Managementul mediului curs 6.pdf

1

Managementul mediului

Standardele Managementului de Mediu Autorităţile de reglementare a managementului mediului sunt:

• Comisia Europeană Eco-Management şi Schema de Audit (EMAS);

• Standardele ISO14000, care este un set de standarde de cerinte de mediu referitoare la operare, audit, produse si cerintele pentru produse, incluzand un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de Mediu;

• SA8000 care este un stndard independent de auditare pe raspundere sociala;

• CERES’ Global Reporting Initiative (Initiativa Raportarii globale CERES).

Ce este EMAS si care este obiectivul sau? EMAS este o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor

si principiilor specifice Uniunii Europene. Obiectivul schemei este de a promova dezvoltarea continua a performantei de mediu a activitatilor industriale prin: 1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor manageriale de catre companii,în legătură cu platformele lor industriale. 2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente. 3.Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg.

Standardul international ISO 14001

ISO 14001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii

pretutindeni in lume. El specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.El se aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de performanta de mediu. Acest standard international este aplicabil oricarei organizatii care este dornica sa :

1. Să implementeze,întreţină si imbunatateasca un EMS. 2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata. 3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti. 4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie externa. 5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie determinare

ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele: 1. Obiectivul 2. Referintele Normative 3. Definitii 4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu. 5. Cerinte Generale.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

http://www.pdffactory.com


2

6. Politica Mediului 7. Planificare 8. Implementare si Operare 9. Actiuni de Verificare si Corectare 10. Revederea Managementului. Toate cerintele din acest standard international au intentia sa fie incorporate in

interiorul oricarui sistem de management de mediu. Extinderea aplicarii va depinde de astfel de factori ca politica de mediu a organizatiei, natura activitatilor ei si conditiile in care ea opereaza.

Odata ce o companie a dezvoltat un EMS care satisface cerintele lui ISO 14001,

urmatoarea intrebare este cum sa obtina certificarea Iso 14001. Companiile dornice sa obtina certificarea trebuie sa contacteze bordurile de acreditare al standardelor lor nationale, care trimit un grup de auditori la fabricile companiei spre a determina daca EMS-ul companiei satisface standardul ISO 14001. Companiile care au un EMS aprobat sunt inzestrate cu un certificat valid pentru o perioada finita de timp, in mod uzual trei ani.

Seria ISO 14000

Comitetul tehnic al Organizatiei pentru Standardizare 207 (ISO/TC 207) pregateste standardele internationale de management al mediului si are grupul de lucru format din personalitati ale comitetelor nationale. ISO a dezvoltat o serie de standarde si liniile directoare in aria mediului care sunt in mod colectiv cunoscute ca seria ISO 14000 de standarde. ISO14001 este singurul standard certificabil, restul fiind linii directoare de sustinere. In mod curent, cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie sunt:

1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaţii şi Ghid de Utilizare. 2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile, sistemele şi

tehnicile de aplicare. 3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale.

4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit - Partea .Auditul Sistemelor de Management de Mediu. 5.ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu. Familia ISO 14001 a standardelor de management de mediu, conform planului actual, cuprinde 23 de standarde individuale, indrumari si rapoarte tehnice legate de managementul de mediu in cadrul sistemului de management de mediu (EMS) al unei companii. Aceste standarde sunt dezvoltate printr-un proces care cuprinde urmatoarele faze:

Faza 1: Selectarea elementelor de lucru. Comitetele Nationale pot sa propuna noi

elemente de lucru Faza2: Prepararea planului de lucru. Proiectul de lucru este preparat de grupurile

de lucru ale subcomitetelor.




3

Faza3: Aprobarea Comitetului pentru planul de lucru. Votul este luat asupra Proiectului de lucru. Personalitatile organizatiilor nationale sunt membri participanti si astfel titulari la vot. Daca este aprobat, el devine planul Comitetului.

Faza4: Ratificarea de catre toti membrii ISO. Proiectul Comitetului aprobat este

semnat de toti memebrii ISO pentru ratificarea ca Proiect de Standard International (DIS). Perioada de vot este de sase luni.

Faza 5: Confirmarea finala. “La zi “ este urmatorul vot de afirmare. Urmeaza

aprobarea tarilor membre ISO, documentul este denumit Proiectul Final al Standardului International (FDIS).

Faza 6: Publicarea standardului ISO. Standardul aprobat estae publicat la Geneva

in limbile oficiale: Engleza, franceza si rusa. Faza 7: Publicarea in limbile altele decat engleza, franceza si rusa. Comitetele

nationale vor participa la traducerea standardelor in limba lor nationala. Standardul va fi publicat mai tarziu ca standard national.

Instrumentele Sistemului de managementului al mediu

Un sistem de management de mediu este constituit dintr-o serie de actiuni concrete prin care se propune atingerea unui scop: protectia mediului în care întreprinderea îsi desfãsoarã activitatea. Prin aplicarea SMM, întreprinderea îsi desfãsoarã activitatea în asa fel încât sã nu deranjeze oamenii si mediul.

Etapele SMM: • Analiza initialã a impactelor de mediu asociate cu activitatea întreprinderii si o ierarhizare a acestora • Planificarea sistemului • Programul de actiuni pentru atingerea scopurilor propuse • Formarea si sensibilizarea întregului personal • Realizarea sistemului • Inventarierea legislatiei din domeniu • Controlul sistemului din cadrul întreprinderii • Audit intern si extern • Comunicare internã si externã

Functionarea întregului sistem trebuie sã garanteze îmbunãtãtirea continuã a performantei de mediu si a SMM-ului.

Ce alte metode mai putem folosi pentru realizarea unei dezvoltãri continue? Existã o multitudine de metode pe care le putem folosi pentru realizarea unui management eco-constient, printre care unele mai simple altele mai complicate: • Sistematicã: ISO 14031 (indicatori de performantã) • Integratã: ISO 14001 (standard international SMM) • Performantã: EMAS (reglementarea Uniunii Europene) • Economic avantajoasã: identificarea posibilitãtilor de economisire prin SMM

Aceste metode joacã deja un rol important pe piata autohtonã si internationalã. În prezent, folosirea sistemelor de management de mediu si a altor metode este bazat pe voluntariat. În viitor, ele vor fi obligatorii.

Definirea unor notiuni si termeni specifici unui sistem de




4

management al mediului Imbunatatire continua

Proces de dezvoltare, extindere a sistemului de management al mediului pentru obtinerea imbunatatirii performantei globale in domeniul mediului, in acord cu politica de mediu a organizatiei. Nu este necesar ca procesul sa aiba loc simultan in toate sectoarele de activitate. Mediu

Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include, aerul, apa, pamantul, resursele naturale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile intre acestea. In acest context , mediul inconjurator se extinde din interiorul organizatiei pana la sistemul global. Aspect de mediu

Acel element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul.Un aspect de mediu semnificativ este acel aspect de mediu care poate avea un impact semnificativ asupra mediului. Impact asupra mediului

Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, totala sau partiala, care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii. Sistem de management de mediu Componenta a sistemului de management general care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele necesare pentru elaborarea, transpunerea in practica, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu.

Auditul sistemului de management de mediu

Proces de verificare sistematica si documentata, ce permite obtinerea si evaluarea dovezilor obiective necesare pentru a evidentia daca sistemul de management de mediu al unei organizatii este in conformitate cu criteriile sistemului de management de mediu stabilite de aceasta organizatie inclusiv comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii organizatiei.

Obiectiv de mediu

Telul general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.

Performanta de mediu

Rezultate masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele si tintele de mediu ale acesteia.

Politica de mediu

Totalitatea intentiilor si principiilor declarate de catre organizatie referitoare la performanta globala de mediu si care constituie cadrul de actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei respective.




5

Tinta de mediu Cerinta detaliata de performanta, cuantificata daca este posibil, aplicabila ansamblului

sau unei parti a organizatiei, ce rezulta din obiectivele de mediu si care trebuie sa fie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective.

Parte interesata

Individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii. Organizatie

Companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau institutie, parte sau combinatie a acestora, publica sau particulara, cu raspundere limitata sau orice alt statut juridic, cu propria sa structura functionala si administrativa. Pentru organizatiile cu mai multe unitati operationale, o unitate separata poate fi definita ca o organizatie. Prevenirea poluarii

Utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce impiedica,reduc sau controleaza poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficienta a resurselor si inlocuirea materialelor. Beneficiile potentiale ale prevenirii poluarii includ reducerea impactului daunator asupra mediului, imbunatatirea eficientei si reducerea costurilor.

Aspectele manageriale in abordarea problemelor de mediu Conceptul de management integrat a aparut ca urmare a necesitatii de abordare

cuprinzatoare a managementului din punctul de vedere al strategiilor, gradului de dezvoltare, aspectelor de protectia mediului si managementului.

Aspectele manageriale in abordarea problemeleor de mediu sunt prezentate in fig. urmatoare( preluare:C. Teodosiu,Management integrat al mediului, Ed. ECOZONE, 2005) :

1.identificare necesitati/obiective

2. definirea

problemelor

3. determinarea modalitatilor de actiune corespunzatoare

4. elaborarea planului de actiune

5.implementare




6

Managementul de mediu integrat in practicile de management general ale organizatiei

este in continua schimbare, parcurgand etape precum: • Reactii la situatii de criza ( accidente de poluare majora) • Control, monitorizare si respectarea reglementarilor legislative • Prevenirea poluarii • Productie „curata”(eco-industrie) • Dezvoltarea industriei pe baze durabile.

Avantajele unui SMM (Sistem de Management de Mediu) Interne Transparenta managementului si a proceselor de productie. Economisirea energiei si a resurselor Externe Comunicare mai bunã cu autoritãtile Evaluare mai avantajoasã din partea bãncilor si a societãtilor de asigurare Îmbunãtãtirea imaginii întreprinderii Reactie în lant în rândul furnizorilor. Generale Conformitate cu legislatia din domeniu Prevenirea accidentelor de mediu

Motivarea deciziei de implementare a unui SMM 1.Motive economice Prin rationalizarea si economisirea materiilor prime, a apei si a energiei si prin

reciclare se pot reduce costurile si se pot identifica alte posibilitãti de economisire. Reducerea volumului si gradului de toxicitate a deseurilor, apelor reziduale si a emisiilor de gaze nu numai cã ajutã mediul, dar mai reduce numãrul amenzilor si costurile asociate (curãtire si neutralizarea deseurilor).

2. Relatia cu autoritãtile Într-un viitor apropiat statul va recompensa voluntariatul în protectia mediului si va

oferi avantaje administrative întreprinderilor active în acest sens. Un SMM va ajuta la acordarea de împrumuturi sau va usura accesul la resurse. SMM va permite sã se pregãteasca din timp pentru schimbãrile economice si administrative din viitor si sa ajute la conformarea regulamentelor.

3. În pas cu viitorul

6.evaluare si actiune corectiva

7. directii viitoare




7

Cu timpul tot mai multe institutii si întreprinderi mari vor cere de la furnizorii lor sã-si demonstreze metodele cu care protejeazã mediul înconjurãtor.Pentru a rãmâne competitivi trebuie ca organizatiile sa se conformeze acestor reguli.

