Mamaliga de pescuit

8/12/2019 Mamaliga de pescuit

1/8

Mamaliga

Una dintre momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga. Aceasta de multe ori

ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: daca este atractiva pentru pesti si daca este

suficient de tare sa nu cada din ac. O mamaliga dura (in special zona marginala, cu coaja) este lasata de pesti iar

cea prea moale cade uneori chiar la lansare. Va prezentam in continuare retete de mamaliga verificate in practica

cu rezultate foarte !une.

1."eteta urmatoare este verificata si da rezultate dintre cele mai !une.

#e ia o masura de faina si doua de malai. #e pune $% din cantitate la fiert intr&un ceaun. 'ind amestecul a fiert, se

adauga $ lingura de zahar sau miere, un virf de cutit de sofran si picaturi de esenta de anason (de regula pentru

crap). #e adauga treptat si cantitatea de malai%faina ramase, pina la finalizare. Aceasta poate fi folosita cu succes

ca nada. entru o!tinerea momelei pentru ac, se introduce mamaliga intr&o !ucata de pinza sau chiar dres de dama

si se face o minge strinsa !ine cu materialul respectiv. *ste !ine apoi sa o latim prin presare. #e fier!e apoi pina

cind aceasta pluteste in vasul cu apa. #e lasa la racit si apoi se scoate din material. Aceasta poate fi taiata cu!ulete

de diferite marimi, dupa dorinta.

"eteta oferita de +an arzoianu & -irma ziple/ ucuresti

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

2.#e pune un vas cu 0 litri de apa la fiert1 in apa se pune o lingura de seminte de anason !ine macinate. 'and

fier!e apa se adauga faina 2musuroi2 si se lasa sa fiar!a circa 03 de minute, dupa care se amesteca continuu circa 4

min.. "asturnam mamaliga pe un fund de lemn, o acoparim cu un ziar umed si o lasam pana a doua zi. Adoua zi,

cu o ora inainte de a pleca la pescuit, se framanta mamaliga cu srot si cu pesmet !ine macinat pana cand ajunge la

o consistenta omogena (asemanator plastelinei) si culoarea gri inchis. 'and ajungem pe malul apei se ia o !ucata

de marimea unui mar mai mare si se amesteca cu putina apa din lac (o!ligatoriu) pentru a deveni mai moale decat

restul1 aceasta va deveni momeala, in timp ce cealalta va fi distri!uita naditoarelor. entru a o indulci se pot

adauga $&0 pastile de ciclamat de sodiu (acesta are avantajulca nu fermenteaza la caldura).

"eteta oferita de 'ornaciu 'atalin

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

3.'alitatea principala a unui cu! de mamaliga este sa fie atit de rezistent incit sa poata fi aruncat oricit de departe

(sau de violent) fara sa iasa de pe cirlig (sau de pe firul te/til) & ca sa nu mai vor!im de compozitia lui. O reteta

care functioneaza perfect & pentru mine & este urmatoarea: 5deal este sa folosesti apa de !alta. +aca nu ai asa ceva,

folosesti apa minerala plata sau lasi apa de ro!inet intr&un vas vreo doua zile la aer (in !alcon). Malaiul cel mai

!un e cel din piata, si negrisat. 'el unguresc are si colorant alimentar, asa ca nu e rau. Unii spun ca tre!uie cernut,

dar eu prefer sa&l las in formula lui naturala, fragmentele de coaja purtind aroma de porum! & cu toate ca,

nepregatita cum tre!uie, mamaliga din malai necernut nu are consistenta celei din malai cernut. #e pune apa, sa

zicem $, l., intr&un ceaun (ideal este sa folosesti un ceaun numai pentru momeli si nade. estele e mai sensi!ildecit un ciine politist, simte dilutii infinitezimale. Un miligram de haleala umana & prajeala, condiment sau orice

nu&i place pestelui & il alunga fara doar si poate din preajma cirligului. +e aceea, hrana pentru peste nu tre!uie sa

se atinga de nimic nu care miroase conform nasului nostru, ci care doar e suscepti!il sa se fi atins de hrana umana

