MAI 2015 -...
Transcript of MAI 2015 -...
2
Referenţi:
Inspector Şcolar General
Prof. Sorin Ion
Inspector Şcolar General Adjunct
Prof. dr. Gabriela Istrate
Director CCD Dâmboviţa
Prof. dr. Daniela Barbu
Tehnoredactare:
Prof. Georgeta Popa, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu” -
Târgovişte
1
SIMPOZIONUL DE CREATIVITATE DIDACTICĂ 2015 LA A XVI-A EDIŢIE
În data de 10.04.2015 la Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” s-a desfăşurat
„Sipozionul de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei
pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii în învăţământul preuniversitar”,
activitate realizată în colaborare cu Casa Corpului Didactic Dâmboviţa şi cu Inspectoratul
Şcolar Judeţean Dâmboviţa.
La simpozion au fost înscrise 15 lucrări realizate de 20 de profesori din 7 licee din judeţul
Dâmboviţa. Liceele participante au fost: Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” , Colegiul
Național „Ienăchiță Văcărescu” Târgovişte, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște, Liceul
Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Târgovişte, Liceul Teoretic „I.H. Rădulescu” Târgovişte,
Liceul de Arte „Bălașa Doamna” Târgoviște, Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de
Aur” Târgoviște.
De la Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” au participat următorii profesori: Georgescu
Gabriela, Popa Georgeta, Dogaru Alina, Cârstea Mirela, Bivolaru Mirela, Lăzărescu Lia, Popescu
Manuela, Floroaica Claudia, Didiță Gheorghe, Neguț Ion, Barbu Ionela Silvia.
Sipozionul a avut trei secţiuni, la care au fost selectate pentru faza naţională următoarele
lucrări:
1. Materiale didactice auxiliare destinate activităţii cu elevii:
Utilizarea instrumentelor digitale în activitӑţile cu elevii – profesor Floroaica Claudia,
Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte
2. Lucrări cu caracter metodic, ştiinţific şi aplicabilitate practică:
Particularitӑţile motivӑrii cadrelor didactice – profesor Tudorache Ana-Maria, Liceul
Teoretic „I.H. Rădulescu”, Târgovişte
Autoepurarea – a fi sau a nu fi? – profesor Barbu Ionela–Silvia, Liceul Tehnologic
“Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte
3. Reviste şi publicaţii periodice destinate şcolii:
Biospies – Revista de educaţie a elevilor – prof. Ciobanu Nicoleta, prof. Rӑdulescu
Carmen, prof. Iordӑnescu Carmen, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște
Jurizarea lucrărilor a fost realizată de o comisie formată din profesori ce nu au participat cu
lucrări la simpozion. Preşedintele comisiei de jurizare a fost profesor Solomon Aurora – Director
C.C.D. Dâmboviţa.
În paralel cu simpozionul de creativitate didactică s-a desfăşurat şi Concursul judeţean
pentru elevi – 2015. Acesta are două secţiuni: secţiunea I – fizică, chimie, biologie, cultură
tehnică; secţiunea II – matematică, informatică, socio-umane.
Lucrările premiate la secţiunea I vor participa din partea judeţului Dâmboviţa la Concursul
naţional pentru elevi, ce se va desfăşura în luna mai 2015 la Liceul Tehnologic „Nicolae
Ciorănescu” din Târgovişte (concursul este cuprins în Calendarul activităţilor educative naţionale
2015, Secțiunea A12: Domeniul ştiințific, poziția 34 – fără finanţare MEN, aprobat cu nr.
26362/1/10.02.2015)
La concursul judeţean au participat elevi cu un număr de 27 de lucrări realizate sub
îndrumarea profesorilor. Liceele participante au fost: Liceu Tehnologic „Nicolae Ciorănescu”
Târgovişte, Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte, Colegiul Economic „Ion Ghica”
Târgovişte, Colegiul Național „Constantin Carabella” Târgoviște, Liceul Teoretic „Petru Cercel”
Târgovişte, Liceul Teoretic „I.H. Rădulescu”, Târgovişte, Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte,
2
Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Târgovişte, Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan
Gură de Aur” Târgoviște, Liceul Tehnologic Transporturi Auto Târgoviște.
Lucrările premiate, pe secţiuni, au fost următoarele:
Secţiunea I – fizică, chimie, biologie, cultură tehnică
Violetele de Parma - elevă Alecu Mihaela, profesor Belu Marilena, Colegiul Naţional
“Ienӑchiţӑ Vӑcӑrescu” Târgoviște (Premiul I )
Energia solarӑ-energia viitorului - elevi Barbu Eusebiu, Dumitrașcu Mihaela, Ilie Cristina,
Ivașcu Elena, Liţӑ Eduard, Pietricicӑ Andreea; profesori Voiculescu Mihaela, Simionescu
Niculina, Colegiul Național „Constantin Carabella” Târgoviște (Premiul II)
Compostul-o soluţie simplӑ la îndemâna oricui - elev Tӑnase Sabin; profesor Vӑtavu
Adela; Liceu Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte (Premiul III)
Pornirea reversibilӑ a unui motor electric - elevi Nicu Florin, Bӑdoiu Andrei; profesori
Didiţӑ Gheorghe, Neguţ Ion, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu” Târgoviște
(Menţiune I)
Delta Vӑcӑreștilor - elev Radu Mihai; profesor Barbu Ionela-Silvia; Liceul Tehnologic
“Nicolae Ciorӑnescu” Târgoviște (Menţiune II)
Secţiunea II – matematică, informatică, socio-umane
Diferenţe de gen în societatea româneascӑ reflectate în proiectul “Comenius Gender Role
Inequalities” - elev Iordache Sergiu; profesori Dogaru Alina, Lӑzӑrescu Lia, Popa
Georgeta; Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu” Târgoviște (Premiul I)
Poezia “Protest” - elev Dragomir Gabriel; profesor Iordӑnescu Mihai; Liceul Tehnologic
Transporturi Auto Târgoviște (Premiul II)
Am dreptul sӑ-mi cunosc drepturile - elevi Ristoiu Adriana, Ristoiu Diana, Oancea
Beatris; profesor Nae Laura; Liceul Teoretic „I.H. Rădulescu”, Târgovişte (Premiul III)
Limbajul florilor - elevă Petrescu Elena Denisa; profesor Belu Marilena ; Colegiul
Naţional “Ienӑchiţӑ Vӑcӑrescu” Târgoviște (Menţiune I)
Proiect educaţional “Calendarul sӑnӑtӑţii” - elevă Bӑleanu Andreea; profesori Duroi Alice,
Alecu Anda, Mateescu Carmen, Necșoiu Andra, Pertea Cristina, Roșoiu Aniţa, Bӑleanu
Maria, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Târgoviște (Menţiune II)
Acordarea premiilor a fost susţinută material de Asociaţia reprezentativă a părinţilor de la
Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte.
Jurizarea lucrărilor a fost realizată de o comisie formată din profesori ce nu au avut lucrări
înscrise în concurs.
Comisia de organizare a celor două activităţi a fost formată din:
director profesor GEORGESCU GABRIELA
inspector profesor STANCU VALENTIN
director educativ profesor DOGARU ALINA
profesor coordonator BĂRCUN GHEORGHE
profesor PAPOE CĂTĂLIN
profesor. BIVOLARU MIRELA
profesor POPA GEORGETA
profesor VĂTAVU ADELA
informatician PIETRĂREANU CLAUDIA
Profesor coordonator Bărcun Gheorghe
3
ANUL 2015 - SUB SEMNUL LUMINII !
La propunerea organizaţiilor ştiintifice din toată
lumea, Adunarea Generală a ONU a proclamat anul 2015 drept
Anul International al Luminii şi al Tehnologiilor bazate pe
Lumină (International Year of Light - IYL). Acesta este un proiect educaţional interdisciplinar
şi de comunicare a ştiinţei cu scopul de conştientizare la nivel mondial a modului în care
tehnologiile bazate pe lumină promoveaza dezvoltarea durabilă şi ofera soluţii globale
în domeniul energiei, educaţiei, agriculturii şi sănătăţii.
Ceremonia de lansare a IYL 2015 a avut loc la sediul UNESCO
din Paris, iar scopurile acestui moment privesc, pe de o parte,
susținerea în continuare a cercetărilor în domeniul luminii, deosebit de
important pentru tehnologiile viitorului, iar pe de altă parte,
răspândirea cunoașterii fenomenului luminos la nivelul publicului larg.
Tehnologiile bazate pe lumină au revoluţionat medicina, comunicaţiile, divertismentul şi
cultura. Fără ele nu ar exista panourile solare, LED-urile, monitoarele computerelor sau ecranele
telefoanelor, proiectoarele, rezonanţa magnetică sau razele X. A fost ales pentru celebrare anume
acest an, întrucât prin coincidenţe neaşteptate, 2015 constituie momentul aniversar al mai multor
repere istorice privind marile cercetări si descoperiri în ce priveste lumina.
COINCIDENȚELE ISTORIEI
1000 de ani de cînd Ibn al-Haytham (matematician, inginer, fizician si astronom oriental
consemnat în documentele europene cu numele Alhazen) a publicat cele şapte volume ale
celebrului tratat de optică "Kitab al-Manazir", într-o perioadă de creativitate şi inovaţie,
numită Epoca de Aur a Islamului. Ibn al-Haythman este considerat părintele opticii
moderne, al oftalmologiei, fizicii experimentale şi al metodologiei ştiinţifice;
200 de ani de la teoria luminii ca undă, a lui Augustin-Jean Fresnel;
150 de ani de când James Clerk Maxwell a găsit ecuaţiile fundamentale ale
electromagnetismului şi a realizat unificarea celor două câmpuri – electric şi magnetic;
100 de ani de când Albert Einstein a publicat teoria relativităţii;
cu 50 de ani în urmă, în 1965, Charles Cao făcea primele comunicări cu privire la
experiențele sale, privind transmisia unor radiații, inclusiv cele luminoase, prin fibră optică.
Aceasta tehnică modernă a revoluționat total transmsiunile de astăzi, deschizând o era nouă
în domeniul calculatoarelor şi al Internetului. Pentru cercetările sale, Charles Cao a fost
distins cu premiul Nobel în anul 2009.
4
CURIOZITĂŢI
Dar, lăsând la o parte aspectele tehnice si științifice, lumina are harul de a ne pune în faţa
unor ciudățenii, care într-un trecut mai îndepartat sau mai apropiat ar fi părut din domeniul
paranormalului:
Corpul omenesc este bioluminiscent, radiind în permanență lumină. Dar noi n-o observăm
pentru că strălucirea ei este de o mie de ori mai slabă decât cea pe care ar putea-o percepe
ochiul uman.
Frunzele plantelor le vedem verzi, întrucât ele reflectă lumina verde şi absorb celelalte
culori ale spectrului prin fotosinteză. Dacă am ilumina interiorul unei sere cu o lumină
verde monocromatică, plantele ar muri.
Soarele radiază într-o secundă suficientă energie ca să alimenteze planeta noastră cateva
milioane de ani. Dar, atenţie, numai o parte infimă din această energie ajunge la Pământ.
Restul se împrăștie în spațiu.
Circa 18-35% din populatia Terrei sufera de reflexul foto-strănutului, respectiv strănut
provocat de excesul de lumină. Fenomenul nu şi-a găsit o explicatie nici până în ziua de
astăzi. Există însă un remediu simplu: ochelarii de soare.
Numai o parte din câmpul luminos este vizibil pentru oameni şi anume cel care se
încadreaza în culorile spectrului. Există însă fiinţe care văd şi domeniul "invizibil":
albinele pot vedea lumina ultravioletă, iar șarpele cu clopoței lumina
infraroșie.
În California, se păstreaza cel mai "longeviv" bec din lume. El a fost aprins
în anul 1901 şi mai functioneaza încă și astăzi.
CERCETĂTORII FAC LUMINA SĂ SE MIȘTE CU O VITEZĂ MAI MARE DECÂT … A
LUMINII - (2012)
Cercetătorii Institutului Național de Standarde și Tehnologie (NIST), din SUA, au
dezvoltat o nouă metodă prin care să producă impulsuri „superluminice” – într-un fel,
acestea călătoresc mai rapid decât lumina.
Tehnica, intitulată „amestec în patru unde”, remodelează părți ale impulsurilor luminii și le
poziționează în fața locului în care ar trebui să se fi aflat dacă erau lăsate să călătorească
nemodificate prin vid. Altfel spus, cercetătorii fac astfel încât unda sinusoidală a luminii să se
„întreacă pe sine” și să ajungă la o destinație oarecare cu câteva nanosecunde mai devreme
decât ar face-o dacă s-ar deplasa cu viteza luminii. Noua metodă poate fi folosită pentru
îmbunătățirea sincronizării semnalelor de comunicații, dar și pentru investigarea propagării
corelațiilor cuantice.
5
LUMINA
DICTIONARUL DE SIMBOLURI SI ARHETIPURI CULTURALE
Cunoaștere, expresia puterii cerești, a fricii și a speranței omenești.
Lumina soarelui moare în fiecare seară, renaște în fiecare dimineață și omul, asemuindu-și
soarta cu ea, își recapătă astfel speranța și încrederea în puterea vieții
Lumina este dragoste. Ea simbolizează necontenit viața, mântuirea, fericirea.
... ÎN LITERATURĂ...
LUCIAN BLAGA
„După ce am descoperit că viaţa nu are nici un sens, nu ne rămâne altceva de făcut decât
să-i dăm un sens”.
LUCIAN BLAGA -,, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”-vol ,, Poemele luminii” - 1919
Poezia „Lumina” este o metaforă revelatorie reprezentativă pentru sistemul filozofic al lui
Lucian Blaga şi sugerează cunoaşterea prin iubire a Universului, este o confesiune-artă poetică şi
concentrează, în germene, întreaga lirică erotică din volum, intensitatea iubirii fiind exprimată
prin metafora revelatorie a „luminii”. Cosmogeneza blagiană stă sub semnul luminii, metafora
dominantă a poeticii sale, idee in genere diferită de mitologiile vechi sau de poezia eminesciană,
care imaginează nașterea lumii din întunericul primordial. Forța primară a lumii, adusă în atentia
științei de la începutul secolului XX prin teoria relativității a lui Einstein, pe care Blaga se pare că
a cunoscut-o, “lumina creată în ziua dintâi” edifică arhitectura enormă a universului, structurată
pe niveluri corespondente, pulsând de energie:
“Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te văd,
oare nu e un strop din lumina
Creată în ziua dintâi,
din lumina aceea-nsetată adânc de
viață?”
Lumina este un liant al sufletului uman cu natura primă, cu începuturile. - Cosmogonia lui
Blaga se opune celei eminesciene, universul izbucnind într-o revărsare de lumină și de energie,
care pune în mișcare imensa mașinărie a timpului și a spațiului:
“Nimicul zăcea-n agonie,
când singur plutea-n întuneric și dat-a
un semn Nepătrunsul:
«Să fie lumină!»
6
Lumina de atunci s-a degradat cu trecerea timpului:
“Dar unde-a pierit orbitoarea
lumină de-atunci – cine știe?
Lumina ce-o simt năvălindu-mi
în piept când te văd -minunato,
e poate că ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi.”
Lumina originară, transcendentală ce se aprinde in simțirea poetului, e o sursă de
revitalizare a ființei, sub semnul dragostei, proiectată la scara întregului univers. Ființa iubită
devine astfel oglinda cosmică, simbol al purității si al armoniei începuturilor.
Lumina feminizată, întruchipată în femeia iubită ca o alcătuire de raze, devine o cale de legătură
cu realitatea primordială, pe care poetul o descoperă revărsată în întreaga sa ființă. Poezia
“Lumina” este, ca si “Izvorul noptii”, un elogiu adus ființei iubite, proiectat la dimensiuni
cosmice.
NICHITA STĂNESCU
Debutul în 1960 - ,, Sensul iubirii ”:
Motivul răsăritului și al luminii prefigurează o poetică a zborului și a a transparenței
Iubirea produce o senzație de plutire, zborul se naște din dragoste ca o coloană a infinitului
între pământ si cer.
"Du-mă, fericire, în sus si izbește-mi / Tâmpla de stele, până când / Lumea mea
prelungă și în nesfârșire / Se face coloană sau altceva / Mult mai înalt și mult mai
curând”-"Cântec“
Starea de iubire e starea din afara incertitudinii,"cântecul de izbândă a sunetului și a
luminii” ( E. Simion)
MARIN SORESCU - ,,Iona” - 1968 :
,,RĂZBIM NOI CUMVA LA LUMINĂ”
Lumina constituie una dintre componentele primordiale ale operelor de arta vizuală,
independent de genul, domeniul, materialul sau stilul în care sunt concepute si realizate.
... ARTELE PLASTICE...
E binecunoscută importanța pe care impresioniștii o acordau luminii, ei preferând cromatica
pură și tușeurile fine de penel pentru a simula lumina reală. Acest curent este caracterizat în
principal prin încercarea de a reproduce obiectiv si cu acuratețe realitatea vizuală, în funcție de
efectele efemere ale culorilor și luminii. Este posibil oare cu ajutorul unor vopsele de ulei
obişnuite să fie pictată lumina? Cum pot fi redate razele unei energii spaţiale nevăzute, gândurile
7
şi simţămintele? Pictorul Alexandr Maranov vede magia lumii noastre şi dăruieşte frumuseţea ei
celor ce îl înconjoară.
Profesorii şi colegii erau fascinaţi de tablourile lui Aleksandr Maranov şi nu încetau să se
minuneze de măiestria pictorului şi realismul rafinat al lucrărilor sale.
La începutul anilor 90 viaţa pictorului s-a schimbat radical: „Am înţeles că tot ce ne
înconjoară, copaci, apă, nori, constă din aceste linii strălucitoare. Deseori noi nu vedem
obiectele aşa cum sunt ele în realitate. Norii, la prima vedere albi şi pufoşi, sunt făcuţi din aceste
linii strălucitoare şi punctate şi dacă îi privim din acest punct de vedere, ei devin mai frumoşi şi
mult mai apropiaţi de sufetul omului”.
După îndelungi meditaţii despre sensul vieţii şi adevărata menire a pictorului, a înţeles cum
trebuie să fie pictura lui.
„Eu înţelegeam că nu mai pot lucra ca înainte, s-a încheiat dezvoltarea mea în cadrul
picturii academice. O dată stăteam şi mă uitam la un bec obişnuit şi dintr-o dată, în lumina
acestui bec, am văzut o lumină obişnuită şi am înţeles că este ceea ce trebuie să pictez”.
Majoritatea spectatorilor consideră că tablourile lui nu pot fi descrise sau explicate pentru că
pictorul reuşeşte să privească dincolo de viaţa cotidiană şi să materializeze în pictură gândurile
energetice.
8
DIN NOU, ȘTIINȚA ȘI TEHNICA O fotografie care prezintă lumina atât ca undă, cât şi ca
particulă, realizată în premieră mondială.
Din perspectivă creștină lumina este :
semn al dumnezeirii și al începutului;
simbol ascensional si reprezintă calea înălțării, mântuirea si fericirea divină,
este matrice a lumii si legătură între individ și sinele său astral; aureola, văpaia, lumina
reflectată, fulgerul sau astrele care coboară însoțesc imaginea zeilor, a sfinților,
extaz sau revelație mistică.
Lumina este SPERANȚĂ !
LUMINA VINE ȘI DIN SUFLET, LUMINA VINE ȘI DIN CĂRȚI !
LUMINA VINE ȘI DIN CĂRȚI , LUMINA VINE SI DIN SUFLET !
Autor: Prof. Bivolaru Mirela
Liceul Tehnologic ,,Nicolae Ciorănescu’’ Târgovişte
9
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ACTIVITĂȚILE CU ELEVII
INTRODUCERE
Elevii de astăzi sunt elevi ai secolului XXI. Acești ”nativi digitali” cresc într-o lume în care
instrumentele digitale existau atunci când s-au născut. Cadrele didactice se confruntă cu
provocarea de a-i implica pe acești copii în procesul de învățare, de a valorifica abilitățile lor în
domeniul tehnologiei și de a le forma capacități și cunoștințe pentru a avea success în viitor.
Prin utilizarea tehnologiei, învățarea devine atractivă și relevantă, profesorul fiind pus în
situația de a adopta abordări inovatoare pentru a-i pregăti mai bine pe elevi pentru o lume
competitivă, capabili să analizeze informații, să colaboreze cu ceilalți și să-și comunice ideile cu
ajutorul instrumentelor digitale.
CATEGORII DE INSTRUMENTE DIGITALE
1. Instrumente pentru învățarea prin colaborare
Învățarea prin cooperare și colaborare are o serie de beneficii: dezvoltă capacități de
gândire critică, creativitatea, oferă condiții pentru diversitatea înțelegerii conținuturilor, se pot
aplica strategii de diferențiere prin varietatea activităților. Elevii depun eforturi de a lega şi
dezvolta relaţii pozitive cu colegii lor sau de a-şi schimba comportamentul psihologic pentru a
demonstra competenţe sociale.
Modul în care sunt structurate activităţile bazate pe cooperare și colaborare determină tipuri
diferite de interacţiune dintre elevi care, la rândul lor, influenţează calitatea şi cantitatea
rezultatelor acestor activităţi.
Cooperarea și colaborarea duce la acumularea de interacţiuni pozitive, pe măsură ce
membrii unui grup se încurajează şi se sprijină reciproc în procesul de învăţare.
1.1 Site wiki
Denumire Adresă URL De ce utilizez? Limite Observații
wiki
http://www.
wikispaces.
com
Stimulează şi încurajează
activitatea de colaborare
Wiki utilizează un limbaj
simplu și nu sunt necesare
abilități tehnice deosebite
pentru utilizarea acestui spațiu,
profesorul și elevii putând să se
concentreze mai mult asupra
sarcinilor în sine.
Este flexibil, conţinutul
său poate fi modificat în mod
constant de către oricine
colaborează și să răspundă în
același timp nevoilor de
Calitatea
conținutului;
Nu există control
asupra
informației;
Nerespectarea
drepturilor de
autor;
Vandalismul;
Costuri
financiare;
Lipsa unui
standard al
limbajul.
e-mailul
elevilor este
necesar pentru
înregistrare;
este disponibil
pentru toate
vârstele;
nu conține
reclame.
10
dezvoltare a unui proiect, toţi
membrii având posibilitatea de
a participa în mod
egal la dezvoltarea acestuia.
Colaborarea într-un wiki
este simplă
Este un mediu în care fiecare își
poate împărtăși ideile, să ofere
și să primească feed-back.
Caracteristicile wiki-
urile oferă cu siguranță
un mediu de cooperare,
colaborare și comunicare.
Pe parcursul anilor, prin intermediul acestui spațiu, am inițiat și dezvoltat proiecte
educaționale, diferite activități bazate pe cooperare și colaborare între elevi. Propriul site wiki pe
care l-am creat, găzduit de Wikispaces, oferă, atât mie cât și elevilor mei oportunități de învățare
prin colaborare. Adresa acestuia este: http://alegeripotrivite.wikispaces.com/.
Pagina wiki Pagina de utilizator din care pot
accesa toate paginile mele wiki.
1.2 Spațiu Twinspace
Denumire Adresă URL De ce utilizez? Limite Observații
Twinspace
http://new-
twinspace.et
winning.net/
Spațiul virtual eTwinning este un
instrument multilingvistic conceput
special pentru proiectele eTwinning
Oferă o varietate de instrumente:
încărcare, descărcare de documente
Word, Power Point, fotografii, filme
video, comunicare prin chat.
Fiecare cadru didactic decide cum să
utilizeze spațiul virtual eTwinning.
Poate fi folosit ca o bază pentru toate
activitățile de comunicare și de
proiect , o vitrină a rezultatelor
proiectului sau pur și simplu o
locație pentru a stoca toate
documentele.
Este conceput pentru
educație, util în
proiectele europene.
Este necesar cont pe
platforma
eTwinning.
E-mailul elevilor
este necesar pentru
înregistrare.
Se păstrează
confidențialitatea
elevilor.
Se poate decide
asupra tipului de
utilizator.
11
În Twinspace, găzduit de portalul eTwinning: http://www.etwinning.net/, am inițiat și am
colaborat în diferite proiecte europene. Experiența eTwinning este deosebită și complexă, ea
putând fi privită și în contextul celor opt competențe cheie definite de Comisia Europeană,
privind învățarea pe tot parcursul vieții. În cazul unui proiect eTwinning, aproape toate aceste
competențe intră în discuție. Prin instrumentele pe care le oferă portalul eTwinning, colaborarea
on-line devine mult mai ușoară, atât pentru cadrul didactic, cât și pentru elevi. Astfel de
instrumente ajută la crearea unor săli de clasă care par deschise și unde învățarea devine flexibilă.
Indiferent de instrumentul folosit , obiectivul principal este de a îmbogăți experiența eTwinning
prin cei patru piloni de lucru on-line : comunicare ,colaborare , publicare și colectare de
informații .
Pagina de profil Twinspace proiect inițiat de mine
http://desktop.etwinning.net/profile ”Everything about my school”
http://new-twinspace.etwinning.net/web/p28008
Utilizatori în proiectul ”Everything about my school”
Colaborare în proiecte eTwinning
Proiectul ”What I know about our town”
12
http://whatiknowaboutourtown.wikispaces.com/Partners
2. Instrumente pentru creații vizuale
Astfel de instrumente pot fi utilizate pentru realizarea de desene, , creații grafice, hărți
mentale/ organizatori grafici, editare de imagini și video.
2.1. Hărți mentale
Denumire Adresă URL Avantaje Dezavantaje Observații
bubbl.us* www.bubbl.us
Este instrument de brainstorming.
Se pot crea hărţi mentale colorate,
care se pot accesa în comun şi
încorpora în bloguri sau website-uri.
Se poate trimite prin e-mail, tipări
sau salva o hartă sub formă de
imagine.
Oferă formatare rapidă şi
“automată”, precum şi introducerea
de puncte şi subpuncte în jurul unei
idei centrale.
Instrumentele simple sunt uşor de
folosit cu instrucţiunile încorporate.
Înregistrarea este opţională.
