MANELIZAREA SOCIETATII

4
MANELIZAREA SOCIETATII Definiţia argoului din DEX (2009) mi se pare învechită. În înţelegerea comună, fără modificări semnificative în ultimii şaizeci de ani, argoul este explicat, de pe de o parte, ca limbaj al unor categorii sociale marginale, un sociolect deci, iar, pe de alta, ca limbaj cifrat (pentru ca aceia care îl folosesc să nu fie înţeleşi de restul societăţii). ARGÓU, argouri, s. n. Limbaj convenţional, folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători etc. pentru a nu fi înţeleşi de restul societăţii. — Din fr. argot. Iată şi definiţia corespunzătoare din Trésor de la langue française: „Langage de convention dont se servaient les gueux, les bohémiens, etc., c'est- à-dire langage particulier aux malfaiteurs (vagabonds, voleurs, assassins); aujourd'hui essentiellement, parler qu'emploient naturellement la pègre*, le Milieu*, les repris de justice, etc.” Neîndoios, există un argou codificat al deţinuţilor, al soldaţilor, al traficaţilor şi contrabandiştilor, al marginalilor, al homosexualilor, doar că o bună parte din acest argou s-a extins în cam toate mediile sociale, mai ales la tineri, elevi şi studenţi, devenind un registru, un limbaj „paralel”, colorat şi fantezist, o „turnură” lexico-stilistică îndreptată împotriva diverselor tabuuri lingvistice. Aşa cum am arătat, şi cum vom confirma şi astăzi, nucleul argoului românesc este de origine ţigănească. Amploarea fenomenului, mai ales în programele de televiziune, se datorează însă omniprezenţei kitschului (aşa preferam să-i spunem prin anii 70!) în „societatea oglindită”: în exprimare, gesturi, fel de a se îmbracă, postură etc. Acestui mod pernicios de a fi, de a avea şi de a gândi, i-am spus, în articolul trecut, manelism. Manelizarea României este, în înţelegerea mea, o patologie de origine mediatică. Programe ca: „Un show păcătos”, „WowBiz”, „Acces direct”, „Agentul VIP” etc. etc. sunt, probabil, cele mai reprezentative şi mai responsabile pentru manelizarea societăţii prin intermediul televiziunii. „ciordi” CIORDÍ, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mărunte); a şterpeli. – Din ţig. cior (part. ciordiom). Ca şi „a mangli” sau „a şuti”, „a ciordi” înseamnă „a fura”, cu anumite conotaţii contextuale. Bunăoară, „a ciordi” se referă la sustragerea cu abilitate a unor lucruri mărunte: portofel, bani etc. Un derivat este „ciordeală”: „Şi, ca să nu rămână careva păgubaş, se făcea o adevărată pază în jurul mămăligii, pentru că