& chiar si miinile unui fumator sunt otravitoare pentru momeala sau nada) in care se arunca doi & trei pumni de

malai, asa incit sa se formeze o supa ceva mai consistenta. #e lasa la fiert destul de mult, pentru a se lega & sa

zicem 03 & 0 minute. +aca optezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de crap & am avut partide pe care

le&am salvat cu mamaliga rosie), acum e momentul sa o colorezi cu colorant alimentar. +ar atentie, nu pune mult,

colorantul inmoaie cu!urile si le face cleioase. *tapa de legare a compozitiei e foarte importanta. +aca nu s&a

legat, cu!urile sunt ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice cum ar tre!ui. +upa legare, se adauga citeva

miini !une de malai, amestecindu&se pina se o!tine o compozitie groasa. #e lasa la fiert inca 03 & 0 min,

adaugindu&se malai pina se o!tine un !ot atit de compact, incit cu mare dificultate il mai poti intoarce cu

melesteul. Atentie: cu cit se amesteca mai des in timpul fier!erii, cu atit e mai !ine. 6asata sa fiar!a neamestecata,mamaliga formeaza o crusta care opreste evaporarea, asa ca mamaliga nu se mai intareste uniform. e scurt:

fier!erea tre!uie sa dureze peste limita ra!darii noastre, amestecind aproape continuu. 5nca un amanunt e/trem de

important: pe ceaun se formeaza o crusta. 7re!uie evitat sa cada !ucati din crusta in amestec deoarece sunt
http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=32333109;h4r=2176355138;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1312/20302_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=32333109;h4r=28921154;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1314/20365_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=32333109;h4r=28921154;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1314/20365_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=32333109;h4r=2176355138;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1312/20302_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=32333109;h4r=28921154;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1314/20365_5?


2/8

afumate si vor da un miros de fum cu!urilor. +aca s&a intimplat asa ceva, cu!urile sunt ratate. #e rastoarna

mamaliga pe un fund de lemn destinat e/clusivmomelilor si se fac niste turtite groase cit latura cu!ului si cu

diametru de apro/. $3 cm. Acestea se folosesc ca atare sau se arunca intr&un vas cu apa fier!ind si se tin & 8

minute pina incep sa pluteasca intre ape. -ier!erea le intareste suplimentar si e prefera!ila folosirii !rute. 'u!urile

se taie fie de acasa, fie direct pe !alta. *u le tai de acasa si le tin separat, in pungute cu diferite arome & daca stiu

ca unde merg pestele prefera vreo aroma. 'u!urile merg la crap cel mai !ine cu ulei de anason & iarasi, e parerea

mea, asa am avut cel mai mare succes, dar nu e o reteta universala. 5n final, iata si legea lui Murph9 la cu!uri

(incercata pe propria&mi piele): 'u cit faci mai multe cu!uri si mai frumoase, cresc sansele sa le arunci la

terminarea partidei ca nada pentru altii. 'u cit faci mai putine si mai in viteza, cu atit vei prinde mai mult peste si

in final vei ramine in criza de cu!uri. -ir intins.

"eteta oferita de +oroftei 5ulian

+upa cum am vazut in celelalte doua capitolele dedicate pescuitului crapului, crapii sunt omnivori si au preferinte

alimentare in functie de sezon. +e la aceasta regula face e/ceptie Amurul, acesta avand predilectie pentru hrana de

natura vegetala. 7ot in categoria e/ceptiilor mai fac parte -itofagul si ovacul (crapi chinezesti) care consuma

numai plancton de natura vegetala respectiv animala, acestia neputand fi capturati prin mijloace specificepescuitului sportiv decat in mod accidental & motiv pentru care nu vom insista prea mult asupra lor.