4. Segmente noi de piatã Numãrul consumatorilor eco-constienti este în continuã crestere. Segmentul "verde" al

pietii devine din ce în ce mai mare. 5. Valoarea pe piatã a întreprinderii În caz de fuziune, achizitionare sau vânzare un sistem de management de mediu

(SMM) functional creste valoare întreprinderii. În plus, valoarea întreprinderii depinde si de imaginea de întreprindere eco-constientã.

6. Modernizarea managementului Un sistem de management de mediu, la fel ca si celelalte sisteme de management va

permite controlul cu eficacitate datele importante si actuale ale întreprinderii; cu ajutorul acestora se pot strânge toate documentele necesare pentru o comunicare bunã cu diferiti actori (colegi, parteneri de lucru).

7. Calitatea serviciilor si produselor Managementul si protectia mediului sunt factori importanti pentru managementul

calitãtii. Ele se completeazã si devin tot mai mult o parte integrantã a cerintelor impuse de clienti.

8. Inovatia Mãsurile luate de întreprindere, initiativele care vin sã îmbunãtãteascã efectul de

mediu rezultã în reactii, într-un comportament nou. 9. Lumea institutiilor financiare si a societãtilor de asigurare Un SMM ajutã la obtinerea unor servicii bancare si de asigurare mai bune. În caz de

accident de mediu, o întreprindere care poate sã dovedeascã cã a avut o politicã de prevenirea a accidentelor de acest fel, va fi evaluatã mai avantajos.

10. Motivarea angajatilor Un SMM bazat pe participarea angajatilor are un efect stimulativ si pozitiv asupra

muncitorilor, care se identificã mult mai usor cu un angajator care este bine cunoscut pentru metodele sale eco-constiente.

11. Sãnãtatea Dvs. si sãnãtatea publicã Însusirea unei atitudini responsabile fatã de produsele si procesele de productie

periculoase/nocive permite îmbunãtãtirea conditiilor de muncã in întreprindere si a mediului înconjurãtor.

12. Stil de viatã Un SMM ajutã la o coabitare mai armonioasã cu mediul. El permite evitarea situatiilor

de conflict, favorizeazã formarea unei atitudini pro-active si ajutã la realizarea unei comunicatii transparente.

13. Copii nostri si dezvoltarea durabilã Pentru ca activitatea economicã sã nu fie orientatã numai pe profit, ci sã mai ajute si la

prezervarea si îmbunãtãtirea calitãtii vietii pentru generatiile viitoare, trebuie sã avem o atitudine mai responsabilã fatã de utilizarea resurselor naturale si a materialelor poluante.

Principiile de baza si elementele sistemului de management

al mediului. Modelul preconizat pentru sistemul de managemant al mediului are la baza o conceptie a unei organizatii care doreste sa subscrie la urmatoarele principii de baza:

• Principiul 1 - Angajament si politica.




8

• Principiul 2 - Planificare. • Principiul 3 - Transpunerea in practica (Implementarea) • Principiul 4 - Masurarea si evaluarea. • Principiul 5 - Analiza si imbunatatire.

In acest context SMM-ul este privit ca o structura organizatorica ce trebuie supravegheata continuu si analizata periodic pentru a conduce in mod eficient activitatile legate de mediu ale unei organizatii ca raspuns la modificarile factorilor interni si externi care influenteaza organizatia respectiva.

Principiul 1- Angajament si politica

Conform acestui prim principiu se recomanda ca organizatia sa-si defineasca politica de mediu si sa-si asume angajamentul pentru introducerea unui SMM propriu. Se recomanda ca organizatia sa inceapa cu acele masuri ce aduc un beneficiu evident (de exemplu prin concentrarea atentiei asupra conformitatii cu reglementarile existente, controlul acelor surse de poluare ce pot angaja responsabilitati sau cu utilizarea mai eficienta a materialelor si a materiei prime).Pe masura ce organizatia va castiga experienta si SMM-ul va incepe sa prinda contur, ea va putea introduce proceduri, programe si tehnologii care sa-i permita imbunatatirea performantei de mediu. Pe masura ce experienta va creste, consideratiile privind protectia mediului pot fi integrate in toate deciziile de afaceri.

Angajamentul conducerii si exercitarea managementului

Angajarea conducerii organizatiei si angajamentul permanent al acesteia in exercitarea

managementului de mediu sunt esentiale pentru reusitaintroducerii unui SMM. Aceasta inseamna ca pentru fiecare etapa a dezvoltarii sau imbunatatirii unui SMM este necesara implicarea conducerii la varf a organizatiei.

Analiza initiala de mediu Situatia curenta a unei organizatii din punct de vedere al protectiei mediului poate fi

stabilita printr-o analiza initiala care poate include: • identificarea cerintelor legale si a diferitelor reglementari; • identificarea aspectelor de mediu ale propriilor activitati, produse sau servicii pentru a

le determina pe cele care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului si care implica responsabilitati;

• evaluarea performantei comparativ cu criteriile relevante, interne sau externe, cu reglementarile, codurile de buna practica, principiile si liniile directoare;

• practicile si procedurile existente in domeniul managementului de mediu. identificarea politicilor si a procedurilor existente in activitatile de aprovizionare si de contractare;

• reactia in urma investigarii incidentelor precedente legate de neconformitati; • oportunitatile de imbunatatire a competitivitatii; • punctele de vedere ale partilor interesate; • functiile sau activitatile altor sisteme de organizare care pot imbunatati sau impiedica

obtinerea performantei de mediu.




9

In toate cazurile de mai sus se recomanda luarea in considerare a tuturor conditiilor de exploatare, inclusiv a incidentelor si a situatiilor deurgenta ce pot apare. Se recomanda ca procesul si rezultatele analizei initiale de mediu sa fie consemnate in documente corespunzatoare, sa se faca in conditiile unei bune documentari si sa conduca la identificareaoportunitatilor de dezvoltare a unui SMM. Mai jos se prezinta catevarecomandari si sfaturi practice legate de analiza initiala de mediu.

O prima etapa importanta este de a stabili lista domeniilor ce trebuie analizate. Aceasta poate include activitati, operatii specifice sau un anumit loc al organizatiei.

Cateva tehnici curente pentru efectuarea unei analize includ:

• chestionare; • interviuri; • liste de verificari; • masurari si examinari directe; • analiza inregistrarilor; • rapoarte.

Organizatiile, inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pot consulta un numar de

surse exterioare cum sunt: • agentii guvernamentale in legatura cu legile si permisele; • biblioteci sau baze de date locale sau regionale; • alte organizatii pentru schimb de informatii; • asociatii industriale; • principalele organizatii de protectie a consumatorilor; • fabricanti ai echipamentelor utilizate; • relatii de afaceri (de exemplu cu cei care transporta si elimina deseurile); • asistenta profesionala.

Politica de mediu Elaborarea politicii de mediu Definitia din ISO 14001 “Politica de mediu reprezinta declararea de catre organizatie a intentiilor si principiilor sale referitoare la performantele globale de mediu, care furnizeaza cadrul de actiune si stabilire a obiectivelor generale si specific de mediu ale acesteia” Evolutia politicilor de mediu ale UE

In Tratatul de la Roma (1957), problemele legate de mediu nu reprezentau o problema de top pentru autoritatile publice sau economice. In ultima parte a anilor 60 nici o tara europeana nu avea o politica de mediu clara.

Inainte de 1987 mediul nu era recunoscut ca o competenta legala a CE. Comunitatea Europeana fusese formata din ratiuni economice.Totusi, legi de protectia mediului erau justificate pentru ridicarea barierelor in comertul liber; aceste au fost create pentru un problem specifice (cum ar fi radiatiile, emisiile vehiculelor, ambalarea si etichetarea produselor




10

chimice) si au determinat o utilizare „creativa” a articolelor Tratatului in privinta pietei comune (no.s 2, 100 e 235).

Din anii 70 interesul public in ceea ce priveste protectia mediului a crescut si aceste abordari pur economice ale UE au trebuit regandite. Actiunea de Mediu a Comunitatii Europene a inceput in 1972 cu patru programe de actiune succesive, bazate pe o abordare verticala si sectoriala a problemelor ecologice. La Sumitul de la Paris (iulie 1972), Comisia a inceput sa lucreze pe probleme de mediu, cu aceasta ocazie Primul Program de Actiune pentru mediu a fost adoptat pentru perioada 1973-1976. Devenea fundamental in politica UE de mediu faptul ca in contextul expansiunii economice si a imbunatatirii calitatii vietii o atentie deosebita ar trebui acordata mediului.

In 1973 au fost infiintate Comitetul de Mediu si Protectia Consumatorului – DG III si Comitetul de Mediu in Parlamentul European. Primul Program de Actiune pentru protectia mediului a fost urmat de Al Doilea in 1977 si de Al Treilea in 1983. Pe parcursul acestei perioade, s-au petrecut numeroase transformari in privinta legislatiei, in special referitor la limitarea poluarii prin introducerea unor standarde minime. Acest lucru a condus la adoptarea unei serii de directive pentru managementul deseurilor, inlaturarea zgomotelor, protectia resurselor naturale (apa si aer) si conservarea naturii. Noua legislatie de mediu a fost adoptata prin masuri treptate, incet incet, fara o baza legala corespunzatoare. In acest scop, in 1985 Curtea de Justitie, prin Decizia 240/35 a declarat protectia mediului ca fiind unul din “obiectivele esentiale” ale Comunitatii europene.

In 1981, prin reorganizarea Comisiei responsabilitatile de mediu au fost transferate de la DG III (Politici Industriale) la DG XI (Mediu, Siguranta Nucleara si Protectie Civila). In 1987, in Actul European Unic, protectia mediului a fost introdusa cu titlu special (Articolele 130r-130t) in Tratat. Acest moment este considerat de rascruce pentru ca s-a creat baza legala pentru masurile Comunitatii in ceea ce priveste mediul, in definirea obiectivelor si a principiilor indrumatoare. Tratatul a introdus, de asemeni, o noua idee: „Cerintele de protectie a mediului vor fi parte componenta a celorlalte politici ale Comunitatii”. Se aplica deasemeni si principiul votului majoritar in propunerile de mediu.

In acelasi an a demarat Al patrulea Program de Actiune (1987-1992) iar anul 1987 a fost declarat Anul European al Mediului. In 1988 a demarat seria de Fonduri Comunitare de Mediu. In noiembrie 1993, Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht a reprezentat un pas inainte, promovand progresul pe mai multe planuri. A adaugat conceptul de „crestere durabila si neinflationara cu respectarea mediului” in sarcinile Comisiei si adoptarea principiului precautiei ca problematica in cadrul politicilor europene (Articolele 174, ex Artcolul 130r al Tratatului Comunitatii Europene). Mediul devine un obiectiv principal al politicii UE.

Intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam in 1997 apreciaza principiul dezvoltarii durabile ca fiind unul din obiectivele Comunitatii Europene (Articolul 2) si introduce in prioritatile sale absolute protectia mediului la un nivel ridicat. S-a creat astfel nevoia de a integra cerintele de protectia mediului in definirea si implementarea altor politici. Aceasta abordare a fost introdusa de Comisie in Comunicarea sa din 1998 pentru integrarea mediului in politicile UE si de Consiliul European de la Viena (11 si 12 decembrie 1998). De atunci, aceasta obligatie a fost luata in considerare in diferite acte ale Comisiei, in special in ceea ce priveste angajarea fortei de munca, energie, agricultura, transport, dezvoltarea cooperarii, piata unica, industrie si pescuit. Tratatul insereaza deasemeni un nou articol despre dezvoltarea durabila in Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene.

