SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina...

28
SUMARUL HoJÊf E. Lovinescu FigurhjdMT Alexandrina Scurtu . • . . . Şi EuJHBF G. tfof/ctf Poteca parasita V. i4f. /can AmjMpHpespre Cerna Eugen Relgis Arta abstractă /. Valerian Toamna Ion Călugăru L ă t a H B l Şerpele Mihail Cosma H o WHS CRONICA LITERARA. MIHAIL IORGOLEI CPifamiro Ortfz: Cronici Ita- liene. — /. Agărblceanu: Zilele din urmă ale Căpitanului Pârvu. — N. Balzarla: In inchisorile turceşti. CRONICA ARTISTICĂ.—VICTOR ION POPA. — Horattu Dimitfiu. CRONICA DRAMATICA. — F. ADERCA. Teatral Naţional: Nora.— Com- pania Martoara Voiculescu: Regele. — Însemnări Literare.

Transcript of SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina...

Page 1: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

S U M A R U L HoJÊf E. Lovinescu FigurhjdMT Alexandrina Scurtu . • . . . Ş i EuJHBF G. tfof/ctf Po teca parasita V. i4f. /can AmjMpHpespre Cerna Eugen Relgis Arta a b s t r a c t ă /. Valerian Toamna Ion Călugăru L ă t a H B l Şerpele Mihail Cosma

H o W H S CRONICA LITERARA. — MIHAIL IORGOLEICP™ ifamiro Ort fz : Cronic i I t a ­

liene. — /. Agărblceanu: Zi lele din u rmă a le Căpitanului Pârvu . — N. Balzarla: In inchisori le turceşt i .

CRONICA ARTISTICĂ.—VICTOR ION POPA. — Horattu Dimitfiu. CRONICA DRAMATICA. — F. ADERCA. — Teatral Naţional: Nora.— Com­

pania Martoara Voiculescu: Rege le . — Însemnăr i L i te ra re .

Page 2: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

##5i -

(SBURĂTORUL LITERARI Revista Literari» artistica si Culturolâ

Preţul unui număr pentru un an Lei 100—

I L-ei i s . - . . Vi » » 60— I

Abonamente se primesc la :

I Administraţia Revistei „Sburătorul Literar" |

I BUCUREŞTI S T R A D A S M À R D A N , 4

şi a librăria „Mercur", Bucureşti, Calea Victoriei, 27 I • Deasemenea se pot face Abonamente prin corespondenţă , V g t r imitându-se costul respect iv prin mandat poştal , g t la Administraţ ia Revistei ,

icrisele, corespondenţa şi schimbai se vor trimite pe adresa I d-lni E. Lovinescu, Strada Câmpineann, 40.

JBK A P Ă R U T D E

E. LOVINESCU

C R I T I C E V O L . . V I

Alexandru Macedonskt , H o r t e n s i a P a p a d a t - B e n g e s c u ,

Gala Galact ion , Oct. G o g a , N . Iorga , D. D. P a -

t r a ş c a n u , N. Gane , Gh. L a z ă r , D. Anghel , C. S tere ,

Figurine l i terare, Anticipaţii l i terare, etc.

Ed. „ IneoM" JUcaia? * ColofotioDU PREŢUL LEI 15.—

Page 3: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

ANUL 1. — NO. 7 29 OCTOMBRIE 1921

SBURÄTORUL LITERAR REVISTA LITERARA, ARTISTICA ŞI CULTURALA

D I R E C T O R : E. LOVINESCU

F I G U R I N E

LUCIAN BLAGA

II

Lirismul d-lui Lucian Blaga nu se distinge prin cali­tatea intelectuală a emoţiei. Chiar dacă unele din poeziile sale se pot reduce la o simplă cugetare, emoţia rămâne încă dis­cutabilă. Adevărata intelectualizare a poeziei nu consistă în substituirea elementului emoţional prin elementul notional ci în extragerea emoţiei din domenii rezervate speculaţiei inte­lectuale. In acest înţeles, putem avea o emoţie metafizică, ma­tematică sau astronomică pe atât de impresionantă pe cât e de rară. Contemplaţia motorului ce acţionează un vast sistem de maşini prin nervurile lui de oţel trezeşte o emoţiune com­parabilă emoţiei entomologului adâncit în contemplaţia unui com­plicat organism infinitesimal. Poezia viitoare se va alimenta, desigur, din această nouă sursă emotivă într'o măsură necu­noscută încă. Miracolele ştiinţă ne rezervă câmpuri neexploatate până acum; poezia va ţişni nu numai din ceeace poate mişca ci din tot ceeace sgudue inteligenţa, producând precipitatul rar al emoţiei cerebrale...

Poezia d-lui Lucian Blaga nu cunoaşte o astfel de inte­lectualizare, care, dealtfel nu-i indispensabilă, după cum nu cunoaşte nici procedeul intelectual al obiectivării sentimentelor prin simboluri. Modernismul lui constă în cu totul altceva.

* * Oricât ar fi de greu şi, mai ales, de nedrept de a reduce

un scriitor la o singură formulă, procesul simplificării energice e necesar caracterizării critice. Injustiţia e răscumpărată prin claritatea ce se aruncă asupra elementului generator al perso-

Page 4: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

na2tăţii artistice. La d. Lucian Blaga procedeul simplificării relativ uşor, din pricina evidenţei caracterului dominant. C tativ, lirismul d-lui Blaga nu se generează din emoţie ci sensaţie, iar ca arhitectonică poezia lui se limitează la pro« eedeul aproape unic al comparaţiei.

Poetul nu cunoaşte stări sufleteşti complexe şi intense; cu oarecari excepţii, aproape nu cunoaşte nici emoţia. Se măr­gineşte numai la sensaţie, adică la cel mai primar element al jocului psihic. Reducerea la sensaţie a emoţiei e unul din ca« racterele poeziei moderne ; la nimeni însă nu e atât de vizibil şi D U se poate studia mai lesne ca la d. Blaga. In această re­ducere vedem tocmai insuficienţa lirismului modern. Fascicol" stărilor sufleteşti complexe se rezolvă în sentimente disparate iar sentimentele se resolvă în simple sensaţii, printr'o descom­punere împinsă până la pulverizare. Bătrâna inimă umană n mai reacţionează ; pare un crater stins. In loc de a vibra se lasă într'o contemplaţie extatică ; materialul sensational se trans­formi în uzina creerului în material intelectual. Poezia e sili1" si se mărginească la aportul netransformat al simţurilor; r tina sau timpanul ţin locul bătăei inimii ostenite. Cele m multe poezii ale d-lui Blaga se pot deci reduce la scheme e trem de simple : o comparaţie, din care unul din termeni di» lumea fizică, iar celalalt, de obiceiu, din viaţa interioară. Iati câteva exemple :

»Dupä cum lumina lunei măreşte misterul lumei, tot aşa şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*.

(Ea na strivesc corola de minuni a tamii)-

*Dupâ cum, când picurii de rouă răsar pe trandafiri sunt zorile aproape, — tot aşa, iubito, când îţi apar lacrimile în ochi, se anunţă şi împăcarea sufletului".

(Zorile).

,,După cum din mugurii amari ies florile pline de nectar, tot aşa din amarul patimilor mele iese bucuria vieţii".

(Mugurii)

„înţelepciunea veche ne vorbeşte de un văl ce ascunde satura, — părul tău trecut peste ochii mei este vălul Maei"-

(Din părul tău)

Page 5: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

gtwATORUL LITERAR 11 ' " ' ' ' ' •• 15§ —»

„După cum luceafărul vesteşt» ţi noaptea fi dimineaţa, tot aşa zâmbetul tău îmi aduce când moartea, cân4 viaţa".

(Luceafărul)

„După cum ziua nu vezi stelele pe cer, tot aşa aştept amurgul şi durerea ca să apară stelele pe cerul sufletului meu*.

(Ml-aştept amurgul)

„Ţinând o scoică la ureche, răsună svonul măru, ascultâûé bătaia inimii mă întreb de voi ajunge la malul acele! Miri pe care o simt, dar n'o văd".

(Scotea)

„Săpându-mi numele în scoarţa unui copac, cu timpul slo­vele devin uriaşe, tot aşa, iubito, numele tău scris în inima mea, a devenii, după ani, uriaş".

(Cresc amintirile)

„După cum Vecinicul se presimte în bezna naturii, tat aşa îţi presimt şi eu, iubito, buzele în întuneric8*

(Vecinicul)

„După cum, când eram copil nu rupeam ghimpii tranda-firilor sălbatici, crezând că-s muguri ce o sâ înflorească, tot aşa nici ţie, iubito, n'am voit să-ţi smulg ghimpii, crezând c» o să înflorească".

(Ohimfti)

„După cum în grote se fac stalactite, tot aşa pieurii dè pace ce cad din bolta cerului împietresc în mine*.

(Statactita)

»In ochii Magdalenii străîucia divinul, după cum soarele străluceşte şi în noroi".

(Isas ft Magdalena)

„După cum nuferii cresc din noroiul lacurilor, tot aşa din noroiul sufletului meu creşte floarea rară a iubirii mele pen­tru tine".

( Vei plânge mult ort vei zâmbi).

Page 6: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

S'ar putea continua ; exemplele date sunt însă îndestulă­toare. Comparaţia este, desigur, un element legitim al poeziei; este totuşi numai un accesoriu. In poezia d-lui Lucian Blaga accesoriul se ridică la valoarea unui principiu organic şi a-proape unic ; mai toate poemele lor sunt cristalizate în jurul unei simple comparaţii, adese admirabilă prin noutate, dar semnificativă prin insuficienţa ei generatoare.

E . LOVINESCV.

