui, trahee gi bronhii. Aceasta depinde

de calitatea cozilor vocale, lungimea gi grosimealor. De asemenea, acest tip de registru vocal poatefi determinat gi de temperamentul unei persoanesau de starea sa psihicd. Un om nervos poate fo-losi in conversatii atdt registrul de piept, cdt gi re-

$ASE Sngl Iw SASE SACI. Manualde diclie 41

gistrul de cap. Vocea diafragmaticd sund puternicpentru cd e compusd din vibratiilungigisunete gra-ve. Acest tip de voce este cel mai generos atuncicdnd vine vorba despre arta de a vorbi, indiferentcd o facem la radio-T[ pe scend sau in public, purgi simplu. Totodatd, este gi cea mai rezistentd vocedintre cele treitipuri de voci. Pentru a vorbiTn acestregistru vocal, este nevoie de o respiratie diafrag-maticd perfectd gi antrenati, pentru cd la vibratiileacestui tip de registru participd Tntreaga cutie tora-cicd. Atunci cAnd rostim cuvintele in acest regis-tru, suntem mai convingdtori, vocea e mai gravdgi poate fi folositd cu succes pentru a prezenta ositualie dramaticd. Pozilia capului pentru emitereaacestui registru ar trebui sd fie cu bdrbia in jos'

Registrul mediu (vocea de gdt)in acest registru, nu e necesard transmiterea

informa[iei cu o intensitate mare sau la distanlemari, fdrd microfon. Acest tip de voce este foartedes Tntdlnit la prezentatorii de radio-TV 9i poate ficonsiderat doar un registru^de trecere Tntre voceade piept 9i vocea de cap. [n mod normal, 9i pre-zentatorii radio-TV ar trebui sd se foloseascd deregistrul de piept atunci cdnd prezintd un jurnal degtiri. Registrul mediu poate fi Tnsd folosit de citrereporterii de teren, care trebuie sd relateze pe unton mai firesc evenimentele la care sunt prezenli'De asemenea, gi moderatorii de emisiuni pot mer-ge in registrul mediu, Tnsd prezentatorii de gtiri ar

CARMEN IVANOV www.dictie.ro

trebui cel mult sd alterneze cele doud registre.Pozilia capului pentru emiterea acestui registru artrebui sd fie cu bdrbia dreaptd.

Registrul de capIn acest registru, oamenii se folosesc de vo-

cea obignuiti gi, in general, vocea este nelucra-td, cel pulin din punctul de vedere al vorbirii saual vorbitorilor de performantS. Cavitatea de rezo-nantd pentru acest tip de registru este formatd dinfaringe, fose nazale, cavitate bucald gi toate sinu-surile cutiei craniene. Nu este recomandat pentruprezentatorii gtirilor radio-TV sd se foloseascd devocea de cap atunci cdnd sunt pe post. Cel mult,realizatorii de emisiuni de divertisment pot folosiaceastd voce, iar in teatru, acest registru este fo-losit pentru roluri de comedie. Dacd in cazul acto-rilor este important ca acegtia sd aibd deprindereade a trece cu ugurintd de la registrul de cap la celde piept, in cazul prezentatorilor, aceastd abilita-te nu e necesard. Pozitia capului pentru emitereaacestui registru ar trebui sd fie cu bdrbia ridicatd.Registrul de cap, care este responsabil de vocileascutite, este cel mai des TntAlnit la femei, ceeace inseamnd cd acestea trebuie si faci exercitiisuplimentare pentru coborArea vocii gi formarearegistrului vocal diafragmatic.

Pentru a ajunge la o voce puternicd, iar suneteleemise la o intensitate maijoasd, e nevoie de exerci-tii de respiratie gi de un consum de aer rational.

RITMUL VORBIRII

Agezarea simetricd gi periodicd a suneteloraccentuate gi neaccentuate intr-o propozitie saufrazdcompune ritmulin care rostim' Acesta trebu-ie adaptat in func{ie de mesajele pe care vrem sdle transmitem, dar trebuie [inut cont 9i de cei carecompun audienla. Un ritm alert in vorbire poateduce la gregeli de pronuntie 9i, in cele din urmd,chiar la trunchierea mesajului pe care dorim 55 iltransmitem. Un ritm lent poate sd plictiseascd.

Dacd ne referim la modul de citire a gtirilor,vom vedea cd, la televiziunile de gtiri, ritmul deprezentare este unul alert, iar la televiziunea destat sau in cadrul emisiunilor informative cultura-le, ritmul de citire adoptat de prezentator este unulmai lent. De asemenea, atunci cAnd publicul-tintaeste unul vdrstnic, ritmul de rostire va fi mai lent,pe cdnd atunci cAnd ne adresdm tinerilor putemiolosi un ritm mai alert. De asemenea, dacd su-biectul o cere, cum ar fi un mesaj de urgenld, esteimposibil sd vorbim rar 9i excesiv de calm. Dacdritmul de vorbire obignuit este unul lent, vitezaacestuia poate cregte prin exercilii. Totodatd, incazulTn care ritmul este unul grdbit, se pot pierde

CARMEN IVANOV

anumite silabe, finaluri de cuvdnt, vorbirea devineprecipitatd gi chiar neinteligibild.

Dintre tulburdrile de ritm, cea mai cunoscutd9i mai studiati este bdlbAiala. Statisticile recentearatd cd Tn jurul a 1,8o/o dintre copiii intre 7-8 aniprezintd tulburdri de ritm. Natura problemei, dupdVan Riper (1982), este cea a unei dezorganizdntemporale a vorbirii. Se observd o vorbire extremde rapidd cu dezorganizdri ale frazei, omisiuni desilabe sau sunete gi, in aproape toate cazurile, oarticulalie imprecisd. Aceste persoane vorbescfoarte bine cdnd se exprimd rar, dar nu reugescacest lucru pentru o perioadd mai lungd de timp.Persoana care prezintd aceste tulburdri nu estecongtientd de viteza excesivd a vorbirii sale gi nicide dezorg anizarea frazei.

Caracteristicile tulburdrilor de ritm sunt:, a) debitul vorbirii prea ridicat (tahilalie);

b) vocea defectuoasd;c) ritmul defectuos, vorbirea sacadatd;d) voce monotond;e) substituirea cuvintelor gi silabelor;f) alungirea pronun[iei.Vorbitorii de performanld vor schimba in tim-

pul discursului viteza cu care rostesc cuvintele gio vor adapta in concordantd cu mesajul transmis.Poti atrage atenlia asupra unor cuvinte rostindu-lerdspicat, adicd mai lent gi mai ap6sat, iar atuncicdnd ai elemente nesemnificative in discurs, potitrece peste ele mai rapid. Cel mai simplu exer,ciliu

s. ASE sngl ilv -SASE SACI. Manual de

diclie

prin care putem avea un control mental asupratimpului de rostire este urmdtorul: studentul vanumera de la 1 la 60, pentru a simti secundele.El va trebui sd fie readus in punctul de plecare, incazul in care secunda sa dureazd mai pu[in saumai mult decAt o secundd reald.