In 1993 a inceput Al Cincilea Program de Actiune. Ca si Al Saselea Program de Actiune a fost focalizat pe dezvoltare durabila, nu numai pe protectia mediului. Al Cincilea Program de Actiune „ Catre Durabilitate”, stabileste principiile unei strategii europene de




11

actiuni voluntare pentru perioada 1992-2000 si marcheaza inceputul unei abordari orizontale a Comunitatii, care va tine cont de toate cauzele poluarii (industrie, energie, turism, transport, agricultura, etc.)

Al Saselea Program de Actiune (2001-2010) da un nou sens in scopul si directia politicii de mediu a Comunitatii. Stabileste clar prioritatile Comunitatii Europene pana in 2010 si determina actiunile care trebuiesc desfasurate intr-o perioada de 5-10 ani pentru indeplinirea acelor obiective de atins. Patru domenii sunt mentionate: schimbarea climei, natura si biodiversitatea, mediul si sanatatea si managementul resurselor naturale si a deseurilor.

Politica de mediu este elementul determinant al implementării şi al îmbunătăţirii

sistemului de management de mediu al unei organizaţii, astfel încât organizaţia să poată menţine şi îmbunătăţi performanţa de mediu. In consecinţă, se recomandă ca politica de mediu să reflecte angajamentul conducerii organizaţiei la cel mai înalt nivel de a se conforma legilor în vigoare şi de a urmări îmbunătăţirea continuă. Politica de mediu reprezintă baza pe care se sprijină organizaţia pentru a-şi fixa obiectivele generale şi obiectivele specifice de mediu. Se recomandă ca politica de mediu sa fie suficient de clară pentru a fi înţeleasă de părţile interesate, atât din cadrul organizaţiei cât şi din exterior, şi să fie analizată şi revizuită periodic pentru a reflecta modificarea condiţiilor şi a informaţiilor. Se recomandă ca domeniul său de aplicare să fie clar identificat. Formulările să fie succinte, sub forma posibilă de a fi afişate în locuri vizibile în incinta organizaţiei.In stabilirea politicii de mediu a unei organizatii trebuie considerate cele doua documente de baza:

Totodata la definirea unei politici de mediu trebuie luate in considerare cateva probleme cum ar fi: 1. Organizatia are o politica de mediu corespunzatoare activitatilor, produselor si serviciilor sale? 2. Aceasta politica reflecta valorile si principiile fundamentale ale organizatiei? 3. Aceasta politica a fost aprobata de conducerea la cel mai inalt nivel si a fost numita o persoana investita cu autoritatea necesara pentru supravegherea si aplicarea acestei politici? 4. Aceasta politica conduce la fixarea de obiective si tinte in domeniul mediului? 5. Implica ea supravegherea tehnologiilor si a practicilor de management ale organizatiei? 6. Care sunt angajamentele incluse in politica de mediu, de exemplu, cele care sustin principiul imbunatatirii continue, prevenirea poluarii, monitorizarea organizatiei, indeplinirea sau depasirea cerintelor legale, luarea in considerare a asteptarilor partilor interesate?

Iata cateva exemple de angajamente ce pot fi incluse in politica de mediu pe langa reglementarile specifice din domeniul mediului:

• diminuarea oricarui impact negativ semnificativ asupra mediului a noilor activitati prin utilizarea procedurilor integrate de management al mediului si al planificarii;

• punerea la punct a procedurilor de evaluare a performantei de mediu si a indicatorilor asociati; • concretizarea conceptului privind ciclul de viata; • crearea produselor astfel incat sa se diminueze impactul lor asupra mediului in productie,

utilizare si eliminare; • prevenirea poluarii, reducerea deseurilor si a consumului de resurse (materiale, combustibili si

energie) si angajarea, atunci cand este posibil, mai curand in recuperare si reciclare decat in eliminare;

• educare si instruire;




12

• impartasirea experientei castigate in domeniul mediului; • implicarea partilor interesate si stabilirea unei bune comunicari cu acestea; • munca pentru o dezvoltare durabila; • incurajarea furnizorilor si contractantilor in adoptarea unui SMM

Conform ISO 14001 cerintele politicii de mediu :

• Cerinte obligatorii referitoare la continutul politicii de mediu Respectarea reglementarilor de mediu Imbunatatirea continua Prevenirea poluarii

• Cerinte privind adaptarea politicii de mediu la specificul organizatiei Natura si dimensiunile organizatiei Impactul asupra mediului a activitatilor, produselor si serviciilor Obiective generale si obiective specifice

• Cerinte privind implementarea politicii de mediu Documentare Publicare si comunicare catre personal Disponibilitate catre public Pentru realizarea politicii de mediu trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte:

• Este necesara includerea angajamentelor obligatorii( privind imbinatatirea continua, prevenirea poluarii, respectarea reglementarilor de mediu.)pe langa acestea mai pot fi introduse si urmatoarele angajamente specifice: reducerea consumului de materii prime si energie, reciclarea si reutilizarea de materiale, stabilirea unor proceduri de evaluare a performantelor de mediu.

• Coordonarea cu alte politici organizationale (calitate, igiena, securitatea muncii) • Conditii locale sau regionale specifice • Cerintele partilor interesate si comunicarea cu acestea • Conformarea cu legile, reglementarile de mediu sau alte criterii relevante la care

organizatia a subscris. • Cunoasterea aspectelor de mediu semnificative ale organizatiei

Evaluarea politicii de mediu

Organizatiile au obligatia sa-si evalueze politica de mediu din urmatoarele puncte de vedere:

• Continutul politicii • Posibilitatile reale de implementare

Aprecierea continutului politicii de mediu

• Daca politica de mediu raspunde angajamentelor prevazute in ISO 14001 • Daca este adecvata activitatilor produselor si serviciilor si daca reflecta corect

valorile si principiile organizatiei • Daca este acceptata de conducerea organizatiei la nivelul cel mai inalt • Daca este realista si stabileste directii clare de urmat • Daca este desemnata o persoana pentru supravegherea si implementarea unei

politici de mediu Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu

• Aprecierea programelor




13

• Aprecierea resurselor necesare punerii in practica a politicii de mediu • Aprecierea realismului politicii de mediu analizand posibilitatile de implementare • Analiza angajarii organizatiei: peste posibilitatile reale sau la nivel minim al

organizatiei • Analiza comunicarii si intelegerea politicii de mediu la toate nivelurile organizatiei (

modul de distribuire a politicii de mediu tuturor angajatilor- prin mesaje scrise, sedinte de informare, afisare la locuri vizibile, discutii)

• Analiza procedurilor pentru realizarea politicii de mediu(principiile si responsabilitatile vizand verificarea politicii de mediu, relevanta politicii de mediu pentru organizatie, modalitati de realizare a schimbarilor necesare in politica de mediu)

• Analiza comunicarii politicii de mediu catre partile interesate (exterior)- difuzare prin mass media, expunerea in zone unde publicul are acces, includerea in rapoarte anuale si alte publicatii. Implementarea politicii de mediu

Modul de implementare al politicii de mediu este determinat si de variant posibila de politica situate intre “angajarea minima a organizatiei” pentru a nu conduce la neconformitati sau “angajarea organizatiei peste posibilitatile reale”. Pentru evaluarea angajarii este necesara o analiza managerial.

Alte aspecte care influenteaza modul de implementare a politicii de mediu: • Comunicarea si intelegerea politicii de mediu la toate nivelurile organizatiei (distribuirea in

scris, sedinte de informare, afisarea, discutii) • Stabilirea procedurilor pentru realizarea respectarii politicii de mediu • Comunicarea politicii de mediu catre partile interesate(actionari, client, furnizori,administratia

publica, organism de finantare) si public (organizatii ecologiste, grupari nonguvernamentale). Exemple Politici de Mediu

I. Mandatul de mediu şi obiectivele politicii BERD 1. Art. 1 din Acordul de Înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) stipulează că scopul BERD este de „a sprijini tranziţia către economia de piaţă şi de a promova iniţiativa privată şi antreprenorială în ţările din Europa Centrală şi de Est”. De asemenea, Acordul mandatează BERD să „promoveze în toate activităţile sale dezvoltarea durabilă şi un mediu înconjurător sănătos în toate activităţile sale” (Art. 2.1vii). În plus, „Banca va aplica principiib ancare sănătoase în toate operaţiunile sale” (Art. 13i) şi „nu se va angaja în finanţare ... când solicitantul este capabil să obţină o finanţare suficientă ... din alte surse cu respectarea termenelor şi condiţiilor considerate rezonabile de către Bancă” (Art. 13vii). 2. BERD recunoaşte că dezvoltarea durabilă reprezintă un aspect fundamental al administrării corespunzătoare a afacerilor şi că aspiraţia spre creşterea economică şi promovarea unui mediu înconjurător sănătos sunt legate în mod inextricabil. În plus, BERD recunoaşte că dezvoltarea durabilă trebuie să se numere printre priorităţile activităţilor sale. BERD va asigura că politicile şi activităţile sale de afaceri promovează dezvoltarea durabilă şi îndeplinirea nevoilor prezentului fără a le afecta pe cele ale viitorului. 3. În conformitate cu mandatul său de promovare a dezvoltării durabile şi a unui mediu înconjurător sănătos, termenul „mediu înconjurător” este utilizat în prezenta politică într-un sens mai larg, care include nu numai aspecte ecologice ci şi aspect referitoare la protecţia




14

muncii1 precum şi aspecte comunitare, cum ar fi proprietatea culturală, relocarea involuntară şi impactul asupra populaţiilor băştinaşe.