SI EU

In frunza lui s'a îmbrăcat copacul Ca să-şi t r ă i a s c ă zilele de v a r ă , Ii m i ş c ă vântul falnica p o v a r ă Şi clipa 'ntr'ânsul îşi înfige acul .

L u m i n i a ş e a z ă 'n juru-i o brăţară , L a sânu- i u m b r a şi-a clădit cerdacul , I a r sus pe coama- i îşi r ă s t o a r n ă lacul Albastru cerului din altă ţ a r ă .

C â n d eu în toiul vieţii m 'am gătit Cu gânduri tari , cu doruri , c a tăcer i , In cari sufletu-mi s'a măestr i t ,

Ca un c o p a c încins de scânteieri P r i v e s c cristalul m â n d r u , neclintit, De viitor, şi cat în el puteri...

ALEXANDRINA SCURTU

Page 7: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

P B I B PACLBLB D E T O A M W À

POTECA PARASITA

E cea mai tristă toamnă din câte '» munţi la noi Şi-au cobortt povara de pâcle şi de ploi. E cea mai tristă toamnă şi eu prin codrul mort Cea mai frumoasă vară închisă 'n mine-o port Pe urmele iubitei, pe umeda poticâ Ce i-a simţit adese a păsurilor frică.

Cu amintirea 'n suflet prin codru rătăcesc Şi clipele trecute pe rând le retrăesc. Spre mine ca o taină o văd cum se strecoară Iubita printre ramuri în haina ei uşoară. O văd cum câte-o clipă din când în când tresare, Oprindu-se deodată, cu ochii spre cărare. O văd cum dă cu mâna o creangă la o parte Şi-ascultă nemişcată un sgomot de departe, O văd atât de bine cum tremură sfioasă, Cum fiecare clipă mi-o face mai frumoasă, O văd cum mă aşteaptă la pieptu-mi s'o cuprind, Să simt eu câtă jertfă mi-aduce ea venind.

O văd cum stă 'ncadrată în ramuri de molizi, La marginea potecii, şi'n ochii ei timizi Lucind atâta farmec eu vad întâia oară In ziua asta tristă când pâcle le coboară. E cea mai tristă toamnă şi când prin codrul mort, Pe urmele iubitei cu vara ce o port In inimă închisă, mă primblu câteodată N'aş da-o toamnfl asta în ceafă îmbrăcată Pe nici o primăvară cu cel mai vesel soare, N'aş da pădurea moartă pe niciun crâng în jloare, N'aş da tăcerea-i tristă pe cel mai dulce cânt Din câte primăvara revarsă pe pământ.

Câmpulung, 1912 G . Rotici.

» . I..... M W f e f g g B E E

Page 8: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

AMINTIRI DESPRE CERNA

I I

Deşi vedem în t r ' une le din poezi i le Iul o u ş o a r ă u m b r ă de m e l a n c o l i e , —- r e m i n e s e e n ţ e din V i a h u ţ â şi E m i n e s c u — In fond O e r n a e r a un o p t i m i s t desăvâ r ş i t , f ă r ă r eze rve , a d v e r s a r înver­ş u n a t a l co leg i lo r noş t r i , c a r i în t r 'o . a t i tud ine de n o b i l ă resem­n a r e , d e c l a r a u la 17 an i c ă n u m a i au iluzii şi nu nădă jduesc ni­m i c în v i a ţ ă . P e s i m i s m u l s i n c e r sau de î m p r u m u t î l desgus ta . In W e r t h e r a d m i r a m a e s t r i a lui G o t i he, cons ide rând s u g e s t i a co lec ­t i v ă c a r e a d e t e r m i n a t s inuc ider i l e m u l t o r t iner i în u r m a apar i ­ţ ie i r o m a n u l u i — c a un s u c c e s a l a r t i s tu lu i , o d o v a d ă de v i g o a r e a e x t r a o r d i n a r ă a c r e a ţ i u n e i . D a r W e r t h e r în s ine , e r a un personaj ridicol! R o m a n n l — o p i a t r ă de î n c e r c a r e p e n t r u v i t a l i t a t e a su­f le te lo r t ine re . Nic i o s i m p a t i e pen t ru s l ă b ă n o g i ! l u b i a v i a ţ a ! Mai t o ţ i o iub im. N i m e n i fnsă cu c ă l d u r a şi p a t i m a pe c a r e o meni-f e s t a el. v i a ţ a cu r e z e r v e l e e i n e s e c a t e de „fiumos**, de „poezie*; n e c u n o s c u t u l pl in de f ă g ă c u e l i şi i sp i te î l f e rmeca , î l a m e ţ i a . Cre­d e a în v i a ţ ă şi o v e d e a c u ochi i unui a m a n t c a r e i a r t ă şi exp l i că a b a t e r i l e , c o m p e n s a t p i in c â t e v a c l ipe de fer icire .

BAi numai o viaţă, şi ar fi fost păcat rSă mori für1 a cunoaşte c o m o a r a ei deplină !...

, 0 , dragii mei prieteni! Luptaţi, cantati, iubiţi... „Să faceţi o virtute din setea de plăcere! . „Rămâneţi pururi veseli — nebuni şi fericiţi

T r ă i a , d e a l t m i n t e i i, in tens iv . Nu c u n o ş t e a b u c u r i a sau du­r e r e a s t ă p â n i t ă a con tem p la t lvu tul, Dor la , s p e r a şi se b u c u r a ou l ă c o m i e d e . t o t ce î l a t r ă g e a în v i a ţ ă . Adn i i r a ţ i a iui e r a spon­t a n ă , i s b u c n i t o a r e , d e p a r t e de a d m i r a ţ i a n o e s t r ă r ece , dozată, şi în c a r e se s t r e c o a r ă r e g r e t u l v e ş n i c n e m ă r t u r i s i t . L a un spec t aco l reuş i t , t r ă i a , se i den t i f i ca suferind şi sbue iumându-se c u perso-n a g i i i e . In f a ţ a unui pe i sa j i n i m o s e m o ţ i a î l b i ru ia . In p rezen ţa l inei l u c r ă r i de a r t ă d e s ă v â r ş i t ă î ţ i d a i m p r e s i a unui înv ins . In t o a t e îş i c h e l t u i a ene rg i a , la rg , in imos , cu dă rn ic ie de b o g ă t a ş , în­c r e d i n ţ a t c ă n ' a r e s ă se sîârşasrfe n i c i o d a t ă . I sbucn i r i l e lui se e imt b ine sub h a i n a c o r e c t a a versului car.-; î n c e a r c ă s ă le s t r â n g ă .

Page 9: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

„De ce n'am aripile vijeliei „Să mă înalţ la^pulberea de stele mŞi să le sting pe rând, „Sub fâlfâirea aripelor mele — mSă vie sfântul „mâine* mat curând L.

„...Dar zorii rumenesc: Norocul vine — mEl poleeşte vârful, brazii, coasta. „De ce nu sunt un zeu tn clipa aceasta I „Orice dureri de pe pământ aş stinge „Aşi isbucni de cântece divine, „Să 'mpart la toată lumea care plânge „Salutul anei fericiri ce vine.»

Ş i t o t u ş i v i a ţ a , pe o a r e a c â n t a t - o în imnur i de s l a v ă , n ' a l o s t b u n ă c u el. P â n ă în z iua c â n d M a i o r e s c u i - a În t ins o m â n ă d e a ju tor , a t r ă i t g reu , penibi l . L ' a m r e g ă s i t în B u c u r e ş t i p e c â n d t r e c e a p r ime le e x a m e n e l a f a c u l t a t e . F u s e s e g r a v b o l n a v şi redus l a îngr i j i r i l e unui c o l e g care-1 v e g h i a s e în t i m p u l b o a l e i . Nu se p l â n g e a însă . Mi -a v o r b i t de m i z e r i a lu i şi de necazu r i l e care-1 c o p l e ş e a u , c a de o î n c e r c a r e t r e c ă t o a r e , p l in de î nc r ede re î n v i i ­to r . V â s l i a din n o u în l a rg , neobos i t , p r ins de f e r i c i r e a de a trăi . . . o r i c u m a r fi t r ă i t ! Mi-a m ă r t u r i s i t a t u n c i c ă nu-1 spe r ie n i c i u n a d in p r i v a ţ i u n i l e v i e ţ e i , c ă m i z e r i a nu-1 v a înfrâDge n i c i o d a t ă , c ă c i în t r 'o b u n ă zi se v a af la „c ine e", da r c ă sufere îng roz i to r c â n d cond i ţ i i l e t r a iu lp i s ă u m e s c h i n î l p r i v e a z ă şi de d r a g o s t e . TJn de­z a c o r d ! In o p e r a lui — în c e l e m a i b u n e poezi i — s t r ă b a t e un suflu de d r a g o s t e c u r a t ă , i m a c u l a t ă , un a v â n t su f l e tesc p e c a r e î n r e a l i t a t e nu 1-a î n c e r c a t . F e m e i l e a u j u c a t un ro l c o v â r ş i t o r în v i a ţ a lui , d a r a s u p r a modulu i cum l e - a p r iv i t şi î n ţ e l e s , poe ­s i a lui n e Insala. In r e a l i t a t e e r a un s e nsua l plin de b r u t a l i t a t e , un e x c i t a t . N e v o i a poses iune i se af i rma v i o l e n t ă , ne în f r âna t ă . F o a r t e puţ in cu r t en i t o r , v e d e a în î e m e e n u m a i s u r s a de p l ă c e r i s e n s u a l e v e ş n i c r e îno i t e . V e r s u r i de o g i n g ă ş i e r a r ă c a c e l e din poez ia „Apri l" sun t d a t o r i t e es te tu lu i , a c ă r u i i m a g i n a ţ i e b o g a t ă c o m b i n a c u m a e s t r i e co lo r i l e , p r iv ind î n s ă t a b l o u l d e l à d is tan ţă . . . p e n t r u e f e c t !

