Manganul – beneficii şi toxicitateOCTOBER 4, 2013 BY CESAMANCAM.RO IN ARTICOLE MINERALE, NUTRIENŢI

0

Manganul este un mineral esenţial, dar care poate fi şi toxic. În acest articol vor fi cuprinse ambele efecte ale manganului asupra organismului uman. Acest mineral are un rol foarte important în organism fiind o componentă esenţială a unor enzime, dar şi activator pentru altele.Manganul împreună cu superoxid-dismutaza formează o enzimă ce este responsabilă de eliminarea radicalilor liberi produşi de activitatea mitocondriilor. Mitocondriile sunt organite celulare responsabile de producerea energiei şi astfel 90% din consumul de oxigen al organismului are loc aici.

Din această cauză mitocondriile sunt vulnerabile la atacul radicalilor liberi. Mangan superoxid-dismutaza transformă radicalul liber superoxid în apă oxigenată care este apoi transformată în apă prin intermediul altor enzime.

Manganul activează câteva enzime care influenţează metabolismul glucidelor, aminoacizilor şi al colesterolului. Acest mineral este şi cofactor enzimatic pentru enzimele care participă la producerea ţesuturilor cartilaginoase şi osoase.

Pentru vindecarea rănilor organismul are nevoie de o producţie crescută de colagen. Manganul activează enzima care participă la formarea colagenului prin furnizarea aminoacidului prolină.

Carenţa de manganCarenţa de mangan nu este foarte des întâlnită şi mai multă atenţie este acordată efectelor toxice ale acestuia. Totuşi, o cantitate insuficientă de mangan poate produce demineralizarea oaselor, sterilitate, dezvoltare greoaie, malformaţii ale scheletului, iritaţii ale pielii etc.

Absorbţia manganului poate fi influenţată negativ de magneziu, fier si calciu(toate din suplimente alimentare).Pentru că nu există date suficiente pentru a stabili o doză zilnică recomandată a fost stabilită o doză zilnică adecvată, calculată pe baza consumului de mangan al persoanelor sănătoase. Valorile pot fi gasite în tabelul de mai jos.

Doza adecvată de mangan – mg/zi

Vârstă Bărbaţi Femei Sarcină Alăptare

0-6 luni 0.003 0.003 - -

7-12 luni 0.6 0.6 - -

1-3 ani 1.2 1.2 - -

4-8 ani 1.5 1.5 - -

9-13 ani 1.9 1.6 - -

14-18 ani 2.2 1.6 2.0 2.6

19 + 2.3 1.8 2.0 2.6

Exces şi toxicitateÎn cantităţi mari manganul este foarte toxic. Acesta poate patrunde în organism prin inhalare şi ingerare.

Efectele inhalării manganuluiManganul este recunoscut la nivel mondial ca fiind foarte periculos pentru persoanele care inhalează praf de mangan (sudorii şi persoanele care lucrează în topitorii).

Spre deosebire de manganul ingerat, cel inhalat este eliminat de ficat doar după ce a ajuns la nivelul creierului. Simptomele pot să apară după câteva luni sau chiar ani, iar acestea sunt similare bolii Parkinson (tremurături, mers dificil, spasme ale muşchilor feţei). Acest sindrom se numeşte manganism şi este precedat de simptome ca iritabilitate, agresivitate şi halucinaţii. Inhalarea acestui mineral poate provoca leziuni şi la nivelul plămânilor şi astfel poate fi cauza bronşitelor, tusei şi a respiraţiei greoaie.

Efectele ingerăriiCele mai multe cazuri de intoxicare cu mangan prin ingerare s-au datorat consumului de apă contaminată. Există şi câteva cazuri în care persoane care au consumat suplimente alimentare o perioada de peste un an au dezvoltat simptome caracteristice intoxicării cu acest mineral. Nu au fost raportate cazuri de intoxicare cauzate de consumul de alimente bogate în mangan, deşi anumite diete vegetariene pot furniza peste 20 mg/zi.

Ca şi în cazul inhalării, intoxicarea produce daune neurologice foarte grave. În cazul copiilor aceasta poate produce scăderea inteligenţei şi hiperactivitate.

Cele mai sensibile persoane la acţiunea toxică a manganului sunt:- persoanele ce sufera de afecţiuni ale ficatului, acesta fiind principalul organ care elimină manganul din organism;- nou născuţii – creierul acestora este mult mai sensibil decat cel al unui adult sănătos;- copiii – aceştia absorb mult mai bine manganul, dar elimină mult mai puţin decât un adult;- persoanele ce suferă de carenţă de fier – s-a dovedit ca o cantitate mica de fier în organism creşte riscul de acumulare a manganului în creier.

Doza maximă admisă de mangan – mg/zi

Vârstă Doză

0-12 luni NA

1-3 ani 2

4-8 ani 3

9-13 ani 6

14-18 ani 9

19 + 11

Surse de manganCele mai importante surse de mangan sunt: ananasul, migdalele, alunele, fulgii de ovaz, orezul brun, pâinea integrală, spanacul, cartofii dulci etc.Laptele matern conţine 3-10 µg mangan / litru şi formula pe bază de lapte de vacă între 30 şi 50 µg/litru. Nu au fost observate semne ale carenţei sau excesului în cazul copiilor ce au fost alăptaţi şi de aceea suplimentele alimentare nu sunt recomandate.

Apa este o sursă importantă de mangan şi o cauza a excesului. Cantitatea prezentă în apa potabilă variază de la 1 la 100 µg/litru, dar peste 50 µg/litru este considerată potenţial dăunătoare.

Dacă folosiţi suplimente alimentare ce conţin mangan, acestea nu trebuie să conţină o cantitate mai mare decât doza zilnică recomandată de 2.3 mg/zi. Acest mineral nu trebuie consumat din suplimente decât dacă un medic specialist vă recomandă.