II. Principii generale 4. Prin procesul său de evaluare a mediului, BERD va căuta să se asigure că proiectele pe care le finanţează au în vedere promovarea unui mediu înconjurător sănătos, sunt operate în conformitate cu reglementările în vigoare, iar performanţa lor de mediu este monitorizată. O atenţie specială va fi acordată solicitării de măsuri adecvate şi eficiente privind atenuarea şi administrarea problemelor de mediu, care ar putea avea implicaţii juridice, financiare şi de reputaţie, precum şi implicaţii pentru mediul înconjurător. Banca va căuta să aducă beneficii suplimentare privind mediul prin proiectele pe care le finanţează, în special dacă proiectele asigură beneficii economice. De asemenea, BERD stabileşte în mod clar principiul că un proiect propus poate fi respins pe considerente de mediu, atunci când există problem majore de mediu sau când un proiect propus nu tratează în mod satisfăcător aspectele legate de mediu. 5. BERD va acorda o importanţă deosebită promovării eficienţei utilizării energiei şi resurselor, reducerii deşeurilor, utilizării resurselor regenerabile şi recuperării resurselor, reciclării şi utilizării unei producţii mai curate în proiectele pe care le finanţează. 6. BERD sprijină o abordare preventivă privind administrarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale de bio-diversitate (cum ar fi fauna, resursele piscicole şi produsele silvice) şi va asigura ca operaţiunile sale să includă măsuri de păstrare şi,acolo unde este posibil, dezvoltare a habitatelor naturale şi bio-diversităţii pe care le sprijină. 7. Prin programul său de cooperare tehnică, BERD va asigura programe de instruire şi alte mecanisme de dezvoltare a proiectelor pe care le finanţează ca mijloace de construire a capacităţii necesare pentru managementul mediului în ţările în care îşi desfăşoară activitatea. 8. Prin proiectele pe care le finanţează, BERD va căuta în mod activ să contribuie la implementarea principiilor şi regulilor aferente din legea internaţională a mediului.Aceste principii şi reguli sunt enunţate în documente cum ar fi tratate, convenţii şi acorduri multilaterale, regionale sau bilaterale, precum şi în instrumentele aferente care nu sunt obligatorii. 9. BERD va colabora cu alte instituţii financiare internaţionale, Uniunea Europeană, donatori bilaterali, agenţii ONU şi alte organizaţii pentru promovarea unei abordări coordonate în vederea realizării unor intervenţii eficiente din punct de vedere al mediului în regiune, inclusiv soluţionarea anumitor probleme grave de mediu. 10. BERD consideră că, pentru a obţine o dezvoltare durabilă şi un mediu înconjurător sănătos, fiecare ţară trebuie să implementeze modificări structurale.BERD consideră că progresul spre o dezvoltare durabilă se poate atinge în mod optim prin operarea într-un cadru de reglementare şi politic sănătos care utilizează mecanismele de piaţă pentru a promova protecţia mediului şi asigură o siguranţă socială adecvată pentru membrii vulnerabili ai comunităţii. Ca recunoaştere a legăturilor strânse între performanţa de mediu, eficienţa comercială şi avantajul concurenţial, BERD încurajează şi sprijină guvernele să trimită semnale adecvate către persoanele fizice şi juridice, în special prin proiecte finanţate direct şi iniţiative de cooperare tehnică. 11. BERD s-a angajat să înlesnească dialogul cu factorii interesaţi, inclusiv sponsorii de proiect şi alţi factori interesaţi de proiect, guverne şi parteneri de afaceri, alte instituţii internaţionale, societatea civilă în ansamblul său. În conformitate cu Politica sa de Informare a Publicului, BERD va promova patru principii de bază cu privire la informarea şi consultarea publicului.




15

Acestea sunt: transparenţa; respectarea mandatului şi răspunderea faţă de acţionari; disponibilitatea de a asculta şi receptivitate la comentarii; şi păstrarea abordării de orientare către afaceri în implementarea mandatului.

În implementarea mandatului său prezentat în Art. 1 din Acordul de Înfiinţare a BERD, Banca va sprijini spiritul, scopul şi ţelurile fundamentale ale Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Cooperare Economică în Europa cu privire la accesul la informare, participarea publică în luarea deciziilor şi accesul la justiţie în aspecte de mediul înconjurător. Banca va căuta să aducă beneficii suplimentare privind mediul prin proiectele pe care le finanţează, în special dacă proiectele asigură beneficii economice. De asemenea, BERD stabileşte în mod clar principiul că un proiect propus poate fi respins pe considerente de mediu, atunci când există problem majore de mediu sau când un proiect propus nu tratează în mod satisfăcător aspectele legate de mediu. 12. În cadrul operaţiunilor sale interne, BERD va urmări aplicarea celor mai bune practici în managementul mediului, inclusiv în eficienţa utilizării energiei şi resurselor, reducerea şi reciclarea deşeurilor. BERD va căuta să colaboreze cu furnizori şi subcontractori care aplică standarde înalte de mediu. Aceste aspecte vor fi luate în considerare deopotrivă la sediul central al BERD şi la birourile rezidente.

POLITICA, ANGAJAMENTUL SI OBIECTIVELE IN DOMENIUL CALITATII SI MEDIULUI

Calitatea si protejarea mediului inconjurator sunt strans legate de strategia dezvoltarii SC BYTE.NET SRL. In acest sens, Directorul a definit urmatoarele linii directoare:

Satisfacerea cerintelor clientilor si asteptarilor acestora. Asigurarea unui cadru pentru stabilirea, analizarea, actualizarea obiectivelor calitatii si

mediului la toate nivelele si functiile relevante ale societatii. Implicarea personalului in identificarea si imbunatatirea continua a proceselor sistemului de

management integrat calitate-mediu. Prevenirea riscurilor poluarii. Implementarea procesului de gestiune a deseurilor in perspectiva imbunatatirii continue a

performantelor de mediu. Informarea obiectiva a clientilor si comunitatii locale privind impactul serviciilor furnizate

asupra mediului. Politica privind mediu corelata cu politica in domeniul calitatii se va realiza prin

implementarea Sistemului de Management Integrat Calitate Mediu conceput si documentat în conformitate cu standardele SR EN ISO 9001:2001 si SR EN ISO 14001:2005.

Directorul a numit Reprezentantul Managementului care raspunde de respectarea si punerea inaplicare a politicii si obiectivelor in domeniul calitatii si mediului, de realizarea, implementarea si mentinerea procesele necesare sistemului de management integrat calitate- mediu si raporteaza managementului organizatiei performantele sistemului pentru analizare si imbunatatire. Pentru realizarea politicii în domeniul calitatii si mediului Directorul stabileste urmatoarele obiective: a) Cerificarea Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu; b) Cresterea satisfactiei clientilor; c) Largirea segmentului de piata Angajamentul Directorului privind politica calitatii si mediului




16

respectarea standardelor nationale, internationale, legilor in vigoare, inclusiv reglementarile legale privind mediul inconjurator ;

implementarea, mentinerea si imbunatatirea continua a sistemului de management integrat calitate-mediu si prevenirea poluarii, prin asigurarea resurselor necesare, prin comunicarea in societate a importantei acordata respectarii cerintelor legale si de reglementare; Principiul 2 – Planificarea

Al doilea principiu de baza al unui SMM este cel al planificarii. Conform acestui principiu se recomanda ca o organizatie sa stabileasca un plan care sa permita satisfacerea politicii sale de mediu. Elementele unui sistem de management de mediu legate de planificare includ: ♦ identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate; ♦ cerintele legale; ♦ politica de mediu; ♦ criteriile interne de performanta; ♦ obiectivele si tintele de mediu; ♦ planurile de mediu si programul de management.

Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului

Pentru a realiza un plan eficient este necesara identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului asociat acestor aspecte. In acest sens se recomanda ca politica, obiectivele si scopurile de mediu ale organizatiei sa fie bazate pe cunoasterea aspectelor de mediu si a impacturilor asupra mediului asociate activitatilor, produselor sau serviciilor sale.

Identificarea aspectelor de mediu presupune un proces continuu caredetermina impactul trecut, prezent si viitor asupra mediului ( benefic sau nociv) al activitatilor unei organizatii. Acest proces include si identificarea conditiilor impuse de regulamente, legislatie si afacerile care influenteaza organizatia. De asemenea, el poate include identificarea impactului asupra sanatatii si securitatii persoanelor, precum si evaluarea riscurilor pentru mediu.

Iata cateva probleme de luat in consideratie la identificarea aspectelor de mediu si la evaluarea impacturilor asupra mediului: 1. Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei? 2. Activitatile, produsele sau serviciile organizatiei provoaca impacturi negative importante asupra mediului? 3. Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor proiectelor noi asupra mediului? 4. Amplasarea organizatiei necesita luarea in considerare in mod deosebit a aspectelor de mediu, de exemplu zonele de mediu sensibile? 5. Cum influenteaza modificarile deliberate sau dezvoltarea activitatii, produselor si serviciilor aspectele de mediu si impacturile asociate? 6. Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei disfunctii a procesului? 7. De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra mediului? 8. Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi, probabilitate, gravitate si frecventa? 9. Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau globale?




17

Legat de identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului se impun cateva recomandari si sfaturi practice.

Astfel, va trebui sa avem in vedere faptul ca: ♦ Relatia dintre aspectele de mediu si impacturile asupra mediului este o relatie cauza-efect. ♦ Un aspect de mediu se refera la un element al activitatii, produsului sau serviciului unei organizatii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. De exmplu, ar putea implica o deversare, o emisie, un consum sau o reutilizare a unui material, sau o poluare sonora. ♦ Un impact se refera la modificarea care se produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect. ♦ Exemple de impacturi sunt: poluarea sau contaminarea apei, sau epuizarea unei resurse naturale. ♦ Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor aspecte este un proces care poate fi tratat in patru etape. Etapa I Alegerea unei activitati, produs sau serviciu Se realizeaza pe baza diagramei fluxului noperational al organizatiei Materii prime si materiale

Activitate, proces, servicii

Produse finite, subproduse

Energie

Servicii Transport/livrare Instalare/service

Utilitati

Emisii care afecteaza Apa,aerul,solul Fiinte vii Mediul amenajat Deseuri Reutilizare recirculare

Etapa II Identificarea aspectelor de mediu ale activitatii, produsului sau serviciului

a. Identificarea si analizarea aspectelor de mediu se refera la: • Emisii in apa si aer • Poluarea solului si a apelor subterane • Depozitarea, manevrarea , transportul deseurilor obisnuite si a celor periciloase • Utilizarea si consumurile de materii prime, materiale si energie • Localizarea si intensitatea susrselor de radiatii • Elemente privind siguranta si sanatatea salariatilor • Aspecte de mediu locale, influenta acestora asupra comunit[tii, pericole potentiale b. Analiza activitatii anterioare sau planificate pe viitor • Documentatia pentru acordul/autorizatia de mediu




18

• Rezultatele inspectiilor de mediu • Costurile de mediu ale actiunilor anterioare • Procese, servicii si produse planificate de organizatie pentru viitor si posibilele lor consecinte • Proceduri ,regulamente interne, planuri si programe de prevenire a poluarii • Fise de analiza, masuratori, inregistrari sistematice si ocazionale c. Analiza functionarii organizatiei in conditii normale/anormale de operare sau in situatii de

urgenta/calamitati • Procese desfasurate in conditii normale de functionare • Procese in conditii anormale de functionare • Opriri pentru situatii de urgenta sau calamitati.

Etapa III Identificarea impacturilor asupra mediului Tipuri de poluanti si impactul asupra mediului Activitate, produs sau serviciu

Aspect de mediu

Poluanti Impact Descrierea impactului

Etapa IV-Evaluarea importantei impactului (conform ISO 14004)

• Consideratii referitoare la mediu o Marimea impactului o Severitatea impactului o Probabilitatea de aparitie o Durata impactului • Consideratii referitoare la afaceri o Existenta prevederilor legale si a reglementarilor o Dificultatea modificarii impactului o Costul modificarii impactului o Efectul modificarii asupra altor activitati si procese o Preocuparile partilor interesate o Efectul asupra imaginii publice a organizatiei

Prevederi legale si alte cerinte

Se recomanda ca organizatia sa stabileasca, sa aplice si mentina proceduri pentru identificarea, accesul si cunoasterea cerintelor legale si a altor cerinte la care aceasta a subscris si care se refera in mod direct la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale.

Cateva probleme de luat in consideratie privind prevederile legale si alte cerinte: 1. Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile legale si alte cerinte relevante? 2. Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte? 3. Cum urmareste organizatia modificarile prevederior legale si a altor cerinte? 4. Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupraprevederilor legale si a altor cerinte?




19

Standardul ISO 14001 solicita „organizatiei sa-si stabileasca si sa mentina o procedura de identificare si acces la prevederile legale si alte cerinte care au fost adoptate de catre organizatie”.