Valoarea vitezei fiecdruia este datd de numd-rul de silabe care sunt pronuntate pe secundd.

1. La o vitezd obignuitd de vorbire se vor rosti,in medie, trei silabe pe secundd.

2. Pentru o vitezd mai micd de vorbire, se vorrosti 2,5 silabe pe secundd.

3. Pentru o vitezd foarte lentd de vorbire, se varosti, in medie, o silabd Pe secundd.

4. in viteza mare de vorbire se vor rosti, in me-die, cinci silabe pe secundd.

5. Pentru o vitezd foarte mare in vorbire se vorrosti, in medie, 7,5 silabe Pe secund6.

Pentru a obline o vitezd mai micd decdt ceaobignuitd, vom dilata cuvdntul gi il vom rosti rds-picat. Procedeul tehnic de dilatare a cuvintelorpoate fi efectuat prin articularea prelungitd a unorsunete. Cele mai pretabile sunete sunt vocalele,fdrd exceplie, dar gi consoanele sonante, desprecare puteti citi tot in aceastd carte.

Pentru a obline o vitezd mai mare decAt ceaobignuitd, tehnica este comprimarea sunetelor, iarcel care va face acest exercitiu e sfdtuit sd memore-ze textul gi sd-gi automatizeze procesele de rostire.De asemenea, hiaturile vor dispdrea aproape in to-

CARMEN IVANOV

talitate, pauza pentru punct va fi mult mai scurtd 9ivorfi eliminate cele mai multe pauze dintre cuvinte.

Un alt exercitiu de vitezd pe care vi-l propunemeste urmdtorul: pentru o vitezd maximd, incercalisd rostiti textul de maijos Tntr-un minut gi zece se-cunde. Pentru o vitezd putin mai mare decAt ceaobignuitd, incercati sd rostiti textul de maijos intr-un minut gi 25 de secunde.A\7 Exerciliut 1

F migto pajigtea mdtugii gura.In pajigtea mdtugii gura e un pom.E migto pomul pajigtii mdtugii gura.Pomul pajigtii mdtugii gura are un trunchi.E migto trunchiul pomului pajigti i mdtugii

9w"., ln trunchiul pomului pajigti i matugii gura e o

scorburd.E migto scorbura trunchiului pomului pajigti i

mdtugii $ura.In scorbura trunchiului pomului pajigti i mdtu-

gii $ura e un cuib.E migto cuibul scorburii trunchiului pomului

pajigtii mdtugii gura.In cuibul scorburii trunchiului pomului pajigti i

mdtugii $ura e o pitulice.E migto pitulicea cuibului scorburii trunchiu-

lui pomului pajigti i mdtugii gura.

$ASE Sngl ilv gAsE sACl. Manualde diclie

Pe pitulicea cuibului scorburii trunchiului po-mului pajigtii mdtugii $ura sunt pene.

Sunt migto penele pitulicii cuibului scorburiitrunchiului pomului pajigti i matugii $ura.

in penele pitulici i cuibului scorburii trunchiu-lui pomului pajigti i mitugii $ura sunt purici.

Sunt migto puricii penelor pitulici i cuibuluiscorburii trunchiului pomului pajigti i mdtugii$ura.

Puricii penelor pitulici i cuibului scorburiitrunchiului pomului pajigti i mdtugii $ura au pi-cioruge.

Sunt migto piciorugele puricilor penelor pitu-l ici i cuibului scorburii trunchiului pomului pajig-tii mdtugii $ura.

Piciorugele puricilor penelor pitulici i cuibu-lui scorburii trunchiului pomului pajigtii mdtugii$ura au gheare.

Sunt migto ghearele piciorugelor puricilorpenelor pitulici i cuibului scorburii trunchiuluipomului pajigtii mdtugii $ura.

Ghearele piciorugelor puricilor penelor pitu-l ici i cuibului scorburii trunchiului pomului pajig-tii.mdtugii $ura au vArfuri.

Sunt migto vdrfurile ghearelor picioruqelorpuricilor penelor pitulici i cuibului scorburii trun-chiului pomului pajigti i mdtugii $ura.

48 CARMEN IVANOV www.dictie.ro

lipite in timp ce vd Tnregistrati audio. Desigur, cu-vintele nu se vor intelege, iar pe inregistrare veliavea un fel de mormdieli (mmmm), insd se vorauzi 9i pauzele aferente semnelor de punctuafie,dar gi tonalitdtile specifice textului. Dacd pauzelede pe inregistrare sunt in concordanld cu semne-le de punctuatie din text, atunci putem vorbi des-pre un ritm corect al vorbirii.

Aplica{ie practicd 1: Astdzi, vremea va firece_, cu vdnt puternic ai ninsoare. Sunt 4 gra-de Celsius la Constan[a, 3 la Bragov,2la lagi9i Timigoara, 6 la Regita, Buzdu 9i Calaragi $idoar 1 grad in CapitalS.

Aplicalie practicd 2: Avea un mers rapid deaptilopd infricogata 9i se repezea pe drumea-gul ingust, plin de buruieni pe de-o parte gi dealta, prdfuit, insetat, zdrentuit gi trist. Totul d Ou-rat doar o fracliune de secundd, iar imaginile sederulau cu repeziciune: mdna mamei gi jucariaatdrnatd de leagdn, genunchii juli[i gi roata bi-cicletei ce se invdrtea continuu, primul zece-ncatalog, zdmbetul loanei in parc, stropi de ploa-i" pe obraji, strdlucirea pietrei de pe inel, r6sulloanei, pldnsul loanei, pagi grei apropiindu-se,tipdt, fugd, durere, tipdt, praf, angoasd, crengide copaci, loyiturd, durere, loviturd, cdzdlurd,loviturd gi cerul gri ca iadul.

Exerciliul 2Incerca{i sd citi[i textul de maijos cu buzele

UNDE $I CUM SE FORMEAZA SUNETELE

Limba rom6nd con[ine sunete clasificate invocale, consoane gi semivocale. Avem 33 de su-nete, dintre care 7 sunt vocale (a, e, i, o, tt, d, i),4 semivocale (i, Lt, e, o) gi 22 de consoane (p-b,m, f-v, s-2, t, t-d, g-j, ce'ge, l, n, r, k''g'(che-ghe),k-9, h\.

Raportul dintre semnele grafice 9i foneme areun grad mic de inadecvare in limba romAnd. Avem31 de litere gi 33 de sunete, de unde rezultd uncoeficient de inadecvare de 0,06.