Instrument de
brainstorming
de bază—nu
sunt incluse
grafice sau
instrumente
pentru a crea
alte tipuri de
diagrame de
proces sau
organizatori
grafici
e-mailul este
necesar
pentru
înregistrare;
este
disponibil
pentru toate
vârstele;
nu conține
reclame.
Exemplu de hărți mentale bubbl.us*
utilizate în diferite activități, pentru organizarea unor idei.
13
2.2 Postere
Denumire Adresă URL De ce utilizez? Dezavantaje Observații
Glog
www.edu.glogster.com
Este instrument de creare și
editare de postere.
Se pot crea clase virtuale.
Creațiile copiilor pot fi
supravegheate ușor.
Oferă suport pentru elevi și cadre
didactice, prin intermediul unor
tutoriale.
Este un instrument ușor de
utilizat, documentul putând fi
salvat în propriul computer sau
sheruit în rețele de socializare
Oferă o bază de date din diferite
domenii, care pot fi utilizate în
realizarea propriului poster.
Pot fi descărcate imagini din
propriul computer sau de oriunde
de pe internet.
Limita maximă
de conturi pentru
elevi este 10,
gratuit.
Se cer costuri
suplimentare,
pentru crearea
unui număr mai
mare de conturi
pentru elevi, în
cazul unor
aplicații sau
pentru suport
integral din
partea
administratorului.
pentru
utilizare,
nu este
necesar
e-mailul
elevilor;
este
disponibil
pentru
toate
vârstele;
Postere utilizate în activitățile cu elevii
http://claudiaflor.edu.glogster.com/dashboard/
3. Instrumente pentru productivitatea profesorului
3.1. Trasarea graficelor de funcții
Denumire Adresă URL De ce utilizez? Dezavantaje Observații
Function
Graphs
http://rechneronline.de/function-graphs/
Se pot trasa, simultan, în
același sistem de axe de
coordinate, graficele a trei
funcții.
Instrumentul permite trasarea
graficului derivatei și a
integralei funcției.
Aceste site folosește
Google Adsense, un
serviciu advertisment.
Acest serviciu utilizează
"cookies", care sunt
fișiere text plasate pe
computer, pentru a ajuta
nu este
nevoie de
adresă de
e-mail.
14
Se pot calcula valori ale
funcțiilor.
Oferă o galerie de grafice de
funcții.
site-ul să analizeze
modul în care
utilizatorii folosesc site-
ul.
Se folosesc reclame.
Graficele unor funcții polinomiale utilizate în
activitățile de predare-învățare-evaluare a rădăcinilor de polinoame.
3.2 Jocuri, quizuri, puzzel
Denumire Adresă URL De ce utilizez? Dezavantaje Observații
Teste de
evaluare
Quiz
www.proprofs.com/quiz-
school
Se poate crea o sală de clasă virtuală,
cu acces securizat pentru fiecare elev.
Raportare avansată pe utilizator , grup
sau la nivel curs.
Învățarea devine mai atractivă.
Reprezintă un mediu de colaborare
Se pot realiza teste cu itemi diferiți:
alegere duală, alegere multiplă.
se cer costuri
suplimentare
este
necesară
adresa de
Jocuri
http://resources.oswego.org/games/
Pentru uzzels
http://www.jigsawplanet.
com
oferă resurse pentru crearea de jocuri
este util, mai ales în activitățile cu
elevii de școală gimnazială.
adresa quiz-ul poate fi trimisă prin e-
mail, iar elevul îl poate rezolva.
face învățarea mai atractivă prin
intermediul jocului
nu se poate
oferi feedback
este
necesar
crearea
unui cont
15
Exemplu de quiz pe care l-am realizat
http://www.oswego.org/ocsdweb/match/dragflip.asp?filename=claudiaf
Concluzie
Elevii de astăzi se simt mult mai bine când lucrează cu tehnologia, și deseori sunt mai
experimentați decât profesorii. Însă, abilitățile digitale ale elevilor pot să contribuie la învățare,
dar și să-i distragă.
Combinând cunoștințele digitale ale acestora cu activități de instruire bine pregătite,
profesorii pot asigura experiențe care să îi ajute pe elevi să înțeleagă mai bine conținuturile, să
învețe mai bine și să-și dezvolte în același timp și competențe esențiale de colaborare.
BIBLIOGRAFIE
http://iteach.ro/: Curs interactiv Colaborarea în clasa digitală
Autor: Prof. Floroaica Claudia
Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte
Lucrare selectată pentru faza naţională, la secţiunea
„Materiale didactice auxiliare destinate activităţii cu elevii”
16
PARTICULARITĂȚILE MOTIVĂRII CADRELOR DIDACTICE
„Educaţia este cea mai puternică armă ce
poate fi folosită pentru a schimba lumea”.
Nelson Mandela
De-a lungul anilor, practica internaţională a demonstrat că un sistem de învăţământ
performant nu poate exista fără un personal didactic competent, bine pregătit şi devotat muncii
sale. Astfel, educaţia bună se bazează pe disponibilitatea profesorilor buni. Aceştia sunt profesorii
care sunt ei înşişi pe deplin specializaţi în domeniile de cunoştinţe pe care elevii trebuie să le
înveţe şi, la fel de important, ei au o cunoaştere aprofundată a modurilor în care aceste cunoştinţe
pot fi predate și învăţate. Însă nimic din toate acestea nu poate fi realizat fără o motivare
corespunzătoare.
Motivarea cadrelor didactice reprezintă un concept fundamental pentru managerii unităților
școlare datorită corelației strânse dintre motivarea profesorilor și cea a elevilor, literatura de
specialitate aratând că realizările elevilor au crescut atunci când au avut profesori motivați şi au
scăzut atunci când au avut profesori cu motivare redusă. Astfel, potrivit lui J. Brophy1, principalul
motiv al succesului sau insuccesului școlar este reprezentat de motivarea profesorilor și a elevilor.
Motivarea cadrelor didactice este, de asemenea, importantă pentru avansarea reformelor
educaționale, profesorul motivat fiind cel care garantează punerea în aplicare a reformelor
educaționale.
În cele din urmă, motivarea cadrelor didactice este importantă pentru satisfacția și
împlinirea profesorilor înșiși.
Analizând forţele care stau la baza motivării, majoritatea cercetătorilor sunt de acord cu
faptul că motivarea se referă la un ansamblu de forţe care mobilizează cadrul didactic în a se
angaja într-un comportament dat; forţe interne (de personalitate sau intrinseci, legate de
activitatea didactică – ca de exemplu pregătirea și experiența profesională), externe (de mediu
sau extrinseci, precum condițiile de muncă, autonomia, nivelul salariului, securitatea locului de
muncă și statutul în societate) sau altruiste (extrinseci internalizate, precum dorința de a ajuta
copiii să învețe și perceperea valorii sociale a profesiei didactice).
1Prelucrat după:
Brophy J., 1983, „Classroom organisation and management”, Elementary School Journal, 83: 4, pp. 265-285.
Gokce F., 2010, “Assessment of teacher motivation“, School Leadership and Management, 30: 5, p. 487.
17
Detaliind aceste aspecte, în Anglia2 a fost realizată o cercetare cantitativă a variației
motivării de-a lungul întregii cariere didactice. Autorii au identificat șase etape profesionale, prin
prisma experienței și a influenței diverșilor factori motivatori sau demotivatori:
Prima etapă (0-3 ani de experiență) este asociată cu sprijinul instituțional (directorul școlii
și colegii) ca principal factor motivator. În mod opus, comportamentul nepotrivit al elevilor
are un impact negativ asupra motivării acestor profesori debutanți.
În ceea ce privește a doua etapă (4-7 ani de experiență), cercetarea a identificat
managementul deficitar al suprasolicitării profesorilor ca fiind cel mai important factor
demotivator.
În a treia etapă (8-15 ani), deținerea unei poziții de responsabilitate în instituție și
posibilitatea de avansare profesională au un impact pozitiv asupra motivării cadrelor
didactice.
În etapa a patra (16-23 ani), avansarea în carieră și rezultatele profesionale pozitive au un
impact major asupra motivării profesorilor. De asemenea, a patra etapă este asociată și cu
un important număr de factori demotivatori, precum supîncărcarea programului de lucru al
profesorilor, noi responsabilități în școală sau în afara școlii, dezechilibrul dintre muncă și
viața privată, sentimentul stagnării profesionale, lipsa sprijinului din partea școlii și
comportamentul nepotrivit al elevilor.
În ceea ce privește a cincea etapă de evoluție profesională (24-30 ani), cei mai importanți
factori demotivatori pentru cadrele didactice constau în lipsa sprijinului din partea școlii și
comportamentul necorespunzător al elevilor.
Iar în ultima etapă (peste 31 de ani de experiență), profesorii consideră că au o relație
pozitivă cu elevii și că activitatea lor didactică este recunoscută și apreciată. Însă, în
această etapă, profesorii sunt nemulțumiți de politicile guvernamentale șide
comportamentul elevilor.
Corpul profesoral reprezintă, însă, o categorie de angajați a căror performanță este
influențată de mulți alți factori motivatori și demotivatori stabiliți după principiul teză-antiteză, a
căror importanță oscilează, desigur, de la o persoană la alta. A încerca întocmirea unei liste
exhaustive de factori pentru care profesorii sunt sau din contră, nu sunt motivați în muncă este
2Prelucrat după:
Day C., Stobart G., Sammons P., Kington A., Gu Q., Smees R., Mutjtaba T., 2006, „Variation in Teachers'
Work, Lives and Effectiveness: Final report for the VITAE Project, Department for Education and Skills,
London.
Müller K., Alliata R., Benninghoff F., 2009, “Attracting and Retaining Teachers: A Question of Motivation“,
Educational Management Administration & Leadership, 37: 5, p.580.
18
dificilă, dar putem încerca să enumerăm câțiva dintre cei mai des amintiți în studiile de
specialitate, listă prezentată în tabelul 13.
Tabelul 1 - Factorii motivatori/demotivatori specifici cadrelor didactice
Categoria de
factori Factorii motivatori Factorii demotivatori
Caracteristicile
slujbei
Un mediu de lucru care favorizează numeroase
contacte umane (elevi, părinți, colegi).
Muncă diversificată și stimulantă. Rutină
redusă a muncii.
Dezvoltarea profesională prin învățarea
continuă și variate programe de instruire
profesională.
Transferul de cunoștințe.
Consonanța cu valorile școlii.
Rezultate pozitive ale elevilor.
Comportamentul elevilor.
Rapoarte de inspecțiepozitive.
Perceperea obiectivelelor generale ale școlii ca
fiindrealizabile.
Participarea laprocesul deluare a deciziilor.
Succesul profesional – care satisface nevoia de
status și de apreciere. Între acest factor și
motivația în muncă există o relație
ambivalentă, înfluentându-se reciproc.
Încărcarea sarcinilor de lucru
(diversificarea sarcinilor, mai multe
activități administrative, creșterea
numărului ședințelor și consiliilor
profesorale).
Nemulțumire față de conținutul și modul
de implementare a reformelor
educaționale.
Schimbările frecvente din activitățile și
mediul profesional, ca urmare a
reformelor școlare. Schimbări "arbitrare",
nelegitime, fără o informare prealabilă.
Siguranța pe termen scurt a locului de
muncă.
Oportunități de carieră limitate. Statutul
de subordonat.
Teama de a fi supus unei sancțiuni
disciplinare.
Efort mai mare pentru disciplinarea
elevilor decât pentru activitatea didactică
în sine.
Condițiile de
muncă
Autonomie în activitățile și deciziile
pedagogice.
Atmosferă plăcută în scoală.
Cooperarea între cadrele didactice.
Sentimentul de apartenență.
Sentimentul de siguranță în școală.
Securitatea locului de muncă – pe termen
mediu și lung.
Sprijinul din partea administraţiei, a unităţii
de învăţământ şi a părinţilor.
Lipsa autonomiei și a flexibilității.
Lipsa sprijinului organizațional. Un stil
de conducere indiferent sau neglijent
(lipsa unui feed-back),
Comunicarea negativă. Lipsa
informațiilor/dezinformarea.
Critica nejustificată, legată de persoane,
nu de fapte.
Salariu redus.
Climat competitiv în rândul cadrelor
3 Prelucrare după:
Sitota D., Mischkind L.A., Meltzer M.I., 2005, Motivarea angajaţilor.Cum creşte performanţa companiei
odată cu entuziasmul oamenilor, Editura All Publishers, Bucureşti, pp. 37,45,81,132,142.
Bonicelli E.,Comari A.M., 2000,Motivarsi e motivare, Editura Il Sole 24 Ore, Milano, pp. 22,76.
Banks L., 1998,La motivazione sul lavoro, Editura FrancoAngeli, Milano, pp. 37,94,95.
Denny R., 1997,Motivazione: l′arma vincente. Tecniche collaudate per sempre maggiori affernazioni, Editura FrancoAngeli, Milano, p. 41.
Kumar S., 2011,„Motivating employees: an exploratory study on knowledge workers”, South Asian Journal
of Management, 18: 3,pp. 29-30.
Hagemann G., 1992,Eccelenza nella motivazione. Incentivi materiali, comunicazione aperta, partecipazione,
Editura FrancoAngeli, Milano, pp. 11-12.
Skaalvik E.M., Skaalvik S., 2011,“Teacher job satisfaction and motivation to leave the teaching profession:
Relations with school context, feeling of belonging, and emotional exhaustion“, Teaching and Teacher
Education, 27:1, p. 1031.
Cicea C., 2004,„Motivarea cadrelor didactice, element fundamental al eficientizării sistemului de
învăţământ”, Economia. Seria Management, 1, p. 102.
Neves de Jesus S., Lens W., 2005, “An Integrated Model for the Study of Teacher Motivation“, Applied
Psychology: An international Review, 54:1, p. 125.
19
Aprecierea și recunoașterea realizărilorși a
valorilor profesorilor.
Administrare și gestionare eficientă.
Echilibrul viață privată-viață profesională.
Ore de lucru convenabile.
Comunicarea eficientă cu membrii școlii.
Disciplina consecventă înșcoală.
Remunerare corespunzătoare și echitabilă.
Condițiile de muncă adecvate.
Existența resurselor necesare desfășurării
activității în condiții optime.
Decontarea cheltuielilor angajaților.
Climat de încredere reciprocă.
Relații interumane armonioase.
Comunicare deschisă în cadrul organizației.
Respectul colegilor, managerilor și
subordonaților.
Implicarea angajaților în stabilirea viziunii și
obiectivelor organizaționale Obiective clare,
limitate și specifice, ce pot fi realizate și
măsurate.
Transparența procesului decisional la nivelul
organizației.
Atenția acordată angajaților și nevoilor
acestora.
Credibilitatea managementului și a
organizației.
Manageri competenți și dedicați/motivați –
puterea exemplului personal.
Lipsa favoritismul.
Feedbackul pozitiv, prompt, reciproc.
didactice.
Deficiențele școlare în tehnologiile de
predare și învățare.
Program prelungit de lucru.
Stresul.
Localizare nepotrivită a unității școlare.
Management deficitar. Stilul de
conducere - Conducerea autoritara,
precum și cea laissez-faire vor genera
lipsa de entuziasm si de dorinta de
cooperare.
Birocrație exagerată.
Concedierile frecvente.
Monitorizarea prea strictă a cadrelor
didactice.
Regulile (exagerate sau prea numeroase)
Un ambient de lucru plin de suspiciune,
insatisfacție, de căutare a vinovatului.
Lipsa perspectivelor, a oportunităților de
promovare.
Managerul este singurul care poate avea
idei, iar profesorii nu pot decât să fie
niște executanță pasivi ai ordinelor
acestuia.
Deciziile sunt concentrate în mâinile
managerului fără ca angajații să poată
influența asupra propriilor condiții de
muncă.
Imaginea
profesională
Imaginea pozitivă în societate. Prestigiul în
societate.
Identificarea cu profesia didactică.
Angajamentul față de copii.
Atracție către profesia de cadru didactic.
Încrederede sine.
Poziția școlii față de celelalte școli din
județ.Sentimentului de mândrie faţă de
unitatea școlară în care lucrează.
Importanţei slujbei - pentru elev şi pentru
societate.
Deteriorarea imaginii cadrelor didactice
în societate.
Sursa: adaptare după Müller K., Alliata R., Benninghoff F., 2009, “Attracting and Retaining Teachers: A Question of
Motivation“, Educational Management Administration & Leadership, 37: 5, p. 592
Pornind de la cercetările motivaționale întreprinse pe plan internațional, am realizat un
studiu al motivării cadrelor didactice din județul Dâmbovita (fiind chestionate 286 de cadre
didactice din 15 licee dâmbovițene).
Unul dintre principalele aspecte urmărite prin această cercetare a vizat situațiile cu
influență pozitivă asupra motivării lor profesionale, putându-se realiza o ierahie a frecvenței
principalelor categorii de situații menționate de către repondenți (graficul 1).
20
Graficul 1 - Frecvența situațiilor cu influență pozitivă4
Astfel, comportamentul adecvat al elevilor, interesul pentru învățătură și rezultatele școlare
bune ale elevilor sunt cel mai des menționate de către profesorii ca având o influență pozitivă
asupra motivării lor în muncă – 145 din totalul de 286 de repondenți menționând acest aspect. La
polul opus, doar 7, respectiv 5 repondenți au amintit de atașament și misiune, respectiv alte
situații, ca având o influență pozitivă asupra motivării.
Pentru o mai bună înțelegere a acestor aspecte motivaționale, considerăm utilă detalierea
acestora în tabelul 2.
Tabelul 2 - Situații care au avut o influență pozitivă asupra motivării cadrelor
didactice din învățământul preuniversitar din județul Dâmbovița
CATEGORII
DE SITUAȚII EXEMPLE DE SITUAȚII
1.Comportament
adecvat, interes
pentru învățătură
și rezultate școlare
bune obținute de
elevi
Rezultatele bune la învățătură (la lucrări scrise, evaluări), la examenul de bacalaureat
(inclusiv note de 10), examenele naționale, examinări naționale și internaționale
(Cambridge, IELTS, CELI).
Participarea și obținerea unor rezultate bune/premii la olimpiade, simpozioane și
concursuri/competiții școlare, activități extracurriculare – etapele județene, naționale și
internaționale.
Interesul constant al elevilor față de materia predată; participarea activă la fiecare oră.
Participarea elevilor la Centrul de excelență.
Dorința elevilor de a participa la activități extrașcolare, implicându-se dezinteresat (nu
pentru note) în proiectele școlii.
Comportamentul cald și respectuos al elevilor.
Admiterea elevilor în instituțiile de învățământ superior de prestigiu.
4S1 - Comportament adecvat, interes și rezultate școlare bune
S2 – Relații pozitive, colaborare, feedback pozitiv și recunoașterea meritelor
S3 – Formare și activitate profesională pozitivă
S4 – Promovare profesională
S5 – Condiții de muncă adecvate
S6 – Atașament și misiune
S7 – Alte situații pozitive
Serie1; S1; 145
Serie1; S2; 76
Serie1; S3; 59
Serie1; S4; 18Serie1; S5; 16Serie1; S6; 7Serie1; S7; 5
21
Elevi care își fructifică informațiile asimilate la ore, în situații independente de
procesul de învățare.
Progresele obținute de unii elevi în procesul didactic.
Dorința unor elevi de a performa.
Motivarea elevilor față de învățătură și respectul față de societate.
Revizuirea comportamentului inadecvat al unor elevi.
Interesul elevilor privind păstrarea clasei în condiții bune.
2. Relații pozitive,
colaborare,
feedback pozitiv și
recunoașterea
meritelor (de către
ISJ, manageri
școlari, colegi,
părinți, actuali și
foști elevi)
Atmosfera pozitivă în școală.
Buna colaborare/interacțiune pozitivă cu ceilalți profesorii, cu directorii/echipa de
management, cu elevii și cu părinții (în interesul elevilor).
Deschiderea și sprijinul colegilor și echipei de management pentru problemele
personale ale fiecărui cadru didactic, precum și pentru realizarea diferitelor activități
școlare/extrașcolare.
Comunicare, egalitate, colegialitate, respect între profesori.
Colegi foarte bine pregătiți – care servesc drept model pentru ceilalți profesori.
Integrarea/apartenența la școală.
Aprecierea (verbală) a activității derulate la clasă – de către conducerea școlii, de către
inspectorii de specialitate, ARACIP.
Aprecierea și recunoașterea meritelor de către elevi, părinți.
Respectul și afecțiunea declarată ale unor elevi și foști elevi.
Întâlnirea cu foști elevi, realizați pe plan socio-profesional care au fost un feedback
pozitiv și încurajator.
Entuziasmul, implicarea și atașamentul directorului pentru instituția de învățământ.
Promovarea succeselor cadrelor didactice la nivel public prin intermediul mijloacelor
mass-media.
3. Formare și
activitate
profesională
Alegerea manualelor școlare de către profesori – în funcție de specificul și nivelul
elevilor.
Participarea la cursuri de formare continuă care au contribui la dezvoltarea profesională
a cadrelor didactice.
Participarea la conferințe, seminarii, simpozioane, concursuri, activități metodice,
proiecte la nivelul unității de învățământ.
Participarea/coordonarea/formator în cadrul unor proiecte POSDRU, E-twing,
Comenius (și deplasarea în străinătate în cadrul proiectelor).
Parteneriate cu alte școli, instituții din județ.
Posibilitatea deschiderii de noi orizonturi prin informarea continuă, în vederea
actualizării procesului didactic.
Organizarea și participarea la concursuri școlare, olimpiade, cercuri pedagogice,
activități extrașcolare. Succesul acestor activități.
Sprijinul acordat de Primăria Târgoviște în desfășurarea Concursului Național pentru
elevi.
Implicarea în activități de voluntariat împreună cu elevii din școală.
Ore suplimentare plătite – pentru creșterea venitului.
Reușitele din procesul instructiv-educativ, la inspecțiile școlare de specialitate.
Finalizarea tezei de doctorat.
4.Promovare
profesională (obținerea
gradelor didactice,
obținerea unor
funcții de
conducere în
școală sau în
cadrul ISJ,
gradație/salariu de
merit)
Obținerea gradelor didactice, a gradației/salariului de merit, a titlului de profesor
meritor, de profesor metodist, de formator CCD.
Responsabil de comisie metodică.
Promovarea în funcția de director/director adjunct.
Numirea în Consiliul Consultativ pe județ.
Promovarea concursului de selecție în Corpul de Experți în Managementul
Educațional.
Ocuparea unei funcții de conducere în cadrul ISJ Dâmbovița.
5. Condiții de
muncă adecvate (condiții tehnice,
materiale,
financiare,
program de lucru
și siguranța locului
Revenirea salarizării la cea din 2008.
Siguranța locului de muncă.
Reabilitarea/modernizarea unității de învățământ.
Concediile/vacanțele școlare.
Decontarea navetei.
Modificarea programului școlar într-un singur schimb. (8.00-14.00)
Posibilitatea utilizării mijloacelor moderne de învățământ, a laboratoarelor/cabinetelor
22
de muncă) de specialitate. Dotarea corespunzătoare a acestora.
6. Atașament și
misiune (atașamentul față
de elevi, față de
această meserie,
plăcerea de a lucra
cu elevii, dorința
de a-și aduce
contribuția și de a
obține
performanțe)
Plăcerea de a lucra cu elevii.
Predarea unei discipline de bacalaureat.
Dorința de a face ceva, de a schimba ceva.
Salvarea unor elevi de la abandon școlar.
Rezolvarea unei situații familiale a unui elev, în care colaborarea elev-părinte-profesor
a jucat un rol esențial.
Educația, nu doar instruirea elevilor (inclusiv bunele maniere).
Integrarea în colectivul clasei a unui elev cu handicap locomotor.
7. Alte situații
Unele modificări din Legea Educației.
Schimbarea statutului profesional.
Speranța în mai bine și în învățământ.
„Mă bucur de un oarecare respect la nivelul comunității (restrânse) în care trăiesc.”
Respectând același procedeu și în ceea ce privește situațiile cu influență negativă asupra
motivării cadrelor didactice, cele mai menționate categorii de situații au fost ierarhizate în
graficul 25.
Graficul 2 - Frecvența situațiilor cu influență negativă
Ca și în cazul situațiilor cu influență pozitivă, compotamentul și rezultatele școlare ale
elevilor ocupă prima treaptă în opțiunile repondenților. Această similitudine întărește ideea
conform căreia elevii sunt în centul interesului cadrelor didactice, compotamentul acestora
reflectându-se direct, pozitiv sau negativ, în comportamentul și motivarea cadrelor didactice.
5 S1 – Comportament neadecvat, dezinteres și rezultate școlare slabe
S2 – Condiții de muncă necorespunzătoare
S3 – Relații negative, slabă colaborare, feedback negativ și nerecunoașterea meritelor
S4 – Contextul socio-economic, factor politic și reforme educaționale
S5 – Formare și activitate profesională negativă
S6 – Alte situații negative
S7 – Promovare profesională negativă
Serie1; S1; 111Serie1; S2; 103
Serie1; S3; 46Serie1; S4; 35
Serie1; S5; 21Serie1; S6; 15
Serie1; S7; 6
23
Diametral opus, promovarea profesională și alte situații sunt cel mai puțin menționate situații,
doar 15, respectiv 6 dintre repondenți amintind de aceste aspecte.
Pentru a susține afirmațiile anterioare, am sintetizat în tabelul 3 principale situații
demotivatoare menționate de către cadrele didactice chestionate.
Tabelul 3 - Situații care au avut o influență negativă asupra motivației în muncă a
cadrelor didactice din învățământul preuniversitar din județul Dâmbovița
CATEGORII DE
SITUAȚII EXEMPLE DE SITUAȚII
1.Comportament
neadecvat,
dezinteres pentru
învățătură și
rezultate școlare
slabe obținute de
elevi
Dezinteresul elevilor față de reguli, norme.
Comportamentul necorespunzător al unor elevi. – indisciplinați, răspund obraznic,
deranjează orele, văzând că acest comportament le este tolerat de către conducere.
Lipsa de respect din partea elevilor pentru rolul și statutul cadrului didactic.
Lipsa respectului între copii (chiar și la clasele mici).
Violența și agresivitatea manifestate în rândul elevilor.