Tipuri de reglementari: • Reglementari specifice organizatiei • Reglementari specifice produselor si serviciilor organizatiei • Reglementari specifice specifice industriei din care face parte organizatia • Legi privind mediul • Autorizatii licente si premise

Cerinte legale tipice:

• Autorizatia de functionare si planul de conformare • Autorizatia de planificare, constructii • Autorizatia de gospodarire a apelor • Legea protectiei mediului • Reglementari privind emisiile de poluanti in aer si protectia calitatii aerului • Reglementari privind gospodarirea deseurilor si asubstantelor toxice si periculoase

Obiective si tinte de mediu

Pentru realizarea politicii de mediu a unei organizatii, se recomanda sa se stabileasca o serie de obiective. Conform standard ISO 14001 principalele aspecte vizate de obiective sunt :

• Prevederi legale si alte cerinte • Aspecte de mediu semnificative • Optiuni tehnologice • Cerinte financiare, operationale si comerciale • Punctele de vedere ale partilor interesate.

Obiective specifice (tinte) Exemple:

l cantităţile de materii prime şi energie pe unitatea de produs; l cantităţile de emisii (gazoase, lichide , solide) eliberate pe unitatea de produs; l numărul de accidente de mediu; l catitatea de materiale reciclate; l potenţialul de reciclare al produselor firmei; l folosirea capacităţilor de transport pe unitatea de produs; l costurile operaţiilor de mediu (epurare ape reziduale, purificare gaze reziduale etc) pe

unitatea produs; l proiecte de restaurare de mediu (remediere sol etc) sau alte programe cu efecte

pozitive asupra de mediu. l Reducerea emisiilor de dioxid de sulf cu 50% fata de 2000 l Plantarea a 10.000 de arbusti intr-o centura de protectie in urmatorii 2 ani l Reducerea emisiilor fugitive cu 40% fata de 2000 prin imbunatatirea sistemelor de

etansare l Reducerea consumurilor energetice cu 5%

Nr.crt.

Domeniul / activitatea

Obiective Obiective specifice Tinte

Termen de




20

realizare Aceste obiective reprezinta telurile generale si nivelul de performanta privind mediul

pe care organizatia si le-a propus in cadrul politicii sale de mediu. La stabilirea acestor obiective, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare atat constatarile obtinute in analiza initiala de mediu, cat si aspectele identificate si impactul asupra mediului asociat acestor aspecte.

Tintele de mediu pot fi detaliate si fixate pentru atingerea acestor obiective, impreuna cu cadrul de timp preconizat. Se recomanda ca aceste tinte sa fie precizate, cuantificabile si masurabile.

Dupa ce se fixeaza tintele si obiectivele, se recomanda ca organizatia sa stabileasca indicatori masurabili ai performantei de mediu. Acesti indicatori pot fi utilizati ca baza pentru un sistem de evaluare a performantei de mediu si pot furniza o informatie privind sistemele operationale si de management de mediu. Obiectivele si tintele de mediu pot fi aplicate in general in toate sectoarele unei organizatii, sau pot fi limitate la anumite locuri sau activitati specifice. Se recomanda ca obiectivele si tintele sa fie definite de niveluri corespunzatoare.ale conducerii. Obiectivele si tintele trebuie analizate si revizuite periodic avandu-se in vedere consideratiile facute de diferite parti interesate.

La stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu vor trebui luate in consideratie cateva probleme cum ar fi: 1. Cum reflecta obiectivele si tintele de mediu atat politica de mediu cat si impacturile importante asupra mediului asociate activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei? 2 Cum participa personalul responsabil cu realizarea obiectivelor si tintelor de mediu, la dezvoltarea lor? 3 Sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate? 4 Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiective si tinte? 5 Obiectivele si tintele au fost analizate si revizuite cu regularitate pentru a reflecta imbunatatirile dorite in domeniul performantei de mediu?

Odata clarificate problemele formulate mai sus vor trebui avute in vedere cateva recomandari privind stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu.

Astfel, obiectivele pot include angajamentul de: ♦ reducere a cantitatilor de deseuri produse si prevenirea epuizarii resurselor; ♦ reducere sau eliminare a deseurilor poluante din mediu; ♦ concepere a produselor astfel incat sa se reduca la minimum impactul lor asupra mediului in procesul de productie, utilizare si eliminare; ♦ controlul impactului asupra mediului produs de sursele de materii prime; ♦ limitare a oricarui impact negativ important asupra mediului al activitatilor noi; ♦ a promova actiuni de constientizare a angajatilor si a colectivitatii cu privire la problemele de mediu.

Progresele obtinute in atingerea unui obiectiv pot fi masurate in general,utilizand indicatori ai performantei de mediu cum sunt : ♦ cantitatea de materii prime sau de energie utilizata ; ♦ cantitatea de emisii, cum este CO2 ; ♦ cantitatea de deseuri produse, raportata la cantitatea de produs finit; ♦ eficienta utilizarii materialelor si energiei; ♦ numarul incidentelor de mediu (de exemplu,abateri de la limite); ♦ numarul accidentelor de mediu ( de exemplu, degajari neintentionate); ♦ procent de deseuri reciclate;




21

♦ procent de materiale reciclate, utilizate la ambalaje; ♦ numar de kilometri efectuati de vehicule, pe unitatea de productie; ♦ cantitati ale unor poluanti specifici, de exemplu, NOx, SO2, CO, HC, Pb, CFCs; ♦ investitia in protectia mediului; ♦ numarul de reclamatii; ♦ suprafata de teren trasformata in habitat natural.

Un exemplu integrat: Obiectiv: reducerea consumului de energie necesara in fabricatie. Tinta: scaderea cu zece procente a consumului de energie fata de anul precedent. Indicator: cantitatea de combustibil si de electricitate utilizata pe unitatea de productie. Exemple de obiective de mediu: Obiectivele de mediu ale Colegiului Naţional „Emil Racoviţă“ Cluj-Napoca sunt:

§ comunicarea politicii de mediu şi a angajamentului nostru în ceea ce priveşte protecţia mediului elevilor şcolii, părinţilor lor şi comunităţii precum şi adresarea rugăminţii şcolii către aceştia de a ni se alătura în implementarea acestei politici;

§ încurajarea atitudinilor proactive faţă de managementul de mediu; § creşterea rolului curriculumului şcolar în formarea şi dezvoltarea atitudinilor eco-

conştiente prin: - reflectarea în curriculumul tuturor disciplinelor/ ariilor curriculare a grijii globale faţă de

planeta Pământ - încurajarea experienţelor/ activităţilor legate de mediu ce dezvoltă la elevi etica de mediu - încurajarea profesorilor în conştientizarea problemelor legate de mediu şi în dezvoltarea

strategiilor de învăţare care să o reflecte - utilizarea de resurse educaţionale care să contribuie la formarea atitudinii eco-conştiente - încurajarea profesorilor de a dezvolta programe multi-disciplinare legate de problematica

mediului în parteneriat cu membrii echipei de mediu a şcolii, consultanţi, reprezentanţi ai organizaţiilor ne-guvernamentale

- încurajarea profesorilor de a participa la conferinţe, ateliere şi alte activităţi profesionale în vederea conştientizării problematicii mediului.

§ respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la mediu § reducerea, re-folosirea şi re-ciclarea maculaturii § reducerea utilizării substanţelor toxice şi luarea măsurilor de prevenire a poluării produse de

activităţi ce se desfăşoară în şcoală. § evaluarea performanţelor de mediu în vederea îmbunătăţirii continue a acestor performanţe

prin audit-uri.

S.C. ENERGOTEROM S.R.L. şi-a propus următoarele obiective generale de mediu: • Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu şi prevenirea poluării de către activităţile pe care le desfăşoară; • Educarea, conştientizarea, instruirea şi motivarea salariaţilor pentru crearea culturii organizaţionale de mediu; • Menţinerea autorizaţiei de mediu pentru întreaga organizaţie; • Aplicarea măsurilor de intervenţie operativă pentru prevenirea şi/sau limitarea efectelor asupra mediului în caz de incident, avarie, dezastre; • Întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a echipamentelor şi instalaţiilor din dotare, luând în consideraţie diminuarea impactului negativ asupra mediului;




22

• Colectarea selectivă a deşeurilor şi ambalajelor şi valorificarea lor prin centre specializate; • Promovarea unui parteneriat pe termen lung cu furnizorii şi clienţii orientaţi către managementul performant de mediu; • Promovarea unui dialog deschis şi continuu cu clienţii, autorităţile publice, organizaţiile guvernamentale, mass-media şi alte părţi interesate pe probleme de mediu; • Monitorizarea periodică prin audituri interne a Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu, analizarea lui de către managementul de vârf pentru îmbunătăţirea continuă.

Programe de management de mediu

In cadrul actiunii de planificare, se recomanda ca organizatia sa elaboreze un program de management de mediu care sa cuprinda toate obiectivele sale de mediu.

Programele de management de mediu, trebuie sa stabileasca grafice, resurse si responsabilitati pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. In cadrul furnizat de planificarea managementului de mediu, un program de management de mediu identifica actiunile specifice, in ordinea prioritatii lor in organizatie. Aceste actiuni se refera la procedee specifice, proiecte, produse, servicii, locuri sau instalatii specifice. Programele de management de mediu ajuta organizatia sa-si imbunatateasca performanta de mediu. Ele ar trebui sa fie dinamice si analizate cu regularitate pentru a reflecta schimbarile in obiectivele si tintele organizatiei.

Cateva probleme avute in vedere la stabilirea programelor de management de mediu: 1. Care este procesul prin care organizatia realizeaza programele de management de mediu? 2. Procesul de planificare a managementului de mediu implica toate partile responsabile? 3. Exista un procedeu pentru analizarea periodica a programului? 4. Cum trateaza acest program problemele legate de resurse, responsabilitati, indeplinirea la timp si prioritati? 5. Cum raspund programele de management de mediu la politica de mediu si la activitatile de planificare generala? 6. Sunt urmarite si revizuite programele de management de mediu?

Un exemplu privind cuprinsul si procesul de dezvoltare a unui program de management de mediu se prezinta in continuare:




23

Politica de mediu

Factor de mediu

Obiecive Tinte Program

Actiuni Responsabilitati

Resurse , mijloace

Termen

Principiul 3. - Transpunerea in practica (implementarea)

Pentru transpunerea efectiva in practica a sistemului de management de mediu se recomanda ca organizatia sa-si dezvolte capacitatile si mecanismele de sustinere necesare indeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor si a tintelor sale Generalitati Capacitatile si mijloacele de sustinere ale oricaror activitati ale unei organizatii evolueaza permanent in functie de schimbarile cerintelor partilor interesate, de dinamica mediului de afaceri si de procesul imbunatatirii continue. Pentru multe organizatii, transpunerea in practica a managementului de mediu se poate aborda in etape si ar trebui sa se bazeze pe nivelul de cunoastere si constientizare de catre personalul acestora a cerintelor, aspectelor, asteptarilor si beneficiilor in privinta mediului si pe disponibilitatea resurselor.