„Iar zeul dragostei. April, „Din două guri făcea o floare, „Şi fiecare sărutare „O saluta din crengi, c'un tril.

„Atunci din fundul văii, vântul, „Văzând cât sunt de fericiţi, „S'a strecurat în crengi tiptil, „Mişcă im ram, zămbia în soare, „Şi-i îngropa sub colb de floare, „Cun râs sburdalnic de copil.

Page 10: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

D o r i n ţ a a c e a s t a Î n c o r d a t ă , o a r e îl as varii a o a din p r a ş t i e în c a l e a t u t u r o r femeilor, e r a n u m a i u n a din fa ţe te le chipulaf în c a r e e r a urs i t s ä t r ă i a s c ă . P e n t r u el s ensa ţ ia e r a c o m p l e t ă , absolută, d i s t r u g ă t o a r e . P a r c ă a r fi fost sort i t s ă t r ă i a s c ă med ia n o a s t r ă de v i a ţ ă — 60 de ani — în j u m ă t a t e a a c e s t u i t imp, chel­tuind î n s ă dublu, risipind p â n ă l a s leire t o a t e forţele. E x c e s u l nu-1 speria , nu-i inspira n i c i o d a t ă fr ica n o a s t r ă v u l g a r ă de con­secinţe , p e n t r u c ă e r a mediul lui, mijlocul în c a r e se mani fe s ta natura l , nesilit, c a o m a ş i n ă de t r a c ţ i u n e putern ică , a l c ă r e i an­g r e n a j s 'ar s t r i c a m e r g â n d liniştit.

Un m a r e câş t ig p e n t r u a r t ă , o nefericire p e n t r u individ. In genere or ice om de t a l e n t dev ine în goa; ia spre supremul m i r a j a l ar t e i , un obsedat . P o e t u l fn c ă u t a r e de forme noi şi i s v o a r e de inspiraţ i i ; nuvel istul în c ă u t a r e a c r â m p e i l o r de v i a ţ ă c e a r p u t e a d e s c r i e ; omul de t e a t r u chinuit de aspec te le v leţe i soc ia le şi sufleteşti pe c a r e nu le p o a t e c o o r d o n a şi s tăpâni . A c e a s t ă obsesiune însă, nu dis truge . Omul traeste c u m i c a lui ha luc inaţ ie f ă r ă c a echil ibrul g e n e r a l s ă fie tu lbura t şi nu c o n s t a ţ i s lăbic iunea d e c â t a p ă s â n d pe r e s o r t u l bolnav. Contr ibuţ ia lui în a r t ă 8 limi­t a t ă şi o p l ă t e ş t e l a v r e m e , cinstit, c u m a r plăt i un impozit de c a r e nu p o a t e s ă s cape . C e r n a p l ă t i a însă c u l iniştea, c u s ă n ă ­t a t e a , cu f i inţa lui î n t r e a g ă poezia c a r e i se d a ! D e a c e i a în m i c a şi splendida lui co lec ţ i e n u găs im bana l i tă ţ i . F o a r t e r a r a v â n t u r i neizbut i te — d a r in teresând to tuş i pr in f o r m a şi v io ic iunea lor.

F l e c a r a poezia p o a r t ă în e a c e v a din c ă l d u r a şi l a m i n a a-oestei p r i m ă v e r i l u x u r i a n t e !

L - a m r e v ă z u t u l t ima o a r ă înainte de p l e c a r e a la Leipzig. A v e a m m u l t e de spus şi n e - a m spovedi t unul a l t u i a ore întregi , l ărg ind m e r e u or izontul v isuri lor de a l t ă d a t ă . E r a în plin succes . S t ă r u i n ţ a domnului Mihail Dragomirescu , sprijinul lui T i tu Ma-iorescu şi m a i presus de t o a t e puternicul lui t a l e n t c a r e biruise invidia — îl puneau în fruntea scr i i tor i lor noştr i . Vorb ia c u o nespusă p l ă c e r e despre a c e a s t a , c u o m â n d r i e de cucer i tor , afir-m â n d u - m i c ă mulţ i îl pre feră „chiar lui Goga". Ca m a i to ţ i scri i ­torii, gelos do insignele c ă p ă t a t e c u a t â t a luptă, a r ii v r u t s ă fie s ingurul !

E r a convins c ă a r e să dea l a lumină lucrur i şi m a i f r u m o a s e u imi toare , poezii c a r i s ă r ă m â n ă i m a g i n e a definit ivă a frumu­seţe! şl u r m a s ă le scr ie după c e o t e r m i n a „afurisitele a s t e a de studii !". Se p r e g ă t i a p e n t r u c a t e d r a un ivers i tară ce-i r e z e r v a s e Titu MaiorescH, d a r nu u r m a s e l a Berl in cursuri le indicate p e n t r u o b ţ i n e r e a c a t e d r e i , c i c u to tu l a l t c e v a . Se încurcase . A zăr i t un d r u m m a i îrumo3, 1-a u r m a t şi a b i a l a sfârşit a b ă g a t de s e a m ă o ă nu e a l lui. N 'avea nici o i m p o r t a n ţ ă ! Si oi ţi a des tu lă p u t e r e în el oa s ă s t r ă b a t ă d i s tanţe m a r i în or ice t i m p a r v r e a !

. D r a g u l meu, d u p ă c e a m u r m a t l a Berl in tre i ani l a F a c u l ­t a t e a de l i t ere şi a m a s c u l t a t c e m i - a fost m i e drag , a m b ă g a t „de s e a m ă c ă pentru c a t e d r a m e a , n ' a v e a m c e s ă c a u t la Berl in ;

Page 11: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

. t r e b u i » s » m a duo Le ipz ig , unde p l e c a c u m s a t e rmin în t r ' un a n , o e a r t r eb u i s ä tao In t r e i . C r e s i o a n a p o t ? Adu-ţi a m i n t e c e . t ă c e a m l a B r ă i l a ! Mie nu-mi r e z i s t ă n lmio . L a a n u l pe v r e m e a . a s t a v i n c a d i p l o m a s 'o p rez in t lu i Maloresou , să-1 Î m p a c ş l pe inoşu".

A p l e c a t ş i a l u a t d ip loma d a r p e m o ş u n u l ' a î m p ă c a t . De ­pr ins c a c a p r i c i i l e ş i b i z a r e r i i l e l a i n a m ' a m m i r a t . E r a m conv ins şl e u c ă a r e s ă t e r m i n e în t r 'un a n c a e log i i , s t r ă luc i t , a ş a c u m a e ob i şnu i se . N e - a m d e s p ă r ţ i t In f a ţ a P r e f e c t u r i i de P o l i ţ i e unde se opr i se s ä r e î n o i a s e ă paspor tu l . M ' a Î m b r ă ţ i ş a t c a d r ag — la ­b i a î n m i n e p r i m e l e l a i a v â n t u r i s p r e g l o r i e — şi a m p l e c a t . N ' am l a c ă t c â ţ i v a p a ş i ş i m ' a m p o m e n i t d in n o u c a e l : „Na ş t iu pen t ru , o e p e t i n e v r e a u s ă t e m a i î m b r ă ţ i ş e z o d a t ă * !

A m z â m b i t : , D e c e ? Oe ţ l - a v e n i t * ? „Nimic ! N ' a ş p u t e a să- ţ i spun ! Nu m ă d u m e r e s c ! S u n t m i ş c a t !

Parc--aş p l e c a l a a n d r a m lang , lung.* S ' a s m u l s apo i b r u s c ş l a p l eca t . Nn mi-am d a t s e a m a a t u n c i de oe s u n t m i ş c a t ş i eu... de c e n a s a n t în s t a r e să - i r ă s p u n d n ic iun c u v â n t ş l din oe l a m e v i n e frigul p e o a r e 11 s i m ţ e a m tn suf le t c â n d m ' a î m b r ă ţ i ş a t a t unc i . Ma l t â r z iu c â n d v e s t e a m o r ţ i i a a j u n s p â n ă l a m i n e a m r e t r ă i t ou o d u r e r o a s ă I n t e n s i t a t e s c e n a despăr ţ i re ! de v e c i a t â t de pu­t e r n i c p r e s imţ i t ă .

F i r e ş t e , a t e r m i n a t în t r 'un s ingur a n s t ad i i l e l a Leipzig . Me­c a n i s m u l a c e s t a de p rec i z i e ş l f i ne ţ e n ' a d a t g re ş . A l u c r a t î ncor ­d a t p â n ă l a t r i u m f a l s for ţă r i i ş i s ' a s f ă r â m a t n o m a i d o p a oe a i zbu t i t . D a r e r a f a t a l s ă s f â r ş e a s c ă as t fe l . O r g a n i s m u l e x t e n u a t de t o a t e e x c e s e l e n ' a p ă t a t r e z i s t a une i s imp le r ă c e l i ş i s ' a d a t î n v i n s p e n t r u p r i m a ş l c e a d in a r m ă da t ă . Un p r i e t e n c o m u n m l - a p o v e s t i t s fârş i tu l m i ş c a t p â n ă l a l a c r i m i . S e d e s p ă r ţ i a de v i a ţ ă un o m c a r e a iub i t -o c a frenezie , c a r e a s imţ i t -o din p l in şi t a oMnur i l e b o a l e î s e s b u c l u m a , m â n g â i n d u - ş l t i n e r e ţ e a l o i J e r t f i t ă .

„ D o a m n e ! D o a m n e ! Oe ţ i - am făcu t , D o a m n e , c a s ä m o r a ş a de t â n ă r * !