Nadeleau rolul de a atrage si a mentine pestii in zona in care pescuim si sunt constituite, de regula, din amestecuri

de seminte (soia, grau, porum!, canepa etc. & intregi sau macinate), aluat, arome, coloranti, continand uneori si

cantitati moderate de rame, viermusi al!i. ada este !ine sa fie aleasa corelat cu momeala utilizata si nu

intamplator. 5ntotdeauna tre!uie avut in vedere ca nada sa fie aleasa cu grijain functie de sezon, de caracteristicile

lacului, de hrana naturalaoferita de lacul in cauza.

Momealaare rolul de a atrage pestele si de a&l determina sa inghita acul. Aceasta este fi/ata prin intermediul unor

fire au/iliare, denumite uneori 2fir de par2, sau se fi/eaza direct pe ac. 6a fel ca si nada, momeala optima se alege

tinand cont de sezonul de pescuit, de caracteristicile lacului si de hrana naturala oferita de lac.

Un lucru mai putin stiut de pescari este ca insasi ;&ul apei joaca un rol important in alegerea sau prepararea

nadei optime. 5ntr&un iaz !ogat in calciu (; ridicat) si deci si in hrana, nadele !ogate in aminoacizi sunt putin

eficace. uletele 2sarace2, pe !aza de gris, cu o aroma simpla ca atractant, reprezinta alegerea inteleapta pentru

acest caz. O nada simpla si clasica cu o aroma si putin ulei volatil devine usor acida. 5ntr&o apa cu ;&ul 8&8.

aceasta diferenta prezinta interes pentru crap. 5n cazul apei dure (;


3/8

Momeli / nade de origine vegetala Momeli de origine animala

porum!ul (de lapte, uscat sau fiert)1

graul (uscat sau fiert)1

mazarea1

cartoful1

floarea soarelui1

castraveti, rosii1

mamaliga1

painea1

!uletele1

pufuleti.

O!s:

*/perienta a aratat ca rezultate foarte !une se pot

o!tine prin com!inarea mai multor nade sau

momeli. Un e/emplu il constituie amestecul de

paine si mamaliga ce poarta numele de cocolos.

entru pescuitul crapilor de orice marime:

viermusii (de culoare al!a sau roza)1

li!elulele1

ramele1

greierii1

entru pescuitul e/emplarelor mari si foarte

mari de crap:

lacustele1

coropisnita1

scoicile1

racii.

Atunci cand momelile individuale nu dau rezultatele scontate, se recomandautilizarea acestora in diverse

com!inatii (carcalete). 'el mai des se foloseste com!inatia dintre o momeala vegetala si una animala (e/.

mamaliga cu rama sau viemusi, cocolosul cu rama sau viermusi) si uneori rame si viermusi impreuna.

Asa cum s&a amintit in repetate randuri, momeala se alege in functie si de caracteristicile lacului (hrana naturala,

;&ul apei, natura fundului !azinului, hidrodinamica apei...) respectiv de anotimpul in care pescuim. iciodata nu

vom o!tine satisfactii daca nu tinem cont de aceste o!servatii.

5n continuare vom prezenta cateva retete de preparare%conservare a principalelor momeli de origine vegetala.

Porumbul

*ste, prin e/celenta, cea mai raspandita momeala pentru crap avand in acelasi timp si o eficacitate

e/trem de ridicata. e langa faptul ca porum!ul este preferat de toti crapii, pretul acestuia este foarte

redus iar utilizarea sa ca momeala este cat se poate de simpla. orum!ul se poate folosi in forma

naturala (porum! de lapte sau uscat) sau prelucrat prin fier!ere%conservare.