Asigurarea mijloacelor Resurse umane, materiale si financiare

Se recomanda ca resursele corespunzatoare, umane, materiale (de exemplu: utilitati, echipamente) si financiare, esentiale pentru implementarea politicii de mediu a organizatiei si atingerea obiectivelor avute in vedere, sa fie stabilite si puse la dispozitie. In alocarea resurselor, organizatiile pot dezvolta proceduri pentru urmarirea beneficiilor si a costurilor activitatilor de mediu si a celor legate de mediu. Pot fi incluse si aspecte cum sunt cele legate de costul controlului poluarii, de deseuri si de eliminare a acestora.

Este bine de avut in vedere cateva probleme privind resursele umane, materiale si financiare: 1. Cum identifica si aloca organizatia resursele umane, materiale si financiare necesare pentru atingerea obiectivelor si scopurilor sale de mediu, inclusiv cele pentru noile proiecte? 2. Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile activitatilor de mediu ?

Un caz aparte il constituie intreprinderile mici si mijlocii. Structura de organizare si resursele de care dispun intreprinderile mici si mijlocii pot impune anumite limite la transpunerea in practica a SMM. Pentru a face fata acestor constrangeri intreprinderile mici si mijlocii ar trebui pe cat posibil sa dezvolte o strategie de cooperare cu : ♦ organizatiile reprezentand clienti mari, in scopul transferului de tehnologii si know-how; ♦ alte intreprinderi mici si mijlocii din lantul de aprovizionare sau din bazele locale pentru definirea si rezolvarea problemelor comune, participarea la transferul know-how, facilitarea progresului tehnic, utilizarea in comun a unor facilitati si servicii, stabilirea unei modalitati de a studia SMM, angajarea unor activitati de consultanta in comun; ♦ organizatii de standardizare, asociatii ale intreprinderilor mici si mijlocii, camere de comert, pentru programele de instruire; ♦ universitati si alte centre de cercetare pentru sprijinirea productiei si inovatiilor.




24

Integrarea si armonizarea SMM in sistemul de management existent

Pentru un management eficient al problemelor de mediu, se recomanda ca elementele SMM sa fie concepute si realizate astfel incat acestea sa fie integrate si armonizate in mod efectiv in elementele sistemului de management existent.

Elementele sistemului de management general care pot sa faca obiectul armonizarii si integrarii SMM sunt: ♦ politicile de organizare; ♦ alocarea resurselor; ♦ controlul operational si documentarea; ♦ sistemele de sustinere si de informare; ♦ formarea si dezvoltarea; ♦ organizarea si structura responsabilitatilor; ♦ sistemele de apreciere si recompensa; ♦ sistemele de masurare si monitorizare; ♦ comunicarea si raportarea.

Cateva probleme care trebuie luate in considerare in procesul de integrare si armonizare sunt: 1. Cum a fost integrat sistemul de management al mediului in procesul de management general al intreprinderii? 2. Care este procesul pentru echilibrarea si rezolvarea conflictelor intre mediu si alte obiective de afaceri si prioritati?

Raspunderi si responsabilitati Se recomanda ca responsabilitatea pentru realizarea si eficienta SMM sa fie atribuita

unei (unor) persoane sau functie(i) cu suficienta autoritate, competenta si resurse. Conducerea operationala trebuie sa defineasca responsabilitatile in mod clar si sa-si asume la randul ei responsabilitatea si raspunderea pentru implementarea efectiva a SMM si obtinerea performantei de mediu dorite. Angajatii de la toate nivelurile sunt raspunzatori pentru indeplinirea responsabilitatilor lor in obtinerea performantei de mediu si sustinerea sistemului de management general de mediu.

Iata cateva probleme care trebuie luate in considerare la atribuirea raspunderilor si responsabilitatilor: 1. Care sunt responsabilitatile si raspunderile personalului care gestioneaza, realizeaza si verifica activitatile ce afecteaza mediul si daca acestea sunt definite si au o baza de documentare ? 2. Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si performanta individuala si daca aceasta este analizata periodic ? 3. Cum se realizeaza responsabilitatea si raspunderea personalului?

In acest sens: ♦ se obtine o formare, resurse si personal suficient pentru implementare ? ♦ se initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica de mediu? ♦ se anticipeaza, identifica si inregistreaza toate problemele de mediu? ♦ se initiaza, recomanda sau ofera solutii pentru aceste probleme? ♦ se verifica implementarea unor asemenea solutii ? ♦ se controleaza activitatile viitoare pana cand orice deficient sau conditie nesatisfacatoare a fost corectata? ♦ se obtine o instruire corespunzatoare pentru a actiona in situatii de urgenta?




25

♦ sunt cunoscute consecintele unei neconformitati? ♦ sunt cunoscute raspunderile ce decurg in acest caz? ♦ se incurajeaza actiunile si initiativele voluntare?

Pentru a asigura dezvoltarea si implementarea eficienta a unui SSM, este necesar sa se atribuie responsabilitati corespunzatoare personalului organizatiei. O abordare posibila pentru stabilirea responsabilitatilor de mediu este indicata mai jos. Trebuie avut in vedere faptul ca institutiile si companiile au structuri organizatorice diferite si este deci necesar ca intelegerea si definirea responsabilitatilor in domeniul mediului sa se bazeze pe procesele lor concrete de munca. Ceea ce urmeaza este un posibil exemplu de diferite responsabilitati de mediu.

Constientizare si motivatie privind mediul

Conducerea la cel mai inalt nivel are un rol cheie in realizarea constientizarii si motivatiei angajatilor, prin explicarea valorilor de mediu si transmiterea, comunicarea catre intregul personal a angajamentului propriu asumat prin politica de mediu. Acesta devine angajamentul fiecarei persoane, care, in contextul participarii la valorile de mediu, transforma un sistem de management de mediu existent pe hartie intrun proces real.

Toti membrii organizatiei ar trebui sa inteleaga si sa fie incurajati si convinsi sa accepte importanta atingerii obiectivelor si tintelor de mediu pentru care sunt responsabili si/sau raspunzatori. La randul lor, acestia ar trebui sa-i incurajeze pe toti ceilalti membri ai organizatiei sa raspunda in mod similar in vederea transpunerii in practica a unui sistem SMM. Motivatia pentru imbunatatirea continua a SMM poate fi sporita atunci cand angajatilor li se recunoaste meritul in realizarea obiectivelor si atingerea tintelor si sunt incurajati sa exprime sugestii care pot conduce la imbunatatirea performantei de mediu.

Pentru a evalua eficienta unor astfel de actiuni ar trebui sa raspundem la urmatoarele intrebari cum ar fi: 1. Cum a stabilit, sustinut si transmis conducerea la varf,catre salariati, angajamentul organizatiei privind politica de mediu? 2. In ce masura angajatii inteleg, accepta valorile si importanta ocrotirii mediului si participa la solutionarea problemelor de mediu ale organizatiei?




26

3. In ce masura valorile de mediu acceptate servesc la motivarea actiunilor responsabile privind ocrotirea mediul? 4. Cum recunoaste si apreciaza realizarile angajatilor sai in domeniul mediului?

Cunostinte, competente si instruire Cunostintele si competentele necesare realizarii obiectivelor de mediu ar trebui

identificate si evidentiate. Acestea ar trebui luate in considerare la alegerea, recrutarea, instruirea, dezvoltarea competentelor si formarea continua a personalului. Instruirea corespunzatoare, adecvata realizarii politicilor, obiectivelor si tintelor de mediu, ar trebui asigurata pentru intregul personal din organizatie. Se recomanda ca angajatii sa aiba o baza de cunostinte corespunzatoare, inclusiv prin instruirea privind cunostintele, metodele si competentele cerute de indeplinirea sarcinilor proprii intr-un mod eficient si competent si sa cunoasca impactul produs de activitatile lor asupra mediului, atunci cand acestea sunt efectuate incorect.

De asemenea organizatia ar trebui sa se asigure ca subcontractantii si colaboratorii acesteia care lucreaza pe teren au cunostintele si competentele necesare realizarii muncii intr-o "maniera responsabila fata de mediu".

Este necesar ca formarea si instruirea sa fie astfel facuta, incat toti angajatii sa cunoasca cerintele reglementarilor corespunzatoare , standardele interne, precum si politicile si obiectivele de mediu ale organizatiei. Nivelul si detalierea instruirii pot varia in functie de sarcina fiecarui angajat.

Un program de instruire tipic cuprinde urmatoarele elemente: ♦ identificarea necesitatilor de instruire a angajatilor; elaborarea unui plan de instruire care raspunde necesitatilor concrete; ♦ verificarea conformitatii programului de instruire cu cerintele organizationale sau reglementare; ♦ instruirea grupurilor de angajati propusi; ♦ asigurarea documentatiei necesare; ♦ evaluarea modului in care s-au insusit cunostintele in cadrul activitatii de instruire. In acest caz trebuie raspuns la urmatoarele intrebari privind cunostintele, competenta si eficienta activitatii de instruire: 1. Cum identifica organizatia necesitatile de instruire ? 2. Cum sunt analizate necesitatile de instruire pentru functii specifice ? 3. Instruirea este dezvoltata, analizata si modificata daca este necesar ? 4. Cum este asigurata documentatia necesara si urmarita instruirea ? Iata cateva exemple ale tipurilor de instruiri pe probleme de mediu care pot fi asigurate de organizatie:




27

Actiuni de sprijinire in vederea punerii in practica a unui SMM Comunicare si raportare

Comunicarea presupune stabilirea proceselor de raportare interna si atunci cand se doreste , externa, privind activitatile organizatiei legate de mediu pentru: ◊ a demonstra angajamentul conducerii in rezolvarea problemelor de mediu; ◊ a trata problemele referitoare la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei; ◊ a constientiza importanta politicii, obiectivelor, tintelor si programelor de mediu ale organizatiei; ◊ a informa partile interesate interne sau din exterior cu privire la sistemul de management de mediu al organizatiei si la performanta sa de mediu, atunci cand este cazul.

Rezultatele monitorizarii SMM, auditurilor si analizelor efectuate de conducere trebuie aduse la cunostinta celor care sunt responsabili pentru atingerea unei anumite performante privind protectia mediului.

Furnizarea de informatii adecvate angajatilor organizatiei si altor parti interesate au ca scop motivarea acestora si incurajarea publicului de a intelege si accepta eforturile organizatiei pentru imbunatatirea performantei sale de mediu. Cateva probleme de luat in consideratie privind comunicarea si raportarea: 1. Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile angajatilor ? 2. Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile altor parti interesate ? 3. Care este mecanismul de comunicare a politicii si a performantei de mediu al organizatiei ? 4. Cum sunt comunicate rezultatele auditurilor si analizelor SMM tuturor persoanelor interesate din organizatie ? 5. Care este mecanismul prin care se face accesibil publicului politica de mediu ? 6. Comunicarea interna este adecvata sustinerii imbunatatirii continue a problemelor de mediu ?