Vocalele

Vocalele conlin un sunet pur care se formea-zd prin emiterea curentului de aer, sunt produ-se de corzile vocale, direct la nivelul laringeluigi sunt emise Tn cavitatea bucalS. Cele 7 voca-le pot forma silabe in mod singular 9i au o marepondere in corpul fonetic al cuvintelor din limbaromdnS. Vocalele i gi e sunt anterioare sau pala-tale dupd locul de articulare, vocalele a, d, i sunt

CARMEN IVANOV

mediale, iar o gi u sunt vocale posterioare sauvelare. Aceastd clasificare se face in func[ie depozitia apexului limbii fatd de zona dental-alve-olard. VArful va fi sprijinit de dintii inferiori pen-tru vocalele anterioare, va executa o migcare deretragere pentru vocalele mediale pdnd la ultimavocalS posterioard, u.

O altd clasificare a vocalelor se face dupd mo-dul de articulare. $i aici, ne gdndim la gradul deapropiere sau depdrtare a limbii de cerul gurii, dargi la distanla dintre maxilare. De asemenea, gicontrolul buzelor este important in rostirea aces-tor vocale, pentru fiecare dintre ele existdnd pozi[iiobligatorii. Astfel, dupd modul de articulare, a esteo vocald deschisS, e, d gi o sunt vocale semides-chise, iar i, i gi u sunt vocale Tnchise.

Semivocalele

Spre deosebire de vocale, semivocalele sepronuntd doar Tmpreund cu o altd vocald, cu careformeazd un diftong, sau cu o vocald ori o altdsemivocald, cu care formeazd un triftong. Existd9i semivocald lipitd de consoand finald, denumitdsemivocald de muiere. Acestea se formeazd prinstrAmtarea canalului fonator gi nu pot forma sin-gure o silabd. Semivocalele se articuleazd la felca givocalele, dar modul de articulare va necesita

$ASE Sngl iw $ASE SACI. Manualde dictie

un efort de expiralie mai mare, iar limba va fi maiapropiatd de cerul gurii''

- i, e sunt semivocale palatale (exemplu: tar-b5, deasd);

- o, u sunt semivocale labiale (exempluj goap-te, steaua);

- i, tJ sunt semivocale afonizate (exemplu: ou'cerbi).

Consoanele

Consoanele sunt sunete formate fie prin ex-plozie, fie prin fric[iuni, fie prin inchiderea cana-iului vorbitor, urmat de o deschidere bruscd saudoar de str0mtarea acestuia. Existd 9i consoanecare sunt apropiate ca sonoritate de vocale' deaceea se numesc consoane sonante, iar emisialor poate fi prelungitd ca 9i in cazul vocalelor'

Consoanele sonanteSunt de trei feluri: nazale - m 9i n, laterale - /

gi vibrante - r.Consoane|enaza|esuntproduseincavitatea

buca|a prin inchiderea 9i deschiderea bilabiald,in cazul sunetului m, iar in cazul sunetului n' prinlipirea gi dezlipirea apexului limbii in punctul pre-palatal.

51

CARMEN IVANOV

Consoanele laterale se formeazd la migcareade scurgere laterald a aerului pe ldngd limbd, alcdrei apex atinge partea prepalatald a cavitdlii bu-cale.

Consoana vibrantd r este produsd tot cu aju-torul apexului limbii in aceeagi pozifie prepalataldca in cazul lateralei /. Diferenta este cd vArful lim-bii va vibra in rafald. Aceastd vibralie se producesurd, fdrd ajutorul corzilor vocale.

Consoane/e neso nanteSunt surde gi sonore. Cele surde sunt p, { h,

s, g, f, ,t, ce, che, k. Cele sonore sunt b, v, z, d, j,ge, ghe, g.

Clasificarea consoanelorse face in mai mul-te moduri:

. 1. Dupa locul de articulare:- bilabialet p, b, m - acestea sunt produse prin

inchiderea gi redeschiderea bruscd a buzelor;- labiodentale: f, v - buza inferioard vine Tn

contact cu incisivii superiori gi se Tntoarce foarterapid la pozitia initiald;

- dental-alveolare superioare: t, d - sunt pro-duse prin atingerea apexului limbii pe incisivii su-periori gi retragerea imediatd;

- dental-alveolare inferioare: s, z, f - sunt pro-duse prin atingerea apexului limbii pe incisivii in-feriori gi retragerea imediatd;

s. ASE Sngl iw $ASE SACI. Manual de diclie

- prepalatale: 97, ce-ge, l, fl, r,- palatale: che-ghe;- velare: k-g;- Iaringald: h.

2. Dupd modul de articulare:- oclusive sau explozive'. p-b, t-d, k'g - aces-

tea sunt produse prin inchiderea 9i deschidereabruscd a aparatului fonator; consoanele p-b seformeazd Tn afara cavitdtii bucale;

- semioclusive: ce-ci-ge-gi, | - aceste sunetese produc dupd inceputul unei ocluziuni care sedeschide treptat gi doar Parlial;

- constrictive sau fricative: f, v, s, z, i, h - aces-te sunete sunt produse prin ingustarea tubului fo-nator;

- nazale'. m, n;- laterald: /;- vibrantd: r.

3. Dupd toculin care se realizeazd ocluzia:- bilabiale: P, b, m;- labiodentale: f, v;- dento-alveolare oclusivele t, d, nazala n, si-

flantele s, z, laterala l, vibranta 6- prepalatale: constrictivele s, / 9i semioclusi-

vele ci, ge;- palatale, k,g;- laringale: h.

CARMEN IVANOV www.dictie.ro

4. Dupa gradul de intrerupere a coloanei deaer gi devierea sa:

- explozive: p, b, t, d, ce, ge;- fricative: f, v;- africative: g,,f;- nazale: m, n;- laterale: /;- vibrante: r.Cu alte cuvinte, dacd dorim sd facem o ca-

racterizare completd a unui sunet, spre exemplusunetul p, putem spune despre acesta cd este oconsoand surdd, bilabiald, oclusivd.

RESPIRATIA

Un vorbitor de performantd se poate confruntadeseori cu probleme in timpul unui discurs atuncicdnd prezintd o idee lungd compusd din frazeprea lungi gi poate ajunge la momente penibile incare vocea ori se subliazd, ori pierde foarte multdin forla cu care vorbegte gi ajunge la un discursaproape goptit, din cauza unei respiratii defectu-oase, ceea ce duce la enervarea audienlei saula pierderea interesului fatd de orator' De aseme-nea, cititorii de prompter sau cititorii de gtiri de ra-dio pot ajunge in situalia de a inspira extrem dezgomotos din cauzd cd nu reugesc sd-gi dozezeindeajuns respiralia. De aceea, este recomanda-td repetarea textului cu voce tare, inainte de re-prezentatia final6.

Cei care doresc sd dezvolte o diclie perfectd,trebuie sd facd toate tipurile de exercitii de respi-ra[ie in mod corect. Majoritatea oamenilor care nuau antrenament in ceea ce privegte vorbirea inpublic respird superficial 9i inegal. Desigur, atuncicdnd vorbim in public nu putem sd ne concentrdm

CARMEN IVANOV

gi pe modul in care respirdm, acest lucru trebuiesd vind ca un reflex al vorbirii.