description

societate

Transcript of MANELIZAREA SOCIETATII

MANELIZAREA SOCIETATII

Definiia argoului din DEX (2009) mi se pare nvechit. n nelegerea comun, fr modificri semnificative n ultimii aizeci de ani, argoul este explicat, de pe de o parte, ca limbaj al unor categorii sociale marginale, un sociolect deci, iar, pe de alta, ca limbaj cifrat (pentru ca aceia care l folosesc s nu fie nelei de restul societii). ARGU, argouri, s. n. Limbaj convenional, folosit mai ales de vagabonzi, rufctori etc. pentru a nu fi nelei de restul societii. Din fr. argot. Iat i definiia corespunztoare din Trsor de la langue franaise: Langage de convention dont se servaient les gueux, les bohmiens, etc., c'est--dire langage particulier aux malfaiteurs (vagabonds, voleurs, assassins); aujourd'hui essentiellement, parler qu'emploient naturellement la pgre*, le Milieu*, les repris de justice, etc. Nendoios, exist un argou codificat al deinuilor, al soldailor, al traficailor i contrabanditilor, al marginalilor, al homosexualilor, doar c o bun parte din acest argou s-a extins n cam toate mediile sociale, mai ales la tineri, elevi i studeni, devenind un registru, un limbaj paralel, colorat i fantezist, o turnur lexico-stilistic ndreptat mpotriva diverselor tabuuri lingvistice. Aa cum am artat, i cum vom confirma i astzi, nucleul argoului romnesc este de origine igneasc. Amploarea fenomenului, mai ales n programele de televiziune, se datoreaz ns omniprezenei kitschului (aa preferam s-i spunem prin anii 70!) n societatea oglindit: n exprimare, gesturi, fel de a se mbrac, postur etc. Acestui mod pernicios de a fi, de a avea i de a gndi, i-am spus, n articolul trecut, manelism. Manelizarea Romniei este, n nelegerea mea, o patologie de origine mediatic. Programe ca: Un show pctos, WowBiz, Acces direct, Agentul VIP etc. etc. sunt, probabil, cele mai reprezentative i mai responsabile pentru manelizarea societii prin intermediul televiziunii. ciordi CIORD, ciordesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A fura (lucruri mrunte); a terpeli. Din ig. cior (part. ciordiom). Ca i a mangli sau a uti, a ciordi nseamn a fura, cu anumite conotaii contextuale. Bunoar, a ciordi se refer la sustragerea cu abilitate a unor lucruri mrunte: portofel, bani etc. Un derivat este ciordeal: i, ca s nu rmn careva pguba, se fcea o adevrat paz n jurul mmligii, pentru c bieii se npusteau pe ea ca nite pui de lup flmnzi. Am vzut cum pe unul dintre ei l-au nchis, c era cel mai iscusit la ciordeal. (Panait Istrati, Ciulinii Brganului). De asemenea, se nregistreaz i ciorditor, cu sensul de ho de mruniuri: Fochist al Sanatoriului Balnear Mangalia, ciorditor de combustibil (Replica, 11.02.2013). hali Al. Ciornescu, n al su Dicionar etimologic, ne ofer o explicaie concludent: hal (halsc, halt), vb. A mnca, a nfuleca, a se ghiftui. ig. ha-, part. halo a mnca (Vasiliu, GS, VII, 116; Graur 159; Juilland 166). Der. haleal, s. f. (mncare); halap, s. m. (mncu); halie, s. f. (foame); haleaos, s. n. (mncare); halos, adj. (mncu); nehalit, adj. (flmnd). Cf. ig. sp. jalar a mnca, jallipen mncare (Besses 92; Claveria 126). Snt cuvinte familiare sau de arg. S vedem i cteva atestri: Gulerele albe igneti halesc milioane de euro.(FrontPress, 11.12.13); Locul unde se petrec toate acestea se numeste "La Haleala" si are una dintre cele mai cautate saorma din Capitala (Internet); Mai merge el nc o zi foamea iar l ajunge din urm cnd deodat vede o grmad de pireu la fel ca ziua trecut, nehalit cum era tbrete [tabr, n.n.] pe ea.(Internet). lovea, lovele (mai ales la plural) A. Scriban trateaz acest termen argotic n felul urmtor: love f., pl. ele (rut. lovl, rus. lvla, vnat, animal vnat. De aci i ig. lvo, ban. V. lovesc). Fam. Pl. Ban, parale. La Bz. corognele. Personal consider c termenul a intrat din ignete, etimonul fiind: lovo, pl. love. Ca i n alte limbi, seria argotic sinonim este apreciabil: parale (preluat din limba literar unde este nvechit) bitari, gologani, cacaval, marafei, mlai etc. Banii nu m fac, nc fac bani / am nevoie doar de tine, / de lovele i de zile (cnt Paraziii). mangli Al. Ciornescu, n Dicionarul etimologic, scrie: mangl (manglsc, manglt), vb. 1. (Arg.) A cere de poman, a ceri. 2. (Arg.) A fura. ig. mang- a ceri (Graur 166; Juilland 167). Der. mangleal, s. f. (ceretorie), cf. Graur, BL, IV, 198; manglitor, s. m. (ceretor); mangosit, adj. (inutil, inapt) pare s aparin aceleiai familii, cf. bg. mango igan, ngr. punga, derbedeu, ngr. haimana, punga (der. din cr., slov. manjkav imperfect, propus de Cihac, II, 185 este insuficient; cea din gr. a goli, a consuma, aorist , de Graur, BL, IV, nu pare convingtoare). De asemenea trebuie s se menioneze aici mangoli (var. mangali), s. f. (porc de o anumit ras), care trebuie pus n legtur cu porecla bg. a iganilor, mango (Berneker, II, 4), i provine din sb., cr. manglica (Cihac, II, 514), cf. mag. mangalica. Astzi, n argoul romnesc are un sens unic: a fura, a terpeli. Termenul este foarte apropiat semantic de a ciordi (resimit ca ignesc), dar, mai ales, de a uti (unde originea pare mai neclar). Iat i o atestare: Manglisem i-un ruj fistichiu, de aristocrate. (Internet) ADEVRUL GREELILOR Valul-tsunami, pe cartul ministrului Pricopie (Adevrul, 19.09.2013) Tsunami este totuna cu val mareic. Cred c prin valul-tsunami autorul a dorit s spun val de tip tsunami, altfel mi sun a pleonasm. Oricum, liniua de unire, care ar sugera compunerea, nu are aici nicio noim. Cart nseamn, conform DEX-ului, fie serviciu de patru ore, executat permanent, pe schimburi, pe bordul unei nave, de membrii echipajului, fie automobil de curse mic, cu caroseria i partea mecanic simplificate i viteza redus; automobil de acest tip folosit de copii n unele jocuri sportive. Nedumerirea mea este c nu voi ti niciodat dac tsunami-ul va cdea peste ministrul aflat de cart sau, dimpotriv, peste mainua lui sportiv POVESTEA VORBEI A se bate/lupta cu morile de vnt Expresia se regsete n multe idiomuri i provine din receptarea operei lui Cervantes, Don Quijote de la Mancha. Exist, ntr-adevr, n acest roman o scen n care faimosul cavaler se lupt cu nite mori de vnt pe care le ia drept o ceat duman. De aici motenim sensul figurat i literar pe care l atribuim morilor de vnt i anume: plsmuiri ale imaginaiei, realiti care exist doar n imaginaia unora dintre noi. A se bate/lupta cu morile e vnt nsemn, aadar, a lupta mpotriva unor dificulti care nu exist sau a lupta n zadar mpotriva unor realiti imposibil de nvins. n ambele situaii, ne referim la o lupt epuizant, mai ales n plan psihic, dei idealul poate fi plin de noblee ca aspiraie uman. Don Quijoii sunt fiine idealiste prin excelen, a cror lupt, dei iluzorie, este fie persiflat, fie admirat de semeni. S vedem acum i cteva atestri din literatura noastr: De la Titu Maiorescu ne-a rmas acest aforism: Don Quijote credea c morile de vnt sunt uriai. Oamenii de rnd cred c uriaii sunt mori de vnt. Poetul Vlahu scrie un Rspuns la o cronic rimat, din care citez aceast strof: C-o idioat nesimire / i rd de tot ce-i demn i sfnt / Le toac gura n netire, / Se bat cu morile de vnt. n Jocurile Daniei, Anton Holban spune: M simeam umilit, n lupt cu morile de vnt. Nu m pricepeam s imaginez singur ceea ce o oprea.