Ținuta necorespunzătoare și limbajul folosit de aceștia.
Elevi care întârzie la ore. Elevi care încearcă să părăsească liceul în timpul
programului.
Amenințări cu moarte din partea unor elevi care doreau să promoveze în ciuda
rezultatelor și capacităților intelectuale reduse.
Elevii (și părinții) care își cunosc numai drepturile, nu și obligațiile.
Elevi cu tulburări de comportament (CES), care au nevoie de un personal
specializat și de un alt tip de program decât cel dintr-ul liceu normal.
Absenteismul școlar. Număr mare de absențe nemotivate.
Abandonul școlar al unor elevi.
Dezinteresul/motivație redusă/interesul scăzut al unor elevi față de de procesul
instructiv-educativ. Elevii nu mai au motivația necesară pentru a învăța din cauza
„modelelor” din societate.
Lipsa totală de implicare și participare a elevilor în cadrul orelor.
Rezultate slabe la învățătură, la examene, la concursuri.
Nivel scăzut de pregătire a elevilor. Neînvățarea ritmică a cunoștințelor predate.
Elevii nu studiază acasă, vin cu lecțiile nepregătite.
Nivel foarte scăzut al bagajului de cunoștințe acumulate de elevi din anii
anteriori/ciclurile școlare anterioare/ciclul gimnazial.
Imposibilitatea dialogului cu elevi care nu sunt obișnuiți să-și argumenteze
opiniile/nu au opinii/nu știu să suțină un dialog.
2. Condiții de muncă
necorespunzătoare (condiții tehnice,
materiale, financiare,
program de lucru și
siguranța locului de
muncă)
Nivelul scăzut al salariului – ce împiedică un trai decent.
Salariul depreciativ. Inechitatea salariului față de efortul depus. Salariul extrem de
mic în comparație cu munca depusă, cu numărul mare de sarcini și atribuții, cu
volumul exagerat de muncă.
Banii câștigați în instanță sunt plătiți eșalonat, fapt care determină un efect
motivațional limitat.
Lipsa de recompense. Neacordarea de prime, tichete cadou sau pentru masă de
mai bine de 5 ani.
Ore suplimentare neplătite.
Lipsa remunerării unor activități aflate sub contract POSDRU.
Materialele didactice sunt procurate din bugetul personal. Imposibilitatea de
achiziționare a resurselor necesare actului didactic în conformitate cu realitățile
sociale.
Nedecontarea navetei/transportului (din 2011 în cazul Primăriei Moreni).
Neplata la timp a transportului și burselor elevilor, ceea ce duce la mărirea
absententeismului.
Birocrația. Volumul mare, uneori exagerat de hârtii, de statistici, de situații
școlare –mari consumatoare de timp, în detrimentul procesului didactic, care nu
pun în evidență capacitatea intelectuală a profesorului, ci talentul la „desene pe
asfalt”.
Volumul prea mare de responsabilități/activități nedidactice neremunerate
24
(administrative și disciplinare), care îngreunează procesul instructiv-educativ, care
afectează calitatea activităților didactice.
Programa școlară este prea încărcată.
Lucrări de renovare care durează prea mult.
Programul prelungit 8.00-20.00 zilnic. Invățarea în două schimburi. Orarul prea
încărcat în anumite zile.
Lipsa unui echilibru între programul de lucru și viața privată.
Lipsa unei baze materiale adecvate desfășurării activității. Numărul prea mic de
calculatoare.
Lipsa cabinetelor, a laboratoarelor de specialitate.
Frigul din clase în timpul iernii.
Lipsa condițiilor civilizate la grupurile sanitare.
Inconsecvența măsurilor disciplinare.
Lipsa siguranței în unitățile școlare.
3. Relații negative,
slaba colaborare,
feedback negativ și
nerecunoașterea
meritelor (de către
ISJ, manageri școlari,
colegi, părinți, elevi)
Comportament inadecvat al unor colegi.
Atitudinea necorespunzătoare a unor colegi față de activitatea instructiv-
educativă.
Lipsa de interes și implicare a unor colegi – care afectează imagine întregului
colectiv.
Lipsa de comunicare și colaborare între profesori, cu echipa de management.
Formarea de „grupuri” de profesori/bisericuțe.
Tendința unor profesori de a subestima profesional/denigra alți profesori în fața
elevilor sau echipei de mangement/ a colegilor. Conflicte între cadrele didactice.
Sentimentul de neapartenență la grup, din cauza altor cadre didactice.
Lipsa unei colaborări cu părinții în sprijinul educației elevilor.
Lipsa de interes/de implicare a numeroși părinți față de situația școlară/față de
educația propriilor copii. Refuzul părinților de a-și asuma responsabilitățile în
educarea propriului copil.
Atitudinea negativă a unor părinți față de profesori.
Nerecunoașterea valorilor din sistem.
Conducerea unității școlare care nu promovează bunele practici ale unor cadre
didactice. În cadrul Consiliilor Profesorale nu sunt evidențiate rezultatele
semnificative din cadrul procesului didactic. Nerecunoașterea meritelor.
4.Contextul socio-
economic, factorul
politic și reformele
educaționale
(deteriorarea
statutului și imaginii
sociale a profesorilor)
Influențele politice evidente din învățământ. Implicarea factorului politic în
școli/în inspectorat.
Dezinteresul factorului politic față de reușita învățământului, față de profesori.
Lipsa de susținere a procesului didactic de către autoritățile locale.
Bugetul alocat învățământului.
Instabilitatea politică, cu repercursiuni asupra învățământului.
Instabilitatea sistemului de învățământ.
Schimbările arbitrare din sistem. Incertitudinea care decurge din aceste schimbări.
Inechitățile profesionale din sistem
Legile educației. Sistemul de titularizare pe consorții.
Superficialitatea cu care este tratat orice în sistem.
Învinovățirea învățământului pentru orice problemă.
Desconsiderarea profesiei de dascăl de către o mare parte a societății.
Denigrarea profesorilor de către părinți/mass-media.
Agresivitatea presei. Difuzarea abuzivă de către presă doar a evenimentelor
negative produse în școli, lucru care crează presiune prea mare, nejustificat de
mare asupra profesorilor. Evenimentele pozitive sunt prezentate foarte rar, deși
sunt predominante ca număr.
Starea din ce în ce mai grea cu care se confruntă școala românească.
Viața actuală care se trăiește în România. Prețurile care cresc continuu.
Criza financiară.
Inflația ce diminuează puterea de cumpărare.
Lipsa locurilor de muncă și astfel copiii nu sunt motivați.
5. Formarea și
activitatea
profesională
Eterogenitatea privind nivelul intelectual al elevilor, fapt ce îngreunează obținerea
unor performanțe.
Participarea la anumite cursuri nu este posibilă – mai ales la cele cu plată.
Modul de stabilire a planului de școlarizare.
Serviciul pe școală al profesorilor – în ziua metodică. Statutul profesorului de
serviciu este incompatibil cu meseria de profesor. Responsabilitățile profesorului
25
de serviciu sunt mult prea mari (profesor+agent de pază).
Posibilitatea intrării în restrângere de activitate.
Restrângerea numărului de ore/catedre la nivelul județului. Lipsa catedrelor de
specialitate în județ.
Modalitatea de „soluționare” (pe bază de favoritisme/clientelă politică) în cadrul
ISJ a întregirilor, completărilor, restrângerilor de activitate.
Completarea normei didactice cu ore de altă specialitate, situație impusă de
scăderea normelor, mai ales la liceele tehnologice.
Amenințarea permanentă a controalelor din Minister și ISJ.
Manualele nu mai corespund programei în vigoare la anumite materii, motiv
pentru care elevii nu au după ce învăța dacă lipsesc de la orele de predare.
6. Alte situații
Modificarea unor metodologii din Legea Educației.
Situația materială personală.
Respingerea dosarului depus pentru construcția unei baze sportive moderne.
Lipsa de perspective.
Imposibilitatea schimbării aspectelor negative legate de locul de muncă și de
desfășurarea activității.
Situația materială a elevilor.
Actele de violență petrecute în afara școlii, în care au fost victime elevi ai școlii.
7.Promovarea
profesională (obținerea gradelor
didactice, obținerea
unor funcții de
conducere în școală
sau în cadrul ISJ,
gradație/salariu de
merit)
Lipsa posibilităților de promovare.
Numirea în funcție pe criterii politice. Promovarea pe alte criterii decât cele
impuse de valoarea pe care o oferi ca profesor.
Promovarea non-valorilor în anumite situații.
Gradațiile de merit s-au acordat celor care au apartenență politică, ca și funcțiile
de conducere ale unităților școlare.
Pe baza răspunsurilor oferite de eşantionul de cadre didactice participante la sondaj, se
poate afirma că satisfacţia în muncă este influenţată de tipul unităţii de învăţământ liceal şi de
nivelul studiilor cadrului didactic. Aceasta înseamnă că motivarea personalului didactic este mai
degrabă de natură intrinsecă, ţine de conţinutul muncii în sine şi este influenţată de o manieră
nesemnificativă de factorii externi, ce ţin de motivarea financiară, pe măsura creşterii vechimii şi
a trecerii la grade didactice superioare (figura 1).
26
Figura 1 – Modelul de motivare a cadrelor didactice
Așa cum reiese din figura 1, între motivarea și performanța cadrelor didactice se formează o
legătură directă. Pentru o mai bună înțelegere a acestei legături considerăm oportună utilizarea la
nivelul fiecărei unități școlare a schemei logice de corelație prezentată în figura 2. Pe baza
acesteia, managerii școlari pot identifica posibilele cauze ale unei performanțe nesatisfăcătoare,
fiind astfel în măsură să conceapă cele mai potrivite strategii manageriale.
27
Figura 2 – Schema logică de corelație motivarea-performanța cadrelor didactice
Sursa: adaptare după Whetten D., Woods C.M., 1996,Effective motivation, Editura Harper Collins, Londra, p. 55
1
Performanță
satisfăcătoare a
cadrelor
didactice
DA2 - Păstrarea reglementărilor/condițiilor
actuale
NU
3
Performanța
nesatisfăcătoar
e este
determinată de
competențele
cadrelor
didactice
DA
4 - Neînțelegerea
sarcinilor de lucru
7 - DA - Analiza/dezbaterea/explicarea sarcinilor de lucru
NU - 8 sau 9
5 - Pregătire de
specialitate/
didactică deficitară
8 - DA - Cursuri de calificare/perfecționare
NU - 7 sau 9
6 - Abilități/
aptitudini
nepotrivite ale
cadrelor didactice
9 - DA - Redistribuirea în funcție
NU - 7 sau 8
NU
10 -
Performanța
nesatisfăcătoare
este determinată
de motivarea
cadrelor
didactice
DA
11 - Performanță
nesatisfăcătoare generată de
universul fizic al cadrului
didactic
16 - DA - Măsuri la nivelul universului fizic
NU - 17,18,19 sau 20
12 - Performanță nesatisfăcătoare
generată de universul uman al
cadrului didactic
17 - DA - Măsuri la nivelul universului
uman
NU - 16,18,19 sau 20
13 - Performanță
nesatisfăcătoare generată de
sarcinile obișnuite ale
cadrului didactic
18 - DA - Măsuri la nivelul sarcinilor obișnuite
NU - 16,17,19 sau 20
14 - Performanță nesatisfăcătoare
generată de sarcinile ocazionale
19 - DA - Măsuri la nivelul sarcinilor
ocazionale
NU - 16,17,18 sau 20
15 - Performanță
nesatisfăcătoare generată de
universul financiar
20 - DA - Măsuri la nivelul universului
financiar
NU - 16,17,18 sau 19
NU 21 - Reluarea demersului de identificare a cauzelor performanței nesatisfăcătoare
28
CONCLUZII
Sintetizând toate informațiile obținute în urma studiului întreprins, putem extrage
următoarele concluzii:
Resursele financiare au fost considerate ca fiind un panaceu al motivării resurselor umane,
însă practica managerială contrazice aceste concepții printr-o importanță tot mai mare
acordată recompenselor non-financiare.
Un salariu ridicat nu generează automat o creștere a motivării resurselor umane, însă reduce
gradul de insatisfacție în muncă, sporind încrederea în management şi sentimentul că
resursele umane sunt considerate o parte importantă a organizației.
Eficiența sistemului de educație este condiționată de calitatea cadrelor didactice, calitate
influențată la rândul ei de motivarea în muncă.
Studiile de specialitate indică o paletă foarte vastă de factori motivatori și demotivatori care
își pun amprenta asupra motivării cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.
Comportamentul și interesul elevilor pentru învățătură reprezintă un aspect
controversat, acesta fiind cel mai menționat atât în ceea ce privește situațiile motivaționale
(în special în cadrul colegiilor naționale cercetate), cât și în ceea ce privește situațiile
demotivaționale (în cadrul liceelor tehnologice supuse cercetării).
Un aspect îmbucurător desprins prin intermediul studiului realizat arată că, în pofida tuturor
aspectelor negative, puțini profesori au declarat că iau în considerare posibilitatea de
schimbare a profesiei.
Motivarea și performanța se constituie într-un continuum dual , fiecare fiind şi cauză şi
efect pentru cealaltă.
Situația socio-economico-politică din România, multiplele reforme implementate fără să se
țină cont de specificul societății românești, precum și proiecția alarmantă a populației
școlare pe orizontul de timp 2050 reprezintă serioase amenințări la adresa motivării
cadrelor didactice.
Luând în considerare rezultatele cercetării empirice întreprinse, considerăm că managerii
școlari trebuie să elaboreze – prin colaborare cu ISJ, cu MEN și cu autoritățile competente
– strategii motivaționale individualizate pentru fiecare cadru didactic sau categorie de cadre
didactice. Aceste strategii trebuie să se bazeze pe principiile de flexi-securitate, fiind astfel
concepute încât să asigure flexibilitatea cadrelor didactice de a-și desfășura activitatea în
manieră proprie, dar totul pe un fond de securitate a locului de muncă pe termen mediu și
lung.
29
Ad finem, putem afirma că într-o societate dinamică și complexă precum cea actuală,
motivarea cadrelor didactice reprezintă liantul dintre părţile componente ale sistemului educativ,
elementul stimulator al inițiativei, efortului și reușitei6.
BIBLIOGRAFIE
Cărți
1. Banks L. (1998): La motivazione sul lavoro, Editura FrancoAngeli, Milano.
2. Bonicelli E., Comari A.M. (2000): Motivarsi e motivare, Editura Il Sole 24 Ore, Milano.
3. Deaconu A., Podgoreanu S. (2004): Factorul uman şi performanţele organizaţiei,
Editura ASE, Bucureşti.
4. Denny R. (1997): Motivazione: l′arma vincente. Tecniche collaudate per sempre
maggiori affernazioni, Editura FrancoAngeli, Milano.
5. Hagemann G. (1992): Eccelenza nella motivazione. Incentivi materiali, comunicazione
aperta, partecipazione, Editura FrancoAngeli, Milano.
6. Howitt D., Cramer D. (2010): Introducere in SPSS pentru psihologie, Editura Polirom,
Iași.
7. Jinga I. (2009): Bazele managementului educațional, Editura ASE, București.
8. Niculescu M., Vasile N. (coord.) (2011): Epistemologie. Perspectivă interdisciplinară,
Editura Bibliotheca, Târgoviște.
9. Pohoață I.(2011):Epistemologie și metodologie în știința economică, Editura Economică,
București.
10. Rădulescu M.Șt. (2011): Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de
licență, masterat, doctorat, Editura Didactică și Pedagogică, București.
11. Ristea A.-L. (2009):Metodica în cercetarea științifică, Editura Expert, București.
12. Sitota D., Mischkind L. A., Meltzer M. I. (2005):Motivarea angajaţilor.Cum creşte
performanţa companiei odată cu entuziasmul oamenilor, Editura All Publishers,
Bucureşti.
13. Tudorică R. (2006): Managementul educaţiei în context european, Editura Meronia,
Bucureşti.
14. Vagu P., Stegăroiu I. (2007): Motivarea în muncă. De la teorie la practică, Editura
Bibliotheca, Târgovişte.
15. Whetten D., Woods C.M. (1996): Effective motivation, Editura Harper Collins, Londra.
6Sitota D., Mischkind L.A., Meltzer M.I., 2005,Motivarea angajaţilor.Cum creşte performanţa companiei odată cu
entuziasmul oamenilor, Editura All Publishers, Bucureşti, p. 252.
30
Articole științitice
1. Brophy J. (1983): „Classroom organisation and management”, Elementary School
Journal, 83: 4, pp. 265-285.
2. Cicea C. (2004): „Motivarea cadrelor didactice, element fundamental al eficientizării
sistemului de învăţământ”, Economia. Seria Management, 1, pp. 102-105.
3. Cicea C. (2003): „Perfecționarea activității desfășurate de cadrele didactice”, Economie
Seria Management, 2: 1, pp. 46-47.
4. Cicea C. (2002): „Considerații generale privind eficiența activității de învățământ”,
Economie Seria Management, 1: 1, pp. 91-97.
5. Gokce F. (2010): “Assessment of teacher motivation“, School Leadership and
Management, 30: 5, pp. 487-499.
6. Kumar S. (2011): „Motivating employees: an exploratory study on knowledge workers”,
South Asian Journal of Management, 18: 3, pp. 26-47.
7. Müller K., Alliata R., Benninghoff F. (2009):“Attracting and Retaining Teachers: A
Question of Motivation“, Educational Management Administration & Leadership, 37: 5,
pp. 574–599.
8. Neves de Jesus S., Lens W. (2005):“An Integrated Model for the Study of Teacher
Motivation“, Applied Psychology: An international Review, 54:1, pp. 119-134.
9. Popescu C.,Tudorache A.-M.(2013): „Motivation – key element of teachers
performance in the national colleges in Dambovita county”, Revista Academiei Forțelor
Terestre, XVIII: 3 (71), Trimestrul III, ISSN 2247-840X , pp. 280-286, revistă cotată
CNCSIS, categoria B + și indexată în bazele de date internaționale EBSCO și ProQuest.
10. Skaalvik E.M., Skaalvik S. (2011): “Teacher job satisfaction and motivation to leave the
teaching profession: Relations with school context, feeling of belonging, and emotional
exhaustion“, Teaching and Teacher Education, 27:1, pp. 1029-1038.
11. Tudorache A.-M. (2013): „ The Relationship between Motivation and Efficiency of
Human Resources”, Ovidius University Annals. Economic Sciences Series, Volume XIII,
No 1/2013, Ovidius University Press, ISSN 1582-9383, pp. 1035-1038, revistă cotată
CNCSIS, categoria B+ și indexată în bazele de date internaționale RePEc, DOAJ,
CABELL și EBSCO.
12. Tudorache A.-M. (2011): „ La relation entre la motivation des ressources humaines et la
performance”, Revue Valaqued’Etudes Economiques (Une Revue Internationale de
Théories et D’etudes Appliquées en Matière de Gestion De La Performance), Volume
2(16), No 4/2011, Valahia University Press, ISSN 2067-9459, pp. 57-63, revistă cotată
31
CNCSIS, categoria B + și indexată în bazele de date internaționale EBSCO, DOAJ și
INDEX COPERNICUS.
Alte surse
1. Day C., Stobart G., Sammons P., Kington A., Gu Q., Smees R., Mutjtaba T. (2006):
„Variation in Teachers' Work, Lives and Effectiveness: Final report for the VITAE
Project, Department for Education and Skills, London.
2. Marcu L. (2013): „Cercetarea cantitativă. Demers și valențe cognitive”, curs susținut în
cadrul proiectului Predex.
3. Niculescu M. (2011): Cursul de „Managementul şi epistemologia cercetării ştiinţifice”.
Târgovişte.
4. Ristea A.-L. (2010): Cursul de metodologia cercetării, susținut în cadrul proiectului
Predex.
5. Legea educatiei nationale - publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 18 din 10 ianuarie
2011.
Autor: Prof. Tudorache Ana-Maria
Liceul Teoretic „I.H. Rădulescu”Târgovişte
Lucrare selectată pentru faza naţională, la secţiunea
„ Lucrări cu caracter metodic, ştiinţific şi aplicabilitate practică”
32
AUTOEPURAREA- A FI SAU A NU FI?
Autoepurarea apei reprezintă ansamblul de procese fizice, chimice şi biologice prin care
apa se debarasează de poluanţii conţinuţi, fără intervenţia omului.
Autoepurarea apei este influenţată de: natura şi concentraţia poluanţilor, temperatură (care
influenţează viteza reacţiilor chimice şi biologice), radiaţiile ultraviolete solare (cu efect
bactericid, de distrugere a bacteriilor şi bacteriostatic, de stagnare a înmulţirii bacteriilor) şi de
regimul curgerii apei (debit, turbulenţă, condiţii de amestecare a efluentului cu receptorul).
Argilele din albia râurilor constituie adevărate bariere naturale contra migrării poluanţilor.
Procesele fizice care au loc la autoepurare sunt:
Diluţia poluanţilor prin dispersarea în receptor;
Sedimentarea (căderea) particulelor solide din apă. Fenomenul depinde de mărimea
particulelor, densitatea lor, forma, densitatea efluentului, temperatură, viteza de curgere a
apei. Sedimentarea este favorabilă la particule grele, de mari dimensiuni, când temperatura
de curgere a apei este redusă, deci la râurile de şes. Sedimentele se depun mai mult la maluri,
care astfel pot deveni depozite de poluanţi, cu repercursiuni asupra vegetaţiei, animalelor
care se adapă, peisajului, devenind locuri de înmulţire a paraziţilor;
Adsorbţia şi absorbţia poluanţilor pe şi în alţi poluanţi, sau la mal.
Procesele chimice pot fi de: oxidare (datorită oxigenului dizolvat în apă), reducere între
poluanţii existenţi şi precipitare. Precipitatele produc turbulenţa, după care se depun.
Procesele biologice din ape depind în plus faţă de factorii menţionaţi şi de concurenţa
microbiană, sau antagonismul dintre microflora adăugată prin poluare şi flora deja existentă în
apă. Se obţin astfel efecte bacteriostatice şi bactericide. La acestea se adaugă şi acţiunea
bacterivoră a organismelor acvatice. Substanţele organice se degradează la compuşi mai simpli
(CO2, CH4, NH3, H2S, H2O).
Autoepurarea poate decurge aerob, în prezenţa oxigenului dizolvat în apă, dar şi anaerob,
cu ajutorul unor bacterii care-şi procură oxigenul prin descompunerea unor substanţe existente în
apă. După această schemă se reduc nitraţii, carbonaţii şi sulfaţii. Unele bacterii pot acţiona atât
aerob, cât şi anaerob. Plantele acvatice absorb CO2 şi sărurile din apă, degajând oxigen.
Animalele (scoicile, viermii, racii ş.a.) şi peştii reţin în corp unii poluanţi, contribuind la
autoepurarea apei, dar devenind nocivi pentru animale şi oamenii care se hrănesc cu ei. Poluarea
intensă nu este redusă prin autoepurare şi apa "moare", fiind necesari câţiva ani pentru eliminarea
sedimentelor, a altor poluanţi şi repopulare.
33
Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile
Râurile
Fig. 1 – Râu de suprafaţă
Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. Cel mai lung e
Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul.
Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă, configuraţia albiei (rugozitate,
formă, adâncime etc.) şi de alţi factori. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este
importantă de cunoscut, mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de
viitură sau de poluare. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de
calitate a apei în diversele puncte ale unui râu, date din care se poate observa viteza de înaintare a
unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o
undă de poluare) între două secţiuni de control. Modele de curgere se pot stabili şi experimental
prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi.
Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice, dar de obicei
albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a
cărei rezultate să fie utile practic, cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente.
În cadrul aceluiaşi râu, apa nu curge cu viteză uniformă, ci lent spre fund şi maluri şi mai
rapid spre suprafaţă şi mijloc. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de
pantă, lăţime, adâncime a albiei, pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de
mare complexitate şi variabilitate, incluzând vârtejuri, bulboane, zone de contracurent sau
cvasistaţionare alternând cu repezişuri. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi
temporală a albiei râului şi curgerii apei. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea
apei şi pentru calitatea ecologică, oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu, ceea ce este
esenţial pentru biodiversitate.
O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni, dar în Nil drumul ei spre mare
poate dura un an. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac, molecula de apă poate fi "întârziată" mult, de
34
la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior.
Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o
compoziţie relativ uniformă. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. Astfel, apele
Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri
aval de confluenţă, la fel şi cele ale lui Mississippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde
oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic, nu doar pe
verticală, ci şi pe orizontală, de la o zonă la alta, chiar dacă există curenţi. Acest factor are mare
importanţă în prelevarea de probe de apă, unde supraestimarea uniformităţii poate duce la
falsificarea rezultatelor.
Râul este un sistem dinamic, a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în
timp, atât ca şi configuraţie internă a albiei minore, cât şi ca modificare a traiectului albiei, prin
migrarea meandrelor şi alte fenomene.
Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu
dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri, nişe de contracurent etc. Până la
începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat, considerându-se că fitoplanctonul din râuri
e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton.
În râuri, în spatele obstacolelor (bolovani, picioare de pod, arbori etc.) apar vârtejuri,
contracurenţi etc. Car sunt de fapt microretenţii de apă care, însumate, dovedesc că într-un râu
putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic.
Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent, cu ajutorul teledetecţiei termice,
deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. Aceste rezultate
influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate
biologică a unui râu. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul, zona de sub fundul apei
unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente.
De la izvoare spre aval, râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere, configuraţia
albiei şi calitatea apei. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. Pentru peşti putem
distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri:
zona fântânelului; zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean, grindel, zglăvoacă); zona
lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă, clean dungat) etc.
Lacurile
Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. Cele naturale sunt
majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului, dar există şi lacuri de
altă origine, cum sunt cele de baraj natural, sau în cratere vulcanice etc. Majoritatea sunt lacuri cu
35
apă dulce, însă există multe cu apă sărată, mai ales în zone aride, dar şi în alte împrejurări cum
sunt foste saline inundate, golfuri marine ce au fost separate de mare etc. Unele lacuri sunt
Fig. 2 – Ape de suprafaţă (Lacuri)
alimentate de râuri sau pâraie/izvoare, altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare
submerse. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii, altele sunt lipsite de scurgere. Majoritatea
lacurilor sunt permanente, dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride,
unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia, pe care geografii voiau să îl
şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice...
Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2,7 milioane km2, adică aproximativ 1,8% din
suprafaţa uscatului). Cel mai mare lac este Marea Caspică, cu 400.000 km2 (dar cu apă sărată şi
considerată de unii ca fiind o mare, chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca
mărime lacul Superior (80.000 km2), apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000
km2. Cel mai adânc lac este lacul Baikal, ce atinge 1620 metri profunzime, fiind cel mai mare
rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra.
Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea
văilor cu baraje de beton sau anrocamente, creând în spatele lor lacuri de acumulare. Primul baraj
se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. La nivelul anului 1982, numărul de
mari lacuri de acumulare era de: peste 18.500 în China, peste 5300 în SUA; peste 2100 în
Japonia, peste 1000 în India, peste 690 în Spania, peste 600 în Coreea, peste 580 în Canada, peste
520 în Marea Britanie, peste 490 în Brazilia, 432 în Franţa, 408 în Italia, 219 în Norvegia, 184
Germania, 142 Cehoslovacia, 134 Suedia, 130 Elveţia, 114 Yugoslavia, 112 Austria, 108
Bulgaria... Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică.
Hidrocentralele sunt de diverse tipuri, determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere.
Astfel, turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă, cele tip Francis la
căderi medii dar debite medii sau meri, cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante... Există
şi turbine tubulare, turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie
se construiesc hidrocentrale prin pompaj.
O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice, că
36
evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere
hidrografic spre colmatare şi dispariţie, prin afluxul de sedimente (râuri, vânt, erodarea
malurilor...) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". Totuşi se constată că
într-adevăr lacurile eutrofe, politrofe sau hipertrofe merg rapid spre colmatare, pe când cele
oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. Şi nu în toate lacurile
există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze, astfel că unele lacuri sunt practic
nemodificate de milioane de ani.
În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică,
Marea Aral, Marele Lac Sărat, Marea Moartă etc.). Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă
pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei.
BIBLIOGRAFIE
1. Drăgan N., Meirosu E., Tomescu N.: Chimia mediului şi acalitatii vieţii, Ed. LVS
Crepuscul, Ploieşti, 2000
2. Simionescu M., Stanesacu R., Szabolcs L.: Poluarea şi protecţia mediului, Editura
Printech Bucureşti 2002
3. Teodosiu C.: Tehnologia apei potabile şi industriale, editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001
4. Ducă Gh., Scurlatov I., Misiţi A., Macoveanu M., Surpateanu M..: Chimie ecologică,
Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999
Autor: Prof. Barbu Ionela- Silvia
Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte
Lucrare selectată pentru faza naţională, la secţiunea
„ Lucrări cu caracter metodic, ştiinţific şi aplicabilitate practică”
37
BioSpies –REVISTA DE EDUCAȚIE BIOLOGICĂ PENTRU ELEVI
Am conceput această revistă din dorința de a
realiza o informare corectă a elevilor despre aspectele
concrete ale vieții, cărora le sunt acordate prea puține ore
în programa de Biologie. Un alt aspect ar fi faptul că
elevii liceului nostru nu mai studiază Biologia în clasele
a XI-a si a XII-a, nivelul lor de cunoștințe privind
Anatomia, fiziologia și patologia corpului uman fiind
redus la noțiunile învățate în clasa a VII-a.
Revista este realizată de 11 elevi, ai clasei a X-a
A, din cadrul Colegiului Economic ” Ion Ghica„
Târgoviște și este prezentă în format electronic pe site-ul
liceului.
Revista ”BioSpies” are următoarele rubrici:
1. Suntem ceea ce mâncăm
2. Sfatul medicului
3. Diversitatea lumii vii
4. Locuri care trebuie văzute
5. Ecos
6. Știați că.......?
7. Sănătate prin mișcare
8. Citește și învață
9. Jocuri
10. Doza de umor
Rubrica ”Suntem ceea ce mâncăm” își propune:
- să informeze elevii despre riscurile la care se expun prin
alimentele ”moderne” pe care le consumă, un prim loc
ocupându-l obezitatea infantilă;
- importanța fructelor și legumelor în alimentație;
- necesitatea consumului zilnic a 2 l apă;
- importanța micului dejun şi alimentele care trebuie
consumate la acesta pentru a ne furniza energia necesară
desfășurării activității;
Rubrica ”Sfatul medicului” are ca obiective, informarea elevilor despre :
- cauzele apariție unor boli ;
- manifestările (simptomele) acestora;
- modalități de prevenire;
38
- sprijinul, acceptarea, bolnavilor de SIDA;
- ce înseamnă ”stil de viață sănătos”;
Rubrica ”Diversitatea lumii vii” furnizează informații despre :
- comportamentul animalelor
- mediul de viață al animalelor
- fauna României
- importanța conservării biodiversității
- impactul antropic asupra biodiversității
Rubrica ”Locuri care trebuie văzute” informează elevii
despre:
- ecosistemelor naturale din România - ex.Lacul Beiului;
- rezervații naturale ex. Rezervația de Zimbri Neamț;
- ecosisteme exotice ex. Marea Barieră de Corali din Australia;
Rubrica” Ecos” își propune să scoată în evidență:
- importanța relațiilor trofice care se stabilesc în ecosistemele
naturale și antropizate;
- necesitatea conservării tuturor speciilor apartinând verigilor troficedin cadrul ecosistemelor;
Rubrica ”Știați că..........?”- prezintă curiozități din domeniul Biologiei pentru a crește gradul
de interes al elevilor față de studiul revistei și totodată
nivelul de cunoștințe al acestora.
În cadrul rubricii ”Sănătate prin mișcare”sunt prezentate :
- beneficiile mișcării pentru organismul uman atât pe plan fizic cât și psihologic;
- importanța activității fizice în profilaxia unor boli;
Rubrica ”Citește și învață!” își propune stabilirea conexiunilor interdisciplinare (biologia și
fizica) în cadrul unor articole privind vocea
umană, hemodializa, efectul radiațiilor
ionizante.Educația biologică reprezintă și
înțelegerea din punct de vedere fizic, chimic al
proceselor care stau la baza vieții.
39
Rubrica ”Jocuri” a fost concepută pentru a crește gradul de
atractivitate al revistei dar și aprofundarea cunoștințelor de
biologie prin modalități atractive de autoevaluare cum ar fi:
rebusuri, asocieri, etc.
Rubrica ”Doza de umor”. Umorul contribuie la dezvoltarea
personalității elevilor. Râsul este bun pentru suflet, minte si
trup iar simțul umorului reprezintă o piatră de temelie in zidirea
unei relații interpersonale. A avea simțul umorului inseamnă să
fi înzestrat cu un kit de supraviețuire în zilele noastre.
Autor: Prof. Nicoleta Ciobanu, prof. Carmen Iordănescu,
dir.adj. prof. Carmen Rădulescu
Liceul Colegiul Economic ”Ion Ghica” Târgoviște
Lucrare selectată pentru faza naţională, la secţiunea
„ Reviste şi publicaţii periodice destinate şcolii”
40
VIOLETELE DE PARMA
I. Introducere. Argument
Din totdeauna am iubit natura, am încercat să o observ şi să mă apropii de ea. Locuinţa
mea, în prezent, este plină de flori deoarece ,,grădina din balcon” cu care am început s-a răspândit
la toate geamurile din toate camerele şi diversitatea de plante mă binedispune, iar frumuseţea
plantelor îmi dă întotdeauna o stare de bine. Ceea ce m-a determinat să realizez această lucrare
este pasiunea mea pentru flori, mai ales pentru violetele africane. De mică îmi plăcea să observ
cum bunica mea avea grijă de plante şi ea m-a învăţat cum să înmulţesc violetele, luând o frunză
şi ţinând-o într-un pahar cu apă până face rădăcini şi frunzuliţe. Aşadar, prin această lucrare
doresc să arăt că violetele de Parma sunt uşor de îngrijit, contrar reputaţiei pe care o au, de plante
pretenţioase.
II. Caracterizarea principalelor specii de violete
a) Clasificare stiintifică:
Saintpaulia (Violeta africană) este un gen de plante originar din zona tropicală a Africii. Poartă
numele baronului german Walter von Saint Paul-Illaire, guvernator al provinciei Tanganyka
din Africa la sfârsitul secolului al XIX-lea. Planta a fost descoperită în munţii Usambara, fiind
remarcată de logodnica baronului. Acesta a găsit câteva specii în anul 1892, pe care le-a
expediat în Germania, tatălui său, pentru analiză. Iniţial, Saintpaulia se găsea doar sub forma
unor plante cu flori albastre (Saintpaulia jonantha). Pe atunci cercetătorii o înmulţeau mai ales
prin seminţe.
b) Tipuri / Specii:
Violetele de Parma cuprind aproximativ 10 specii şi 20000 de soiuri şi varietăţi care se
diferenţiază prin forma frunzelor, a florilor şi prin culoarea lor. Dimensiunile şi formele
acestei plante sunt diferite, existând chiar şi varietăţi agăţătoare, perfecte pentru ghivecele
fixate pe ziduri sau pereţi. Soiuri: Vallin Pink cu flori de culoare roz, Saffiera cu flori de
culoarea bleu etc. Prin încrucişarea diferitelor specii şi mutaţiile genetice a rezultat bogăţia de
violete hibride de astăzi, care aproape că acoperă tot spectrul de culori, de la nuanţele alb-
verzui ale soiului LE-Parizhskie Tainy ("Taine pariziene") până la vişiniu închis sau verde, ori
până la cele care conţin câte 3 culori pe aceleaşi petale, cum e RS-Zhar Ptitsa.
c) Caracteristici:
Genul Saintpaulia cuprinde plante erbacee, aproape fără tulpini sau cu tulpini foarte scurte,
cărnoase şi pubescente. Planta are sistemul radicular fin şi fibros. Sunt plante perene, înfloresc
41
timp îndelungat (aproape tot timpul anului - au o perioada de pauză de două-trei luni).
Violetele de Parma pot fi recunoscute uşor datorita taliei lor mici (de la 8 până la 20 de
centimetri). Frunzele plantei sunt lung peţiolate de culoare verde pe partea superioară şi
maronii pe partea inferioară, cordiforme, ondulate, acoperite cu perişori fini şi grupate strâns
în rozete, în centrul cărora se formează mereu frunze noi. Florile sunt pe tip 5 cu crestături, tub
floral foarte scurt, două stamine fertile cu antere mari, galbene, rotunde şi stamine sterile mici
şi sunt dispuse în centrul rozetei. Fructul este o capsulă, de obicei alungită, cu două loji slab
conturate, seminţe foarte mici. Fiind plante cu înflorire aproape continuă, vegetând şi înflorind
bogat, saintpauliile sunt plante îndrăgite şi căutate pentru decorarea ferestrelor şi a vitrinelor.
d) Îngrijire
Contrar opiniei general împărtăşite că Violetele de Parma sunt plante pretenţioase, acestea pot
fi crescute foarte uşor. Violetele preferă locuri ferite de razele soarelui, ferestre cu expoziţie
nordică, vestică sau nord-vestică. Udarea se face cu apă la temperatura camerei, direct în
ghiveci (fără a atinge frunzele pentru că sunt foarte sensibile şi se vor păta, vor căpăta un
aspect încreţit şi vor putrezi) sau prin capilaritate (apa urcă prin capilarele substratului) în
farfuria ghiveciului, unde se lasă apa timp de 10 min. pentru ca planta să absoarbă, după care
apa rămasă se aruncă. Pentru ca violeta să înflorească şi să se dezvolte are nevoie de o
temperatură care poate varia de la 17OC pana la 24OC (temperatura optima este de 20-22OC).
Deoarece această plantă îşi are originea într-un mediu tropical cu pH acid, tipic pădurilor
africane, Violetele de Parma preferă un substrat de pământ pe bază de turbă (se pot folosi cu
succes şi amestecuri formate în părţi egale din turbă, pământ de frunze şi nisip).
e) Boli şi Dăunători:
Aerisirea spaţiului care găzduieşte plantele este importanta, aceasta prevenind apariţia unor
boli precum mucegaiurile. Insectele le afectează mai rar, atacând frunzele tinere pe care le
decolorează sau contorsionează stricând rozeta. Insectele dăunătoare pentru Violeta de Parma
sunt reprezentate de specii de afide (mici păduchi de diverse culori), a căror prezenţă se poate
observa prin existenta unor pete lucioase şi lipicioase aflate pe frunze sau flori.
III. Studiu de caz - inmultirea
Înmulţirea se poate realiza atât pe cale vegetativa, prin despărţirea tufelor şi butaşi de
frunze, cât şi prin seminţe. Eu am înmulţit violetele pin toate metodele. Metoda cea mai eficientă
este înmulţirea prin divizarea tufelor (desprinderea unui pui - constă în separarea plantei în două
cu ajutorul unui cuţit, având grijă să se divizeze atât tulpina, cât şi rădăcina). Plantele mai
bătrâne, la un moment dat, se separă în două, ca şi când ar fi doua în acelaşi ghiveci. Planta
42
trebuie scoasă din ghiveci, rădăcina curăţată de pământ şi tăiată atât tulpina cât şi rădăcina. Se
replantează imediat în două ghivece diferite. Această despărţire este absolut necesară pentru că
dacă nu e realizată, plantele se vor aglomera în acelaşi ghiveci şi treptat se vor sufoca şi vor muri.
Am observat ca tufele noi se acomodează cu pământul (se prind) mai uşor dacă la început sunt
udate mai des faţă de celelalte.
Înmulţirea prin seminţe se practică mai rar, semănând în lădiţe în substrat format din
pământ de frunze şi nisip sau perlit în amestec de 1:1. Când plantele sunt suficient dezvoltate se
plantează în ghivece mici cu diametrul de 4-5 cm.
O altă metodă o reprezintă realizarea de butaşi de frunze ce se plantează direct în pământ
sau se introduc în pahare cu apă. Planta de dezvoltă cel mai bine dacă înmulţirea se efectuează în
lunile aprilie-mai. Butaşii de frunze pot fi înrădăcinaţi în pahare cu pământ (prinderea lor şi
formarea de plante noi durează aproximativ 2,5 - 3 luni). Cealaltă metoda este tăierea frunzei cât
mai aproape de rădăcina (peţiolul sa fie cat mai lung) şi ţinerea acesteia într-un vas cu apă la
temperatura camerei, timp de aproximativ două luni, până când apar rădăcini albe şi frunzuliţe
noi. O lună durează până fac rădăcini (mustăţile albe) şi încă o lună pentru apariţia frunzuliţelor
(frunzuliţele în formare trebuie să fie mereu sub apă). Acesta este momentul potrivit pentru a le
planta în ghiveci lăsând afară frunzuliţele şi frunza mamă (un ghiveci cât mai mic la început, care
trebuie schimbat cu unul mai mare când planta mai creşte). Am observat că plantele formate din
butaşul cu rădăcini şi frunze dezvoltate în apă cresc mai repede şi fac flori în timp ce plantele
formate din butaşul plantat direct în pământ se dezvoltă dar nu înfloresc la fel ca celelalte.
IV. Materiale si mijloace folosite
Pentru înmulţirea Violetelor de Parma am folosit: butaşi, seminţe, tufe, cuţit mic, recipient
(lădiţă), pahare (de preferat incolore), folie subţire incoloră sau sticlă (pentru formarea efectului
de sera), ghivece, pământ.
De asemenea, pentru informaţii, am folosit biblioteca şcolii şi Biblioteca Judeţeană “Ion
Heliade Rădulescu”.
V. Test de opinie
Testul de opinie realizat de mine l-am aplicat în perioada 15 decembrie 2014 – 13 februarie
2015 la un număr de 33 de persoane, din care 10 colegi de clasă, 15 vecini, 9 prieteni, 4 membri
ai familiei.
Testul de opinie aplicat este acesta:
1. Aţi auzit despre Violetele de Parma/ Violetele africane?
43
2. Deţineţi acest tip de plante?
3. Din ce parte a lumii îşi au originea?
4. Consideraţi că violetele africane vă înfrumuseţează viaţa?
5. Câte feluri de culori aţi întâlnit?
6. Aţi încercat vreodată să le înmulţiţi? Dacă da, prin ce mijloace?
7. Consideraţi că sunt plante greu de întreţinut?
8. Iarna au nevoie de atenţie specială?
9. Care este caracteristica lor principală?
10. Când întâlniţi o nouă specie de Saintpaulia, simtiţi nevoia o procuraţi?
Rezultatele testului:
1. Mulţi dintre cei întrebaţi nu au recunoscut numele, dar cand au văzut o imagine a plantei
au recunoscut imediat planta de apartament.
2. Majoritatea a raspuns afirmativ.
3. Deşi mulţi nu au ştiut răspunsul, câţiva au răspuns că planta îşi are originea în Italia sau
Africa.
4. Toţi cei întrebaţi care aveau acest tip de plante au spus ca acestea le înbunătăţesc viaţa
pentru că le înfrumuseţează casa.
5. Deşi violetele africane au o gamă larga de culori, cele mai cunoscute sunt cele albastre.
6. Cei care au acest tip de flori au afirmat că le înmulţesc prin frunze.
7. Majoritatea au răspuns că nu sunt greu de întreţinut dacă mediul prielnic este cunoscut şi
dacă se ştie că trebuie udate fără să li se atingă frunzele.
8. Cei ce au violete africane au spus ca sub nici o formă nu trebuie supuse gerului.
9. Răspunsurile au fost variate. Unii au spus că sunt gingaşe şi colorate diferit. Alţii că sunt
mititele şi înveselesc privirea şi că înfloresc tot timpul anului.
10. Au răspuns negativ doar cei care nu deţin încă nici o specie din acest tip de flori. Dar cei
care au deja au răspuns că negreşit o vor procura.
VI. SNAC
În cadrul SNAC (Strategia Naţională Privind Activităţile Comunitare) am efectuat un
voluntariat ce a durat un an, lucrând cu copii cu dizabilităţi. Ca domeniu de activitate a fost
terapia ocupaţională, unde 10 fete, timp de o ora în fiecare sâmbătă, se ocupau de plante,
activitatea concretă fiind îngrijirea şi înmulţirea plantelor de apartament. Am folosit diferite
specii ale Violetei de Africa (pentru a obţine plante cât mai variate şi cu cât mai multe culori).
Copii au învăţat, aşadar, să înmulţească, să îngrijească, dar mai ales să iubească plantele.
44
Pe durata activităţii am creat în sufrageria apartamentului unde locuiau elevele un colţ
verde pe care copii l-au aranjat după bunul plac şi de care tot ei au avut grijă. La terminarea
proiectului, copiii, fiecare având propria plantă, şi-au luat ghiveciul cu ei, fiind încurajaţi şi
sfătuiţi să îşi creeze un colţ verde şi în camera lor.
În cadrul acestei activităţi copiii şi-au format deprinderi practice, şi-au stimulat dorinţa de a
trăi într-un mediu ambiental plăcut şi au învăţat să-şi petreacă frumos timpul liber, îngrijind
plante care, fiind de o bună calitate, au înflorit, înveselindu-i pe copii şi dezvoltând încrederea în
sine. Am fost plăcut surprinsă de interesul arătat de fete pentru activitatea desfăşurată şi de
progresul lor în dezvoltarea personală, comportamentul copiilor schimbându-se radical (la
sfârşitul activităţii fetele erau mai tolerante, mai tandre şi mai perseverente faţa de cum erau la
început).
VII. Concluzii
Prin această lucrare am evidenţiat calitaţile violetelor africane, plante gingaşe, mici şi, după
părerea mea, deloc pretenţioase.
Am evidenţiat, de asemenea, modurile de a le înmulţi, lucrând cu copii cu dizabilitaţi,
determinându-i să iubească plantele şi, implicit, natura şi să aibă hobby-uri cu efecte benefice atât
penru ei cât şi pentru cei din jur.
Întrucât mi-au plăcut în mod deosebit aceste flori am discutat despre ele cu mai multe
persoane. Unele aveau, iar altele şi-au dorit şi şi-au procurat acest tip de plante. Acum avem o
discuţie comună despre cele mai eficiente moduri de a le înmulţi şi despre multele culori ce ne
înfrumuseţează pervazul geamurilor.
Lucrarea mea se doreşte a fi şi un punct de plecare pentru toţi cei ce vor să ştie mai multe şi
să folosească efectul benefic al plantelor prin terapia florală.
VIII. Bibliografie
Ariniş, I / Mihail, A – Biologie, Manual pentru clasa a IX-a
Beffa, M – Plantele de apartament, Ed. All, 2007
Crăciun, T – Ameliorarea specială a plantelor, Ed. Ceres
Emanoil, G – Din ierburi s-au născut medicamentele, Ed. Albatros, 2002
Teleusa,A / Mihalcescu, C / Ciorcilan,N – Plante medicinale, Litera international, 2008
Voiculescu, S – Mica enciclopedie de biologie, 1976
http://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-flori
45
IX. Anexe
Înmulţirea prin butaşi
Plantat direct în pământ:
Pasul 1: Se desparte o frunză de planta mamă (de la bază);
Pasul 2: Frunza se plantează în pământ, udându-se la început mai des şi apoi din ce în ce mai rar;
Butaşul ţinut în apă:
Pasul 1: Se desparte o frunză de planta mamă (de la bază);
Pasul 2: Peţiolul se introduce într-un pahar cu apă, având grijă să adăugăm mereu apă în pahar ca
peţiolul să nu se usuce;
Apoi apar rădăcini… Şi apoi frunzuliţe.
Pasul 3: Când apar rădăcinile şi frunzuliţele noua plantă se plantează în ghiveciul cu pământ;
46
Înmulţirea prin divizarea tufelor
Pasul 1: se scot din pământ plantele;
Pasul 2: tufele se împart în 2 cu un cuţitaş astfel încât fiecare tulpină să aibă şi rădăcină;
Pasul 3: ambele tufe de plantează în ghivece diferite;
Elevă: Alecu Mihaela Luisa
Prof. Belu Marinela
Colegiul Naţional “Ienachiţă Văcărescu” Târgovişte
Premiul I, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică
47
ENERGIA SOLARĂ – ENERGIA VIITORULUI
Motto: „ O dezvoltare durabilă răspunde cerinţelor
prezentului fără să compromită capacităţile generaţiilor
viitoare de a răspunde la ale lor.” (Gro Harlem
Brundtland, Primul Ministru norvegian, 1987.)
I. Introducere
1. Utilizarea surselor de energie regenerabile
Știința poate oferi un ajutor imens în utilizarea inovatoare a energiei. Unul din obiectivele
fundamentale ale cercatătorilor este să dezvolte metode alternative pentru utilizarea surselor de
energie deja existente într-o manieră mai eficientă și mai ecologică în viitor, pentru a asigura
dezvoltarea sustenabilă a Pământului.
Economia de energie este la ora actuală o prioritate mondială, prezervarea planetei şi a
resurselor ei devenind obiective principale internaţionale.
Contextul energetic mondial, conduce către o preocupare intensă în domeniul energiilor
neconvenţionale. Dintre acestea, energia solară ocupă un loc important. Se poate menţiona faptul
că Pământul nu primeşte, la suprafaţa sa, decât o mică parte din radiaţia emisă de Soare, după ce
aceasta suferă fenomenele de transmisie, absorbţie şi difuzie la nivelul atmosferei.
Energia solară poate fi captată şi transformată fie în energie electrică prin utilizarea
tehnologiilor fotovoltaice, fie în energie termică, prin utilizarea diferitelor tipuri de panouri solare
termice. În acest context, domeniul pe care l-am abordat în acest proiect este reprezentat de
producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice.
2. 2.Abordare și rezultate
Lucrarea este structurată în patru capitole principale în care se tratează pe rând problemele
referitoare la radiaţia solară, precum şi cele referitoare la modul de utilizare a energiei solare,
încheind cu descrierea proiectului elaborat în școala noastră.
Astfel, în capitolul al II-lea s-a abordat, din punct de vedere teoretic, fenomenul de radiaţie
solară, efectul fotoelectric, precum şi principiul de funcționare a celulelor fotoelectrice.
În capitolul al III-lea al lucrării este prezentată ideea echipei de a reduce consumul de
energie al colegiului și implementarea unui sistem de iluminare cu celule solare la nivelul școlii.
48
II. Conversia fotoelectrică
1. Radiația solară
Soarele este cea mai curată şi sigură sursă de energie de care putem dispune, acesta
revărsând pe planetă o cantitate de energie de 15.000 de ori mai mare decât necesarul mondial.
Satisfacerea nevoii energetice tot mai mari va trebui să fie asigurată respectând cu stricteţe
ecosistemul iar, dintre diversele energii curate, cea fotovoltaică este cu siguranţă cea care oferă
cele mai multe beneficii ambientale. Conceptul de "energie solară" se referă la energia care este
direct produsă prin transferul energiei luminoase radiată de Soare.
Soarele reprezintă practic o sursă inepuizabilă de energie,
estimându-se o durată a existenţei radiaţiei solare de încă
aproximativ 4…5 miliarde a ani. Pentru studiul radiaţiei solare, este
important să fie definite câteva mărimi importante.
Figura 1. Radiație solară.(Sursa: www.meir.ro)
2. Efectul fotoelectric
Datorită absorbţiei radiaţiei electromagnetice, în anumite materiale electronii de pe straturi
energetice inferioare pot trece pe straturi energetice superioare, devenind astfel liberi. Fenomenul
invers se produce însoţit de eliberare de energie. Lumina, în special cea ultravioletă, poate
descărca materialele electrizate negativ, având ca efect emiterea de raze asemănătoare razelor
catodice. Aceste fenomene au fost descoperite de Hertz şi Hallwachs în anul 1887. Alte studii din
acelaşi domeniu au fost publicate de Lenard în anul 1900. Efectul fotoelectric este un fenomen
fizic propriu semiconductoarelor. Acesta presupune o strânsă legătură între lumină şi proprietăţile
electrice ale materialelor. Efectul fotovoltaic este studiat pentru prima dată de Alexandre Edmond
Becquerel, în anul 1839. Primele celule fotovoltaice au fost construite de către Johann Elster şi
Hans Geitel, fiind utilizate la măsurarea intensităţii luminoase.