28

Pentru o mai buna intelegere si aplicare se prezinta cateva exemple si sfaturi practice: a) Elemente care pot fi incluse in rapoarte: ◊ profilul organizatiei; ◊ politica, obiectivele si tintele de mediu; ◊ procesul de management de mediu (incluzand implicarea partilor interesate si cunoasterea personalului ); ◊ evaluarea performantei de mediu (incluzand emisiile, conservarea resurselor, conformitatea, serviciile care insotesc produsele si riscurile); ◊ oportunitati de imbunatatire; ◊ informatii suplimentare, cum sunt glosarele; ◊ prezentarea continutului. b) Este important de retinut, atat pentru comunicare si raportare interna,cat si externa, urmatoarele: ◊ sa se incurajeze comunicarea reciproca; ◊ informatia sa fie inteleasa si explicata in mod corespunzator; ◊ informatia sa fie verificabila; ◊ organizatia sa prezinte o imagine exacta a performantei sale; ◊ informatia sa fie prezentata intr-o forma coerenta (de exemplu, unitati similare de masura care sa permita compararea diferitelor marimi in timp). c) O organizatie poate comunica informatia legata de mediu in diferite moduri: ◊ in exterior, printr-un raport anual, prezentari reglementate,rapoarte publice de stat, publicatii ale asociatiilor din industrie, mas-media, publicitate; ◊ organizarea de zile deschise, publicarea numerelor de telefon unde pot fi adresate reclamatiile si problemele; ◊ in interior, prin buletine informative, publicatii interne, reuniuni si mesaje trimise prin posta electronica.

Activitatea de documentare si evidenta documentelor Se recomanda ca procesele si procedurile operationale sa fie definite si sa dispuna de

documentatia corespunzatoare si atunci cand este necesar actualizata. Organizatia ar trebui sa identifice si defineasca in mod clar diferitele tipuri de documente care stabilesc si specifica procedurile operationale si de control eficiente.

Existenta bazei de documente pentru SMM ajuta la constientizarea angajatilor asupra a ceea ce este necesar de facut pentru realizarea obiectivelor de mediu ale organizatiei si permite evaluarea sistemului si a performantei de mediu.

Natura documentatiei poate varia in functie de marimea si complexitatea organizatiei. In cazul in care elementele SMM sunt integrate intr-un sistem de management general al organizatiei, documentatia referitoare la mediu ar trebui integrata in documentatia existenta.

Pentru facilitarea utilizarii acesteia, organizatia poate lua in considerare realizarea si mentinerea unui sumar al documentatiei existente utilizabile pentru: ◊ a confrunta politica, obiectivele si tintele de mediu; ◊ a descrie mijloacele de realizare a obiectivelor si tintelor de mediu; ◊ a evidentia rolurile cheie, responsabilitatile si procedurile; ◊ a indica accesul la documentatia conexa si a descrie si alte elemente ale sistemului de management de mediu al organizatiei, acolo unde este cazul; ◊ a demonstra ca elementele sistemului de management de mediu caresunt adecvate organizatiei sunt implementate.




29

Un astfel de document rezumativ poate servi ca referinta la transpunerea in practica si mentinerea sistemului de management de mediu al organizatiei.

Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere: 1. Cum sunt identificate, documentate, comunicate si analizate procedurile de management de mediu ? 2. Organizatia are un procedeu pentru dezvoltarea si mentinerea documentatiei SMM ? 3. Cum este integrata documentatia SMM in documentatia existenta, acolo unde este cazul ? 4. Cum au acces angajatii la baza de documente a SMM ,necesara desfasurarii activitatilor lor profesionale ?

Inainte de a prezenta cateva sfaturi practice trebuie sa avem in vedere ca toate documentele indiferent de suportul si locul unde se afla trebuie sa fie utile si usor de inteles.

Toata documentatia ar trebui sa fie datata (inclusiv datele revizuirilor), usor de identificat, organizata si pastrata o peroada de timp specificata.

Se recomanda ca organizatia sa se asigure ca : ♦ documentele pot fi identificate dupa numele organizatiei,departamentului, functiei, activitatii si/sau persoanei de contactat; documentele sunt analizate periodic, revizuite daca este necesar si aprobate de persoane autorizate inainte de aparitia lor; ♦ versiunile curente ale documentelor importante sunt disponibile in toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului; ♦ documentele necorespunzatoare sunt retrase rapid din toate punctele de difuzare si punctele de utilizare.

Modele de documente:

-Fisa postului Responsabil cu sistemul de management al mediului -Program de instruire

-Fise de instruire; -Lista aspectelor de mediu -Program de audit -Chestionar de audit -Raport de neconformitate -Raport de observatii -Raport de audit -Program de management de mediu -Analiza de management -Program de imbunatatiri -Cod etic -Decizie de numire a responsabilului cu sistemul de management de mediu. -Instructiune evacuare in caz de incediu -Instructiune privind comportamentul in caz de incendi -Norma comportament in caz de incediu -Plan de alarmare si evacuare - Plan de prevenire a poluarii.

Controlul activitatilor si operatiilor desfasurate in cadrul SMM

Transpunerea in practica a SMM presupune stabilirea si mentinerea unor proceduri de

control pentru a te asigura ca politica, obiectivele si tintele de mediu sunt indeplinite. Atunci cand se elaboreaza sau se modifica aceste proceduri de control, se recomanda ca organizatia




30

sa ia in considerare acele operatiuni si activitati care au un impact semnificativ asupra mediului.

Astfel de operatiuni si activitati pot include: ♦ proiectarea si ingineria activitatilor de cercetare si dezvoltare; ♦ aprovizionarea; ♦ contractarea; ♦ manipularea si depozitarea materiilor prime; ♦ procese de productie si de intretinere; ♦ laboratoare; ♦ depozitarea produselor; ♦ transport; ♦ marketing, publicitate; ♦ service-ul pentru clienti; ♦ achizitia, construirea sau modificarea cladirilor sau instalatiilor.

Aceste activiti pot fi impartite in trei categorii: ♦ activitati pentru prevenirea poluarii si conservarea resurselor natural in cadrul noilor proiecte importante, a schimbarilor unor procese si gestionarii resurselor, a proprietatii (achizitii, cesionari si gestiunea proprietatii) sau a unor produse si ambalaje; ♦ activitati curente de management destinate sa asigure conformitatea cu cerintele interne si externe ale organizatiei si sa garanteze eficacitatea si eficienta lor; ♦ activitati strategice de management care sa anticipeze si sa raspunda la schimbarile cerintelor de mediu.

Pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns Se recomanda ca un element important al activitatii de implementare a SMM, elaborarea unor planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in cazul aparitiei unor incidente neprevazute sau accidentale.

In acest sens organizatia trebuie sa elaboreze si sa mentina procedure care sa trateze incidentele de mediu si situatiile de urgenta posibile. Procedurile operationale si controlul ar trebui sa tina seama, acolo unde este cazul de: ♦ emisiile accidentale in atmosfera; ♦ deversarile accidentale in apa sau pe sol; ♦ efectele specifice determinate de evacuarile accidentale asupra mediului si ecosistemului.

Se recomanda ca procedurile sa ia in considerare incidentele ivite sau posibile ca urmare a: ♦ conditiilor anormale de functionare; ♦ accidentelor sau situatiilor de urgenta potentiale.

Astfel de planuri de urgenta includ: ♦ modul de organizare in caz de urgenta si stabilirea responsabilitatilor; ♦ lista a personalului de baza; ♦ detalii privind serviciile de urgenta(de exemplu: pompieri, salubritate); ♦ planuri de comunicare interna si externa; ♦ actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta; ♦ informatii privind materialele si substantele periculoase, incluzand impactul potential al fiecareia asupra mediului si masurile care se iau in cazul emisiei accidentale;

♦ planuri de instruire si verificare a eficientei acestora.




31

Principiul 4 - Masurare si evaluare Generalitati

Conform acestui principiu, se recomanda ca o organizatie sa masoare, sa monitorizeze si sa evalueze performanta pe care o realizeaza din punct de vedere al ocrotirii mediului. Masurarea, monitorizarea si serie de actiuni cu caracter preventiv si corectiv. Conducerea organizatiei trebuie sa se asigure ca aceste actiuni preventive si corective se pun in aplicare si in acelasi timp este urmarita eficienta lor in mod continuu. Gestionarea inregistrarilor si a informatiilor referitoare la SMM

Documentele constituie o dovada a functionarii continue a SMM si ar trebui sa cuprinda : ♦ prevederi legale si alte reglementari; ♦ autorizatii; ♦ aspecte de mediu si impactul asociat acestora; ♦ activitati de instruire in domeniul mediului; ♦ activitati de inspectie, etalonare si intretinere; ♦ datele si inregistrarile din activitatea de monitorizare; ♦ detalii referitoare la neconformitati: incidente, reclamatii si actiuni intreprinse; ♦ identificarea produselor: date privind componenta si caracteristicile acestora; ♦ informatii privind furnizorii si contractantii; ♦ auditurile de mediu si analizele efectuate de conducere.

In acest fel poate rezulta o gama complexa de documente si informatii. Gestionarea eficienta a acestor documente este esentiala pentru implementarea cu succes a SMM. Elementele principale ale unei bune gestionari a documentelor si informatiilor de mediu includ mijloacele de identificare, strangere, clasificare, completare, pastrare, intretinere, regasire, retinere si punere la dispozitie a informatiilor si documentelor reprezentative ale SMM.

Iata cateva probleme de luat in consideratie pentru gestionarea informatiilor si inregistrarilor: 1. Care sunt informatiile legate de mediu de care are nevoie organizatia pentru o gestionare eficienta? 2. Ce capacitate are organizatia de a identifica si urmari indicatorii cheie ai performantei de mediu precum si alte date necesare realizarii obiectivelor sale ? 3. Cum asigura sistemul preconizat de gestionare a inregistrarilor (informatiilor) organizatiei accesul angajatilor la informatia de care au nevoie si cand au nevoie ?

Auditurile SMM Se recomanda ca auditurile SMM sa fie realizate periodic pentru a determina daca

sistemul este conform masurilor planificate si este corect implementat si mentinut. Auditurile SMM pot fi realizate de membri ai personalului organizatiei si/ sau de participanti externi alesi de organizatie. In toate cazurile, se recomanda ca persoana(persoanele) care efectueaza auditul sa o poate face in mod obiectiv si impartial si sa aiba instruirea corespunzatoare.

Frecventa auditurilor este determinata de natura activitatilor, in functie de aspectele si impactul potential asupra mediului. Se recomanda ca frecventa efectuarii auditurilor sa se stabileasca pe baza rezultatelor auditurilor precedente. Se recomanda ca raportul auditului sa fie difuzat conform planului de audit.




32

Principiul 5 - Analiza si imbunatatirea continua Generalitati

In conformitate cu acest principiu se recomanda ca o organizatie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu sistemul sau de management de mediu, avand ca obiectiv imbunatatirea performantei sale globale de mediu.

Se recomanda ca acest proces de imbunatatire sa aiba un character continuu. Analiza sistemului de management de mediu Se recomanda ca la intervale adecvate, conducerea organizatiei sa analizeze SMM

pentru a asigura continua lui adaptare si eficienta. Analiza SMM ar trebui sa fie destul de cuprinzatoare pentru a aborda toate activitatile, produsele si serviciile organizatiei, incluzand impactul acestora asupra performantei financiare si a competitivitatii organizatiei.

Se recomanda ca analiza SMM sa cuprinda : • analiza a obiectivelor, tintelor si performantei de mediu; • constatarile auditurilor SMM; • evaluare a eficientei acestuia; • evaluare a oportunitatii politicii de mediu si a necesitatii schimbarilor din cadrul acesteia

avand in vedere si modificarile aparute la nivelul legislatiei specifice; • modificarea asteptarilor si cerintelor partilor interesate; • modificari ale produselor sau activitatilor organizatiei; • descoperiri in stiinta si tehnologie; • invataminte obtinute din incidentele de mediu; • preferintele pietei; • raportarea si comunicarea.