orum!ul crud (de lapte) este foarte eficient si se poate procura in perioada iulie&august, perioada de

la formarea !o!ului si pana la uscare. entru a avea la dispozitie porum! crud si in alt sezon decat

cel al verii, se colecteaza !oa!ele crude si apoi se conserva prin congelare. orum!ul uscat este foarte eficient in

special in cazul e/emplarelor medii si mari de crap. Acesta se poate fi/a de carlig cu ajutorul unui fir su!tire (2fir

de par2) trecut prin !oa!a gaurita, operatiune care necesita ceva e/perienta si ra!dare. Operatia este mult

simplificata daca !oa!a este fiarta1 insirarea !oa!elor fierte pe 2firul de par2 (fir de n9lon, ata, par de cal ...) se

poate face rapid, cu un ac simplu de cusut. orum!ul fiert mai prezinta avantajulca se poate fi/a direct in carligul

de pescuit. rin adaugarea unei arome in apa, in timpul fier!erii sau conservarii, porum!ul devine o momeala

foarte atractiva pentru crap. orum! fiert, gata preparat, puteti cumpara direct din magazinele de specialitate.

Ofertaeste deose!it de generoasa fiind comercializate conserve cu diferite arome: de miere, de vanilie, de anason,

de ciocolata etc. 'el mai eficient, dupa parerea multor pescari cu e/perienta, ar fi porum!ul cu aroma de anason.

+ar ce facem daca dorim sa folosim cantitati mai mari de porum! fiert ca nada in amestec cu alte ingrediente @

'osturile ar putea sa fie mult mai ridicate #olutia ar fi sa&l prepara chiar noi.

O reteta de mare succesin prepararea !oa!elor de porum! fiert este urmatoarea: se sorteaza !oa!ele de porum! cuajutorul unei site. oa!ele sortate se pun intr&un vas, de preferinta din ino/. este !oa!e se adauga apa, in cantitate

cam de doua ori cat cea de !oa!e. entru a creste atractivitatea !oa!elor se pot adauga si o serie de arome su!

forma de uleiuri volatile sauplantearomate (seminte de canepa, anason ... ) adaugate in timpul fier!erii. *ste !ine

sa adaugam si putina miere sau zahar in apa in care fier!e porum!ul. oa!ele se fier! la foc mic timp de cca. $ $%0
http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65814094;h4r=28198722;p4r=305429881;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=854/14368_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65814094;h4r=28198722;p4r=305429881;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=854/14368_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65814094;h4r=28949314;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1314/20365_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65814094;h4r=2176738882;p4r=305399929;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1010/16699_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65841230;h4r=2176363586;p4r=305441912;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=782/20229_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65841230;h4r=2176363586;p4r=305441912;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=782/20229_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65841230;h4r=28465730;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=815/13651_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65814094;h4r=28198722;p4r=305429881;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=854/14368_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65814094;h4r=28949314;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1314/20365_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65814094;h4r=2176738882;p4r=305399929;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1010/16699_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65841230;h4r=2176363586;p4r=305441912;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=782/20229_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65841230;h4r=28465730;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=815/13651_5?


4/8

pana la 0 ore, in vasul permanent acoperit. +upa acest timp se opreste focul lasand !oa!ele sa se raceasca odata cu

apa. 5n acest fel !oa!ele fierte se umfla fara sa se sparga. oa!ele 2e/plodate2 nu se folosesc la pescuitul crapului

dar pot servi ca nada sau momeala pentru platica, !a!usca si caras. 'a arome pot fi folosite uleiurile volatile,

#cope/, Arome/, mierea etc. u e/ista restrictii din punct de vedere al soiului de porum! folosit ca momeala insa

eu prefer soiul de porum! 2mocanesc2 care prezinta o !oa!a neteda, lucioasa, de culoare rosiatica si care prin

fier!ere se umfla !ine fara sa crape. 5n alte tari creste un soi de porum! cu !oa!a uriasa, foarte !un pentru pescuit

si care se comercializeaza si la noi su! forma de conserve. +e retinut ca atunci cand !oa!ele se pun direct in

carlig, numarul optim de !oa!e prinse in carlig este de 0&, in functie de marimea acestora si de numarul carligului

(deschiderea sa)1 intotdeauna tre!uie sa retinem ca varful carligului tre!uie sa fie li!er, putin iesit din ultima

!oa!a, altfel e/istand pericolul ca !oa!ele sa impiedice carligul sa intepe pestele. 'arligele se vor lega de linie cu

fir te/til de 3.0&3.0 mm grosime si o lungime de circa $3 cm lungime. e firul te/til se pot insera inca & !oa!e,

alaturi de cele prinse in carlig. +e retinut ca primavara, la pescuitul ciortanului, se pot o!tine rezultate superioare

daca !oa!ele sunt decorticate (se indeparteaza coaja).