Ş i de c â t e or i î m i a m i n t e s c p o v e s t e a a c e s t e i a g o n i i m ă ur­m ă r e s c u l t i m i l e v e r s o r i din v o i a m Î n c h i n a t e de e l A c e l u i a c a r » a e - a dăru i t a c e a s t ă s e â n t e e t o a r e şi r a p i d a v i s i o n » :

mAt lamei genta, împăcat eu stnc „Se odihneşte-o elipă pe raine, , Visând o nouă formă de viaţă !

V. A L . JMAK.

Page 12: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

ARTĂ ABSTRACTĂ

Berlin, aa Iuti* Expoziţia de Sculptură Ostwald Hereçg

Plastică: Simfonia vieţii... Dinamică ritmică: legea orân-duitoare a lumii... Prospectul expoziţiei îmi păru o proclamaţie estetică-cu titluri metafisice. Când am intrat în librăria prin care erau risipite sculpturile, am crezut câteva momente că pri­vesc o colecţie de pietre şi minerale.' Cristale ascuţite grupate în jurul unui nod : ţâşnituri incandescente, fixate în coloane pe cari s'au scurs metalele : blocuri sucite, îngrămădiri sferice, ca nişte nori sau ca nişte polipi ; gesturi de piatră şi urme de forme, tufe vulcanice şi stalactite coclite ori purpurii...

Mă încordez : credeam că ştiu să văd. Şi; deodată, mă întreb : ochiul omului e făcut să oglindească sau să diformeze ? Artistul copiază natura, sau creiază el o natură personală ? Ce este lumea ? — un obiect în faţa căruia stă el, subiectul ? sau un pretext pe care îl exploatează el, demiurgul ? Asupra artei, n'am o concepţie academică, implacabilă ; n'am memorizat anu­mite formule după cari să măsor universul şi să etichetez ope­rile creatorilor.

... Lumea e unică şi totuşi multiplă; omul e acelaşi şi totuşi altfel decât semenul său. Unul e mulţumit în cadrul său, cu aceleaşi icoane şt acelaş ritual; atâţia, cari ştiu să recreeze lumea, îşi caută zilnic alt punct de vedere sau alţi ochelari co­loraţi. Ei doresc să vadă altfel : cu ochi de furnică sau de de­mon, cu ochi de vită sau de înger... — Viaţa ? nu ştim ce este ; dar putem simţi cum este : prea puţini pot simţi — şi, mai pu­ţini, o pot vedea. Forma e mereu alta ; expresia vieţii natu­rale e atât de multiplă şi complexă — şi totuşi, înainte de-a o fi epuizat, artiştii vor să creeze ei noni expresii ale vieţii...

Privesc mereu .statuile." Mă hotărăsc să citesc titlurile» „Elan" — un fel de erupţie : valuri subţiri, înalte, ca nişte să­geţi Infoiate. „Expansiune" — o explozie de cristale ascuţite, risipite în toate direcţiile dintr'un centru haotic. „Foiţă" — un braţ, ca o pârghie, îndoit în încordare ; un tors cilindric, o sferă-cap, toate curbate peste altă făptură cu intenţie de corp uman. O grotă, ca o gură de balaur, cu fosforescenţe : oare e mis­terul— al vieţii, al naturii, al iubirii? „Iubire" —îmi pare că era ceva, ca o vălvătae purpurie : unde rotunzite şi dâre pre­lungi...

încep iar sä cuget... Ideia pură îşi caută, în marmoră, lemn sau gips colorat, o expresie tot atât de pură. Artă abs-trucia \ două cuvinte ce se exclud. Totuşi, aceasta e tendinţa unora, dintre expresionişti. Artistul pe care-1 „studiez", vrea să ne prezinte manifestările diverse ale vieţii într'o „simfonie a

Page 13: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

vieţii" prin materia cea mai rebelă şi mai tăcută. Delà naştere până la moarte, el urmăreşte ritmul vieţii : — oare formele mi­nerale, fenomenele geologice nü vădesc mai bine elanul, inten­sitatea acelei „dinamici naturale" în care e cuprinsă şi viaţa umană? Dar mă îndoesc. Artistul n'a căutat în minerale şi erup-ţiuni forme noi pentru forţe, sentimente şi idei etern aceleaşi. El şi-a creat formele lui. Ele amintesc însă, şi chiar reproduc, forme existente.

Astfel, ajung la conv ingerea (liniştitoare sau diesperantă Ì) • că nu putem evada din noi înşine sau din natură — în oricâte regiuni „abstracte" ne-am refugia. Câtă vreme suntem încor­poraţi, având aceleaşi funcţiuni, şi supuşi aceloraşi destine te­restre şi aceloraşi forţe universale — nu vom putea crea ine­ditul absolut. Zadarnic inovăm expresia, artei ; ne pomenim că ea e naturală, că există în domenii ignorate.

Artistul meu şi-a închipuit că „Lupta" poate fi redată prin câteva curbe şi unghiuri: — a creat de fapt un conglomerat de minerale pe care le-am văzut prin munţi. La ce ajunge cu toată truda lui? — Să-mi deschidă ochii: să văd, când voi hoinări printre văi şi printre roci, ideile vieţii. Abstracţia va deveni universală... în loc să caut iubirea în gestul cald şi absorbant al femeei, o voi căuta într'o coloană vulcanică, încremenită sub muşchi, lângă un isvor şopotitor. In loc de viaţa în actele ei, voi căuta viaţa în statica ei...

— Aţi priceput arta cea nouă ? Stăruinţa mea a atras atenţia unui domn cu zâmbet amar. — Pricep atât, îi răspunsei, — plastica nouă ne depăr­

tează de viaţă. — Dimpotrivă ! viaţa pură în expresia ei imediată — a-

ceasta-i arta nouă. — Viaţa pură n'are expresie, ci sensaţie sau sentiment

sau ideie imediată ; ea e în inima şi în creerul nostru. Expre­sia ei plastică e prea deseori zadarnică.

— Ba e cea mai înaltă manifestare : — delà artă foto­grafică la creaţiune integrală ! Zugravii academici şi cioplitorii de pietre funerare ne-au pocit lumea cu reproducerile şi ale­goriile lor... Arta nouă e revoluţionară! exclamă domnul, care mi se recomandase critic de artă. In epoca aceasta de înoirë socială, arta e în pas cu sufletul cel nou.

. — Al mulţimii ? Criticul avu o grimasă : — Mulţimea e lut şi uniformitate... Arta nouă e fuga de

domnia vulgului. Aristocraţia, dacă nu mai poate stărui în pa­late, se refugiază în expoziţii. Numai arta mai înobilează şi va­lorifică viaţa.

— Dar iubirea şi dreptatea între oameni? — Artistul n'are decât o pasiune: să creeze iluzia mag­

nifică a vieţii.

Page 14: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

— De ce să nu gustăm cu toţii viaţa delà sursele ei, fără s'o împletim în „expresii inedite" — fără s'o sterilizăm?

— Artistul e duşmanul speciei... El nu se poate izola decât creând o lume intangibilă şi ininteligibilă pentru ceilalţi.

— Dar, de ce mai expune? — Pentrucă n'a isbutit încă să se hrănească cu ideile pe

cari le toarnă în gips. ' — Deci, lumea aceasta e un infern în care sau te adap­

tezi, adică te cufunzi în mlaştină, devenind număr, — sau te răsvrăteşti, rămânând EU !..., solitar pe piscul Artei...

EUGEN RKLOKS

T O A M N A

O! Toamna a înebanit. Am tntălnit-o azi pe stradă, Fagia ea parai despletit Ca sufletul pornit pe sfadă».

In arma ei Un câine a urlat prelung, Trezind un stol de presimţiri Ce dormitau pe drum.

Am stat tn loc fi m'am ferit, Ea a trecut pe lângă mine In dans ridicol de paiaţă Şi dăndu-mi brânci îmi asvârll cu praf tn faţă.~

Apoi cu ochi trudiţi, Timid, S'a aşezat Jos tremurând La adăpostul unui zid.„

O ! Toamna a înebanit !... Râdea cu hohot aiurit Şi alerga pe stradă goală...

Ol Toamna a tnebunltl M'am strecurat pe drum grăbit Prin cimitirul lang de fol,

Văzduhul sus învolburat De munci înfricoşate Părea un iad cutremurat De duhuri necurate...

Ducăndu-mi trudnic tn spinare Povara grea de gânduri vechi Şl tn urechi Un nesfârşit convolu Dt acorduri funerare.

I. VALERIA*

Page 15: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

...Şi stand el Simhü în picioare pe pragul uşii, iar megieşii cari pe prispă, cari în picioare ori pe scaune fără speteze aşe­zate chiar în şosea, îi ascultau curioşi isvodirea ;

— A fost pe şesul unde Jijia muşcă mânioasă malul, re-tezându-i pe an ce trece colţurile cele mai trainice, un lăutar.

Averea lui era scripca şi mângâerea băetănaşul crescut sugaciu încă de el, de cum baba căzuse din pod, rupându-şi de un bolovan tidva...

Bogăţia calicească aciuită în umbrosul lui bârlog se mai înfrăţise cu vânturile care-i cojiau şindrila de pe acoperământ şi ploile cari o molozise aproape.

Vremurile se îngreuiaseră. Boerilor li s'a mai sgârcit dăr­nicia, poate podgoriile nu mai dăruiau atâtea vinaţuri ca oa­menii veseliţi să rupă din dărnicia lor şi câţiva zornăitori pen­tru lăutar.

Petrecanii nu mai făceau nici calicii, nici beţivanii crâş­melor jidove nu mai poftiau lăutari.

— Ce să facă? Gândeşte el : morţii aşezaţi în pământ ca nişte sâmburi

pânteceşti sunt mai aproape de „El" pentru că şi copilul crescut numai o palmă de pământ e aproape. Dă dar lumânări lunia şi joia la şcoală pentru pomenirea morţilor, se duce să-i ghi-ciască norocul zodieral cel cu lădiţa lemnoasă de draci pămâ-tufoşi şi albi care ştiu măruataiul lucrurilor delà licărul înce­putului până la umbra şfârşeniei.