Cei mai mul{i acordd o aten{ie destul de micdmodului Tn care respird, deoarece considerd cdrespiratia este un lucru firesc. intr-adevdr, res-pira[ia este un act fiziologic legat de o nevoie aorganismului uman, fdrd de care acesta nu poa-te exista. Respiratia este de fapt un schimb degaze care se face cu ajutorul aparatului respira-tor. Existd doi timpi pentru respira[ie, gi anumeinspiratia (modul in care organismul se al imen-teazd cu oxigen) gi expira{ia (modul in care or-ganismul el imind dioxidul de carbon produs dearderi le interne).

Atunci cdnd inspirdm, se mdregte volumulcutiei toracice, iar expirafia duce la micgorareaacesteia. De fiecare datd cdnd volumul torace-

'lui cregte, scade presiunea interioard iar aerulintrd cu putere in plamani. Migcdrile respiratoriivariazd in functie de cantitatea de aer produsdin organism, dar gi de frecvenfa cu care respi-rdm, proces care este influentat de factori divergicum sunt emotiile, starea de surescitare, conditiafizicd a vorbitorului gi chiar sexul acestuia. in ge-neral, in cazul femeilor, migcdrile respiratorii suntmai dese decAt in cazul bdrbatilor. S-a constatatcd o femeie inspird de 18 pand la 20 de ori peminut, comparativ cu bdrba[ii, care inspird de 16pAnd la 18 or i pe minut.

9ASE Sngt iw.SASE SACI. Manualde diclie 57

Ramura bronsicasuprioara

Ramura bronsica

Ramurabrongica

Tipuri de resPiratie

1 . Respiralia claviculard (su perioard)Aceasta se realizeazd prin mirirea toracelui

in partea sa superioard gi este efectuatd doarprin folosirea pdr[ii superioare a pldmAnilor. Ea

CARMEN IVANOV

poate fi numitd respiratia lenegului gi este cel maisuperficial tip de respiratie, pentru cd persoanacare o folosegte constant nu trebuie sd depundaproape niciun efort pentru a ridica intregul tora-ce. Aceasta nu va putea sustine niciodatd o vocediafragmaticd gi nici mdcar o voce de registru me-diu. Atunci cAnd acest tip de respiratie este folositin mod frecvent, duce la instabilitate psihicd, stdride dispozitie fluctuante gi discontinuitate in gAn-dire. Cu toate acestea, un vorbitor de performan-!5 trebuie sd gtie care este momentul Tn care vatrebui sd facd uz de respiratia claviculard atuncicAnd vrea sd treacd de la voce diafragmaticd lavoce de cap.

2. Respi rali a diafragm aticd, Acest tip de respiratie se realizeazd prin con-tractia tehnicd a mugchiului diafragmei care ducela mdrirea toracelui pe verticald in timpul inspi-raliei. Respiratia diafragmaticd este mai avan-tajoasd pentru vorbitor, Tntruc6t, atunci cAnd secontractd, diafragma apasd pe abdomen, consu-mAnd mai putind energie dec6t respiralia costo-diafragmaticS. Ea se realizeazd natural, mai alesin t impul somnului la adult i 9i in permanentd lacopiii de pAnd la 7 ani. Pentru utilizarea Tn modcongtient a respiraliei diafragmatice de cdtre vor-bitor, sunt necesare exercitii gi antrenamente zil-nice.

9ASE sngr iw -SASE sACt. Manu{!:i',q|: 59

3. Respi rali a costo'diafrag maticd

Aceasta este folositd cel mai des in canto' tea-tru gi radio. Este un tip de respiralie combinat 9ialteineazd respiralia diafragmaticd cu cea costal-inferioara.Atuncicdndrespirdmcostal-diafragma-tic, volumul toracic se mdreqte atdt pe orizontal'

"aigi pe vertical. Acesta este cel mai eficient mod

piin'"ut" un vorbitor poate respira pentru a-obtineo coloand de aer puternicd ce duce la o frazarefdrd trunchieri sau Tntreruperi ale discursului pen-tru realimentare cu oxigen. De asemenea' sune-tele rostite vor fi mai ample, iar intensitatea vocaldva putea cregte fdrd niciun efort'

Cei care respird costo-diafragmatic vor av.eaun discurs mai convingdtor 9i sunt mult mai calmiin situalii tensionate.

-Spre exemplu, ludm cazul

unui prezentator de gtiri, intr-o situatie de By1-king ilews, care trebuie sd relateze informatiile Tntimf, real, fdrd sd aibd prea multe amdnunte des-pre suOiectul in discuiie. O respiratie costo-dia-tragmaticd ar putea salva situalia'

bamenii folosesc toate cele trei tipuri de res-piralie pe parcursul unei zile,fdrd ca schimbareau""itoi" sd fie determinatd de un motiv congtientcare sd necesite un anume tip de intonatie' It4o{i-ficdrile de respiralie sunt cattzale, de reguld' depotitiu corpului t"l u stdrii generale in care se afl5cel care vorbegte. Doar vorbitorii experimentati v.ortrece de la un mod de respiralie la altul' Tn functie

CARMEN IVANOV

de necesitatile gi cerintele discursului gi de modulde interpretare. Doar cu ajutorul respiratiei costo-diafragmatice un vorbitor poate reda diferite tipuride stdri sufletegti, iar pentru a sustine acest modde respiratie pentru o perioadd indelungatd, estenevoie de exercitii gi rezistentd fizicd.

O respiratie defectuoasd poate duce chiar laparticularitati de vorbire, cum sunt nearticulareacuvintelor, pierderea sunetelor finale ale acestora.Modul corect de inspiratie este atdt pe gurd cdt 9ipe nas. Dacd vom inspira doar pe gurd, riscdmsd aducem aer rece continuu pe corzile vocale,proces ce poate fi ddundtor pe termen lung, iar in-spira[ia sd fie zgomotoasd, ceea ce in cazul unuivorbitor la microfon sau lavalierd se amplificd, du-cdnd la sunete dizgratioase. Procesul de expira-lie este de asemenea foarte important, deoareceun vorbitor Tn public trebuie sd gtie cd expiratianu se face brusc pe prima parte a cuvintelor, citreptat, eliberdnd mici cantitati de aer. O coloandde aer puternicd rezultatd dintr-o respiratie cos-to-diafragmaticd va sustine din toate punctele devedere procesul de fonatie, vocea va suna clar giputernic, iar inaltele vor cdpdta ,,strdlucire", totulcu un efort minim. O coloand de aer slabd obti-nutd Tn urma respiratiei claviculare va duce la undiscurs fdrd intensitate, la ruperi de ritm gi cuvintenearticulate, indiferent de corectitudinea procedu-rii de articulare a sunetelor.