'a nada de o eficienta e/traordinara mentionam !oa!ele de porum! prajite in emulsii cu ulei de usturoi, care atrag

si mentin pelocsi pe cei mai pretentiosi crapi. Acest tip de nada este mai putin cunoscuta si utilizata de catre

pescari.

Graul

*ste o samanta e/celenta, foarte eficienta pentru crapi, desi adesea omisa de crapisti. *ste foarte eficienta in

special primavara, cand crapii prefera alimentele mici si moi. adirea cu grau, fiert sau nu, atrage si pesti mai mici

care sunt urmati de crapi. gomotul de la impactul !oa!elor de grau cu apa atrage si stimuleaza crapii din zona.

#ingurul dezavantaj este ca graul atrage foarte multa al!itura, care uneori ne sacaie prea mult.

Cartoful

*ste o momeala care, su! forma de cu!ulete de diferite marimi si conservate in saramura, ne poate aduce capturi

impresionante, in special cand celelalte momeli (porum!, !ulete...) nu dau roade. 7otusi, nu recomandam cartoful

ca o momeala foarte eficienta ci mai degra!a ca o alternativa pentru perioadele cand crapii nu consuma momelile

traditionale.

Buletele

-ara indoiala, !uletele reprezinta cea mai comple/a momeala utilizata la pescuitul crapului, putand avea o gama

foarte larga de marimi, culori, gust, miros si chiar densitate, caracteristici care nu pot fi o!tinute la alte tipuri de

momeli, cum ar fi semintele, de e/emplu. O caracteristica foarte importanta a !uletelor este aceea de a permite

alegerea selectiva a speciilor de pesti pe care dorim sa&i pescuim, evitand astfel trasaturile sacaietoare ale altor

2nepoftiti2 (platica, carasul...). #i ca sa reamintim ca o momeala !una tre!uie sa fie usor de digerat, !uletele este

realizat pe !aza de paste fainoase, preparate prin fier!ere, deci usor digera!ile. Astfel, un !ulet realizat dintr&un

aluat !un va fi digerat in ma/imum ore fata de unul cu componente !rute (seminte) care poate necesita un timp

de circa &4 ore pentru o digerare completa, ciclul de hranire fiind redus in primul caz la jumatate, iar crapul va

manca mai des

O alta caracteristica importanta a !uletelor este consistenta. #e considera ca

un !ulete de calitatetre!uie sa ai!a o consistenta care sa&i asigure o

rezistenta corespunzatoare in timpul lansarii si sa reziste in apa mult timp,

fara a se inmuia si apoi dezintegra in apa1 cand crapul musca !uletele,

acestea tre!uie sa se sparga fara efort prea mare, moment in care se

eli!ereaza un norisor de arome ce nu&i va permite crapului sa plece fara a

consuma momeala. rimavara, !uletele pot fi ceva mai moi. Alegerea

compozitiei optime a !uletelui tre!uie sa se faca in functie de sezon, de

;&ul apei, de specia de crap urmarita etc.

rincipalele ingrediente ale !uletelor sunt, in ordinea preferintelor, faina de

soia, de orez, proteinele de lapte, faina de peste, faina de grau, de porum!etc.. #oia si faina de peste proaspata dau rezultatul cel mai spectaculos aproape pentru toate speciile de crap.

entru a usura realizarea !uletelor se pot utiliza cu mare succesamestecurile #7A" A57# care permit o!tinerea

oricarui tip de !ulete. 'ele mai !une rezultate am o!tinut cu rotein Mi/ si -ish Mi/, proportia celor doua
http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65841230;h4r=28853570;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1313/20317_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65841230;h4r=28853570;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1313/20317_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65868366;h4r=2175820610;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1312/20304_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65868366;h4r=2176384066;p4r=305441912;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1294/20229_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65841230;h4r=28853570;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1313/20317_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65868366;h4r=2175820610;p4r=305433208;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1312/20304_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/81/3/1/32/!hash=65868366;h4r=2176384066;p4r=305441912;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=1294/20229_5?