Zadarnic : ca şi cum ai vrea să unteşti un putineiu sec. Flămând ca lupul nimerit pe meleaguri fără stani, ori case

unde s'adaste după pradă, după ce se închideau întunecoase şcolile de rugă, venia acasă.

Se aşeza pe un scăunaş cu scripca în mână, înaintea so-bii ce pârâia furioasă cu vreascuri de salcâmi, crăci uscate, fărâme de scânduri rupte din vr'un gard. Mahal Klezmăr — (aşa-1 chema) îşi muştruluia atunci feciorul, în durerosul meşteşug.

Visând pâduroasa livede a raiului ţinea să-şi continue şi dincoace traiul câinos prin rodul măduvei lui. Dacă nu se ca­pa tuise cu...go$gOj|p^, v£tate. ; foşnitoare de-măţa^e,banet^ îşi

LĂUTARUL ŞI ŞERPELE

Page 16: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

chiaburise sufletul cu truda nopţilor nehodinite, cu sunete aspre şi vijelioase, ori blânde ca surâsul cărnii de copil.

Miezul nopţii îl găsiau trăind în vis : Umed de tristeţi îşi va înfăţişa golaşul şi limpedele suflet,

aşteptând tăcut şi neferice graiul Făptuitorului. Ghicia că „El" carele toate le ştie şi gândurile şi le sloveneşte în faptă pe lumea lui cea fără de sfârşit — căci toate sunt scăpărări scân-teioase din gândurile lui, îşi va aduce aminte în câte daţi Ma­hal Klezmăr lăutarul, în cocioaba lui cu geamuri îngheţate, a lăcrămat rugi şi a proslăvit milostenia Celui ce L-a lăsat cu drăgăstoasa durere.

După ce cântau cocoşii se tologia în aşternut, având grijă să-şi strângă vârtos cu o chingă pântecul, ca foamea să-1 mai sloboziască cu dragostea.

Cum s'a desprimăvărat şi n'au apucat să se sfârşească deabinelea din rogojine surceioasele paşti ovreeşti, punând lacăt sdravăn şi ruginit pe uşă, un sac plin mâncare şi boarfe pe spate, scripca subsuoară, cu feciorul său şi tocilarul Chiş-leag chiorul după ei au purces în căutarea norocului.

Mergeau pe şosele largi pline de colb până 'n genunchi, pe altele pe unde pietrele ascuţite li spărgeau ci picii pe arături proaspete, pe poteci şerpoase ce se pierdeau în de­sişul de codri.

Au mers că de multe ori 4una a rumenit ascunzişurile unde poposiau peste noapte şi de multe ori au înnecat-o zorii gureşi de lumini.

Tocilarul înspăimântat de coclaurii ce surâdeau veşniciei, rotunjiţi şi umbroşi ca ţintirimele pietroase, s'a întors îndărăpt socotind că-i mai bună sărăcia fără pericole decât norocul în­veninat cu moarte şi spaimă.

Feciorul lăutarului zărind un sătuc a socotit şi el să ră­mână la han unde putea găsi un ioc de slugă, bârlog pentru dormit, un straiu de învestmântat, o lingură de borş ca să-şi stâtn-pere foamea şi o femee pentru pofta ce-1 rodea înăuntru ea o gâză. Doar lăutarul bătrân a rămas să pornească mai de­parte să caute nenorocitul său noroc.

Şi a mai mers singur până trudit s'a oprit într'o rarişte de pădure.

Săturat cu rodul tufelor de fragi roşii şi mustoase, s'a adăpat cu apă proaspătă de izvor şi vesel de ferice s'a to-

Page 17: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

logit pe marginea şanţului. Un somn de plumb 1-a apucat, ca în vremile când în poala mamei atipia furat de vorba dulceagă.

In vis gândi adânc, mirându-se de înţelepciunea lui fără de seamăn : au dece visul părintelui nu umple ca o bubă rea şi pe fecior ?.. Acum poate feciorul său gemea ca un berbec undeva în fân şi poate nu singur, tocilarul sătul dormia sforăfnd înţelepţeşte şi fără o tulburare de îndoială, iar el bătrân căuta!... Nu eră asta un blăstăm?...

Când se deşteptă şi frecându-şi ochii era zi luminoasă în poiana ce mirosia a pământ fraged.

Luându-şi scripca în mâini, ca o rugă tăcută şi cuvioasă, sbărnâi o samă de sunete adânci. De undeva din glia neagră răsăriră o pereche de ochi rătunzi de gâscă, o tidvă ascuţită şi colţuroasă: un şerpe.

Trupul lui Mahăl Kîezmăr lăutarul simţi furnici de parcă se târâia prin iarbă udă.

Dar făt'a-şi pierde cumpătul ori măcar liniştea lui stăpâ­nită Mahăl cânta şi sunetele se făceau mai plăcute. Şer-pele se învârti prin colbul şoselei ce trecea în marginea ra-riştii, începu să se învârtă în iarbă cu ceva omenesc în joc.

Sătul, se vârî iar în vizunia lui dintr'o bortă, scobită în piatră. Mahăl rămase cu gura căscată de mirare.

Nu trecu vreme multă şi iar se iviră ochişorii vineţii şi clipitori, botul ascuţit şi colţos, purtând un galbăn de aur.

După ce-1 slobozi în iarbă îi zise omeneşte lăutarului : — Am fost şi eu om ca tine, ca frăţâne-tău ; blăstimea

părinţilor, pe care nu i-am ascultat să nu mă rup de sufletul lor cel plin de mulţumire, m'a ajuns : şi iată-mă şerpe. Sărăcia şi cântul tău mai dureros ca durerea iată c'au slobozit milostenia din sufletul meu veninos şi rău. In fitece zi veni-vei să-mi cânţi şi căpăta-vei un galbăn cu zimţi, un galbăn de aur."

Intorcându-se ferice în sătucul unde-şi lăsase băetănaşu îi povesti cum şarpele l'a dăruit c'un galbăn şi-î va dărui încă pe fiece zi.

Au durat aşa... o vreme ca să nu spun anume Cât. Şi într'o zi feciorul lăutarului îi grăeşte lui tătâne-său : — Tată, lasă-mă să-ţi ţin eu locul şi şarpele va crede că

tu eşti bolnav. Ducându-se, adoua zi la bortă, şerpele ieşi, jucă, intră

în vizuine şi-i aduse galbenul fără a-i grăi o vorbă. A doua zi însă, ori poate peste câteva zile, luă o bărdiţă:

Page 18: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

şi când şarpele se pregătia să Intre în bortă să-i aducă galbe­nul svărli cu bardita după el dar nu-1 nimeri.

Pe ziua ceia şarpele nu-i mai aduse galbenul. Dar venind bătrânul cu scripca cu fecioraşul să ceară

milostenie şiispaşă, şerpele se învălătuci împrejurul trupurilor lor şi acolo au rămas pietroase în codru.

Dar astea se întâmplau în vechime când oamenii credeau şi creşteau întregi, Azi..." şi Simhu — şi sfârşia povestea scu­turând scârbit tidva lai cheală şi lucie...

los CALUOAHU

H O M O

Cu ochi fierbinţi de dor şi de iubire Timidul Om privia căzând în rare Prelung odihnitoarea înoptare, — Simţia cum lintştea-1 topeşte 'n Fire.

Şi n larga-i vis de grea dumnezeire, Simţi frăţeasca Undelor chemare Şi-a Gliei părintească 'mbrâţişare Şi infinita Cerului privire.

Şi Omul se "ngropă în vasta-i rugă. Dar când, târziu, divina Aurora îşi ëesfâcu într'aripata-i fuga,

Născândul Soare lumina 'n câmpie — Asemeni unui rug în vijelie — Un Dumnezeu ce însuşi se adoră.

M ihau , Cosim..

Page 19: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

Ramiro Ortiz : Cronici italiene

I n s t r u c t i v e In deosebi p e n t r u c e l n e i n i ţ i a t In l i t e r a t u r a i t a ­l i ană , Cronicile italiene a l e d-lui R a m i r o Ortiz î ndep l ine sc în p r imu l r â n d un ro l d i d a c t i c . P e n t r u c e l c a r e a r c ă u t a p a r t e a p e r s o n a l ă de c o n t r i b u ţ i e l a a c e s t fel de s tudi i şi a t i t u d i n e a f a ţ ă de proble­m e l e curente , c a r a c t e r i s t i c a r fi d e l à p r i m a v e d e r e î n c ă en tus i a s ­m i ou c a r e ni s e v o r b e ş t e despre o a m e n i d rag i şi c ă r ţ i c i t i t e ou p l ă c e r e . E c e v a t ine reso şi p r o a s p ă t în a r t i c o l e c a c e l despre G. P a s c o l i , de pi ldă, sc r i s p a r ' c ă sub c ă l d u r a pas iun i i p r o v o c a t ă de l ec tu r i l e de od in ioa ră , az i e v o c a t e şi d i s c u t a t e .

C â t e - v a din s tudi i le a c e s t u i v o l u m f i ind o c a z i o n a l e — m o a r ­t e a o n o r sc r i i to r i pr i le |u indu- le de c e l e m a i m u l t e or i — a c e s t en-t u s i a s m s i n c e r e s ingura f loare c e s e p o a t e pune p e un m o r m â n t de c u r â n d deschis , după c e s 'a c o j i t r a m u r a de to ţ i gh impi i e i .