_sAsE sngt iru 9ASE SACI. Manualde dic,tie

Exercifii de resPiratie

Trebuie spus din capul locului cd, pentru unvorbitor de performan!6, poz^ilia corectd a corpuluieste cea verticald, dreaptS. [n cazul in care aces-ta va sta tolSnit, cu umerii aplecati 9i capul in jos,emisia sunetelor va fi afectatd, la fel 9i coloana deaer necesard procesului de fonalie.

Exerci{iul 1Vorbitorul va sta in picioare, cu spatele drept,

va ridica bralele pe langd corp prin iatd, cu o mig-care lentd p5na deasu[ra capului. in timp ce ridi-cd bralele, inspird pe nas intreaga cantitate de aernecesird procesului de respiratie, apoi se aplea-cd incet cu tot corpul, iar bratele vor cobori pdndc6nd degetele vor atinge vdrful picioarelor' ln totacest timp, incepe procesul de expira[ie. Dupd opauzd de 2 secunde, se ridicd din nou trunchiul,pdnd cAnd spatele este drept, iar procesul esterepetat de 5-O ori.

Exerciliul 2Vorbitorul va sta in picioare, cu spatele drept, cu

mAna stdngd pe ldngd corp, iar cu dreapta perfectintinsd Tn fa!d, in pozilie orizontald. Cu vOrfurile de-getelor mdinii drepte va line o lumdnare imaginard,in care va sufla continuu timp de 5 secunde, nupentru a o stinge, ci pentru a alungi flacdra' Acest

CARMEN IVANOV $ASE SA9/ /N.SASE SACI. Manualde dictie

suflu trebuie sd fie de intensitate medie gi executatin mod continuu. Dupd 5 secunde, suflulse opregtebrusc. Vorbitorulva simti cd inspiralia va fi instanta-neu diafragmaticd gi apare in mod reflex.

Exercitiul 3Urmdtoarea aplicatie se desfdgoard in 4 eta-

pe. Prima de inspiratie, a doua de retentie, a treiade expiratie, iar a patra de relaxare.

Pasul 1: Pe parcursul a 5 secunde, vorbitorulva inspira o cantitate de aer maximd. (Afen{iel Nupe prima secundd, ci pe parcursul fiecdrei secun-de dintre cele 5.)

Pasul2: Timp de 5 secunde, vorbitorul va facereten[ie, adicd va tine in pldmdni aerul inspirat.

Pasul 3: Pe parcursul a 5 secunde, vorbitorulva elibera treptat Tntreaga cantitate de dioxid decarbon acumulatd Tn pldmdni.

Pasul4: Vorbitorul se va relaxa, fdrd a mai in-spira sau expira, timp de 5 secunde.

Procesul se va repeta fdrdpauze, de 8-10 ori.Dupd ce ati efectuat aceastd aplicatie, incercatisd mdri[i numdrul de secunde la 7, urmdnd cei 4pagi, la 8 9i, apoi, pdnd la 12 secunde. Aceastainseamnd cd, in ultimd fazd, vorbitorul va inspiratimp de 12 secunde, va face retenlie 12 secunde,va expira 12 secunde gi se va relaxa 12 secunde.

Exerciliul 4in pozilia gezut, cu picioarele Tncrucigate,

sub gezut, vorbitorul va migca bratele dinsprespate in fa!d, asemeni mecanismului de la ro-liie vechiloi locomotive cu aburi. in prim6 fazd,vom inspira puternic, cu bra[ele pe l6ngd corp,apoi, in timp ce bralele se migcd ritmic in fatd 9iin spate, vorbitorul va expira zgomotos aerul dinpldmdni. Dupd 4 migcdri ale fiecdrui brat, se vaelibera brusc toatd cantitatea de aer rdmasd inpldmdni.

Exerciliul 5in pozilia culcat pe spate, cu mugchii abdo-

minali relaxali, vorbitorul va inspira amplu, dia-fragmatic, pe nas. Expiralia va avea un timp du-ntu tala de inspiralie 9i se va face pe gurd' Acestexerciliu se va rePeta de 5-6 ori,

Exerciliul 6in pozilia culcat pe spate, cu mugchii abdo-

minali incordali, plasali pe abdomen o carte maigrea, apoi ridicali ugor picioarele la 45 de grade,t-imp in care inspirali diafragmatic, pe nas' Reve-nili cu picioarele la pozi[ia orizontald, timp in careeipirali Tntreaga cantitate de dioxid de carbon peguia. Acest exerciliu se va face continuu timp deminimum 5 minute.

CARMEN IVANOV .SASE SA9/ iN 9ASE SACI. Manualde diclie

Exerciliul 7in pozilie orizontald, cu corpul drept gi capul ali-

niat acestuia, inspirdm costo-diafragmatic pe nas.Pasul 7: 7 secunde inspirdm.Pasul2: 3 secunde expirdm.

Exerciliul Iln pozitie orizontald, cu corpul drept 9i capul ali-

niat acestuia, inspirdm costo-diafragmatic pe nas.Expiratia se va efectua in timpul unei genufle-

xiuni, in care bralele vor fi gi ele ridicate la nivelulumerilor, in pozitie orizontalS.

Pasul 7: 7 secunde inspirdm.Pasul2: 3 secunde expirdm.

Exerciliul 9ln pozitie orizontalS, cu capul gi corpul drept,

inspirdm costo-diafragmatic pe nas.Expiratia se va efectua in timpul unei genufle-

xiuni, in care bratele vor fi gi ele ridicate Tn fa[d lanivelul umerilor, in pozitie orizontalS.

Pasul 7: 3 secunde inspirdm.Pasul 2:7 secunde expirdm.

Exerciliul 10Cu corpulTn pozitie verticald, cu umerii relaxati

gi capul aplecat in fatd, ne imagindm cd mirosim ofloare. Inspirdm diafragmatic pe parcursul acesteiaplicatii, de mai multe ori.

in urma unei respiralii care implicd intr-o m5-surd cAt mai mare diafragma, adicd membranamusculard care separd cavitatea toracicd de ceaabdomina16, realizarea diferentei de presiune din-tre mediul inconjurdtor 9i cel din plamdni se ugu-reazd. Diafragma se contractd la inspiralie, iarmugchii intercostali imping de la sine coastele infaldL. Diafragma se relaxeazdla expiralie, iar dupdmii multe repetdri expiralie-inspiratie veti obser-va cd apare cdscatul 9i o formd de oftat addnc'Acestea sunt primele semne ale activdrii corecte(gi utile) a aparatului respirator.