Iata si cateva probleme care ar trebui luate in consideratie privind analiza SMM: 1. Cum este analizat periodic SMM ? 2. Cum sunt implicati angajatii in analiza SMM si in actiunile ce urmeaza a fi intreprinse ? 3. Cum sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate in analiza SMM.

Imbunatatirea continua Conceptul de imbunatatire continua face parte integranta din SMM.Acest lucru se obtine

printr-o evaluare continua a performantei de mediu a SMM fata de politicile, obiectivele si tintele de mediu pentru a identifica oportunitatile de imbunatatire

Se recomanda ca procesul imbunatatirii continue sa cuprinda urmatoarele actiuni: ♦ identificarea zonelor in care sistemul de management de mediu poate fi imbunatatit conducand la imbunatatirea performantei de mediu; ♦ determinarea cauzei sau cauzelor de fond ale neconformitatilor sau deficientelor; ♦ elaborarea si implementarea unor planuri pentru actiuni preventive si corective care sa raspunda acestor cauze; ♦ verificarea eficientei actiunilor preventive si corective; ♦ asigurarea documentatiei necesare pentru orice actiune de imbunatatire a SMM; ♦ realizarea compararii permanente cu obiectivele si tintele de mediu.

In acest sens, urmatoarele elemente ar trebui luate in consideratie: 1. Care este procesul prin care organizatia identifica actiunile preventive si corective, precum si imbunatatirea continua ?




33

2. Cum verifica organizatia daca actiunile preventive si corrective precum si imbunatatirile sunt oportune si eficiente ?

Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele necesitati de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor si altor elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a rezultatelor auditurilor sistemului, modificarilor circumstantelor si in cadrul procesului de imbunatatire continua.

Anexa 1.

Colegiul Naţional ……….. Programul de mediu 2004-2005 În urma analizei de mediu efectuate în anul şcolar 2007-2008 au fost stabilite aspectele de mediu ce urmează a fi luate în considerare în proiectarea şi implementarea programului de mediu. Activităţile pe care le vom lua în considerare în primul an (pe termen scurt) sunt:

• activităţi ale şcolii desfăşurate în afara ei (activităţi extracurriculare: excursii, înot, tabere,…)

• schimburi interşcolare (profesori +elevi) • curăţirea clădirilor- ridicarea gunoiului şi folosirea resurselor • angajarea de servicii • protecţia muncii adaptată la laboratoare de specialitate: fizica, chimie, biologie,

informatică. Obiectivele programului de mediu:

• reducerea cantităţii de gunoi menajer • folosirea economică a consumabilelor • reducerea consumului de energie electrică • promovarea produselor ecologice • formarea unui comportament eco - conştient • respectarea regulilor de protecţia muncii.




34




35

Obiectiv Activitatea de bază

Activităţi pentru realizarea act. de

bază

Responsabil Participanţi Perioada Rezultate aşteptate

Reducerea cantităţii de gunoi menajer

Separarea deşeurilor de hârtie – în clase

Motivarea elevilor - organizarea jocului Liga de mediu

Ariana Văcăreţu

Toţi elevii şcolii şi echipa de mediu a şcolii

1.11.2007 – 31.05.2008

Separarea corectă a deşeurilor de hârtie la nivelul fiecărei clase Obţinerea de fonduri din valorificarea deşeurilor de hârtie, fonduri ce vor utilizate pentru premierea câştigătorilor lunari şi finali ai jocului Liga de mediu Diminuarea cantităţii de gunoi menajer

Elaborarea şi afişarea instrucţiunilor de separare a deşeurilor de hârtie

Camelia Moldovan

- 1.11.2007

Elevii să separe deşeurile de hârtie

Diriginţii şi învăţătorii

Toţi elevii şcolii An şcolar 2007-2008

Depozitarea deşeurilor de hârtie şi valorificarea lor

Mihai Kulcsar

Administratorul şcolii

An şcolar 2007 -2008

Reducerea cantităţii de gunoi menajer

Separarea deşeurilor de hârtie – în birouri

Separarea deşeurilor de hârtie la secretariat, contabilitate, bibliotecă, sala profesorală, birouri directori

Mihai Kulcsar

Secretare Contabil şi administrator Bibliotecar Directori Cadre didactice

1.11.2007 – 30.08.2008

Separarea corectă a deşeurilor de hârtie în birourile din şcoală Diminuarea cantităţii de gunoi menajer Obţinerea de fonduri din valorificarea deşeurilor de hârtie, fonduri ce vor utilizate pentru premierea angajaţilor ce s-au implicat în această activitate

Depozitarea deşeurilor de hârtie şi valorificarea lor

Mihai Kulcsar

Administratorul şcolii

1.11.2007 – 30.08.2008

Folosirea economică a consumabilelor

Reducerea consumului de hârtie pentru copiator

Utilizarea Internet - ului pentru transmiterea de informaţii către alte şcoli/ instituţii şi

Cristina Rusu Secretar, tehnician calculatoare

1.11.2007 – 30.08.2008

Reducerea consumului de hârtie pentru copiator cu 5%




36

către angajaţii şcolii Folosirea economică a consumabilelor

Instalarea unui loc de depozitare a hârtiei folosite pe o singură parte

Strângerea hârtiei care poate fi refolosită- copii eşuate, copii realizate în număr mai mare decât este necesar

Mihai Kulcsar

Secretar, bibliotecar

1.11.2007 – 30.08.2008

Existenţa locului Utilizarea hârtiei pe ambele părţi Reducerea consumului de hârtie


Afişarea instrucţiunilor de copiere pe ambele părţi

Maria Oros Tehnician 1.11.2007 Copierea hârtiei pe ambele părţi Reducerea consumului de hârtie


Folosirea de hârtie reciclabilă pentru copiere

Căutarea de oferte de hârtie reciclabilă şi achiziţionarea de hârtie reciclabilă

Mihai Kulcsar

administrator 1.11.2007 –30.08.2008

Utilizarea de hârtie reciclabilă


Folosirea de consumabile ecologice

Realizarea unei bănci de date in vederea obţinerii de consumabile ecologice (se află la administrator, e reactualizata periodic)

Mihai Kulcsar

Administrator, tehnician

1.03.2008 Utilizarea de consumabile ecologice (cel puţin 2 produse)

Reducerea consumului de energie electrică

Scăderea consumului de energie electrică în

Motivarea utilizatorilor – Jocul Liga de mediu

Ariana Văcăreţu

Elevii, echipa de mediu

1.11.2007 – 31.05.2008

Reducerea consumului de energie electrică cu 10%




37

şcoală Elevii să închidă ferestrele pe timp de iarnă, să stingă lumina- atunci când nu e necesară, să reducă căldura în sală atunci când temperatura e ridicată

Ariana Văcăreţu

Elevii, diriginţii / învăţătorii, echipa de mediu

1.11.2007– 31.05.2008

Promovarea produselor şi serviciilor ecologice

Folosirea de produse şi servicii ecologice

Realizarea unei bănci de date in vederea achiziţionării de produse ecologice- de ex.: pentru curăţenie (se află la administrator, e reactualizata periodic)

Mihai Kulcsar


1.03.2008 Existenţa băncilor de date Achiziţionarea de produse ecologie şi angajarea de firme cu certificat ISO 14000, în condiţiile în care diferenţa de preţ este mică. (achiziţionarea a cel puţin unui produs ecologic, la analiza ofertelor pentru servicii să se ţină cont şi de existenţa/ inexistenţa certificatului ISO 14000)

Realizarea unei bănci de date in vederea angajării de firme pentru furnizarea de servicii ce sunt certificate ISO 14000 (se află la administrator, e reactualizata periodic)

Mihai Kulcsar


1.04.2008




38

Formarea unui comportament eco - conştient

Organizarea jocului Liga de mediu

Elaborarea regulamentului de joc Planificarea evaluatorilor Rezolvarea contestaţiilor Stabilirea câştigătorilor lunari + premierea lor Stabilirea câştigătorilor finali + premierea lor Monitorizarea consumului de energie şi a cantităţilor de deşeuri de hârtie colectată

Ariana Văcăreţu, Mihai Kulcsar

Elevii, echipa de mediu, administrator, personal de îngrijire, diriginţi/ învăţători

1.11.2007 – 31.05.2008

Acceptarea ridicată a obiectivelor de mediu de către elevi şi profesori; Economisirea energiei; Reducerea şi separarea deşeurilor de hârtie; Clase mai curate

Formarea unui comportament eco - conştient

Organizarea de activităţi extraşcolare, schimburi inter-şcolare care să contribuie la

Realizarea unei bănci de date cu firme de transport ce utilizează mijloace de transport ce nu poluează mediul

Maria Oros Tehnician, diriginţi

1.03.2008 Elevii manifestă grijă faţă de mediul înconjurător. Activităţile extraşcolare şi schimburile inter-şcolare vor include cel puţin 3 acţiuni de ecologizare a unui perimetru




39

formarea unui comportament eco -conştient la elevi

Pregătirea elevilor pentru practicarea civilizată a turismului prin elaborarea unui cod de conduită în vederea protejării mediului pe perioada desfăşurării excursiilor, vizitelor/ schimburilor inter –şcolare

Cristina Nistor

Elevi, diriginţi, învăţători

10.01.2008 în care se vor desfăşura/ de ocrotire a florei şi faunei. Existenţa codului de conduită pentru elevi în vederea practicării civilizate a turismului Prezentarea a cel puţin un spectacol sau proiect ce are ca tematică mediul

Pregătirea şi prezentarea de proiecte/ spectacole ce au ca tematică mediul

Monica Cotul, Ariana Văcăreţu

Elevi, diriginţi, învăţători

19.03.2008 iunie 2008

Respectarea regulilor de protecţia muncii

Elaborarea, afişarea şi monitorizarea respectării regulilor de protecţia muncii în laboratoarele de specialitate

Camelia Moldovan

Profesorii de fizică, chimie, informatică, biologie

15.11..2007 (elaborarea şi afişarea) 16.11.2007 – 18.06.2008 (monitorizarea)

Existenţa regulilor de protecţia muncii în fiecare laborator Derularea întregii activităţi în laboratoarele de specialitate fără evenimente cauzate de nerespectarea regulilor de protecţia muncii




40

Monitorizarea şi evaluarea programului de mediu Monitorizarea este realizată de echipa de mediu a şcolii. Se vor organiza întâlniri lunare în vederea prezentării stadiului în care se găseşte fiecare activitate a programului de mediu. În cazul în care apar probleme în derularea activităţilor, echipa de mediu va încerca să găsească soluţii la problemele apărute. În condiţiile în care echipa de mediu nu reuşeşte să identifice soluţii, echipa de mediu va cere sprijinul Consiliului de Administraţie. Evaluarea programului se va realiza la încheierea lui (1.09.2008), prin analizarea raportului dintre rezultatele aşteptate şi cele obţinute şi prin realizarea auditului de mediu. Întocmit, Echipa de mediu: Ariana Văcăreţu, Mihai Kulcsar, Camelia Moldovan, Cristina Nistor, Maria Oros, Monica Cotul, Cristina Rusu




Managementul mediului curs 6.pdf

Documents

Transcript of Managementul mediului curs 6.pdf