Oa s t i l —pe c â t ni-1 p o a t e î n f ă ţ i ş a o t r a d u o e r a r o m â n ă , pe a l o c u r e a des tu l de s t â n g a c e — Cronicile italiene a u mul t din m a n i ­e r a l i t e r a r i z a n t â a ce lo r mai ob i şnu i t e s tudii de a c e s t fel in l i m b a i t a l i a n ă şi a d e s e a în c e a g e r m a n ă .

F r a z a g r e a de f iguri ş i de r e t o r i s m a r m e r g e p â n ă l a p re ţ io ­z i t a t e d a c ă un bun s i m ţ — î n ă s c u t des igu r — n u a r oprl-o l a t imp,

D. Ort iz v o r b e ş t e a t â t de e m o ţ i o n a n t despre o a m e n i i şi c ă r ţ i l e din ţ a r a s a î n c â t m a i t o t d e a u n a t i r a d a Ur ică î n l o c u e ş t e a p r e c i e r e a c r i t i c ă .

In m a n i e r a l i t e r a r i z a n t ă de c a r e v o r b i a m se r e c u n o a ş t e un t e m p e r a m e n t c a r e o d i n i o a r ă v a g a b o n d a n e s t â n j e n i t prin ţ inutu­r i le n e î n g r ă d i t e a l e l i t e ra tu r i i pure .

1. Agârbiceanu : ZIUIe g?H HriBfl 0l8 Cftpfttlfflilfll PflfV2

In c a r i e r a de s c r i i t o r a d-lul A g â r b i c e a n u , v o l u m u l a c e s t a d in u r m ă a p a r e c a o p a t ă , c a o e c l i p s a r e t o t a l ă a m i n u n a t e l o r s a l e însuş i r i de poves t i tor . Cazu l p ă r â n d s i m p t o m a t i c , s e p o a t e i n s i s t a a s u p r a Iul In g r a b a de a- ţ i t i pă r i în v o l u m t o t u l a r fi o

Page 20: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

iub i re q u a s i - p a t e r n ă pen t ru sc r i su l t ău , p e n t r u ce l m a i ne in sem­n a t r ând î n să i l a t din fugă pe o p a g i n ă , p e n t r u o r i ce a r t i c o l a ş sau o r i ce n o t i ţ ă — t o a t e luc ru r i b u n e pent ru m o m e n t , dar în a f a r ă de i n t e r e su l c e l m a r e şl gene ra i , s inguru l c a r e ind r i tuoş te a d u n a r e a în m ă n u n c h i u l vo lumulu i a p a g i n i l o r r ă s l e ţ e .

Mese r i a c r o n i c a r u l u i dev ine i n g r a t ă . S e l e c ţ i o n a r e a s s con­f e n d a eu e l i m i n a r e a t o t a l ă . In a c e a s t ă e p o c ă de t i pă r i t u r i şco­l a r e , l i t e r a t u r a b u n ă îşi v a fi a ş t e p t â n d rândul l a m a ş i n a t ipo- , g r a f i c ă o b o s i t ă . In r ă s t imp , b roşur i ş i b roşure le , p e n t r u a nu se p ie rde t r a d i ţ i a ed i tu r i lo r l i t e r a r e o c u p a t e pen t ru m o m e n t c u c ă r ­ţ i l e de saison. A r î i şi a c e a s t a u n a din c a u z e l e s ece t e i c a r » b â n t u e l i t e r a t u r a de m a i m u l t de două luni . Ci t i tu l dev ine o c o r v a d ă . I c u r m a c ă r ţ i i î n c h i s e ţ i s e s t r e c o a r ă în suflet r eg re tu l după v r e m e a în z a d a r p ie rdu tă . 1 i t e r a t u r a din u l t imul t i m p îndrep tă ­ţ e ş t e două lucrur i d e o d a t ă : şi n e î n c r e d e r e a f a ţ ă de c a r t e a r o m â ­n e a s c ă şi î n d r e p t a r e a sp re l e c t u r a ce le i s t r ă ine , c a r e p o a t e fi şi r e c o n f o r t a n t ă .

S c r i s e după p a c e a d e l à B u c u r e ş t i pag in i le din Zilei» din urmă ah căpitanului Pâr vu n ä z u e s c s ă fie s emn i f i c a t i ve p e n t r u o a n u m e s t a r e d-> sp i r i t m o r b i d ă .

E l e r ă m â n î n s ă în a f a r ă de l i t e r a t u r ă din c a u z a l ipsei ori­c ă r u i e l e m e n t a r t i s t i c , în s t a r e s ä d e a o purs p e c i i v ă c e l puţin, d a c ă nu a d â n c i m e a c u v e n i t ă , p a r a b o l e l o r c e l e cupr ind .

Nu t r e c n ic i în d i d a c t i c a s a t i r i c ă . D e a c e s t g e n c a r e ee re éne rg i e şfi suitoare, l e ţ i n e d e p a r t e a e r u l a c e l a f lasc prin c a r e se r e c o m a n d a în t r egu l v o l u m c a foa r t e p o t r i v i t cu spi r i tu l că r ­ţi lor de c e t i r e de c l . I V p r imară .

I n s t i t u to ru l î e -a r p u t e a u t i l i za c a m a t e r i a l p ropice l a l ec ţ i i de p a t r i o t i s m şi e d u c a ţ i e în g e n e r e .

P r i a a c e a s t ă n o t ă d i s t inc t ivă , v o l u m u l d-lui I. Agâ rb i ceanu i n t r ă în c a d r a i d idac t i c ş c o l ă r e s c a l t i pă r i t u r i l o r c a r i î n c ă m a i s t ă ­p â n e s c v i t r ine le .

N. Batzaria: In î n c h i s o r i l e turceşti

D-l N. B a t z a r i a « p o a t e ee l m a i fecund s c r i i t o r de azi . P roza d-sale a p a r e p re tu t inden i . P o l i t i c a nu a uc i s pa sc r i i to r . S e pare d i m p o t r i v ă c ă e x p e r i e n ţ a ei i-a a j u t a t mul t . In htchisorili turceşti, vo lumul de c u r â n d t ipă r i t , î n f ă ţ i ş ează m o m e n t e din v r e m u r i l e i m e d i a t p r ece l e n t e a l e r e fo rme i j u n i l o r Turc i . P o r n i n d d e l à o în­t â m p l a r e o a r e care — a r e s t a r e a în t r ' un o r a ş din Macedon ia , în scop de a î i buzună r i t de c a i m a c a m — ni se descr iu în t r 'un s t i l c u r g ă t o r şi c u un h u m o r sus ţ inu t per ipe ţ i i pe r sona le î n s ă împe-r e c h i a t e ou î a p t u l i n t e r e s a n t şi pen t ru c e i l a l ţ i .

L u ă m în a c e s t fel c o n t a c t cu a d m i n i s t r a ţ i a t u r c ă şi eu mi­s e r i a înch i so r i lo r în c a r e p i e r e a u î ă r â v i n ă şi f ă r ă m ă c a r c e r c e ­t a r e p r e a l a b i l ă a ţ â ţ i n ă p ă s t u i ţ i supuş i a i Su l t anu lu i .

Page 21: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

P l a c e In a c e a s t a poves t l r e - ju rna l v l o i e i u n e a frazei şl uşu­r i n ţ a c u c a r e s e t r e c e a3upra unor luc ru r i In fond t r a g i c e . F ă r ă s a fie un d o c u m e n t a l v remi i , In închisorile turceşti res i rang to tuş m u l t e din v ic i s i tud in i le e l .

F ă r ă s ä fie o o p e r ă pur l i t e r a r ă , a r e mu t e şi r e a l e însuş i r i de poves t i r e l i t e r a r ă . In a c e s t îndo i t c a r a c t e r de î n s e m n a r e Eli­n ică , f ă c u t ă c a pen t ru t i n e însuţ i , f ă r ă p r e t e n ţ i e ş i de i c o a n ă a m o r a v u r i l o r z i l e lo r fn c a r i a i t r ă i t , s t ă t o a t ă a t r a c ţ i a volumului c a r e t e r e ţ i n e p â n ă l a u rmă, de c u m a i î n c e p u t p r imul cap i to l .

MlHAIL IoRGULKSCU.

HORAŢIU DIMITRIIP

Căutându-ş l drumul , p i c t o r u l H o r a ţ i u Dimi t? iu o sc i l ează î n t r e d o u ă d i rec ţ iun i : u n a d e c o r a t i v ă şi a l t a r e a l i s t ă .

F o s t e l e v a l Munchenuluî , e l a r ă m a s da-aco lo ou desenul c o r e c t p â n ă l a n e e s t e t i c şi c u t e h n i c a s a v a n t ă a Îmbină r i lo r co­lor i s t i co b a z a t e p e a m e s t e c u l v i z u a l ce -1 i s c ă d i s t an ţ a , t e c h n i o ă « c o b o r â t o a r e din „point i l i sm"-ul c e l a t â t de iub i t od in ioa ră şl a t â t de r epede p ă r ă s i t .

A c e s t fel de a l u c r a p e r m i t e lui H o r a ţ i u Di mi t r i Q r e a l i z ă r i de rel iefuri puţ in ob i şnu i t e , i a r uneor i îl a j u t ă s ă c a p e t e e l e c t e co lor i s t i co a c ă r o r i n t e n s i t a t e a junge p â n ă l a bruta l .

A c e s t e m i j l o a c e a l e meş te şugu lu i , s lu j ea de-o p o t r i v ă de b ine c e l e două l a tu r i a l e p i c t u r i i expozan tu lu i , c e l e d o u ă d i rec ţ iun i de c a r e v o r b e a m m a i sus.

I n deosebi de p r e ţ i o a s e î n s ă s â n t a c e s t e însuş i r i pent ru l u e r ă -

*) Sala „Fiacăra* Cămpineann 40

Page 22: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

r i le s a l e d e c o r a t i v e , deşi , a c e s t e a a r t r ebu i , — In pr inc ip iu — s ă fie c a r a c t e r i z a t e t o c m a i pr in l ipsa rel iefului .