2.1. Principiul de funcționare a celulelor fotoelectrice
O celulă fotoelectrică poate fi asimilată cu o diodă fotosensibilă, funcţionarea ei bazându-se
pe proprietăţile materialelor semiconductoare. Celula fotoelectrică permite conversia directă a
energiei luminoase în energie electrică. Principiul de funcţionare se bazează pe efectul
fotoelectric.
49
O celula fotovoltaică este formată dintr-o joncțiune semiconductoare p-n prevăzută cu o
pereche de contacte metalice plasate pe cele două suprafețe libere ale joncțiunii. În urma difuziei
purtatorilor mobili de sarcină, din regiunea in care sunt majoritari în cealalta regiune, în
vecinătatea joncțiunii apare un star de sarcină spațială care produce un câmp electric orientat de
la regiunea n către regiunea p.
Sub acțiunea luminii în regiunile semiconductoare se generează perechi goluri-electroni;
sub acțiunea câmpului electric al joncțiunii, golurile se deplasează către contactul metalic plasat
pe regiunea p, iar electronii către celălalt contact metalic. Între cele două contacte apare astfel o
tensiune electrică, fenomen numit efect fotovoltaic.
Figura 2
Pentru funcţionarea panourilor PV, radiaţia directă este cea mai importantă. În cazul unui
cer senin, aceasta are cea mai mare intensitate atunci când soarele se găseşte la punctul său de
maxim spre Sud în emisfera nordică şi spre Nord în emisfera sudică. Acest lucru se datorează
celei mai scurte distanţă pe care undele electromagnetice trebuie să le parcurgă de-a lungul
atmosferei terestre.
III. Activitate experimentală: sistem de iluminare cu celule solare pentru
școala noastră.
O problema principală a instituției noastre este că are de plătit lunar facturi costisitoare. Am
găsit ca rezolvare a acestei probleme, instalarea panourilor fotovoltaice, pentru a utiliza energia
regenerabilă. Am ales acest tip de energie deoarece are multe avantaje, spre deosebire de energia
clasică pentru că este disponibilă în cantități imense, investiția inițială se amortizează într-un timp
foarte scurt și este ecologică. Captarea energiei solare nu este poluantă și nu are efecte nocive
50
asupra atmosferei iar în condițiile în care degradarea planetei atinge un nivel din ce în ce mai
ridicat, această variantă începe să fie luată în considerare de tot mai mulți oameni.
În acest sens, am realizat o machetă a unui sistem de iluminare pentru școala noastră
(pentru holul de la intrare care este întunecat și din acest motiv se utilizează surse de iluminare
electrică pe parcursul intregului program cu posibilitate de extindere la nivelul scolii), cu scopul
de a reduce consumul de energie. În imaginea de mai jos este prezentată schema pe blocuri a
proiectului nostru.
Figura 3
PANOUL FOTOVOLTAIC
Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic, transformă energia
luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului
solar le reprezintă celulele solare.
Panourile solare se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea
consumatorilor independenți sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în rețeaua
publică.
În cazul nostru panoul solar produce o tensiune de aproximativ 24V. Între panoul
fotovoltaic și încarcător se conectează o diodă de aproximativ 5-6 amperi pentru a nu se arde
circuitul.
ÎNCĂRCĂTOR
Schema de mai jos reprezintă incarcătorul. Acesta este prevăzut cu protecție și stabilizator
de tensiune. Integratul LM7812 are rolul de a reduce tensiunea de la panoul fotovoltaic la
tensiunea de 12V. Tranzistorul T1 are rolul de a mări intensitatea curentului de 1A generat de
LM7812 la intensitatea de 5A. În această schemă condensatorii joacă rolul de filtre.
51
Figura 4
ÎNCĂRCĂTOR USB
În schema de mai jos este prezentat incarcătorul USB. Acesta este realizat cu ajutorul
integratului LM7805. Incarcătorul este proiectat să debiteze tensiunea de 5V și intensitatea
maximă de 1A. Această schemă este foarte utilă pentru încarcarea tabletelor , telefoanelor mobile
și altor device-uri. Întegratul are rol de protecție asupra tenisunilor și rol de stablizare a
tensiunilor . Ca și în cazul incarcătorului condensatorii au rolul de flitraj.
Figura 5
SENZOR DE MIȘCARE
În această schemă este prezentat senzorul de mișcare, senzor ce este realizat cu ajutorul
integratului 555 timer, care are rol de oscilator , și doi tranzistori NPN BC547. Sensibilitatea
senzorului este determinată în funcție de antenă ce iese din bază celui de-al doilea tranzistor. La
ieșirea din pinul trei se va realiza un montaj cu un releu si un transistor NPN daca utilizam releuri
mai mari de 5V. Rolul acestui montaj este acela de a acționa un releu care închide și deschide
circuitul de alimentare a panoului cu leduri.
Figura 6
52
IV. Concluzii
Energia solară reprezintă o soluţie sustenabilă de a reduce consumul de energie artificială.
Din acest motiv am decis să realizăm proiectul, pentru ca școala noastră să micșoreze cheltuielile
alocate curentului electric. Astfel, un sistem de iluminare cu celule fotovoltaice ar ajuta la
economisirea energiei electrice.
Bibliografie
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_solar.C4.83
2. http://www.amemm.ro/index.php?option=com_k2&view=item&layout=item&id=45&Itemid
=4&lang=ro
3. http://www.em.ucv.ro/elee/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereSolaire/PanneauxP
hotovoltaiques/Cellule/Technologie.htm
4. http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Efect_fotoelectric
5. http://www.meir.ro/sisteme-fotovoltaice-pe-tracker
6. Teza doctorat - Creşterea productivităţii energetice a panourilor fotovoltaice -Ionut Răzvan
Caluianu
7. Stilul de viata in viitor –Tehnologii sustenabile care pot salva viitorul. Kit educational /
chemgeneration.com
Elevi: Barbu Eusebiu, Dumitrașcu Mihaela, Ilie Cristina Andreea, Ivașcu
Elena Daniela, Liță Eduard Constantin, Pietricică Andreea
Prof. Voiculescu Mihaela, Simionescu Niculina
Colrgiul Naţional „Constantin Carabella” Târgovişte
Premiul II, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică
53
COMPOSTUL – O SOLUȚIE SIMPLĂ, LA ÎNDEMÂNA ORICUI
Rezumat
Producerea compostului nu este o noutate, nici măcar în agricultura biologică, este un
proces care are loc tot timpul, în mod natural. Ceea ce a aparținut la un moment dat naturii,
ajunge să se întoarcă din nou în natură cu ajutorul microorganismelor. Compostul este ceea ce
agricultorii numesc “aurul negru”. Se pune problema atunci, dacă acest aur ne este la îndemână,
care sunt modalitățile prin care-l putem produce și utiliza, deci, valorifica?
Lucrarea de față își propune să identifice modalitățile de realizare și utilizare a compostului
în gospodării ca și sistem eficient de reducere şi reciclare a deşeurilor menajere organice.
Resturile menajere, cele rezultate în urma toaletării vegetației din gospodării nu ar trebui să
ajungă la gropile de gunoi, deoarece, amestecarea cu materiale greu biodegradabile sau arderea
lor pot duce la o creștere a nivelului de poluare. Astfel, printr-o atitudine responsabilă, cu un efort
minim și investiție financiară, de cele mai multe ori inexistentă, putem obține avantaje multiple –
îngrășământ natural pentru culturile din grădină, îngrășământ pentru flori, substrat pentru cultura
ciupercilor, amendament pentru soluri sărăcite s.a.
În felul acesta prin compostare venim cu soluții pentru a reduce cantitatea de deşeuri la
sursă şi se va reduce nevoia de colectare, transport şi tratare a deşeurilor, diminuând astfel
costurile gestiunii sale (acolo unde nu există soluții de colectare și depozitare a deșeurilor din
gospodării), se vor reduce emisiile de CO2 (aducându-ne contribuția la diminuarea schimbărilor
climatic majore) și se va reînvia o practică tradițională a refolosirii materiei organice pe post de
fertilizatori organici, amendamente organice sau fungicide ecologice.
Introducere
În România şi, mai ales, în mediul rural, o mare parte din cantitatea de deşeuri care se
produce în mod curent este reprezentată de materiale biodegradabile. Acestea sunt la fel de
periculoase ca orice alt tip de deşeu lăsat la voia întâmplării. Prin descompunere, materialele
biodegradabile elimină substanţe poluante pentru sol, apă şi aer.
Dincolo de mirosul insuportabil pe care îl produc, deşeurile biodegradabile aruncate la
întâmplare sunt o sursă reală de microbi, pot infesta solul şi pânza de apă freatică.
De foarte multe ori, şi mai ales în mediul rural, oamenii au ales incinerarea ca soluţie de a
scăpa de deşeurile biodegradabile. Arderea acestor materiale presupune însă eliminarea de gaze
cu efect de seră, care sunt foarte dăunătoare sănătăţii şi mediului în general.
54
Materialele biodegradabile, mai ales cele din gospodării pot fi astfel ușor gestionate și cu
multiple avantaje, cum este cazul compostului.
Acesta este definit ca fiind un produs obţinut printr-un proces aerob, termofil, de
descompunere şi sinteză microbiană a substanţelor organice din produsele reziduale, care conţine
peste 25 % humus relativ stabil, format predominant din biomasă microbiană şi care în continuare
este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncălzi ori determina
probleme de miros sau de înmulţire a insectelor. (www.icpa.ro)
Compostul este un material organic stabil, rezultat al procesului de compostare,
asemănător, ca și compoziție, humusului. Este folosit mai ales pe post de fertilizator organic,
sporind rezervele de substanțe organice ale solului, dar și ca material ce îi sporește acestuia
calitățile (solul fiind mai afânat).
Rețeta unui compost de bună calitate este una simplă – folosind ceea ce Natura ne pune la
dispoziție, este nevoie de un spațiu sau un recipient în care să se depoziteze, în primă instanță,
resturile menajere, de supravegherea procesului de compostare, prin verificarea temperaturii și a
umidității.
Materialele necesare sunt:
Cutia de compost – aceasta poate fi ușor realizată din câteva scânduri din care se va realiza
un cadru ce nu va permite împrăștierea acestuia sau poate fi achiziționată din magazinele
specializate. În ambele cazuri, este absolută nevoie ca acestea, cutia confecționată sau
recipientul achiziționat, să asigure condițiile de drenare, umiditate și aerisire ale
compostului
Apă – ce va fi utilizată, în cantități diferite, în faze diferite ale compostării
Instrumente - ce ajută la manevrarea compostului, în vederea amestecării și aerisirii
acestuia
Resturi de la bucătărie (resturi de legume, coji de ouă, zaț de cafea, pliculețe de ceai),
crengi, ramuri, frunze sau alte resturi de la toaletarea vegetației din grădină (a se evita
utilizarea buruienilor cu semințe, deoarece acestea nu sunt descompuse atât de rapid și, prin
utilizarea ulterioară a compostului, se riscă răspândirea acelor buruieni), rumeguș,
maculatură (de tip hârtie de ambalat, ziare, bucăți de carton - se recomandă a se evita
utilizarea hârtiei de la reviste colorate), bălegar (opțional, în funcție de tipul compostului).
Amestecuri de ceaiuri de plante sau stimulatoare naturale de tip borș sau drojdie de bere, în
cazul în care se dorește o accelerare a procesului de compostare.
55
Cutia de compost
În cazul în care se optează pentru o cutie de compost realizată în gospodărie, aceasta trebuie
plasată direct pe sol, asigurându-se un drenaj corespunzător, în apropierea unor construcții sau a
pomilor din grădină, pentru a fi ferită
de curenții de aer prea puternici sau
de soarele prea puternic. Având în
vedere faptul că, pe durata procesului
de compostare, acesta poate degaja un
miros uneori neplăcut, este indicat ca
aceasta să nu fie în vecinătatea casei
sau a camerelor de locuit. (fig.1)
Figura 1 (www.stejarmasiv.ro)
Dacă se optează pentru un recipient reciclat, tip
butoi de plastic, acestuia i se va îndepărta partea
inferioară, din motivele enumerate mai sus și i se vor
decupa câteva orificii, pentru a asigura drenajul și
aerisirea corespunzătoare.
Se poate utiliza și o structură din plasă de sârmă,
avantajul acesteia constând în faptul că favorizează
aerisirea. (fig. 2)
Figura 2 (www.vegetalshapes.com)
Utilizarea unui recipient de compostare
achiziționat din comerț prezintă avantaje (nu trebuie
confecționat, spațiul ocupat nu este prea mare, accesul
rozătoarelor este limitat), dar și dezavantaje (materialul
plastic din care este realizat, se supraîncălzește în zilele
călduroase și duce la o creștere a temperaturii de
compostare și la o eventuală grăbire a procesului, în
cazul în care s-a optat pentru o compostare la rece). (fig.
3)
Figura 3 (www.consumabile-igiena.ro)
56
Materia primă a compostului
În realizarea compostului trebuie avute în vedere o serie de principii:
1. Materialele utilizate ar trebui să fie mărunțite sau, cel puțin, să nu fie de dimensiuni mari
(ramuri foarte mari, bucăți mari de carton ș.a)
2. Respectarea unui raport N/C dacă se dorește o compostare rapidă - Materialele care sunt
bogate în carbon sunt, de obicei, materiale uscate, de exemplu rumeguşul, cartonul, frunzele
uscate, paiele, crengile şi alte materiale lemnoase sau fibroase care putrezesc foarte încet.
Materialele care sunt bogate în azot sunt, de obicei, materiale umede, bogate în apă, cum ar fi
iarba verde, resturile de fructe şi legume, bălegarul/găinaţul, plantele bogate în frunze, care
putrezesc foarte rapid.
Tipuri de compost
În funcție de compoziția și utilizarea compostului, acesta poate fi:
compostul de casă sau compostul rece (supus discuției în lucrarea de față)
compostul de grădină (rezultat al fermentării unui amestec de materie vegetală și deșeuri
zootehnice)
compostul comunitar
compostul de câmp
compostul pentru ciupercării
Îngrijirea compostului este un proces ce necesită intervenții nu foarte dificile, ca și
manevre, nici consumatoare de alte materii prime, în afară de apă.
1. Aerisirea presupune inițial o așezare corespunzătoare a straturilor de materii utilizate,
ulterior necesită doar intervenții cu un băț sau săpeligă, pentru a asigura o ventilare
corespunzătoare. Manevrele constau inițial în asigurarea unui circuit corespunzător al
aerului, apoi în amestecarea dinspre margine spre centru a materialului.
2. Umiditatea este o condiție a obținerii unui compost de bună calitate, dar a stabili care este
nivelul optim de umiditate este un lucru aparent dificil. Apa în exces duce la
descompunerea incompletă a materiei organice și la degajarea unui miros neplăcut. Absența
apei duce la moartea organismelor, deci la întreruperea procesului de compostare. O
modalitate simplă de a controla umiditatea este aceea de a doza din start procentul de
material uscat și verde, apoi să se verifice umiditatea prin aprecierea acesteia ca fiind
apropiată cu a unui burete stors de apă.
3. Temperatura de la nivelul compostului este rezultatul activității bacteriilor și ciupercilor,
generând o cantitate mare de energie, în consecință, este normal ca pe parcursul compostării
temperatura să ajungă la 600 C.
57
Există situații în care se dorește grăbirea procesului de compostare, folosindu-se ceaiuri din
scoarță de salcie și stejar, în amestec cu coada șoricelului și mușețel. O altă modalitate de
accelerare a acestui proces constă în tratarea materialului cu borș sau o maia lichidă obținută din
drojdie de bere, apă și zahăr.
În mod normal, după 5 luni, în cazul unei cutii de compost cu volumul de 1 m3, compostul
pregătit ar trebui să fie bun de utilizat. Indicatorii unui compost bun de utilizat sunt: culoarea –
trebuie să fie brun închis, mirosul – este unul plăcut, de pământ de pădure (dacă o probă de
compost prelevată într-o pungă și depozitată 4 zile nu își schimbă mirosul, înseamnă că este bun
de utilizat), textura – materialul din compost nu are dimensiuni mai mari de 1 cm, sfărâmându-se
ușor între degete, volumul – dacă la momentul aranjării straturilor de materiale în vederea
compostării acestea ocupă un anume volum, la final, spațiul ocupat va fi de 70% din cel inițial.
Pentru ce utilizăm compostul pe care l-am produs?
1. Fertilizator natural pentru culturile din gospodărie (culturi legumicole sau pomicole), pentru
plantele de apartament, prin aportul de N, P, K sau prin îmbunătățirea fluxului de substanțe
nutritive pentru plante
2. Îmbunătățirea retenției de apă din sol
3. Amendament natural pentru anumite soluri
4. Fertilizator pentru gazon, amenajări peisagistice
5. Antifungic natural (microorganismele din compost produc antibiotice naturale)
6. Distribuție cu amănuntul (ca modalitate de realizare a unei afaceri de familie)
Concluzii
Prezentarea sau promovarea compostării și compostului rezidă din două rațiuni: una
ecologică și alta economică. Criteriul economic rezidă din din faptul că compostarea ajută la
reducerea cantităţii de deşeuri şi economisirea spaţiilor de depozitare. Compostarea reprezintă
modul de valorificare al deşeurilor care cere cel mai redus consum de energie. Compostul
substitue o mare cantitate de îngrăşăminte chimice, degrevând societatea de o mare parte de
cheltuieli privind investiţia suplimentară pentru industria chimică. Compostul reprezintă o
metodă puţin costisitoare de îmbunătăţire a structurii solului şi un îngrăşământ foarte bun.
Din punct de vedere al criteriului ecologic trebuie reţinut faptul că prin compostare materia
organică intră în circuitul biologic, compostarea fiind un procedeu de reciclare naturală. Energia
pe care plantele au luat-o pământului pentru a creşte o vor reda din nou pământului. Prin
compostare se micşorează mulţimea de deşeuri supusă depozitării. Compostarea ajută la evitarea
emanării gazelor din depuneri (pentru că se reduc cantităţile de deşeuri supuse depozitării) şi este
58
parte integrantă a sistemului de economie a deşeurilor (în condiţii economice şi ecologice). Prin
compostare se evită încărcarea ecologică, pentru că arderile eliberează cu precădere CO2. Prin
compostare azotul face legături strict organice. Acest fapt are avantajul de a menţine fertilitatea
solului şi a menţine o umiditate constantă. Compostarea este o metodă ecologică bună pentru
îmbunătăţirea fertilităţii solului şi o resursă de hrană pentru plante.
Bibliografie:
1. Dumitrescu, M., Veronica Tănase, 2002,Valorificarea agricolă a composturilor, Ed. Trend
Consulting Group, Bucureşti
2. Dumitraş, Adelina, 2006, Plante floricole şi de gazon, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca
3. Ionescu Vlad Siseşti, P. Papacostea, Gh. Ştefanic, 1980, Compostul îngrăşământ din
deşeuri organice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
4. Sărac, I., 2002, Compostul, o soluţie la problematica deşeurilor, Ed. Treira, Oradea
5. Kraft Von Heynicz, 2012, Ed. Casa, București (pdf)
Pagini web consultate
[1] * * * http://www.mmediu.ro, European Comission, Institute for ProspectiveTechnological
Studies (Seville) Sustainability in Industry, Energy and Transport, End of Waste Compost Case
Study, 2007.
[2] * * * http://www.gestiuneadeseurilor.ro, Manual privind activitățiile specifice din domeniul
gestiunii deșeurilor municipale, 2003.
[3] * * * http://www.apmbacau.ro, Normativ pentru compostarea deșeurilor municipale
organice, 2008.
[4] * * * http://www.anpm.ro, Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, 2008.
Import foto
1. www.stejarmasiv.ro
2. www.vegetalshapes.com
3. www.consumabile-igiena.ro
Eleve: Sabin Tănase
Prof. Vătavu Adela
Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu” Târgoviște
Premiul III, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică
59
PORNIREA REVERSIBILA A UNUI MOTOR ELECTRIC
1. ARGUMENT
Aplicaţiile energiei electrice în viaţa de zi cu zi sunt foarte diversificate, neexistând practic
domeniu al activităţilor umane unde să nu fie prezent sub o formă sau alta.
Câteva din aplicaţiile energiei electrice se găsesc în următoarele domenii :
1. Iluminatul electric, atât pentru nevoile de producţie cât şi pentru iluminatul public,
iluminatul interior al locuinţelor, a spaţiilor de învăţământ şi administraţie, etc.;
2. Încălzitorul electric, realizat cu rezistoare (diverse aparate de uz casnic, aparate de
încălzire industrială, de uscare sau tratamente termice), încălzitorul realizat cu arc
electric (sudura electrică sau cuptoare metalurgice pentru topire şi elaborarea oţelului),
încălzitor realizat cu curenţi de înaltă frecvenţă (tratamente termice de călire
superficială);
3. Acţionările electromecanice, prin intermediul motoarelor electrice pentru majoritatea
maşinilor unelte (strung, maşină de găurit, maşină de frezat, raboteza, instalaţii de ridicat
şi de transport), a agregatelor de pompare a unor lichide, a acţionării compresoarelor, a
antrenării benzilor transportoare etc.;
4. Transportul electric, uzinal si rutier respectiv pe căi ferate;
5. Radiocomunicaţiile si televiziunea, atât cea pentru marele public cât şi cea utilizată în
comunicaţii speciale sau televiziunea cu circuit închis pentru urmărirea proceselor din
mediul toxic sau periculos, pentru pază, pentru investigaţii în medicină, etc.;
6. Automatizarea şi robotizarea proceselor industriale şi aplicarea tehnici de calcul
electronic în diferite procese de cercetare şi industrie;
7. Activitatea de servicii pentru întreaga gamă de echipamente electrice si electronice prin
utilizarea unor aparaturi de măsurare specifice (osciloscoape, generatoare de semnal,
etc.);
8. Cercetarea spaţiului cosmic, aselenizarea şi revenirea oamenilor pe Pământ din spaţiul
cosmic este de neconceput fără aportul curentului electric;
9. În procesul de învăţământ, energia electrică este întâlnită practic pretutindeni .
Este de la sine înţeles că pentru a putea fi folosită în atâtea aplicaţii,energia electrică
trebuie să fie produsă în permanenţă (majoritar este produsă de termocentralele şi
60
hidrocentralele sistemului energetic). De la locul de producere energia electrică este
transportată prin linii de transport, în prealabil, tensiunea fiind ridicată printr-o staţie de
transformare ridicătoare de tensiune şi distribuită spre consumatori prin reţeaua de distribuţie
alimentată prin intermediul staţiilor de transformare coborâtoare de tensiune, posturi de
transformare şi puncte de distribuţie
În acest uriaş „Imperiu electric”, curenţii electrici se întâlnesc într-o gamă foarte mare de
valori, de la ordinul microamperilor până la mii de amperi, obţinuţi de la surse ce au tensiuni
de la ordinul milivolţilor până la zeci de mii de volţi, de curent continuu şi/sau de curent
alternativ la frecvenţe industriale şi/sau frecvente ridicate.
2. CONŢINUT
Generalităţi
O schemă de comandă cuprinde în general un ansamblu de elemente de execuţie, de
măsurare sau control, de protecţie precum şi elemente intermediare.
Pentru ca o schemă de comandă să fie cât mai clară şi mai uşor de urmărit, diferite elemente
din schemă se reprezintă prin simboluri.
Pentru înţelegerea mai uşoară a modului de funcţionare a schemei de comandă, păţile
componente ale unui element se amplasează de obicei în circuitul în care acţionează: de exemplu
bobina unui contactor este conectată în circuitul car o alimentează, iar contactele sale în circuitul
pe care-l comandă.
Am prezentat mai jos schema electrică generală de forţă şi comandă, pentru pornirea
unui motor trifazat asincron cu rotorul în scurtcircuit, în ambele sensuri şi principiul de
funcţionare.
Schimbarea sensului de rotaţie este echivalentă cu schimbarea sensului câmpului inductor,
care se face prin inversarea succesiunii a două faze între ele.
61
Explicarea funcţionării schemei electrice
Pentru pornirea motorului M într-un sens se apasă pe butonul bp1 din circuitul 3. Bobina
contactorului 1C va fi alimentată (cu tensiunea de 230V), fapt ce va permite închiderea
contactelor normal deschise cnd din circuitele 1 şi 4 şi deschiderea contactelor normal închise cni
din circuitul 5. Motorul se va roti în sensul astfel dorit. Dacă accidental se va apăsa pe butonul
bp2, contactorul 2C nu va fi pus sub tensiune, dată fiind poziţia deschisă a contactului 1C din
circuitul 5.
Pentru a opri motorul se apasă pe butonul bo din circuitul 3.
Să presupunem că dorim să rotim motorul în sens invers. Se apasă pe butonul bp2 din
circuitul 5. În acest moment, se alimentează bobina contactorului 2C din circuitul 5, Contactorul
2C va închide contactele cnd din circuitele 2 şi 6 şi va deschide cni din circuitul 3 (se protejează
astfel motorul M ca să fie accidental pornit prin bp1 in celălalt sens).
În caz că motorul este suprasolicitat - prin motor circulă un curent mai mare decât curentul
nominal - releul termic e4 din circuitul 1 va intra în funcţiune, elementele termice ale acestuia
deplasând contactul e4 din poziţia închis în poziţia deschis. În acest fel, contactul cni al releului e4
din circuitul 7 se va deschide, circuitul secundar fiind astfel scos de sub tensiune. Bobina
contactorului 1C sau 2C nemaifiind alimentată, contactele principale revin în poziţia normală –
iniţială şi motorul M nu va mai fi alimentat.
62
Pentru evitarea accidentelor s-a prevăzut un interblocaj suplimentar între butoanele bp1 şi
bp2 în aşa fel încât, prin apăsarea butonului de comandă a unui contactor se deschide circuitul de
comandă al celuilalt, excluzând astfel posibilitatea de comandă paralelă.