5/8

componente fiind varia!ila de la un anotimp la altul. Aceste amestecuri contin printre altele si elemente solu!ile

care sporesc atractivitatea momelei, similar aromelor. O remarca foarte importanta este ca !uletele tre!uie sa fie

proaspete pentru a da rezultatul scontat, adica marele crap. Un !ulete vechi este deseori ocolit de crapii

e/perimentati.

5n continuare va prezentam urmatoarele retete de !ulete, preluate din literatura de specialitate si incercate de noicu succesin decursul ultimilor doi ani. +esi pregatirea prin mijloace proprii a !uletelor nu este prea simpla,

marele avantajconsta in prospetimea garantata a acestora.

Pentru pescuitul de vara:

Pentru pescuitul de toamna:

033 g germeni de

porum!1

$33 g seminte grau

fine1

$33 g seminte de

orez fine1 $33 g proteine de

lapte1

33 g faina grasa de

soia1

$3 g amestec

seminte pentru

canari1

3 g seminte de

hamei desalinizata.

$33 g !oa!e de

porum!1

033 g semnite de

grau1

03 g faina grasa

de soia1 033 g faina grasa

de peste1

$33 g ird&-ood

pur1

3 g germeni de

grau1

03 g !oa!e de porum!1

033 g seminte de grau1

$3 g canepa prajita si

macinata1

03 g faina grasa de soia1

$3 g proteine de lapte1 3 g "o!in "ed pur1

3 g decorticat de soia1

....

O!s: toate semintele si germenii mentionati in retetele de mai sus se macina inainte de prepararea aluatului. 6a un

?g de mi/tura se adauga de la la $3 oua proaspete. Modul de preparare este urmatorul: se amesteca ingredientele

timp de $&03 min. dupa care se lasa aluatul la dospit tot cam $&03 min.. Acesta tre!uie sa ai!a o consistenta nu

prea moale dar nici prea dura si nu tre!uie sa fie lipicios.

+upa aceasta operatie are locmodelarea !uletelor fie manual, similar prepararii perisoarelor, fie cu ajutorul unor

forme speciale similare celor prezentate in figura alaturata. uletele se fier! si apoi se aseaza pe o panza pentru a

se usca. Marimea !uletelor variaza de la < mm (micro!ulete) la mm (!ulete Bum!o).

'ele mai spectaculoase capturi au fost prinse, in cele mai multe cazuri, cu

ajutorul !uletelor medii $


6/8

economi cu aromele. Ori de cate ori avem ocazia, nu tre!uie sa omitem din reteta si o mica doza de zahar, ca

atractant.

"ezultate remarca!ile putem o!tine adaugand la reteta uleiuri volatile de usturoi (foarte eficient), coriandru,

canepa, anason, chimen, menta, lamaie. Uleiurile pure precum 'omple/ Oil sunt de asemenea destul de eficiente.

Uleiurile se introduc in compozitia aluatului, la preparare, sau se pot folosi la umectarea !uletelor inainte de

lansare. 7ensiunea superficiala foarte mare face ca uleiurile sa fie a!sor!ite foarte rapid in masa !uletelor. 7re!uie

mentionat ca uleiurile volatile sunt foarte concentrate astfel ca poate fi suficienta pentru aromare si o cantitate

echivalenta cu &= picaturi%?g de aluat. 5n literatura de specialitate straina se mentioneaza cazul unui campion

mondial de pescuit la crap care umecta !uletele in tuica naturala.#e pare ca aroma alcolului, in general, este

agreata de crap1 totodata, alcolul (tuica) favorizeaza descompunerea lenta a stratului superficial al !uletelui care

difuzeaza lent in apa atragand pestii. 5n lipsa uleiurilor putem folosi si ier!urile si semintele aromatice. ersonal

folosesc cu !une rezultate leusteanul, anasonul, coriandrul, menta, seminte de canepa. "eamintim ca, in apele

foarte !ogate in hrana, !uletele simple pot fi uneori mult mai eficace decat cele puternic aromate.