Dar c u m d e o o r a ţ l u n e a lui H o r a ţ i u Diml t r iu , pr in g a m a a t a t de În t in să a c o l o r a ţ i e i (o a l t ă d e r o g a r e d e l à pr incipiul decora t iv ) se în rudeş te m u l t m a i de -ap roape c u v l t r o n l d e c â t c u d e c o r a ţ i a de cadru , rel ieful e d o a r e fec tu l dor i t şi r e a l i z a r e a lui e o i zbândă .

D e al t fel , î n t r e a g ă l a t u r a d e c o r a t i v ă p o a t e fi c o n s i d e r a t ă c a o i z b â n d ă a p ic to ru lu i a s u p r a lu i însuşi .

Oăoi e a c i o b e ţ i e de c u l o a r e şi de l u m i n ă c a r e c o n t r a s t e a z ă c i u d a t c u t r a t a m e n t u l m o h o r â t a l c e l o r l a l t e b u c ă ţ i şi m a l a les c u t r i s t e ţ e a a ş a de ev iden t i m p r i m a t ă f igur i lor din c a d r e .

.Prin a s t a d e c o r a ţ i u n e a lui H o r a ţ i u D i m l t r i u c a p ă t ă înfăţ i­ş a r e a a c e v a v o i t şi c ă u t a t , c e v a c a r e po rneş t e m a i d e g r a b ă din o a p ai din v i r t uoz i t a t e m e ş t e ş u g e a s c ă d e c â t diu suf let şi din Ins-pl ra ţ ie .

Ş i d a c ă p a n o u l s ă u „Ala i* e s t e o f rumoasă r e a l i z a r e a r t i s t i c ă , ea e s t e d a t o r i t ă nu p ic to ru lu i , c i ş t i in ţe i lui p i c to r i ce ş t i , c e i a ce e şi m a i mul t ş i m a i pu ţ in t o t de -oda tă .

Dar , decora toru lu i , no i î i p r e fe răm p e c e l ă l a l t . I I p r e f e r ăm f i indcă în a p ă s ă t o a r e l e a tmos fe r e c r e i a t e de c u ­

lor i s u m b r e şi reci , t r ă e s c o a m e n i , n e e s t e t i c i şi p r e a tr işt i , poa te , da r t o o m a i p r in a s t a o a m e n i .

Ş i a c i se d e s e n e a z ă c e a m a i de s e a m a c a r a c t e r i s t i c ă a Iul H o r a ţ i u D imi t r i u : t r i s t e ţ ea .

E x i s t e n ţ a ei în n a t u r ă e, pen t ru p ic to r , o a x i o m ă . A deve­n i t un factor c o m u n pe c a r e ochiul î l vede ori unde şi p e oare pene lu l — fă ră să-1 J u d e c e — î l pune or i unde şi ori ş i când .

Ch ia r a c o l o unde r e p e ţ i r e a a r î i r i s c a t ă , pe figuri de copii , în och i i lo r m a r i şi neş t iu to r i , pene lu l e x p o z a n t u l u i pune r a v a ­gi i le a c e l e i a ş i g r e l e t r i s t e ţ i .

E obses i e , desigur, d a r a c e a s t ă i n v o l u n t a r ă obse s i e f ixeaeä def ini t iv o a t i t ud ine , c e i a c e e un m a r e pas c â ş t i g a t .

Cu a c e s t e însuşi r i H o r a ţ i u D imi t r i u p o a t e t r e c e m a i depa r t e . D e a l t m i n t e r i , în a c t u a l a expoz i ţ i e el s ch i ţ ează , spre compo­

zi ţ ie , un pas pl in de făgăduel i . A s t a î n s ă nu ne p o a t e face să-i I e r t ă m v i n a de a îl p ă r ă s i t

c a l e a v igu roase i şi m e ş t e ş u g i t e ! s a l e g ravur i în lemn, de l a oa re a ş t e p t a m t e m e i n i c e rea l i ză r i .

VICTOR Ion POPA

Page 23: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

T E A T R U L N A Ţ I O N A L

NORA DE IBSEN

Credem c ă n u s'o m a i fi găs ind n i m e n i In a c e s t s e c o l an t i -r o m a n t i c , c a r e s ă n u ş t i e c ă e x i s t ă «o c r i z ă a c ă s n i c i e i — şi dec i , din n e n o r o c i r e , ş i a iub i r i i . E m a t e r i a l u l d r a m a t i c şl p o e t i c a l l n -t r e g e i l i t e r a t u r i din j u m ă t a t e a a doua a seco lu lu i t r ecu t . C. Do-b r o g e a n u - G h e r e a , s a u unul din d i sc ipo l i i lui, a r desch ide a c i o p a r a n t e z ă şi a r a r ă t a c u m u l t folos o r i g i n e l e e c o n o m i c e a l e a-c e s t e i c r i ze c a r e se p a r e a î i n u m a i s u f l e t e a s c ă . E dea juns s ă s p u ­n e m în c â t e v a euv ln t e c ă de o j u m ă t a t e de v e a c î n c o a c e p ropr ie ­t a t e a î ş i s c h i m b ă î n ţ e l e su l şi din a n a r h i c — ind iv idua l i s t ă t i nde s ă d e v i n ă a r m o n i c — s o c i a l ă . F a m i l i a se r e s i m t e de a c e a s t ă t r a n s ­f o r m a r e : f e m e i a nu m a i e s t e o p ă r t i c i c ă de p rop r i e t a t e , s o c i e t a ­t e a a scos-o din c ă m i n u l con juga l , i-a d a t de l uc ru ş i i - a c r e a t o i n d e p e n d e n ţ ă . D e - a c i c r i ze l e de a c u t ă p e r s o n a l i t a t e şi de insu­r e c ţ i e f i losof ică . I u b i r e a c a un f lu ture de n o a p t e z b o a r ă , c â n d c e i doi so ţ i do rm a l ă t u r i , d e l à unu l l a c e l a i t , c u e g a l i t a t e : n e c r e ­d i n ţ a î ncepe din t i m p u l s o m n u l u i ş i n u m a i î n g ă d u e a d o u a zi s ă fie s i l i t ă l a t ă c e r e şi r e n u n ţ a r e !

A c e a s t ă c r i z ă a fost t r a t a t ă în d i v e r s e ch ipur i — a fost s c a n d a l o s de m u l t t r a t a t ă în t r 'o v r e m e c â n d a t â t e a a l t e p r o b l e m e m u l t m a i h o t ă r â t o a r e de s o a r t a o a m e n i l o r , nu se p u t e a u t â r î din s a l a de s p e c t a c o l p â n ă l a l u m i n a r a m p e i . P o r t o - R i c h e , m a e s t r u l de b a l e t a l amoru lu i modern, o fe ră f emei i ( c a r e iubeşte prea mult pe so ţu l e i o c u p a t de m e d i c i n ă ) un a m a n t con fo r t ab i l în p e r s o a n a a r t i s t i c ă a p r i e t enu lu i c a se i . î m p ă c a r e a d in t re so ţ i se face , f i reş te , m u l ţ u m i t ă r e t o r i c e i s e n t i m e n t a l e — a u t o r u l n e a v â n d cn ra ju l bru­t a l s ă spue c ă în fond so ţu l n u p r e ţ u e ş t e p r e a m u l t o f ide l i t a te c a r e e t o t d e a u n a m e t a f i z i c ă şi c ă , deal t fe l , î a a l t e c ă s n i c i i f ace şi e l c u s u c c e s c e e a c e i s 'a f ă c u t — c r e d e e l — din iub i r e în c ă s ­n i c i a lui. B a t a i l l e , c o n c h i s t a d o r u l f ă r ă pumna l , ap r inde un s c a n d a l în fami l i e — şi î l s t inge uşor.

Page 24: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

Ibsen , m u l t m a i g r av , a t r a t a t a c e a s t ă comedie , de c a r » ur­maş i i noş t r i i n i c i nu se vo r p r e o c u p a — c u o se r ioz i t a t e propr i» . Nora , s o ţ i a m o d e r n ă , a re un c a r a c t e r a l e i , a p r imi t o e d u c a ţ i e şi o m o r a l i t a t e — c â n d în f ami l i a r o m a n ă n ' a re n i c i o î n s e m n ă ­t a t e i a r în evu l mediuu u n a foar te n a i v ă . D e unde a c e a s t ă p e r s o n a l i t a t e ? Cum de a i sbucn i t , c u a t â t a furie, în t r 'un s e c o l c â n d t o a t ă o m e n i r e a u r m ă r i a pe r fec ţ ionă r i l e m o t o a r e l o r şi pro­gres i i le e l e c t r o - t e c h n i c e i ? M e c a n i c a a da t femeii o pe r sona l i t a t e .

A vo i s ă vez i a l t c e v a în N o r a d e c â t c r i z a căsn ic i e i , î n s e a m n ă a fi r ă m a s un m a g i s t r a t r o m a n s a u un c a v a l e r m e d i e v a l — o m u l s i n c e r ş t i e c ă în căsn ic i i l e m o d e r n e după 2—5—7—20 ani i sbuc -neş t e c r i z a : i u b i r e a s a u dorul de l i b e r t a t e ( la f e m e i e a c e l a ş luc ru) s f ă r â m ă c e l u l ă n e î n c ă p ă t o a r e a c ă s n i c i e i .

Nu putem înv inu i pe Ibsen de n a i v i t a t e : f ă r ă e a n ' a r fi sc r i s n i c i o d a t ă a c e a s t ă m i ş c ă t o a r e f a r s ă s e n t i m e n t a l ă , c a r e a d a t de gând i t ş i de vorb i t l a t r e i g e n e r a ţ i u n i de a m b e - s e x e .