Exerciliul 11Citili textul urmdtor dintr-o singurd respira$e:

Hortensia hopdia necontenit, prinz6ndu-sein hora ndprasnicd, iar vdntul vuia 9i striga 9iurla gdfdind 9i foind, gugotind, ca un fognetde frunze fdrdmate, care tremurau, lunecau,strdluceau, gopdiau, mormeiau, desfdtau,forndiau, fonfeiau, horcdiau, gAngureau, hl i -zeau, stdruiau, gemeau, unduiau, hohoteaugi fierbeau gi cadbau pe iarba agezatd Tn jurulcopacului care cregtea, se apleca, Tnfrunzea,inverzea, clocotea, socotea, miguna 9i migcagi zicea ca o hahalerd: ,,Adesea, vremea eploioasa, furtunoase, noroasd, zgomoto.ase,capricioasd, albicioasd, somptuoase, intr-uncuvAnt, neprietenoasd."

CARMEN IVANOV 9ASE SA9/ iN 9ASE SAC|. Manuatlleltxli9Exercitiul 12Pentru a ne domina respiralia gi a dobdndi au-

tocontrol asupra acestui proces, dar gi pentru ate-nuarea efectelor emotiilor provocate de vorbitul inpublic, urmdtoarele tipuri de exercitii pentru reten-tie ne sunt absolut necesare. Retentia este pauzacompletd pe care o ludm intre inspiratie gi expira-tie; popular s-ar spune cd tinem aerul Tn piept.

Pasul 7: 4 secunde inspirdm.Pasul 2:2 secunde facem retentie.Pasul3: 8 secunde expirdm.

Exerciliul 13Pasul 7: 6 secunde inspirdm.Pasul2: 8 secunde facem retentie.Pasul 3:12 secunde expirdm.

' Exerciliul 14Pasul 7: 6 secunde inspirdm.Pasul 2:12 secunde facem retentie.Pasul3: 1 secundd expirdm.

Exerciliul 15Recomanddm acest exercitiu numai dupd

efectuarea primelor 14 exerci[ii de respiratie.Pasul 1:14 secunde inspirdm.Pasul2: 5 secunde facem retentie.Pasul3: 7 secunde expirdm.

Exerciliul 16Se rostegte urmdtorul text pe o slngurarespiratie:

Sdgeata Pornind,$optind, forfotind,Clocotind gi cotind,Smiorcdind, horcdind,lci pic6nd stroP cu stroP,lci jucdnd Tn PotoP,Ndruind, stdruind,TremurAnd, murmurdnd,Tdrdind, pdrdind,Ropotind, bobotind,Duduind, zguduind,Vrdjind, gdf6ind,Aromind gi momind,$i murind, tresdrind 9i sdrind,$i fierbdnd 9i turbdnd,Galop6nd gisipdnd, 9i rupdnd 9i surpdnd,Strdlucind,-clipocind, ndlucind, rdtdcind,LunecAnd, zdruncin6nd 9i juc6nd 9i trecdnd,Unduind, gerPuind 9i suind,$i vuind,Sput"g6nd, fumegdnd, rdpdgdnq 9l strigdndD'dn[uind, chefuind, duduind 9i huind,Bolborosind, regdsind, poposind 9i sosind,$opdind, roPdind, [oPdind, hoPdind,Frdhantdnci 9i caniand, desfdtdnd 9i sdltdnd'

(Din poezia Cataracta Lodorei' de $t' O' losif)

CARMEN IVANOV www.dictie.ro

Exerciliul 17Pasul 1'.20 secunde inspirdm.Pasul2: 5 secunde facem retentie.Pasul3: 10 secunde expirdm.

Exerciliul 18Se rostesc pe o singurd expiratie, fdrd intreru-

pere, cifrele de la 1 la 20, crescdnd treptat inten-sitatea volumului vocii.

Notd. Rostili corect cifrele de la 1 la 30, apoide la 1 la 40 gi apoi de la 1 la 50 pe o singurd expi-ratie dupd ce, in prealabil, afi facut celelalte exer-citii de respira{ie. Ritmul de rostire se va acceleratreptat, de la fiecare 10,20,30 gi 40.

EXERCITII DE iNCnZlneAAPARATULUI FONATOR

Aparatul fonator este compus din o serie demugchicare, prin migcdrile gicontractia lor, ne aju-td sd articuldm gi sd rostim corect sunete, silabe 9icuvinte. Exact ca in cazul sportivilor de performan-td, gi vorbitorul de performantd trebuie sd faci unset de exercilii de incdlzire inainte de exercitiilede diclie propriu-zise. in timpul exercitiilor de in-cdlzire vom cuprinde fiecare element al aparatuluifonator: limba, buzele, maxilarul interior, mugchiifaciali etc. Acest tip de exercilii previne rigiditateamugchilor gi contribuie la o mai bund flexibilitategi o agilitate in rostire. Articularea corectd a unoriunete !ine foarte mult de mugchii limbii sau decontraclia buzelor, care, dacd nu sunt incdlzite,vor face migcdri incorecte iar sunetele emise nuse vor apropia la stadiul de fonem. $tim cu totii cdprimele cuvinte pe care le rostim dupd ce ne-amtrezit din somn sunt aproape de neinteles pentrucei cdrora le sunt adresate, 9i asta nu pentru cd nugtim sd vorbim dimineala, ci pentru cd toti mugchiice ajutd la articularea sunetelor au fost in starede repaus timp de mai multe ore. Este evident cd

CARMEN IVANOV 9ASE SA9/ iN 9ASE SAC|. Manualde diclieprimele sunete pe care le rostim vor fi trunchiate,inversate sau chiar vor lipsi din cuvinte.

(e) Exercifii pentru incdlzirea buzelorMugchii buzelor ajutd la formarea mai multor

tipuri de sunete, cum ar fi fricativele, bilabialele,explozivele etc. Exerci[iile pentru buze vor duce lao elasticitate mai mare a mugchilor orbiculari.

Exerciliul 1Trage[i puternic de comisurile (col[urile) gurii,

printr-un zdmbet for[at gi pronun[a{i cu voce taregrupuf de sunetei x-o-x-o. Sunetul xvafi pronun-tat cu comisurile gurii trase puternic, iar o va fipronun[at cu buzele rotunjite. Acest exerci[iu vacontribui gi la flexibilitatea mugchilor faciali.

Exerciliul 2Pronuntati un b prelung gi vibrat. incercali sd

vd folositi doar de buze pentru a emite acest su-net, iar durata sa ar trebui sd fie de minimum 5secunde, dupa care exerci[iul se reia. De aseme-nea, exercitiul poate fi fdcut gi pronun[dnd prelungconsoana p.

Exerciliul 3Juguiati buzele ducAndu-le mult spre exterior

gi rdmAneti aga timp de 5 secunde. Repeta{i exer-cit iul de 10 ori.

Exerciliul 4Presati buza inferioard de buza superioard cu

toatd forfa de cdteva ori.

Exerciliul 5Aduce[i buza inferioard induntrul cavitdtii bu-

cale, in spatele incisivilor 9i acoperiti-o cu buzasuperioard.