Inversarea sensului de rotaţie la motorul asincron trifazat se face prin inversarea a două
faze între ele (în cazul nostru, faza R cu faza T), ceea ce produce în interiorul motorului
modificarea sensului câmpului inductor.
În proiectul nostru nevând o sursă de curent trifazat, am folosit un motor de curent
continuu la 12V. În acest sens am utilizat o punte redresoare alimentată de un transformator de
220V/12V. Ca filtru de netezire am folosit un condensator.
Redresoarele sunt circuite electronice capabile să transforme energia electrică de curent
alternativ în energie electrică de curent continuu.
Schema bloc a unui redresor conţine următoarele elemente:
TR – transformatorul de reţea, cu ajutorul căruia se modifică valoarea tensiunii de alimentare,
obţinându-se în secundar valoarea tensiunii altenative ce trebuie redresată;
R – elementul redresor, cu proprietăţi de conducţie unilaterală, care transformă tensiunea
alternativă într-o tensiune pulsatorie de aceeaşi polaritate;
F – filtru de netezire, care micşorează pulsaţiile tensiunii redresate, obţinând o tensiune apropiată
ca formă, de cea continuă.
Pentru a schimba sensul de rotatie la un motor de curent continuu se schimba polaritatea.
iS
Rs Cf uS
Tr D1
u1
D3
- +
N1
r2
N2
u2
D4 r1
D2
63
3. Prezentarea elementelor componente ale schemei electrice de acţionare.
Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare electromagnetică cu o singură poziţie
stabilă capabil de a stabili, suporta şi întrerupere curenţi în condiţii normale de exploatare ale
unui circuit inclusiv de suprasarcină.
Elementele componente ale contactoarelor:
A : 1 – carcasă ; 2 – bobină ; 3 – bornă de alimentare a bobinei contactorului ; 4 – miez
feromagnetic – armătură fixă ; 5 – miez feromagnetic – armătură mobilă ; 6 – borne de
racord la circuitul exterior ; 7 – contacte mobile.
B: contactoare tip AR – 6; AR – 16 A.
Elementele componente ale unui contactor
circuitul principal de curent de racord a circuitului exterior, contacte fixe şi contacte
mobile;
circuitul de comandă - bobina electromagnetului de acţionare contacte de autoreţinere şi
butoane de comandă;
circuite auxiliare -contacte de blocare, semnalizare .
Deplasarea contactelor mobile se face comandând un electromagnet.
Principul de functionare a se vedea figura
alăturată.
Cu ajutorul unui buton 8 se închide circuitul de
alimentare la bobina electromagnetului 5 astfel armătura
mobilă 3 este atrasă, circuitul se închide prin deplasarea
contactului mobil 2 care este solidar cu armătura mobile.
Contactele rămân închise numai atât timp cât
bobina electromagnetului se află sub tensiune, în
64
momentul în care se întrerupe alimentarea bobinei electromagnetului, circuitul principal se
deschide din nou, contactele mobile revenind în poziţia de repaus prin acţionarea unui resort.
Contactorul poate fi de curent continuu sau alternativ, pot fi bipolare, tripolare şi
tetrapolare, poate fi cu mişcare de rotaţie a contactelor mobile sau de translaţie. Contactorul
folosit de mine în acest proiect este un contactor de curent alternativ tripolar cu mişcare de
translaţie a contactelor mobile.
Butoanele de comandă servesc, în special, pentru comanda dorită de la distanţă a
contactorului fiind folosite îndeosebi pe masini–unelte, ascensoare, masini de ridicat, pupitre de
comandă etc. Aceste butoane de comandă pot fi, însă, prevăzute cu mai multe contacte, astfel
încât într-o singură apăsare, să comande mai multe circuite, pe unele închizându-le şi pe altele
deschizându-le.
Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual. Ele au o singura pozitie stabilă, la
care revin îndată ce butonul nu mai este acţionat, de aceea prin butonul de comandă se dau
numai comenzi de scurtă durată (contactoarele au un contact de autoreţinere care, odată închis,
asigură alimentarea bobinei chiar dacă încetează apasarea pe butonul de comandă a închiderii).
Curenţii nominali sunt de obicei de 6A (rar 10A) în curent alternativ şi 1,5-2A în curent continuu
(se folosesc aceleaşi butoane de comandă atât în curent continuu cât şi în curent alternativ, cu
deosebirea că în curent continuu valorile curentţlor care pot fi întrerupţi sunt mai mici).
Tensiunile nominale sunt de 220V şi 550V, în curent alternativ şi 220V si 440V, în curent
continuu.
Frecvenţa de conectare admisă pentru butoanele de comandă nu depaşeste 600 de conectari
pe ora ,iar numărul total de conectări pe care îl poate efectua un astfel de buton poate ajunge la
10 milioane. Rolul butonului de comandă este de a închide sau a deschide un circuit electric (de
exemplu butonul care comandă pornirea unui motor închide circuitul de alimentare a bobinei , în
timp ce butonul care comanda închiderea motorului, deschide acest circuit).
65
Acţionarea unui buton de comandă reprezintă o acţiune importantă de răspundere deoarece
ea se traduce de obicei prin punerea sub tensiune a unui circuit şi foarte adesea prin punerea în
funcţiune a unei maşini.
Acţionarea eronata a unui buton de comandă poate provoca accidente grave sau pagube
materiale. Pentru acest motiv se iau măsuri speciale de protecţie care:
să împiedice acţionarea greşita sau accidentală a unui buton de punere sub tensiune a unui
circuit (buton de pornire)
să favorizeze identificarea şi acţionarea rapidăa a butoanelor de scoatere de sub tensiune a
circuitelor (butoanele de oprire).
Releul termic serveşte pentru protecţia motorului electric la
suprasarcină. El este prevăzut cu un bimetal pe fiecare fază. Releul
termic comandă deschiderea contactorului când curentul depaşeşte
valoarea nominală un timp mai îndelungat. Bimetalele sunt formate
din două metale sudate între ele şi apoi laminate la rece până la
obţinerea unei foi la care cele două componente sunt intim legate
între ele pe toată suprafaţa. Bimetalele pot fi în formă de disc sau
spirală.
Dupa modul de incălzire a bimetalului, de deosebesc:
termobimetale încalzire direct, adică încălzire prin efectul termic al unui circuit electric
care parcurge lama de bimetal.
termobimetale încalzire indirect, cu ajutorul unor elemente încălzitoare separate, care
transmit bimetalului căldura prin conducţie sau radiaţie.
Standardele în vigoare impun urmatoarele condiţii releelor termice cu bimetal, destinate
protecţiei motoarelor electrice:
să nu declanşeze în timp de 2 ore de la un curent egal cu 1,05In
să declanşeze în timp de 2 ore de la un curent egal cu 1,2In
să nu declanşeze în timp de 2 min la un curent egal cu 1,5In
Condiţiile de reglaj şi funcţionare a releelor termice sunt în acord cu condiţiile impuse de
norme care precizează că motoarele trebuie să poată suporta, pornirea de la cald o suprasarcină
de 1,5In timp de 2min.
Siguranţele fuzibile sunt aparte pentru protecţia la scurcircuit. Au în construcţia lor un
fuzibil străbătut de curentul supravegheat şi care întrerupe circuitul prin topire. Dacă prin fuzibil
trece un curent de scurcircuit, acesta duce la topirea fuzibilului într-un timp foarte mic (practic
66
topirea are loc instantaneu)
Siguranţele fuzibile pot fi:
Cu filet ( pana la 100 A )
Cu mare putere de rupere (MPR) ( de la 100 la 630 A )
Siguranţele cu filet sunt formate din trei elemente principale: soclul, patronul şi capacul.
Soclul se execută din material ceramic, asigură fixarea siguranţei pe suprotul de susţinere în
tabloul electric şi realizează contactele electrice în circuitele electrice. Se execută cu legăturile
electrice în spate (sigurante LS – fig. 1, a) şi cu legăturile electrice în faţă: LF când legăturile
electrice sunt izolate (fig. 1 ,b anexa) şi LFi când acestea sunt neizolate de contactul cu mana (fig.
1, c anexa); sigurantele LFi se mai numesc şi de tip industrial.
Fig 1. Socluri pentru sigurantele fuzibile cu filet :
a - cu legături în spate ( Ls); b - cu legături în fatţă izolate (LF);
c - cu legături în faţă neizolate (LFi).
Patronul este un corp tubular, ceramic (fig. 2). În tubul 1 se află firul fuzibil 2
înconjurat de nisip cuarţos 3 cu rolul de a-l susţine şi a ajuta la stingera
arcului electric ce se formează când se topeşte fuzibilul. Firul are la capete
două piese metalice 4 si 5 pentru a asigura contactul electric. Prinderea de
aceste piese se face prin lipirea de piesa 4 şi printr-un disc 7 şi un resort de
întindere 6. Discul 7 are diferite culori în funcţie de curentul nominal al
fuzibilului din interior şi, în caz de topire a fuzibilului, resortul îl aruncă din
poziţia sa, dând posibilitatea unei identificări rapide a siguranţei topite.
Fig. 2 Patronul sigurantei fuzibile.
67
Capacul ( fig . 3) este compus dintr –o
piesă metalică filetată 1 şi o piesă din material
ceramic 2. Prin piesa 1 se prinde în soclu
asigurand fixarea patronulu şi introducerea firului
în circuitul electric. Piesa izolatoare 2 susţine şi
izolează piesa 1 şi permite obsevarea discului
colorat al patronului pentru a putea urmări dacă
siguranţa este în funcţiune sau nu.
Fig. 3 Capacul sigurantei fuzibile.
4. Bibliografie
1. Pietraneanu E. - „Agenda electricianului”, Editura Tehnică ,Bucureşti 1986
2. Nicolae Mira ,Constantin Negus - „Instalaţii şi echipamente electrice”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1999
3. Gheorghe Fratiloiu, Andrei Tugulea - „Electotehnica”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1995
4. Aurel Popa - „Aparate electrice de joasă şi înaltă tensiune”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1975
5. Alexandru Vasilievici, Lucian Moldovan - „Elemente de tehnologie a aparatelor de joasă
tensiune”, Editura Facla, Targoviste 1981
Elevi: Bӑdoiu Andrei, Nicu Florin
Prof. Didiţӑ Gheorghe, Neguţ Ion
Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu” Târgovişte
Menţiune I, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică
68
DELTA VĂCĂREŞTILOR
Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului
Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din
sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor.
Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești,
dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate
ale perioadei comuniste.
Lacul Văcărești a fost umplut o singură dată cu apă din Dâmbovița. Costurile pentru
pomparea apei sunt foarte mari și, prin urmare, această soluție de aducere a apei din Dâmbovița
este nefiabilă. Soluția tehnică ar fi ca apa să fie adusă gravitațional din râul Argeș, de la 27 km de
București, via Lacul Mihăilești. Acest lac de acumulare se află la 14 km în sud-vestul
Bucureștiului pe șoseaua București-Alexandria, la intrare în localitatea Mihăilești. Are o lungime
de 8 km, o lățime maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 metri. În acest scop, au fost
realizați 14 km de canal însă, după abandonarea lucrărilor, nu se preconizează investiții pentru
restul de 13 km.
69
Zona naturală situată pe arealul Lacului Văcăreşti din Bucureşti, care are o suprafaţă de 183
de hectare ar putea deveni viitorul Parc Natural Văcăreşti. În Delta Văcăreşti, aşa cum a mai fost
numită zona, se află sute de specii de plante, dar şi peste 90 de specii de păsări şi mamifere
precum vidra sau vulpea. Proiectul este inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, iar pentru acest lucru este necesară o hotărâre de guvern care va cuprinde
atât Studiul de Fundamentare Ştiinţifică şi avizul Academiei Române, cât şi hotărârea Consiliului
General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură.
Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au
permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (94 de specii), între care
stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice
ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem
stabil.
În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru
o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări
cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană. În martie 2013, autoritățile au reușit să
recupereze de la braconieri câțiva sticleți, o cinteză și un florinte. Deși nu sunt păsări pe cale de
dispariție, ele sunt totuși protejate de lege.
70
Descrierea narativă a limitelor
Limitele sunt ușor identificabile în teren, fiind constituite de către limita exterioară a
drumurilor de contur de pe coronamentul digului amenajării lacustre:
Limita nord-estică (dinspre Splaiul Unirii): pornește pe coronamentul digului din colțul
amenajării lacustre dispre intersecția Splaiul Unirii cu Strada Glădiței și continuă în linie
dreaptă, în lungul digului, urmărind marginea dinspre Spaliul Unirii a drumului (acces
pietonal) de pe coronament, spre sudest, pe o lungime de 1280 m, până în colțul nord-estic
al amenajării, în dreptului canalului de deversare.
Limita estică (dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești): pornește înspre sud pe coronamentul
digului, din dreptului canalului de deversare, pe un traseu rectiliniu, urmărind marginea
dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești a drumului (acces pietonal) de pe coronament, pe o lungime
de 920 m.
Limita sudică (dinspre Șoseaua Olteniței): urmărește tot marginea drumului (acces
pietonal) de pe coronament, mai întâi înspre vest, pe o lungime de 240 m, apoi înspre
sud-vest, pe o lungime de 440 m, până în dreptul intrării dinspre Strada Săvinești, apoi
înspre nord-vest, pe o lungime de 440 m, până în dreptul intrării dinspre Strada Ionescu
71
Florea. De aici limita continuă printr-o inflexiune în interior, în lungime de 220 m, în
dreptul străzii Lunca Bârzești, apoi continuă din nou înspre vest, pe o lungime de 240 m,
până în colțul sud-vestic al amenajării.
Limita vestică (dinspre Calea Văcărești): urmărește tot marginea drumului (acces pietonal)
de pe coronament, înspre nord, aproape rectiliniu, pe o lungime de 1430 m, până în colțul
nord-vestic al amenajării.
Unitatea fizico-geografică
Parcul Natural Văcărești este situat în Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei,
parte a Câmpiei Române, în bazinul hidrografic al Râului Argeș, pe terasa dreaptă a aflunetului
acestuia, Râul Dombovița. Din punct de vedere biogeografic, Parcul Natural Văcărești se află în
regiunea stepică.
Căile de acces
Parcul Natural Văcărești se situează în întregime în interiorul patrulaterului format de 4
artere principale ale Bucureștiului, dinspre care se poate ajunge către aria protejată:
La nord Splaiul Unirii
La est Șoseaua Vitan-Bârzești
La sud Șoseaua Olteniței
La vest Calea Văcărești
Zona este foarte bine deservită de transportul în comun, putându-se ajunge cu metroul
(stația Piața Sudului) sau cu liniile de autobuz (124, 133, 181, 202, 223, 242, 312, 313, 381),
troleibuz (73, 74, 77) sau tramvai (11) ale RATB.
Sol (pedologie)
În Câmpia Română predomină soluri negre și cu un conținut bogat de humus. Acestea sunt
cernoziomurile (caracteristice stepei) și cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepă, având o
mare raspândire), ambele tipuri fiind din categoria molisolurilor, bogate în humus de mare
fertilitate. Există și soluri brun-roșcate de pădure. De-a lungul râurilor solurile sunt de luncă.
Solurile prezente pe suprafaţa oraşului Bucureşti se împart în trei grupe: cernoziomuri cambice,
soluri brun-roşcate şi soluri brun-roşcate luvice.
Fauna piscicolă
Până la ora actual nu există studii asupra faunei piscicole din zonă, însă au fost făcute
câteva observații de către biologi, confirmate de către dr. Grigore Davideanu, muzeograf la
72
Muzeul de Istorie Naturală din Iași, cu doctoratul în domeniu: carasul (Carassus gibelio B.),
bibanul (Perca fluviatilis L.), babuşca (Rutilus rutilus L.), roşioara (Scardinius erythrophthalmus
L.), murgoiul bălţat (Pseudorasbora parva T. & S.), obletele (Alburnus alburnus R.), ştiuca
(Esox lucius L.). Posibil să fie mai multe specii, însă mai trebuie cercetat.
Bibliografie
1. BERTEL Bruun, HAKAN Delin, LARS Svensson (2008), Păsările din România și Europa,
Determinator ilustrat, Societatea Ornitologică Română
2. BOTNARIUC Nicolae (2005), Cartea roșie a vertebratelor din România, Academia
Română
3. BRANDZA D. (1879-1883), Prodromul Floreĭ române sau enumeraţiunea plantelor pănă
astă-di cunoscute în Moldova şi Valachia. Opu premiat de Academia Romînă (Premiul
Lazăr). Bucureştci: Tipografia Academieĭ Române. /Pp. vii-lxx, 1-128 in 1879 sau 1880;
pp. i-vi, lxxi-lxxxiv, in 1883 - cf. W.T.
4. STEARN, Jour. Bot. (London) 79: 191 (1941)
5. BRETOTEAN M., MACALEȚ R., ŢENU A., TOMESCU G., MUNTEANU M. T., RADU
6. E., RADU C., DRĂGUȘIN D. (2006), Corpurile de ape subterane la risc din România,
Rev. Hidrogeologia, vol.7, nr.1, p. 915, Bucureşti
Elev: Radu Mihai
Prof. Barbu Ionela Silvia
Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte
Menţiune II, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică
73
DIFERENȚE DE GEN ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ REFLECTATE ÎN PROIECTUL
“GENDER ROLE INEQUALITIES”
PREZENTAREA PROIECTULUI
În perioada 1 septembrie 2012 – 31 iulie 2014, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu” din
Târgovişte a derulat proiectul multilateral Comenius “Gender Role Inequalities”, cu finanţare de
la Comisia Europeană prin ANPCDEFP din cadrul MECTS, în parteneriat cu Turcia, Bulgaria,
Grecia, Spania, Portugalia si Italia. Limba de lucru a fost limba engleză.
Proiectul şi-a propus:
să dezvolte integrarea culturală
să dea elevilor şansa de a se informa despre rolurile femeilor şi ale bărbatilor în alte
societăţi
să prezinte punctul de vedere al altor culturi asupra rolurilor femeilor şi ale bărbatilor şi
cum fac acestea fată inegalităţilor
să dezvolte competenţele multiculturale ale tinerilor
să motiveze profesorii şi elevii pentru creşterea numărului de limbi străine vorbite şi a
standardului de utilizare a acestora
să depăşească inegalităţile dintre femei şi bărbaţi.
Temele abordate în cadrul proiectului au fost:
dezvoltarea socială a femeilor de-a lungul istoriei
diferenţe biologice
rolurile femeilor şi ale bărbatilor în gospodãrie şi creşterea copiilor
inegalitate la locul de muncă bazată pe diferenţa de sex
discriminarea femeilor în societate
Țara coordonatoare a proiectului a fost Turcia. Liceele din țările partenere, implicate în
derularea acestui proiect au fost:
Batıkent Şevket Evliyagil Ticaret Meslek Lisesi, ANKARA, liceu vocaţional de comerţ şi
comunicaţii, cu 1200 elevi (cu vârste între 14 şi 18 ani) şi 100 de profesori, cu profiluri:
tehnologia informaţiei, contabilitate, jurnalism, marketing şi retail, management de birou şi
secretariat. Aproape toţi elevii sunt musulmani. Mai puţin de 1% au dizabilităţi.
PMG "Ivan Vazov", DIMITROVGRAD, liceu teoretic, furnizor de educaţie în domeniile: limbi
străine, matematică, informatică, IT şi ştiinţe. Elevii au între 12 şi 19 ani şi sunt medaliaţi la
concursuri naţionale şi internaţionale.
74
Liceo Scientifico "E.Fermi", RAGUSA, Sicilia, aflat într-o zonă defavorizată (cel mai apropiat
aeroport est la 100 Km).
2nd Vocational High School of Giannitsa, GIANNITSA, situat într-o zonă agricola, are 300 de
elevi, 50 de profesori şi urmatoarele profiluri: sănătate, informatică, electronică şi arte
aplicate.
IES SON PACS, lângă Palma de Mallorca, în Insulele Baleare, liceu vocaţional, elevii fac parte
din familii din clasa de mijloc sau din familii de alte nationalităţi stabilite pe insulă.
Escola Secundária com 3.º ciclo do Ensino Básico de José Gomes Ferreira, LISABONA,
elevii fac parte din familii cu venituri modeste.
Din liceul nostru au participat la implementarea
proiectului 100 de elevi.
FEMEILE ÎN TRECUT ȘI PREZENT
PALMA DE MALLORCA, 24-29 noiembrie 2012
Au participat 14 elevi şi 11 profesori din şase ţări partenere în proiect, reprezentanţii români
fiind, Alexandra Petre (X A) şi Octavian Ilie (X C), însoţiţi de profesorii Bădulescu Eduard, Iana
Luminiţa şi Stancu Valentin.
Tema a fost “Femei în trecut şi prezent”. Prezentarea materialelor lucrate de elevi a generat
cele mai multe emoţii, fiecare ţară având o noua perspectivă, noi idei şi noi forme de prezentare.
Prezentarea elevilor din Mallorca a fost axată pe viaţa femeilor în trecut, prin
exemplificarea impresiilor unor rude ale profesoarelor din şcoală. Bulgaria a prezentat
îmbrăcămintea şi modul de viaţă al femeilor în trecut şi prezent. Grecia a realizat un film-interviu
subtitrat în limba engleză cu două doamne de vârste diferite care răspundeau la întrebări legate de
viaţa oamenilor/femeilor în trecut şi prezent. Fiind plin de mărturisiri personale filmul a atras
atenţia publicului. Italia a mers pe o structură asemănătoare cu cea a Greciei, însă cu un număr
mai mare de persoane intervievate, asociind şi un cântec vechi care descria viaţa femeilor.
Portugalia a prezentat nume celebre de femei portugheze precum şi schimbările din viaţa
cotidiană a femeilor care au survenit de-a lungul istoriei.
75
Prezentarea elevilor români a impresionat datorită abilităţii elevilor de a se face ascultaţi şi
de a comunica în limba engleză, sprijiniţi fiind şi de un film care a sintetizat munca echipelor din
ţară, aducând în prim-plan ipostazele femeilor din Romania: ca muză, sursă de inspiraţie pentru
artişti, dar şi ca luptătoare, femei de legendă sau deschizătoare de drumuri în diverse domenii.
Au fost evocate:
numele reginelor: Regina Elisabeta, Regina Maria
femei din domeniu literaturii: Hortensia Papadat-Bengescu, , Elena Văcărescu, Marta
Bibescu, Herta Muller, Nina Cassian, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Gabriela
Adameşteanu
femei din domeniu ştiinţei: Ana Aslan, Sofia Ionescu, Raluca Ripan, Ştefania Mărăcineanu,
Aurora Liiceanu, Dana Mihaela Jianu, Adina Alberts
femei din domeniu muzicii: Haricleea Darclée, Lola Bobescu, Maria Tănase, Maria
Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Maria Ciobanu, Angela Gheorghiu, Laura Stoica şi noile
interprete cunoscute la nivel international (Inna, Alexandra Stan)
femei din domeniu sportului: Smaranda Brăescu, Lia Manoliu, Angelica Rozeanu, Iolanda
Balaş, Constantina Diță, Elisabeta Lipă, Maria Uca-Marinescu, Crina COCO Popescu,
Alexandra Marcu, Sorana Cîrstea, Georgeta Damian-Andrunache, Gabriela Szabo, Nadia
Comaneci, Andreea Răducan, Cătălina Popnor, Sandra Izbaşa
76
La final au fost prezentate femeile-pionier în diverse domenii la nivel mondial (inginerie,
arhitectură, drept, aviaţie) acest fapt generând admiraţia publicului încântat de reuşitele Romaniei
prin femei de seamă din trecut şi prezent.
77
A urmat o întâlnire cu elevi spanioli care au adresat întrebări legate de viaţa femeilor şi
locul acestora în viaţa socială, politică şi culturală. Răspunsurile au arătat câte asemănări sunt
între statele europene, precum şi deosebiri legate de concediul maternal sau alte privilegii de care
se bucură femeia în Romania şi Bulgaria.
DIFERENȚE BIOLOGICE ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAȚI
RAGUSA, 18-23 februarie 2013
Au participat 28 elevi şi 16 profesori din cele 7
țări partenere. Programul întâlnirii a cuprins vizitarea
Liceo Scientifico “E. Fermi” (liceul gazdă),
prezentarea produselor pentru cea de-a doua tema a
proiectului, “Diferențe biologice între femei şi
bărbați”, vizite de documentare în Ibla, Siracusa,
Marina di Ragusa şi Chiaramonte Gulfi.
Din Romania au participat la această întâlnire
elevii Moraru Vlad, (XI B), Dima Alin (X A) şi
Tudorache Adrian (XI A), aceştia fiind însoțiți de
profesorii Dogaru Alina şi Stancu Valentin.
Pentru cea de-a doua temă a proiectului, fiecare
echipă a ales noi moduri de prezentare: Italia a pus
accent pe diferențele biologice de sex (cromozomi),
elevele din Bulgaria au interacționat într-un mod plăcut
cu asistența, alegând discutarea unor mituri legate de
diferențele dintre bărbați şi femei (sub forma myth
busting), Turcia a dezvăluit secretele comportamentelor
diferite, elevii din Spania au susținut o lecție scurta
despre aspectele luate de aceste diferențe în viața de zi cu zi, Portugalia a prezentat un interviu
78
cu doi profesori (un domn si o doamna), fiecare făcând observații despre comportamentul
elevilor în funcție de sex şi de dezvoltarea psihică la o anumita vârstă, iar elevii din România au
realizat un calendar pentru anul 2013 pentru fiecare țară parteneră şi un scurt film, un interviu cu
o doamnă profesoara din liceu despre influențele diferențelor de sex în artă.