'uloarea !uletelor nu este esentiala dar este !ine sa fie in ton cu aroma (!ulete cu miros de peste&culoare maro

etc.). 5n apele intunecate culorile deschise pot da rezultate !une. O categorie aparte de !ulete o reprezinta !uletele

solu!ile. Acestea se folosesc cu randament !un primavara si iarna1 vara sunt la fel de preferate dar atrag 2al!itura2

care le pot consuma inainte de venirea crapilor. uletele solu!ile se pot prepara din acelasi aluat ca si celelalte dar

uscate, fara a fi fierte sau, dupa preferinta, se pot fier!e cel mult $& minute. entru cele nefierte, in reteta oualelese inlocuiesc cu lapte praf. tentie !Aceste !ulete pot da rezultate satisfacatoare si !une la pescuitul fitofagului

(in special crapul ovac).

" " ". Nade si momeli utili#ate la pescuitul crapului

5n cazul lacurilor cu fundul acoperit de vegetatie sau cu strat gros de noroi, utilizarea unor !ulete flotante,

plutitoare, poate fi salvatoare. Acestea se realizeaza in conditii mai speciale utilizand mi/turi cu granulatie fina,

!ogate in proteine de lapte. Mi/ -lottant #tar aits si rotein Mi/, cernute fin, reprezinta varianta cea mai

indicata. uletele flotante !ine realizate pot rezista in apa si 0= de ore. +upa caz, !uletele flotante pot fi incarcate

cu mici fire de plum! astfel incat densitatea echivalenta sa fie apropiata sau putin mai mare decat cea a apei.

5n continuare prezentam doua retete de !ulete clasice, apartinand unor campioni mondiali de pescuit la crap, retete

care au la !azaproduselefirmei #ensas.

$ara% in conditii de nadire grea &oamna

$ ?g ird -ood Mi/

=33 g Multi-ruits Mi/

33 g 'arpCs

$ lingura de supa stimulator de apetit-ish


7/8

'a un ultim sfat, retetele recomandate de noi sunt verificate cu !une rezultate pe !alti din zona ucurestiului dar

suntem convinsi ca pot fi imaginate mult mai multe com!inatii, unele poate chiar mai eficiente, totul depinzand de

inspiratia fiecaruia.

" " ". Nade si momeli utili#ate la pescuitul crapului

5n cazul lacurilor cu fundul acoperit de vegetatie sau cu strat gros de noroi, utilizarea unor !ulete flotante,plutitoare, poate fi salvatoare. Acestea se realizeaza in conditii mai speciale utilizand mi/turi cu granulatie fina,

!ogate in proteine de lapte. Mi/ -lottant #tar aits si rotein Mi/, cernute fin, reprezinta varianta cea mai

indicata. uletele flotante !ine realizate pot rezista in apa si 0= de ore. +upa caz, !uletele flotante pot fi incarcate

cu mici fire de plum! astfel incat densitatea echivalenta sa fie apropiata sau putin mai mare decat cea a apei.

5n continuare prezentam doua retete de !ulete clasice, apartinand unor campioni mondiali de pescuit la crap, retete

care au la !azaproduselefirmei #ensas.


$ ?g ird -ood Mi/


33 g 'arpCs

$ lingura de supa stimulator de apetit

-ish


8/8


$ ?g ird -ood Mi/


33 g 'arpCs

$ lingura de supa stimulator de apetit

-ish

Mamaliga de pescuit

Documents

Transcript of Mamaliga de pescuit