Exerciliul 6Aduceti buza superioard in spatele incisivilor

inferiori gi acoperiti-o cu buza inferioard.

I Exercilii pentru incilzirea limbii

Exerciliul IPlasati vdrful limbii pe fiecare mdsea gi dinte

in parte, int6i pe arcada inferioard, a mandibulei,apoi pe cea superioard, a maxilarului.

Exerciliul 2Scoateli limba cu putere de mai multe ori, Tn-

cercAnd sd atingeti intAi nasul cu apexul limbii,apoi bdrbia.

Exerciliul 3Pronunta[i prelung sunetul f urmat de un r

prelung gi vibrat (trrrrrrr), in aga fel incAt Tntreg

CARMEN IVANOV

mugchiul limbii sd fie activat. Exerci{iul se va facetimp de minimum 30 de secunde.

Exerciliul 4Rulati limba cu apexul indreptat cdtre epiglotd

de mai multe ori, pAnd c6nd simtiti o micd dureresub l imbd.

Exerciliul 5impingeli puternic cu apexul limbii mugchii

obrazului st6nga-dreapta prin migcdri energice,la inceput lente, apoi din ce in ce mai rapide. Re-peta{i exercitiul de 10 ori.

Exerciliul 6Cu apexul limbii intdrit, atinge{i rapid diferite

puncte ale boltei palatine, atdt in partea centra-ld, cAt gi in zonele laterale. Acest exerciliu se vaefectua cu gura inchisd.

Exerciliul 7Se executd la fel ca exerciliul 6, de data aceas-

ta cu gura deschisa.

O Exercilii pentru maxilar

Exerciliul 1Mutati mandibula cu o migcare stAnga-dreap-

ta, timp de 30 de secunde.

9ASE S,agl iru 9ASE SACI. Manuatde dictje

Exerciliul 2Deschideligura cdt puteti de mult, printr-o mig-

care bruscd, de cdteva ori la r6nd.

Exerciliul 3MesteCa[i timp de 20 de secunde o gumd

imaginarS, apoi ,,suplimentali" cu alte 5 gume 9imestecali-le continuu timp de alte 20 de secun-de. Exerciliul se incheie cdnd ajungeli la 10 9!meimaginare pe care le veli mesteca timp de 30 desecunde.

Exercitiul 4Citili fara sunet urmdtoarele doud texte, exa-

gerdnd expresia felei pe fiecare vocald:

1. Oastea noastrd poate scoate pugti pe roate'2. Oaia aia e a ei, ea e o oaie.

Exerciliul 5

Pronunlali cu voce tare, exagerdnd fiecare su-net, grupurile urmdtoare:

oA-LA-O E-OAE-OO-O I O-O EA-OAO-OAO-OAO

www.dictie.ro

CACOFONIA

Cacofonia (din limba greacd: kakos inseamnd,,rdu, urdt" gi phonie, ,,voce") este o suprapunerede sunete discordante sau un amestec discordantde sunete.

Cacofoniile, denumite gi disonante, nu repre-zintd gregeli in vorbirea propriu-zisd, dar producsuccesiuni nepldcute de sunete sau chiarformareaaccidentald de cuvinte dezagreabile ori cu sensurinepotrivite. Cacofoniile sunt, agadar, inestetice 9itrebuie sd fie evitate de cdtre un vorbitor in pu-bllc. Acestea intervin, de obicei, in vorbirea liber6,atunci cAnd discursul este improvizat, iar mesajulnu are o ordine a ideilor bine stabilita. Vorbitorulde performantd trebuie si pund accentul pe pre-cizie in exprimare pentru a obtine efectul maximscontat. Cacofonia nu Tnseamnd doar aldturareasilabelor ,,ca-ca" sau ,,ca-cd", ci gi a silabelor for-mate, spre exemplu, cu sunetul /: petalele lalelelor,generali liberali etc.

De asemenea, cacofonia se poate produce giatunci cAnd nu este respectat hiatul (pauza dintrecuvinte).

s. ASE Sngl iru 9ASE SAC|. Manuat f ai9lie 75

Dacd nu este respectat hiatul din cuvinte di-ferite, supranumit 9i ,,de trecere", in succesiuneade doud vocale, una aflatd la capdtul unui cuvAnt'iar cealaltd la inceputul urmdtorului, se poate pro-duce o disonanta. 9i aici, un element addugat dedificultate este dat de vocalele identice'

Exemple: ,,ca apa" (capa),,,incepe emisia" (in-cep misia), ,,artei ireale" (artei reale)'

Din pdcate, nici succesiunea de consoaneidentice in cuvinte aldturate nu face munca vor-bitorului mai ugoard. cazuri de asimilare conso-nanticd (articularea asemdndtoare a consoaneiinvecinaie), precum ,,cu cAt te indrepti" (cu cdtein d re pli'1,,,idol u I lor" (i d ol u' /or),,,privesc cal i n" (p ri'vesc'aiin'1, pot face propozilia neinteligibild sautransformd complet mesajul transmis'

$i vocalele a 9i o din limba romAnd pot pro-ouce cacofonii atunci cand sunt intalnite alSturat,adicd la finalul unui cuvAnt 9i la inceputul cuvAn-tului imediaturmdtor 'Acesteanusuntcacofoni iconsonantice, ci vocalice, iar rostirea lor poateavea un efect nepldcut asupra auzului, uneori de-form6nd chiar sensul propozitiei'

Exemple:,,Roberta Anastase" citit Robertana-sfase, ,,o ogtire" citit o gtire,,,camera albastrd" cititdca m eit ra I b a strd,,, pd rea a b6tut" citit p d re a b dtut etc.

Un alt tip de cacofonie poate fi creat prin aldtu-rarea nefericitd de sunete care produce cuvinte cuinleles vulgar. in general, acest tip de disonantduput" atunii c6nd vorbitorul nu respectd hiatul'

CARMEN IVANOV www.dictie.ro

Exemple: videoclipul acesta, ceasul aratd,timpul acesta, scopul acestui, std tot timpu' labere, la BTT etc.

Vorbitorul de performantd trebuie sd eviteacest tip de exprimare deoarece, in vorbirea lite-rard gi cea folosita la radio-TV este inadmisibila.

Existd gi cdteva cacofonii acceptate in limbajulliterar, cum sunt: Biserica Catolicd, Banca Comer-ciald Romind, lon Luca Caragiale, tactica cavale-reascd, Epoca Capitalista.

ASIMILAREA SUNETELOR

Atunci cAnd avem aceleagi consoane con-secutive la final gi apoi la inceput de cuvdnt (deexemplu: cultiv varzd), existi o gansd foarte mareca, din grabd, vorbitorul sd facd un efort de articu-la[ie mai mic decdt necesar gi sd pronunte un sin-gur sunet, in cazul de fatd un y, in loc de doud.