Filele calendarului realizat de elevii din România cuprind o serie de informații despre
diferențele biologice între femei şi bărbați:
în Europa, femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii (82 de ani faţă de 76), dar numărul anilor
petrecuţi în condiţii bune de sănătate tinde să se echilibreze (63 pentru femei, 61 pentru
bărbaţi);
femeile au tendința de a comunica mai eficient decât
bărbații, concentrandu-se asupra modurilor în care pot
găsi o soluție care să funcționeze pentru grup,
abordand diverse aspecte şi utilizând sugestii
nonverbale, cum ar fi tonul, emoția şi empatia, în timp
ce bărbații au tendinta să fie mai orientați spre sarcini, să vorbească mai puțin şi să fie mai
izolați;
femeile procesează informațiile la fel de bine cu ambele emisfere ale creierului;
femeile rezolvă problemele într-un mod mult mai creativ şi sunt mult mai conştiente de
sentimente în timp ce comunică;
bărbaţii pot obține performanțe mai mari la sarcinile matematice decât femeile;
în timpul perioadelor de stres, femeile au grija de ele şi de copiii lor şi formează legături
puternice de grup;
femeile excelează în subiectele care au la bază limbajul şi au mult mai dezvoltată gândirea
asociată cu limbajul;
bărbații şi femeile percep diferit durerea: femeile sunt mult mai capabile să-şi localizeze
durerea şi să încerce să caute un tratament pentru aceasta, față de bărbați;
bărbații au, de obicei, mai dezvoltată abilitatea de a se orienta în spațiu sau de a reprezenta
mental o formă şi dinamica acesteia comparativ cu femeile;
creierul femeii este diferit de cel al bărbatului: femeile au mai multe conexiuni între partea
dreapta a creierului şi cea stângă;
bărbații au vederea mai bună, în timp ce femeile au auzul mai fin;
emeile plâng mai des decât bărbații;
femeile sunt mai vorbărețe decât bărbații;
creierul femeii îmbatrâneşte mai lent decât cel al bărbatului;
79
femeile au tendința de a alege meserii bazate pe relația de ajutorare, excelând în acest
domeniu;
creierul masculin este mai mare decât cel feminin, având cu 4% mai multe celule şi
cântărind cam cu 100 grame mai mult;
corpul femeii produce mai mulți anticorpi şi cu o viteză mai mare decât în cazul bărbaților,
ele au mai multe globule albe; din acest motiv, femeile dezvoltă mai puține boli infecțioase
şi sunt bolnave pentru mai puțin timp;
femeile au mult mai dezvoltată privirea periferică, putând să fie mereu atenete la detalii;
femeile disting mai bine nuanțele culorilor;
datele ştiințifice adunate în ultimii 100 de ani arată că
inteligența femeilor, măsurată cu ajutorul testelor IQ,
este în crestere constantă;
bărbații sunt mai puternici din punct de vedere fizic
decât femeile care, în medie, au mai puțină masă
musculară;
creierele masculine sunt proiectate să se ocupe de câte un
lucru pe rând, în timp ce creierele feminine sunt
multitasking;
femeile au o capacitate foarte dezvoltată de a observa
orice amănunt, cât de mic, precum și schimbările de
aspect sau de comportament ale celorlalţi;
pielea femeilor este mult mai sensibilă decât a
bărbaţilor.
80
ROLUL FEMEILOR ȘI AL BĂRBAŢILOR
ÎN FAMILIE ŞI ÎNGRIJIREA COPIILOR
LISABONA, 8-12 aprilie 2013
Cea de-a patra întâlnire din cadrul proiectului a avut loc în Portugalia, Lisabona, la Escola
Secundaria „Jose Gomes Ferreira” şi a avut tema „Gender role in housework and childcare”.
Echipa de proiect a Liceului Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” din Târgovişte a fost formată din
profesorii Floroaica Claudia, Gheorghe Evelina şi Lăzărescu Lia, şi elevii Goga Alexandra Elena
(a IX-a A) şi Sîrbu Bogdan (a XI-a B).
Pregătirea temei stabilite în această etapă a desfăşurării proiectului s-a realizat, însă, cu
participarea întregii echipe care a implementat în şcoala noastră proiectul coordonat de către
doamna profesoară Dogaru Alina, finalitatea constând în realizarea unei cercetări, pe un lot de
120 elevi, cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, care au răspuns la întrebări vizând tema în curs,
rezultatele fiind cuantificate şi interpretate, pentru a fi prezentate în cadrul întâlnirii; în aceeaşi
ordine de idei, a rezultat un film, care surprinde rolul femeii, potrivit temei date şi o carte de
bucate, cu reţete tradiţionale româneşti, care a fost oferită partenerilor de proiect.
Materialele prezentate de către echipa noastră au îndeplinit criteriul informativ, dar şi pe cel
formativ, reuşind să ilustreze propria perspectivă, în contextul societăţii româneşti curente, în
legătură cu tema dată. Mai mult decât atât, au fost foarte bine primite, apreciate şi considerăm că
ne-am îndeplinit cu succes sarcina de lucru. Cel mai interesant aspect a rămas cel al alterităţii,
pentru că, în ciuda punctelor comune, rămân diferenţe sesizabile în planul mentalităţilor comune
ale popoarelor, sau ale comunităţilor geo-culturale şi economice prezente la această întâlnire de
lucru.
Manierele de lucru aplicate asupra temei „Gender role in housework and childcare” au fost
edificatoare şi au avut puncte comune, foarte multe dintre produsele finale ale proiectului
pendulând între realizarea unor cercetări, prin aplicare de chestionare, interviuri, prezentări ale
81
propriei familii, filme pe tema dată, eseuri etc. Originalitatea nu a fost, însă, deficitară, datorită
coloraturii specifice dată de aspectul etnic, social, sau al propriei viziuni în realizarea temei.
Proiectul ”Gender Role Inequalities” a cultivat, printre altele, propria tradiţie. Este vorba de
plantarea, în fiecare dintre ţările în care s-au derulat întâlniri de lucru, a câte unui copac. Această
activitate s-a desfăşurat la Escola Secundaria „Jose Gomes Ferreira”, miercuri, 10 aprilie 2013,
fiecare ţară plantând câte un copac considerat reprezentativ, căruia i s-a dat şi un nume. România
a plantat un brad, pe care l-am denumit „Doina”.
82
ROLUL FEMEILOR ŞI AL BĂRBAŢILOR LA LOCUL DE MUNCĂ
DIMITROVGRAD, 6-10 octombrie 2013
Cea de-a cincea întâlnire din cadrul proiectului s-a
desfăşurat în Bulgaria, Dimitrovgrad, la Mathematics and
Science High School „Ivan Vazov”. Tema acestei întâlniri a fost
„Gender roles in workplaces”.
Echipa de proiect a Liceului Tehnologic „Nicolae
Ciorănescu” din Târgovişte a fost formată din profesorii Floroaica Claudia şi Lăzărescu Lia, şi
elevii Florea Mihai, Iordache Tiberius şi Popescu Corina.
Întreaga echipă a participat la pregătirea temei mai sus menţionate, produsul final constând
într-un film care surprinde diferite aspecte privind rolul femeilor şi al bărbaţilor la locul de muncă
şi un material în format interactiv multimedia care, sub forma unui joc de cuvinte, identifică cele
mai frecvente meserii/ocupaţii în care pot fi întâlnite femei. De asemenea, au fost pregătite spre
distribuire celorlalţi participanţi din ţările partenere variante pe suport de hârtie ale jocului de
cuvinte care să fie completate pe parcursul prezentării produsului din România.
1. Applies scientific nowledge, mathematics,
and ingenuity to develop solutions for
technical problems
2. Wears high heels on the catwalk (two
words)
3. Calms the airsick with a smile (two words)
4. She does everything in your house
5. To serve and protect (two words)
6. An angel with needles and no wings
7. She sells happiness by the bunch
8. A walking recipe book
9. The Lord/Lady of The Rings
10. A player of words
11. First mother substitute (two words)
12. Designs clothes which are both functional
and fashionable (two words, plural)
13. Is involved in public policy and decision
making
14. She sells heaven with a smile
15. Knows you inside out
16. He grows vegetables and fruits or takes
care of the animals
17. Diva’s soulmate (two words)
18. A wizard with the mouse (two words)
19. Head in the sky, feet on the ground
20. Master of knowledge and your 12 years of life
21. A master of culinary ability and creativity in baking, decoration, and flavoring (two words)
22. Always on the run…
83
Ni s-a oferit ocazia să vizităm şcoala, să participăm la lecţii, să cunoaştem elemente ale
sistemului de învăţământ din Bulgaria şi astfel să putem dezbate sistemele educaţionale ale
celorlalte ţări, să împărtăşim experienţe şi informaţii legate de noi abordări pedagogice. De
asemenea, profesorii au participat la o masă rotundă ce a vizat fixarea datelor pentru următoarea
mobilitate (Grecia), tema (Gender roles in society) şi repartizarea sarcinilor de lucru.
O activitate care a urmărit comunicarea, munca în echipă şi cunoaşterea unor elemente
legate de tema proiectului, a fost reprezentată de participarea la un joc cognitiv care, prin
îndeplinirea unor sarcini specifice precum găsirea unor indicii în diferite locuri ale oraşului,
dezlegarea unor ghicitori care indicau drumul spre acestea, le-au permis elevilor să se integreze
uşor în grupul din care făceau parte şi să lege noi prietenii, să-şi îmbunătăţească abilităţile sociale
şi competenţele de comunicare în limba engleză.
Schimbul de experienţă desfăşurat la Mathematics and Science High School „Ivan Vazov”
din Dimitrovgrad, Bulgaria a fost benefic din punct de vedere profesional atât pentru elevi, cât şi
pentru profesori deoarece a permis cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii culturale, sociale şi
lingvistice a partenerilor de proiect, dobândirea unor competenţe şi abilităţi personale şi de
comunicare, lărgirea orizonturilor culturale şi educaţionale.
84
ROLUL FEMEILOR ȘI AL BĂRBAŢILOR ÎN SOCIETATE
GIANNITSA, 16-21 februarie 2014
La a şasea întâlnire internaţională au participat 36 elevi şi 28 profesori din cele 7 ţări
partenere. Programul întâlnirii a cuprins vizita la “2-nd Vocational High School” (liceul gazdă),
prezentarea produselor pentru cea de-a şasea temă a proiectului, “Gender role in society”, vizite
de documentare în Giannitsa, Vergina, Edessa şi Pella.
Din România au participat la această întâlnire elevii: Iordache Daniel şi Stelian Andreea
(IX A), Vasile Marius (XI B), Cazan Daniela (XI A) şi Toma Antonia (XII A), aceştia fiind
însoţiţi de profesorii Dogaru Alina, Lăzărescu Lia, Floroaica Claudia, Popa Georgeta şi Isvoranu
Lucian. Elevii au avut parte de experienţe de neuitat, totul fiind o dovadă a ospitalităţii familiilor
grece: oameni calzi, deschişi, cu dorinţa de a împărtăşi cultura şi tradiţiile noilor veniţi.
Vizitarea şcolii a fost precedată de prezentarea produselor pentru cea de-a şasea temă a
proiectului. Echipele de elevi din cele 7 ţări partenere au pregatit surprize plăcute: interviuri cu
personalităţi locale sau cu oameni simpli, pe stradă,
pliante cu informaţii, flyere, felicitări, etc. Echipa
româna a prezentat filmul cu acelaşi titlu ca şi
tema, produsul fiind apreciat de asistenţă ca
impresionant, datorita faptului ca a avut anumite
efecte speciale, iar printre persoanele intervievate,
alături de oameni simpli, au fost şi personalităţi
locale recunoscute la nivel european. Atmosfera a
fost destinsă şi de glumele în limba engleză pe care elevii noştri le-au prezentat în faţa grupului
lărgit. Doamnele şi domnişoarele au fost încântate de felicitările lucrate de elevii români special
pentru 8 Martie, o zi de sărbătoare în aproape toate ţările proiectului (cu exceptia Spaniei).
Să nu uităm de faimoasa cafea de la ora 5, servită pe terasele cafenelelor, prilej pentru tineri
de a socializa, o tradiţie bine înrădăcinată, la care ne-am făcut partaşi, pentru a înţelege mai bine
spiritul grecesc.
─ I don’t know what present to buy my wife for
her birthday...
─ Why don’t you ask her?
─ I don’t think I can afford it!
The storyteller: A man is taking a walk on a beach in California when he stumbles across a
lamp. He picks it up and dusts it off when a spirit comes out of the lamp.
The spirit: Oh, so you freed me from the lamp. It’s the forth time this happened this
month so you can forget about the three wishes. I’ll fulfill you only one!
The man: I’ve always wanted to go to Hawaii, but I get sea sick and I am afraid of flying.
Can you build me a bridge so that I can drive there?
The spirit starts laughing:
The spirit: That’s impossible! Think of how hard it would be to secure the piers on the
floor of the Pacific! How much concrete and steel you’d need to use! No way! Make
another wish!
The storyteller: The man thinks for a while to find a good wish:
The man: You know, I’ve been married 4 times. All of my wives told me that I am rude and
self-absorbed. I would like to be able to understand women – to know how they are
feeling when they don’t want to talk to me, to know what they really want, to know
how to make them happy…
The spirit: Ok, so do you want 2 or 4 lanes on that bridge?
A guy was watching TV at home when all of a sudden his wife hits him with a
frying pan.
─ What was that for honey?
─ I want to know who Laura Johnson is!
─ Oh! It is the name of a horse I use to bet on. A racing
horse, you know?
She left the room relieved.
The next day, the husband received another hit in the head.
─ Oh. Not again, darling! What’s up?
The horse is asking for you on the phone…
The storyteller: Three girls couldn’t figure out how to get across a river, so they started
fishing. Their fishing lines got tangles and they managed to catch a golden fish.
The golden fish: Throw me back in the water and I will fulfill each of you a wish.
The first girl: I want to be the world’s best swimmer.
The storyteller: The golden fish fulfills her wish, the girl jumps in the water and when
she has made it almost all the way across the river, she gets eaten by a crocodile.
The second girl: I want to be able to walk on water.
The storyteller: The golden fish fulfills her wish, but when is has made it almost all the
way across the river, she is attached by a school of piranha fish, so she falls in the
water and drowns.
The third girl: I want to be a man.
The storyteller: The golden fish fulfills her wish, and, after a few moments:
The third girl: Oh, look, there’s a bridge!
86
REZULTATE
Ca rezultate ale activității desfăsurate pentru implementarea proiectului multilateral
Comenius “Gender Role Inequalities”, elevii:
şi-au îmbogăţit vocabularul în limba engleză
au dezvoltat noi competenţe digitale
au învatat despre cultura ţărilor partenere
au făcut muncă de cercetare
au participat la o videoconferinţă cu elevii turci
au participat la concursul de fotografii pe tema “Femeia în societate”
au tradus versurile unui cântec românesc în englezã
au prezentat glume despre inegalitatea dintre genuri
au învatat să-şi reprezinte ţara, localitatea şi liceul
şi-au îmbunătăţit competenţele de comunicare
au devenit conştienţi în legatură cu inegalităţile dintre femei şi bărbaţi şi au învăţat să le
depăşească
Pe parcursul celor doi ani de derulare a proiectului (2012-2013, 2013-2014) au fost realizate:
Produse internaționale:
revista „WOMEN POETS”
album cu fotografii „WOMEN IN SOCIETY”
album cu cântece „SONGS ABOUT WOMEN” (CD audio, album cu versurile
cântecelor)
Produse locale:
„CALENDAR YEAR 2013” (prezentat în Italia),
carte de bucate „Gender role in housework and childcare” (prezentată în Portugalia)
rebus (prezentat în Bulgaria),
revista „Women in the past and present... in Romania” (prezentata în Spania)
filme, fotografii, pliante
87
Produsele realizate în cadrul acestui proiect au participat la Concursul „Made for Europe”
în 2014, obținând următoarele rezultate:
Faza națională
Toma Antonia - Film: GENDER ROLE IN SOCIETY IN ROMANIA – diplomă de
participare
Faza județeană
Toma Antonia - Film: GENDER ROLE IN SOCIETY IN ROMANIA – premiul I
Ilie Octavian - Film: WOMEN IN THE PAST AND IN THE PRESENT IN ROMANIA
– premiul II
Iordache Tiberiu - Film: GENDER ROLE IN WORKPLACE IN ROMANIA – premiul
III
Goga Elena - Film: GENDER ROLE IN HOUSEWORK AND CHILDCARE – mențiune
specială
Elev: Iordache Sergiu
Prof. Dogaru Alina, Lăzărescu Lia, Popa Georgeta
Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte
Premiul I, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane
88
POEZIA ,,PROTEST”
Meditez în întunericul nopţii...
E oare noaptea minţii sau a sorţii?
Strâng raze rătăcite în gânduri de copil
Cu sufletul îmbătrânit de tânăr şi fragil
Un simplu puşti ajuns de neajunsuri
Golit de falsele proprii răspunsuri
Pe care mi le fabric atunci când mă-ntristez
Le conştientizez, le critic, dar ştiu că nu cedez!
Mă plimb printre planete şi o zăresc pe-a mea
Frumoasă libertate, visez din stea în stea…
Dar brusc mă-ntorc la oameni şi nepăsarea lor
Şi sufăr antiteza strigând că-mi este dor!
E dorul de iubire, de grijă, de alint,
De ţară, de meleaguri şi de Cuvântul Sfânt
Detest acest sistem bolnav în care am crescut
Şi le arăt modelul: Ce-i sus şi pe Pământ!
Simt că încep să mă dezvolt adult
Sfaturi de înţelept îmi place să ascult
Iar noaptea-i un bun sfetnic, pe care l-am crezut…
Vreau să fiu înţeles, atât!
Elev: Dragomir Gabriel
Prof. Iordănescu Mihai
Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Târgovişte
Premiul II, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane
89
AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC DREPTURILE!
Ce sunt drepturile omului?
Drepturile omului reprezintă acele garanții ce aparțin oricărei ființe umane datorită
simplului fapt de a fi om. Există diferite definiții ale drepturilor omului.
Cel mai des, drepturile omului sunt definite ca fiind „principii unanim recunoscute de
echitate și justiție”, sau „garanții pe care nimeni nu le poate nega, limita sau refuza, fără un
proces echitabil în fața unui judecător sau a unei autorități cu putere de a judeca”, sau
„prerogative garantate la nivel internațional vizavi de stat, care servesc pentru a proteja
caracteristicile fundamentale ale ființei umane și demnitatea acesteia în timp de pace și război”.
Drepturile omului
Libertatea conştiinţei
Libertatea de exprimare
Libertatea informaţiei
Dreptul la învăţătura şi accesul la cultură
Dreptul cetaţeanului de a alege şi de a fi ales
Dreptul cetaţeanului la iniţiativă legislativă
Dreptul cetaţeanului de a organiza şi participa la întruniri publice
Dreptul de asociere
Munca şi dreptul la grevă
Libertatea economică
Dreptul de proprietate privată şi dreptul la moştenire
Protecţia copiilor şi a tinerilor
Drepturile copilului
Drepturile tuturor copiilor trebuie respectate, indiferent de
rasă, etnia sau naţionalitatea fiecăruia, de culoarea pielii, de
limba vorbită, de religia practicată, indiferent dacă sunt fete sau
băieţi. Copiii trebuie să fie protejaţi împotriva oricărei forme de
discriminare. Orice copil are dreptul la viaţă, supravieţuire şi
dezvoltare. Orice copil are dreptul la un nume, la o naţionalitate,
are dreptul, în măsura posibilului, să-şi cunoască părinţii şi să fie îngrijit de aceştia. Copilul
capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl
priveşte. Copiii au dreptul de a se informa, de a fi ascultaţi.
90
Educaţia pentru drepturile omului este un exerciţiu participativ care tinde să
împuternicească şi să echipeze indivizii şi comunităţile cu cunoştinţe, atitudini, valori şi abilităţi
necesare pentru a se bucura şi a-şi exercita drepturile lor şi să respecte şi susţină drepturile altora.
Educaţia drepturilor omului include:
Educaţia despre drepturile omului – presupune cunoaşterea şi înţelegerea normelor,
principiilor, instrumentelor drepturilor omului precum şi a valorilor care stau la baza lor.
Educaţia prin drepturile omului – înseamnă învăţare prin intermediul metodelor incluzive,
participative şi democratice care respectă drepturile atît a profesorilor cît şi a elevilor.
Educaţia pentru drepturile omului – înseamnă predarea şi învăţarea care să ducă la
practicarea drepturilor omului în viaţa de zi cu zi, şi împuterniceşte persoanele să-şi
cunoască şi să exercite drepturile lor, precum şi să respecte şi promoveze drepturile altora.
Studierea drepturilor omului este primul pas esenţial către respectarea, promovarea şi
apărarea lor. Cunoaşterea şi înţelegerea drepturilor omului pot oferi tinerilor un limbaj comun de
respect, egalitate şi demnitate, precum şi valori comune, pentru a crea o lume mai echitabilă şi
mai sigură.
Dreptul la libertate şi la siguranţa persoanei
1. Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu
poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia urmatoarelor cazuri şi
potrivit căilor legale:
a. dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de către un
tribunal competent;
b. dacă a făcut obiectul unei arestări sau al unei deţineri legale pentru nesupunerea la o
hotarâre pronunţată, conform legii, de către un tribunal ori în vederea garantării executării
unei obligaţii prevăzute de lege;
c. dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare
competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a savârşit o infracţiune sau
când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să savârşească o
infracţiune sau să fugă după savârşirea acesteia;
d. dacă este vorba de detenţia legală a unui minor, hotărâtă pentru educaţia sa sub
supraveghere sau despre detenţia sa legală, în scopul aducerii sale în faţa autorităţii
competente;
e. dacă este vorba despre detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală
contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;
91
f. dacă este vorba despre arestarea sau detenţia legală a unei persoane pentru a o împiedica să
pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de
expulzare ori de extrădare.
2. Orice persoană arestată trebuie să fie informată, în termenul cel mai scurt şi într-o limbă pe
care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa.
3. Orice persoană arestată sau deţinută, în condiţiile prevăzute la pct. 1c, trebuie adusă de îndată
înaintea unui judecător sau altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor
judiciare şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul
procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea
persoanei în cauză la audiere.
4. Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deţinere are dreptul să introducă un
recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii
deţinerii sale şi să dispună eliberarea sa dacă deţinerea este ilegală.
5. Orice persoană care este victima unei arestări sau a unei deţineri în condiţii contrare
dispoziţiilor acestui articol are dreptul la reparaţii.
Dreptul la libertate şi la siguranţa
persoanei s-a aflat în centrul programelor de
instruire şi seminariilor organizate de Consiliul
Europei pentru anumite grupuri profesionale
ca, de exemplu, funcţionarii de poliţie,
personalul penitenciarelor, procurorii, avocaţii
şi judecătorii. Mai mult decât atât, Consiliul
Europei a oferit în mod frecvent consultanţă, la nivel de experţi, ţărilor aflate în căutarea
modalităţilor de a-şi armoniza legislaţia internă cu standardele elaborate de organismele de la
Strasbourg în acest domeniu.
Ca exemplu de caz aflat sub incidenţa art. 5 poate fi dat cu succes, cazul Bozano contra
Franţa, din 1986, caz în care Curtea a apreciat că împrejurările în care a avut loc arestarea şi
expulzarea petentului din Franţa în Elveţia nu sunt legale şi nici compatibile cu dreptul la
siguranţa persoanei.
De asemenea, poate fi menţionat cazul Brogan şi alţii contra Marii Britanii, din 1988. În
acest caz, Curtea a hotărât ca reţinerea petenţilor în condiţiile prevăzute de legislaţia pentru
prevenirea terorismului, pe o perioadă mai lungă de patru zile, fără ca instanţa să se fi pronunţat
asupra legalităţii detenţiei acestora, a constituit o încălcare a dreptului lor de a fi aduşi fără
întârziere în faţa unui magistrat investit cu puteri judecătoreşti.
92
Educaţia pentru drepturile omului
constituie în viziunea multor oameni de ştiinţă,
pedagogi, sociologi, psihologi, oameni ai şcolii,
al patrulea element de bază în învăţământ după:
citit, scris şi socotit. Societatea umană este în
continuă schimbare, dar cel care se schimbă cel mai mult este omul. La întrebarea: Ce ne poate
uni? istoria a dat răspunsuri diferite în epocile care i-au marcat existenţa. Dacă în Evul Mediu a
fost religia, în secolul XX - cultura, pentru secolul XXI - valorile Declaraţiei Drepturilor Omului.
Din această perspectivă ea trebuie să-şi găsească un rol important în programele şcolare.
Cultura şi comunicarea
Rolul comunicării în menținerea valorilor unei
culture: „Cultura nu înseamnă să citești mult, nici să
știi multe; înseamnă să cunoști mult.”
Conceptul de cultură: Ansamblu complex ce
include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul,
tradițiile și orice alte producții și modalități de viață
create de omul ce trăiește în societate.
Recensămîntul tuturor faptelor vieții obișnuite ale unui popor.
Elemente definitorii ale culturii: Cultura materială şi Cultura nonmaterială.
Democraţia
"Odata cu Revoluţia Franceză democraţia a încetat să mai
fie doar un cuvânt literar şi a devenit parte a vocabularului
politic." Ernest Weekley
Democraţia este o formă de organizare şi conducere
politică a societăţii prin consultarea cetăţenilor, ţinând cont de voinţa acestora, de interesele şi
aspiraţiile de progres ale ţării.
Este guvernarea de către popor, puterea supremă revenind poporului şi fiind exercitată
direct de el sau de către reprezentanţii aleşi conform unui sistem electoral liber.
Cultura Păcii
Cultura Păcii reprezintă valorile, atitudinile şi formele de comportament
care reflectă respectul pentru viaţă, pentru fiinţele umane şi demnitatea lor şi
pentru drepturile omului, respingerea violenţei sub toate formele ei şi aderarea
la principiile libertăţii, dreptăţii, solidarităţii, toleranţei şi înţelegerii dintre
93
popoare şi între grupuri şi indivizi.
Pace este un cuvânt cu un conţinut adânc. Este fundamentul vieţii
fiecărui om în parte, al legăturilor unuia cu altul şi al întregii omeniri. Ea
împlineşte aşteptările şi speranţa şi eliberează de amăgiri şi de capcane.
După pace tânjeşte orice inimă din această lume neliniştită.
Unii caută pacea în visare sau în liniştea naturii; alţii, în preocuparea cu literatura bună;
alţii, în religie; alţii speră să o găsească prin schimbarea activităţii.