Cele mai mari probleme au fost detectate laviteze mari de vorbire gi nu doar in cazul consoa-nelor, ci gi al anumitor vocale.

Existd trei tipuri de asimilare: prin prelungire,prin suspensie gi prin anticipare.

1. Asimilarea prin prelungire

in general, o auzim in cazul consoanelor so-nante sau fricative gi constrictive, cum ar fi l-r, f-v,s-z,, g-j sau l-n-r. Pentru cd sonantele suportd o ar-ticulare prelungitd, in vorbirea rapidd existi ganseca sunetul prelungit sd ia locul urmdtorului sunet.

Exemple'.,,ii e fidelui Castro" - varianta corect6: ii e fidel

lui Castro.,,E inutilipit" - varianta corectd. e inutil lipit.

CARMEN IVANOV

,,Pdstrez salata", Tn cazul asimildrii sunetelor,s-ul din ,,salatd" va fi asimilat gi Tn cuvAntul pds-trez, astfel cd in vorbirea rapidd se va auzi'. pds-tresalata.

,,Obez sldbit" - Tn acesl caz, asimilarea se vaface Tn mod invers fatd de exemplul de mai sus,iar in vorbirea rapidi se va auzi obez zlabit.

,,Gdngav frumos" - in vorbirea rapidd se vaauzi: gdngav vrumos.

() ExercitiuPentru a evita asimilarea prin prelungire, pu-

teti exersa in ritm rapid, pdnd cdnd toate sunetelese vor auzi corect, urmdtorul text:

Sfidez solu[ia oferitd de goferul lag care ascris simplu gi frumos specimenul de semnd-turd pe care un fotograf fatal gi banal lungitpe un pat de pal lateral, putin nefericit, l-a ld-sat tiptil lui lustin. Gdndea activ fiecare finisajgerpuitor al unui basorelief fin pe care un be-tiv vagabond l-a decorat frumos zilnic pentrucd, emotiv fiind, avea un aer suav fermecdtorgi spunea des subtil, lento cd: a dres salata,a scos sigi l iul, a cules struguri, a pus sare, adat gaj gvaiter unui uriag gacal, a vizionat unscurtmetraj japonez, are un portofel lucitor, adeschis sticle gi a dus zdpada.

9ASE S,agl iru 9ASE SAC|. Manuala9 ai9!i1

2. Asimilarea Prin suspensielntervine, in general, in cazul consoanelor ex-

pfozive, oclusive, cum sunt p-b, t'd sau c-9'Atunci cAnd doud sunete explozive sunt des-

pa(ite doar de un hiat, unul dintre ele va dispS-t"u,

"""u ce inseamnd cd, spre exemplu, in cazul

expresiei ,,i!i rup piciorul", in vorbirea rapidd se vaauzi i[i ru Piciorul.

ExemPle'.,,Ascund tot" - in vorbirea rapidd se va auzi

ascun tot.,,Surdd tacit" - in vorbirea rapidd se va auzi

surd tacit.,,Parcdm magina" - in vorbirea rapidd se va

auzi parcd magina.,,Ajung grabit" - in vorbirea rapidd se va auzi

ajun grdbit.ExerciliuPentru a evita asimilarea prin suspensie,puteli exersa, in ritm rapid pAnd cdnd toate

sunetele se vor auzi corect, urmdtorul text:imi leg cravata, imbrac cdmaga 9i Ti ridic gu-

lerul un pTc calcat gifac gdldgie cdnd vdd un psi-holog gAjait gi buimac ca un drac ai culeg col-eaintr-un sac cu dovleac crud, nigte mac cdzut, facgrdmezi 9i apuc un covrig gustos, apoi surdd te-cut gi-mi vdd de drum pe-un pod tocit 9i cammatiagit gi pricep prompt cum merge treaba'

CARMEN IVANOV

3. Asimilarea prin anticipare

Intervine in vorbirea rapidd la sunetele semio-clusive, cum sunt f sau ce, ge. De obicei, aici de-fectul vocal intervine la inceputul celui de-al doileacuvdnt, din cauza prelungirii frictiunii care leagdsunetele Tntre ele gi anticipeazd primul sunet dincuvdntul urmdtor. Consoana f este formatd din su-netele f+s. De asemenea, sunetul i este compusdin f+9, iar S este compus din d+/.

Exemple:,,Desfaci cirege" se va auzi in vorbire rapidd

desfagcirege.,,Retragi girul" se va auzi in vorbire rapidd re-

trajgirul.,,lste! tdranul" se va auzi in vorbire rapidd is-

tesldranul.

(O) ExerciliuPentru a evita asimilarea prin anticipare, puteti

exersa, in ritm rapid, pAnd cAnd toate sunetele sevor auzi corect, urmdtorul text:

lau la suprapre[ leavd de un lol de la undrume[ [drdnoi ce umbld prin biblioteci ciuru-ite gi bea cu nesat tuicd, apoi trage indrdz-ne[ [apul de coarne cu un micut [arug ca undescurcdre[ tigan cu voce celebrd, adund raci

$ASE sngr irv $ASE qc1 a"!y9u?a',"tt"- 81

gingagi, fragi, cimbru, vaci ciopdrfite gi-apoii"-itr-""bd:ium sd-ncurci gerul cu ploaia saucum sd provoci certuri dacd doar ridici cioma-gul sau desfaci centura sau arunci cizma sauiagi stangaci ceva despre doi draci?

www.dactie.ro

LIMBAJUL VULGARIZAT

Este foarte ugor de observat o persoand carevine dintr-o zond diferitd a tdrii, nu pentru cd aratdaltfel, ci pentru cd vorbegte,,altfel".

Vorbirea sau rostirea diferitd a cuvintelor estedatd de accentele folosite in diversele zone ale td-rii, dar gi de regionalisme. Vorbitorulde performan-td va trebui sd scape de graiul ,,de acas5" in modobligatoriu, pentru a nu se pozitiona singur Tntr-olumind nefavorabila fata de auditoriu. Este de pre-ferat un limbaj hipercorect decdt un unul cu accen-tb populare. Cuvintele sunt modificate in functiede zona geograficd, chiar 9i la nivel de silabe, nudoar la nivel de consoane sau vocale. Vom vorbidespre formele regionale ale limbii romdne cu celemai puternice modificdri la nivel fonetic. Dacd ar fifolosite in vorbire liberd in mod frecvent, ar faceaproape imposibild transmiterea informatiei de laemitdtor la receptor. Precizdm cd in oragele dinzonele despre care vorbim, Banat gi Moldova, vor-blrea colocviali nu este at6t de alteratd precum Tntonela rurale din aceste regiuni geografice.

-sAsE snqt fw gAsE sACl'Ma"ald" dW

Graiul binitean

in zona de vest a [drii, cea mai pregnanta To]dificare a cuvintelor b vom gdsi la silabele fi 9it",,

"irl"se transformd in ci, ce' silabele di' de se