Pentru a putea, noi şi generaţiile viitoare, să culegem roadele acestei culturi a păcii, trebuie
să acţionăm neîntârziat:
să încurajăm educaţia pentru pace, drepturile omului şi democraţia, toleranţa şi intelegerea
internaţională;
să protejam si să respectăm drepturile omului, fără excepţie şi să luptăm împotriva oricărei
forme de discriminare;
să promovăm principiile democratice la toate nivelele societăţii;
să trăim în toleranţă şi solidaritate;
să luptăm împotriva sărăciei şi să asigurăm dezvoltarea constantă pentru binele tuturor, să
fim apţi de a asigura tuturor o viaţă demnă;
să protejăm şi să respectăm mediul.
Manifestul 2000 pentru o Cultură a Păcii şi Non-violenţei a fost
redactat de laureaţii premiului Nobel pentru Pace cu scopul de a genera
o mişcare populară mondială în favoarea păcii, a solidarităţii şi
toleranţei, creând responsabilităţi începând de la nivel individual.
Acesta nu este un apel sau o cerere adresată unor foruri superioare. Este răspunderea fiecăruia şi
a tuturor de a pune în practică valori, atitudini şi forme de comportament care să inspire Cultura
Păcii. Toţi putem contribui în acest sens în cadrul familiei, zonei, oraşului, regiunii şi chiar a ţării
prin promovarea non-violenţei, toleranţei, dialogului, reconcilierii, dreptăţii şi solidariăţii.
Manifestul 2000 a fost făcut public pe data de 4 martie 1999 şi a fost deschis semnării de
către oricine cu scopul de a prezenta 100 de milioane de adeziuni la Adunarea Generala a
Naţiunilor Unite din septembrie 2000.
Elevi: Ristoiu Adriana-Madalina, Ristoiu Diana-Mariana, Oancea Beatris-Andreea
Prof. Nae Laura
Liceul Teoretic “Ion Heliade Rădulescu” Târgovişte
Premiul III, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane
94
LIMBAJUL FLORILOR
-Floriografia și trandafirul-
“Şi dacă viaţa-i trecătoare, să-i presărăm
în cale trandafiri.” - Michel de Montaigne
INTRODUCERE: Floare magică - Trandafirul, mai mult decât o floare!
Născut dintr-o poveste de dragoste, învăluit în legende și mister, cu petalele sale catifelate
și parfumul învăluitor, adevărat rege al florilor, un ingredient în vechi ritualuri magice, o
inspirație vie pentru artiști, simbol universal al iubirii și al victoriei, leac de sănătate și izvor de
frumusețe, trandafirul este cea mai cunoscută și, probabil, cea mai iubită floare. E cu atât mai
apropiată sufletului nostru cu cât spațiul parcă reverberează și acum purtând melodia lui Florin
Bogardo, Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii.
1. Argument
Numele meu este Petrescu Elena Denisa și sunt elevă în clasa a-XII-a E, la C.N.”Ienăchiță
Văcărescu” din Târgoviște. Chiar dacă profilul academic pe care îl urmez nu are o foarte mare
legătură cu ramura științifică, am decis să redactez această lucrare pentru că, de mică, am fost
pasionată de fascinanta lume vegetală. În familia mea păstrăm o adevărată cultură a florilor, iar
trandafirul are un loc aparte în viața noastră. Goethe spunea că „florile sunt simboluri frumoase
ale naturii, prin care ne arată cât de mult ne iubeşte”. O floare reprezintă o viață, ea este un
simbol al armoniei, al echilibrului, al senzualității și al iubirii. O floare nu este doar „știință”, o
floare este un creuzet de sentimente, emoții și mesaje.
În urmă cu două luni am citit o carte care m-a impresionat complet, „Limbajul florilor” de
Vanessa Diffenbaugh. De sute de ani florile au ascuns înțelesuri secrete derivate din mitologie,
folclor, religie și din simboluri istorice. Un buchet floral pe care îl dăruiești sau pe care îl primești
aduce cu el un mesaj codificat special , depinzând de felul florilor sau de culoarea acestuia.
Studiul semnificației florilor a devenit în timp o adevărată știință, numită floriografie. Cu o
simbolistică moștenită din epocă victoriană, trandafirul roșu este un simbol al dragostei, cel alb
sugerează inocență și puritatea, iar cel roz - grația, pentru că trandafirul galben să simbolizeze
dragostea platonică, dar și gelozia. Trandafirul a fost folosit că un cod de comunicare al
sentimentelor și în Orientul Mijlociu.
95
Grecii, şi mai târziu romanii, foloseau din abundenţă flori tăiate de trandafir peste
ornamente, cu prilejul diferitelor serbări; se spune că la o serbare a împăratului Nero s-au folosit
peste 200.000 de flori de trandafir.
În hinduism, trandafirul simboliza perfecțiunea, desăvârșirea, sufletul, inimă și iubirea. Cu
delicatețea și parfumul ei, această floare desăvârșită, poate cel mai expresiv simbol al iubirii,
parcurge toată paletă de sentimente de dragoste, pasiune, suferință sau gelozie, neuitând nici de
iubirea tragică sau de despărțire, fiind considerat mai mult decât o floare, un adevărat simbol al
senzualității, al pasiunii, al eleganței și al feminității.
Plecând de la aceste premise, am hotorât să investighez, cu ajutorul domnișoarei profesor
Belu Marinela, cât mai multe despre acest „limbaj” al plantelor. Astfel, în această lucrare am ales
să vorbesc despre TRANDAFIR.
2. Trandafirul –între legendă, sacru și știință
Scurtă descriere a trandafirului
Trandafirul este un gen de plantă perena din familia Rosaceae, originar din regiunile
continentale și subtropicale ale emisferei nordice. Trandafirul este o plantă cu tulpină dreaptă sau
agățătoare, acoperită cu spini, are frunze lucioase și flori cu 25-30 de petale ce pot avea diverse
culori și cresc fie solitare, fie mai ales la speciile agățătoare, grupate în inflorescențe.
Trandafirul și sănătatea
Trandafirul reprezintă o plantă cu totul și cu totul deosebită prin efectele ei terapeutice.
În primul rând, trezește iubirea, reconfortează inimă, ascute mintea și conferă o stare de
armonie și de pace interioară, eliminând totodată lipsa de încredere în sine și ameliorând
depresiile. Combate stresul. Este calmant, antidepresiv, indicat în insomnie și iritabilitate, alungă
durerile de cap, stimulează bună dispoziție, acționând asupra secreției de endorfine cunoscute și
ca hormoni ai fericirii.
Este folosit împotrivă stării de greață, a durerilor de stomac, a tulburărilor de digestie,
combătând atât constipația, cât și diareea cronică. Este diuretic și util împotrivă afecțiunilor
biliare.
Stimulează circulația sangvina, combătând afecțiunile vaselor sanguine, are o acțiune
benefică în afecțiuni uterine și ovariene, în cazul sindromului premenstrual și a durerilor
menstruale. Ajută la vindecarea rănilor, arsurilor și a zgârieturilor. Extern, este folosit împotrivă
acneei, pistruilor, mătreții, pentru întreținerea pielii, a iritațiilor oculare, a afecțiunilor bucale,
afte, micoze, stomatită, inclusiv la copii și chiar și la sugari.
96
Toate aceste binefaceri sunt posibile datorită conținutului de acid citric, de flavonoide,
saponozide, steroli, cianină, fructoză, acid malic, sucroză, tanin, vitamine A, B, C, D, E, P și K,
datorită conținutului de calciu, fosfor, fier, de ulei volatil, geraniol, citonelol, quercitina și de
coloranți antocianici prezenți în petale.
Trandafirul în cosmetică
Trandafirul, considerat de-a lungul istoriei mai mult decât o floare, un simbol al
senzualității și al feminității, reprezintă dincolo de valoarea să estetică și artistică o sursă de
substanțe tainice menite să sporească sănătatea și frumusețea pielii, să ne bucure cu parfumul lui
și să ne confere o stare de bine și de fericire. Uleiul de trandafiri este preferatul saloanelor de
frumusețe pentru armonia și eficacitatea lui.
Uleiul esențial de trandafiri redă pielii luminozitatea, umiditatea și culoarea, hrănind-o,
hidratând-o și calmând-o, regenerand-o în profunzime, fiind benefic pentru orice tip de piele.
Acestor calități li se adaugă acțiunea puternic antialergică și emolientă, de netezire și întinerire a
obrazului, dar și acțiunea eficientă împotrivă acneei, a dermatitei cronice, a ridurilor, pistruilor
sau a mătreții. Nu mai puțin important este caracterul antiinflamator, decongestiv, cicatrizant,
antibacterian, antiviral, antiseptic și dezinfectant care îl fac extrem de util în cazul celor mai
diverse tipuri de iritații, micoze, arsuri, zgârieturi sau răniri.
Unul dintre cele mai apreciate soiuri de trandafiri utilizate în cosmetică este trandafirul de
Damasc. Acest ulei are o aromă mult mai puternică și mai persistență, fiind astfel folosit de cei
mai renumiți producători de parfum din lume, inclusiv din Franța.
3. Studiu de caz
În cadrul acestui proiect am realizat un studiu de caz sub îndrumarea domnișoarei profesor
Belu Marinela cu scopul de a demonstra beneficiile inestimabile pe care această plantă-miracol le
poate avea asupra organismului uman. Bazându-ne pe indormații culese din medicina naturistă
străină (în special tibetană), dar și pe informații arhaice obținute de la persoane mai în vârstă din
familia, am folosit petalele de trandafir ca remediu pentru o suită de afecțiuni.
Am folosit petalele în următoarele cazuri:
1. Stomatită
2. Conjunctivită
3. Amigdalită
4. Paradontoza
5. Răceală, bronșită, faringită, nevroze, avitaminoză
6. Spondiloză
97
7. Boli de piele
8. Constipație
9. Accesele de migrenă, vertij, greață, slăbiciune
10. Astm bronșic
4. Concluzii
Sperăm că prin intermediul acestui proiect să vă fi stârnit interesul de a cunoaște mai multe
despre această plantă miraculoasă. Uneori simple trucuri naturiste pot fi aliatul perfect pentru a
combate afecțiuni de orice tip. Trandafirul, după cum am văzut de-a lungul acestui studiu, deține
o serie de valențe inestimabile menite să fie explorate și întrebuințate în scopuri ornamentale și
mai ales, medicinale, precum și un mesaj milenar transmis din generație în generație.
Elevă: Petrescu Elena Denisa
Prof. Belu Marinela
Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte
Menţiune I, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane
98
PROIECT EDUCAŢIONAL
„CALENDARUL SĂNĂTĂȚII”
INTRODUCERE
Sănătatea nu este numai o problemă personală ci, este și o problemă socială, economică și
politică. Schimbările economice din ultimii ani au influențe profunde asupra stării de sănătate a
tuturor oamenilor. Dreptul la educație și dreptul la sănătate sunt două dintre drepturile
fundamentale ale omului, care au stat la baza elaborării Programului Național de Educație pentru
Sănătate. Prin autoritatea sa morală, școala are obligația să-i învețe pe elevi cum să se poarte în
natură, cum să-și protejeze propria sănătate dar și a celor din jur. Omul de azi se confruntă cu
șase probleme majore: alcoolul, tutunul, drogurile, HIV-SIDA, poluarea și malnutriția. Fiecare
din cele șase probleme dar și toate șase împreună, ne afectează sănătatea, ne pun viața în
primejdie. Școala are obligația de a învăța tinerii, viitori adulți, cum să se ferească, cum să lupte
împotriva acestor probleme majore, astfel încât să nu devină victime ale acestora.
SCOPUL PROIECTULUI
Popularizarea în rândul elevilor și a cadrelor didactice din liceul nostru a principalelor
evenimente consemnate în ,,Calendarul Sănătății”, elaborat de Centrul Naţional de Evaluare şi
Promovare a Stării de Sănătate, în conformitate cu ”Calendarul evenimentelor” Organizației
Mondiale a Sănătății, cu scopul de a promova necesitatea adoptarii unui comportament
responsabil în ceea ce privește sănătatea proprie dar și a celor din jur.
GRUPUL ŢINTĂ
Elevi și cadre didactice din Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu”, Târgoviște
BENEFICIARI
Elevii claselor a IX-a – a XII-a din Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu”,
Târgoviște
ECHIPA DE PROIECT
Cadre didactice:
Director, prof. ALECU ANDA LIGIA;
Director adjunct, prof. MATEESCU CARMEN
99
Prof. NECȘOIU ANDRA
Prof. PERTEA CRISTINA
Prof. ROȘOIU ANIȚA
Informatician BĂLEANU MARIA
Coordonator proiect, prof. DUROI ALICE ISABELA
Elevi:
DUMITRU MARIA, clasa a IX-a D
ȘURUPARU GEORGIANA, clasa a XI-a E
BUCUR ALEXANDRA, clasa a XI-a F
PREDA OANA, clasa a XI-a F
BĂLEANU ANDREEA, clasa a XII-a E
PERIOADA DE DESFĂȘURARE:
1 octombrie 2014 – 30 mai 2015
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
►Obiectiv 1: Formarea unui stil de viață sănătos în rândul elevilor
►Obiectiv 2: Dezvoltarea la elevi a unor comportamente responsabile și formarea unor
abilități de viață sănătoasă, de prevenire, de cunoaștere și de respectare a
legislației
►Obiectiv 3: Studierea consecințelor pe care le are un stil de viață irațional
►Obiectiv 4: Dezvoltarea capacității de luare a unei decizii corecte în ceea ce privește
propria sănătate și a celor din jur
ACTIVITĂȚI:
1. Realizarea de prezentări Power Point, având ca temă evenimentele consemnate în
Calendarul Sănătății;
2. Realizarea de afișe, pliante și postere, având ca temă evenimentele consemnate în
Calendarul Sănătății;
3. Întâlniri cu cadre medicale
4. Dezbateri, mese rotunde
5. Concursuri tematice
100
Activitățile lunii octombrie: Dezbateri, susținere de referate realizate de elevi, invitarea unor cadre
medicale
1 octombrie – Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului de sân
16 octombrie – Ziua Mondiala a alimentaţiei
Activitățile lunii noiembrie: Întâlnire cu medicul școlii
14 noiembrie - Ziua Internațională împotriva diabetului
Activitățile lunii decembrie: Participare la concursul județean ”Ce știu adolescenții despre HIV și
SIDA” organizat de Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița; Participare cu lucrări la
simpozionul județean ” Drepturile omului. Egalitatea de șanse” organizat de Liceul Tehnologic ”
Constantin Brâncoveanu” din Târgoviște.
1 decembrie – Ziua Mondială de luptă împotriva HIV/SIDA
10 decembrie - Ziua Mondială a Drepturilor Omului
Activitățile lunii ianuarie: Desfășurarea la nivelul liceului a unei campanii de informare despre
”HPV și cancerul de col uterin”
24-30 ianuarie - Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin
Activitățile lunii februarie: Desfășurarea la nivelul liceului a unei campanii de educare și prevenție
a cancerului
4 februarie – Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului
Activitățile lunii martie: campanie de educare și prevenție a tuberculozei
24 martie - Ziua Mondială de luptă împotriva TBC
Activitățile lunii aprilie: Participare cu lucrări la simpozionul județean ” Factorii de mediu și
sănătatea” organizat de Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” din Târgoviște.
7 aprilie – Ziua Mondială a Sănătăţii
Activitățile lunii mai: Realizarea unei campanii împotriva fumatului la nivelul liceului, prin
implicarea Consiliului Școlar al Elevilor.
31 mai – Ziua Mondiala fara Tutun, Ziua Mondială fără fumat
101
MODALITĂȚI DE PROMOVARE / DISEMINARE / MEDIATIZARE
CD-ul cu activitățile proiectului, articole în revista școlii, menţionarea proiectului în
pliantele de prezentare a școlii, pe site-ul școlii și în alte materiale publicitare.
MONITORIZAREA, EVALUAREA PROIECTULUI
Rapoarte statistice , procese verbale privind numărul de elevi participanți, numărul de
cadre didactice participante, numărul de pliante, afișe, postere, prezentări Power Point realizate
de elevi, discuții cu elevii participanți, aplicarea unor chestionare de evaluare a proiectului și
analiza chestionarelor.
Elevă: Băleanu Andreea-Elena
Prof. Duroi Alice-Isabela, Alecu Anda Ligia, Mateescu Carmen,
Necșoiu Andra, Pertea Cristina, Roşoiu Aniţa, Băleanu Maria
Liceul Tehnologic “Constantin Brâncoveanu” Târgoviște
Menţiune II, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane
102
LUCRĂRI PREZENTATE LA SIMPOZIONUL DE CREATIVITATE DIDACTICĂ 2015
SECŢIUNEA PROFESORI
1. Aspecte demografice ale societӑţii actuale - Prof. Dr. Dumitru Mihail, Liceul Teoretic “Ion
Heliade Rădulescu”, Târgovişte.
2. Autoepurarea – a fi sau a nu fi? – Prof. Barbu Ionela – Silvia, Liceul Tehnologic “Nicolae
Ciorănescu”, Târgovişte.
3. Educaţia civicӑ prin activitӑţi extrașcolare cu caracter interdisciplinar - Prof. Cârstea Mirela,
prof. Popescu Manuela, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte.
4. Sistem automat de acţionare a jaluzelelor într-o încӑpere – prof. Didiţӑ Gheorghe, prof.
Neguţ Ion, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte.
5. „Biospies” – Revista de educaţie a elevilor – prof. Ciobanu Nicoleta, prof. Rӑdulescu
Carmen, prof. Iordӑnescu Carmen, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște
6. Textul și derivatele lui – prof. Lӑzӑrescu Lia, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”,
Târgovişte.
7. Rolul parteneriatului școalӑ-familie-comunitate în educarea elevului – prof. Ionescu
Cremona Loredana, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Târgoviște
8. Proiect „COMENIUS GENDER ROLE INE QUALITIES” – prof. Dogaru Alina, prof.
Georgescu Gabriela, prof. Lӑzӑrescu Lia, prof. Popa Georgeta, Liceul Tehnologic “Nicolae
Ciorănescu”, Târgovişte.
9. Modalitӑţi de abordare a conţinuturilor din perspectivӑ constructivistӑ – prof. Vӑtavu Adela,
Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”, Târgoviște
10. Educaţia pentru drepturile omului, democraţie și pentru formarea unei culturi a pӑcii – prof.
Bӑdulescu Eduard, Liceul de Artӑ „Bӑlașa Doamna”, Târgovişte.
11. Modalitӑţi de integrare a unei secvenţe de film în cadrul orei de limbi strӑine – prof. Odjo
Elena, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte.
12. Plantele lemnoase cultivate din judeţul Dâmboviţa – Prof. Dr. Dumitru Mihail, prof. Sӑvescu
Camelia Mariana, Colegiul Naţional ”Ienăchiţă Vӑcӑrescu”, Târgiviște
13. Particularitӑţile motivӑrii cadrelor didactice – Prof. Tudorache Ana-Maria, Liceul Teoretic
„Ion Heliade Rӑdulescu” Târgovişte.
14. Utilizarea instrumentelor digitale în activitӑţile cu elevii – prof. Floroaica Claudia, Liceul
Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte.
15. „Anul 2015 – Sub semnul luminii!” – prof. Bivolaru Mirela, Liceul Tehnologic „Nicolae
Ciorӑnescu” Târgoviște
103
SECŢIUNEA ELEVI
1. Diferenţe între Armata Românӑ din perioada comunistӑ și Armata Românӑ în prezent: elev
Radu Mihai; prof. Cârstea Mirela, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgoviște,
secţiunea II
2. Limbajul florilor: elevă Petrescu Elena Denisa; prof. Belu Marilena, Colegiul Naţional
”Ienăchiţă Vӑcӑrescu”, Târgovişte, secţiunea I;
3. Cheia sӑnӑtӑţii: elevi Cӑpraru Ileana, Poșchinӑ Georgiana; prof. Ciucă Mioara, Liceul
Teoretic “Petru Cercel”, Târgovişte, secţiunea I;
4. Staţiunea piscicolӑ Nucet: elevă Vintilescu Diana; prof. Barbu Ionela Silvia, Liceul
Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;
5. Mc. Donalds, globalizare și culturӑ: eleve Cîrstea Valentina, Uţă Rebeca, prof. Popa
Georgeta, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgoviște, secţiunea II
6. Comic, umor, ironie: elev Iordache Sergiu; prof Lӑzӑrescu Lia, Liceul Tehnologic “Nicolae
Ciorӑnescu”, Târgoviște, secţiunea II
7. Am dreptul sӑ-mi cunosc drepturile: elevi Ristoiu Adriana, Ristoiu Diana, Oancea Beatris;
prof. Nae Laura, Liceul Teoretic “Ion Heliade Rădulescu”, Târgoviște, secţiunea II
8. Violetele de Parma; elevă Alecu Mihaela; prof. Belu Marilena, Colegiul Naţional ”Ienăchiţă
Vӑcӑrescu”, Târgovişte, secţiunea I;
9. Sfântul Ioan Gurӑ de Aur; elevă Cӑlinescu Cristina; prof. Vӑtavu Adela, Seminarul Teologic
Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”, Târgoviște, secţiunea II
10. Pornirea reversibilӑ a unui motor electric: elevi Nicu Florin, Bӑdoiu Andrei; prof. Didiţă
Gheorghe, Neguţ Ion, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;
11. Delta Vӑcӑreștilor: elev Radu Mihai; prof. Barbu Ionela Silvia, Liceul Tehnologic “Nicolae
Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;
12. Conceptul de “democraţie” de-a lungul istoriei: elevă Nicolae Sorina; prof. Popa Gabriela,
Liceul „Voievodul Mircea”, Târgoviște, secţiunea II
13. Influenţa schimbӑrilor climatice asupra vegetaţiei: elevă Bӑleanu Andreea, prof. Duroi Alice
Isabela, Liceul Tehnologic “Constantin Brâncoveanu”, Târgovişte, secţiunea I;
14. Virusurile-arma secretӑ împotriva cancerului: eleve Bӑrbuliceanu Elena, Cîrstian Florina;
prof. Ciucă Mioara, Liceul Teoretic “Petru Cercel”, Târgovişte, secţiunea I
15. Metoda matricialӑ în evaluarea impactului asupra mediului: elevă Toader Larisa; prof.
Floroaica Claudia, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea II;
104
16. Biocombustibilii – alternativӑ responsabilӑ: elevă Cӑlinescu Cristina; prof. Vӑtavu Adela,
Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”, Târgoviște, secţiunea I
17. Realitӑţi socio-culturale din ţӑrile francofone din Africa: elevă Antonescu Alexandra; prof.
Odjo Elena, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea II;
18. Valorificarea deșeurilor industriale: elevă Bucӑ Maria; prof. Barbu Ionela Silvia, Liceul
Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;
19. Compostul-o soluţie simplӑ la îndemâna oricui: elev Tӑnase Sabin; prof. Vӑtavu Adela,
Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, secţiunea I;
20. Drepturile omului: elevă Vӑtӑșelu Mihaela; prof. Popa Gabriela, Liceul „Voievodul Mircea”,
Târgoviște, secţiunea II
21. Energia solarӑ-energia viitorului: elevi Barbu Eusebiu, Dumitrașcu Mihaela, Ilie Cristina,
Ivașcu Elena, Liţӑ Eduard, Pietricicӑ Andreea; prof. Voiculescu Mihaela, Simionescu
Niculina, Colegiul Național „Constantin Carabella”, Târgoviște, secţiunea I
22. Stop drogurilor! Alege viaţa!: elevă Stelian Andreea; prof Lӑzӑrescu Lia, , Liceul Tehnologic
“Nicolae Ciorӑnescu”, Târgoviște, secţiunea II
23. Barajul Vӑcӑrești – indicaţii ecologice: elevă Caramalӑu Maria; prof. Barbu Ionela Silvia,
Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;
24. Internetul în viaţa de zi cu zi: eleve Cîrstea Valentina, Uţă Rebeca; prof. Popa Georgeta,
Liceul Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea II;
25. Proiect educaţional “Calendarul sӑnӑtӑţii”: elevă Bӑleanu Andreea; prof. Duroi Alice, Alecu
Anda, Mateescu Carmen, Necșoiu Andra, Pertea Cristina, Roșoiu Aniţa, Bӑleanu Maria,
Liceul Tehnologic “Constantin Brâncoveanu”, Târgovişte, secţiunea I;
26. Diferenţe de gen în societatea româneascӑ reflectate în proiectul “Comenius Gender Role
Inequalities”: elev Iordache Sergiu; Prof. Dogaru Alina, Lӑzӑrescu Lia, Popa Georgeta,
Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea II;
27. Poezia “Protest”: elev Dragomir Gabriel; prof. Iordӑnescu Mihai, Liceul Tehnologic de
Transporturi Auto, Târgoviște, secţiunea II
105
C U P R I N S
1. Simpozionul de creativitate didactică 2015 la a XVI-a ediţie 1
2. Anul 2015 – Sub semnul luminii! 3
3. Utilizarea instrumentelor digitale în activităţile cu elevii 9
4. Particularităţile motivării cadrelor didactice 16
5. Autoepurarea – a fi sau a nu fi? 32
6. BioSpices – Revista de educaţie biologică pentru elevi 37
7. Violetele de Parma 40
8. Energia solară – energia viitorului 47
9. Compostul-o soluţie simplӑ la îndemâna oricui 53
10. Pornirea reversibilӑ a unui motor electric 59
11. Delta Văcăreştilor 68
12. Diferenţe de gen în societatea româneascӑ reflectate în proiectul “Comenius Gender
Role Inequalities” 73
13. Poezia “Protest” 88
14. Am dreptul sӑ-mi cunosc drepturile 89
15. Limbajul florilor 94
16. Proiect educational “Calendarul Sănătăţii” 98
17. Lucrări prezentate la Simpozionul de creativitate didactică 2015 102
106
COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Prof. GEORGESCU GABRIELA –
Director Liceul Tehnologic
“Nicolae Ciorănescu” -
Târgovişte
Prof. BĂRCUN GHEORGHE –
coordonator simpozion
Prof. POPA GEORGETA –
coordonator revistă
107
ISSN 1583 – 249X
Adresa: Târgovişte, Calea Domnească, nr. 127
Telefon/fax: 0245220569
e-mail: ccddâmboviţ[email protected]
web: http://ccd-dambovita.ro/