Din a c e s t p u n c t de vedere , i n c o n s e c v e n ţ a c a r a c t e r u l u I N o r e i nu m a i surpr inde : I b s e n c r ede c ă o f emee p o a t e s ă f a c ă o f ap t ă e ro ică , s ă t a c ă op t ani , ş i în c l i p a des legă r i i t a i ne i , c â n d f i resc a r î i fos t c a so ţ i i s ă se î m b r ă ţ i ş e z e şi i u b i r e a l o r s ă p r i m e a s c ă o n o u ă infuziune de v i a ţ ă , s ă p leee . S ă p l e c e ? Desigur , t r e b u i a s ă p lece . I b s e n a v ă z u t foar te b i n e c ă f eme i l e — şi m a i c u s e a m ă c e l e b i n e c r e s c u t e — p l e a c ă , p l e a c ă c h i a r c â n d r ă m â n locu lu i . Dea l t f e l e x i s t ă o v a r i a n t ă a f inalului : N o r a se r e î n t o a r c e l a copii.. . Uni i c r e d c ă as t fe l s 'a a t e n u a t c a r a c t e r u l a n a r h i c a l p i e se i !.._ D e l o c . Din c l i p a fn c a r e Nora a spus : „ îmi v ine s ă m ă sfâşfi, c â n d m ă g â n d e s c c ă a m t r ă i t 8 an i şi a m făcu t t re i copi i ca un om străin" p r o b l e m a e r e z o l v a t ă . P o a t e să p l ece s a u p o a t e s ă r ă -m â e . In l o c u l Norei, c a r e s 'a v o l a t i l i z a t în absurd , Ib sen a ş t i u t s ă î n c a r n e z e c u o fo r ţ ă e x t r a o r d i n a r ă , t e n d i n ţ a spre pe rsona l i ­z a r e a unei f i in ţe amor fe — şi pr in a c e a s t ă a b s u r d i t a t e t e c h n i c ă a d a t p i e se i v a l o a r e - i a d â n c u m a n ă , p re ţu l v i e ţ e i purur i f remă­t ă t o a r e .

COMPANIA MARIOARA VOiCULESCU

» R E G E L E " , Comedie în patru acte

DE FLERS, CAILLAVET ŞI EMMANUEL ABÈNE

Comed ia ce lo r doi r e p u t a ţ i a u t o r i f rancezi n i s 'a p ă r u t un c o v o r î n to r s pa dos E s o a r t a c o m e d i i l o r t r aduse — o r i c â t de b i n e t raduse . Câ t e -va adevă ru r i su rp r inză toa re a s u p r a e v e n i m e n t e l o r c o n t e m p o r a n e , v ă d e s c c ă n u e de a juns s ă a i c a l a m b u r u l — c u m c red uni i d in t r e sc r i i to r i noş t r i de c o m e d i i — c a s ă fii un m a r e s a t i r i c .

D o a m n a M a r i o a r a V o i c u l e s c u , î n c ă r c a t ă de a v a n t a g i i fizice noi, a t r e c u t pr in c o m e d i e c a o p a n t e r ă d o m e s t i c i t ă .

Page 25: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

D-l Mor ţun a f acut din « R e g e l e " o e r e a ţ i u n e "care t r e c e ' c u m u l t de in t en ţ i i l e au to r i l o r şi, s t r i c â n d def in i t iv ansamblu l , n e - a sper ia t : a m a v a t v i z i u n e a unui foa r t e m a r e a c t o r . Dint r -o f a r să d-l Mor ţun a f ă c u t o c o m e d i e de c a r a c t e r !

I a t ă oe n ' a r c rede-o n i c i F i e r s şi Oa i l l ave t , r i d i ca ţ i prin v a ­l o a r e a p e r s o n a l ă a d-lui Morţun, l a Molière. . .

Speo taoo lu i fusese s o r t i t s ă fie n u m a i fr ivol .

F. ADERGA.

Jocul apelor , comedia in trei aete a d-lui Alfred Moşoin, a apa­ratura afârşit, în Editura literară a Casei Şcoalelor. Lectura piesei ne împrospătează impresiile de acum trei ani, când s'a jucat pe scena Teatrului Naţional, în con­diţii de timp şi de j oc puţin favo­rabile. Sitnaţia ei psihologică nn este din cele ce se primesc uşor. O femeie ce-şi iubeşte bărbatul, dar care se simte umilită de stă-ruitoarea lui gelozie, nu-şi poate părăsi casa şi fericirea pentru nn tânăr, pe care na-1 iubeşte şi cărnia nici nu-i cedează. O astfel de si­tuaţie e excepţională. Pentru a o

Eutea primi ca posibilă, i-ar fi tre-nit dramaturgului o putere de

convingere, pe care n'o are încă. Lăsân i Insă la o parte acest punct de plecare psihologic, drama d-lui Alfred Moşoin e o fină operă de artă, scrisă într'o limbă preţioasă, cu un dialog vioi şi sphitual, cu o poezie tinerească, cu o vădită căutare a simbolului, care-i dau o valoare literară şi prevestesc o carieră... Piesa d«lui Moşoiu n'a reu­şit to tuş i . După câteva reprezenta­

ţii şi-a frânt aripa. Cu toată tăetura ei pariziană, cu tot „agreabilul* c e se amestecă In conflict, publicul n'a mai urmărit-o. E mai întâi vina interpretării de o insuficienţă jig­nitoare, In unele elemente. Tinerii trebuesc astfel sprijiniţi. Neavând prestigiul unui trecut, ei trebue să cucerească o cetate bine apărată: indiferenţa publicului. Li se cu­vine deci şi mai mult o interpre­tare desăvârşită... Apoi mai e şi acel imponderabil care hotărăşte succesul unei piese de teatru, scă­pând totuşi criticului... E o atmos­feră ce se face In jurul ei, pe ne­simţite, şi fără controlul criticei... Unii se măgulesc că ar putea în­râuri opinia publică prin presă. Zădărnicie! Opinia nu se înmlădie după ziare. Ea suferă întipărirea obscură a unei atmosferi, ce iese de sub analiza noastră. Această critică sub-conştientă a mulţimii a condamnat drama d-lui Moşoiu; criticei conştiente nu-i rămâne de cât să se închine, cu toate rezer­vele mintale, asupra valorii păre­rilor mulţimii.

E . L.

Page 26: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

= 176 SBURATORÜL LITERAR

Paul Valé ry . — Fetişul nou al poeziei franceze pare a fi Paul Valéry, un poet laborios, trecut de mult de vârsta tinereţii Pen­tru a da o idee mai ponderată despre acest nou fetiş, reprodu­cem cuvintele lui Paul Souday din „Le Temps", asupra ultimei lui cărţi de poezii, intitulată: Le Ci-mìtière marin,

„Le Cimitière marin", e o bu­cată destul de scurtă, 24 strofe de 6 decasilabe, perfect regulate şi asemănătoare delà un capăt la ce­lălalt. Nici cât maestrul său Mal­larmé, Paul Valéry nu inovează In metrică. E o meditaţie, filozo­fică pe ţărmul mării, tn felul celor ale lui Parmenide şi Zenon (care e amintit) asupra Fiinţei neschim-băcioase, asupra vieţii fugace, concluzând t o t u ş i , ca-şi pan­teismul eleatic, în f a v o a r e a a-cestei mici schimbări care n u i poate decât aparenţă, dar care-i poate singurul nostru bun şi sin­gurul nostru tot. Paul Valéry nu-şi făureşte iluzii şi simte deşertăciu­nea eului nostru, precar şi simplu fenomen.

Je hume ici ma future fumée... Absorbirea în splendoarea Fiinţei universale e destul de ispititoare. Dar mai vârtos decât să ne agă­ţăm de această nemurire iluzorie, pentru că-i indistinctă şi inconşti­entă, să ne fixăm de câmpul nostru de acţiune. InsSşi natura în sbu-ciumarea ei rodnică, pare că ne îndreaptă într'acolo. Le vent se lève!... Il faut tenter

[de vivre l L'air immense ouvre et referme

[mon livre La vague en poudre ose jaillir des

[rocs ! Envoles-vous, pages tout éblouies l Rompes, vagues! Rompes d'eaux

[réjouies Ce toit tranquille où picoraient

[des focs ! S e vede că meditaţia metafizică

a lui Valéry nu exclude slmţnl pitorescului. j

Paul Valéry e un poet de o foarte ! înaltă şi rară calitate". j

Critica spiritului german — fă- | cută de un german — e titlul unui [ articol din L'esprit nouveau numă- i

rul de la 1 Oct. a. c. Walter Rat­henau, cunoscutul filosof şi om po­litic al Germaniei de azi, biciuind suficienţa neamului său face res­ponsabil de toate nenorocirile lui acel vechi spirit de dominaţie mi­litarista de dinaintea războiului.

Germanii nu sunt un popor de creatori de forme de viaţă practică. Aplecaţi la filosofie, la vis şi la poezie, ei nu puteau domina. For ­mele culturale de dominaţie poli­tică nu le-au cunoscut. Totuş, nici un popor ca cel german nu a vor­bit de Kultur cu mai multă trufie, tocmai într'o vreme când ea era mai săracă. Popoarele latine — a-firmă Rathenau—ar avea un mai pronunţat spirit practic de organi­zatori şi conducători.

Pentru remediarea tuturor rele­lor, spiritul german cel nou trebue să se întemeieze în primul rând pe raţiune şi cultură adevărată.

Articolul lui Walter Rathenau a fost scris in anul 1918. E primul semn de desmeticire, dat însă de unul din cei mai aleşi fii ai Ger­maniei învinse.

Masaryk a fost numit doctor h o ­nor i s causa de Universitatea din Paris. Nu e lipsită de interes o privire de ansamblu asupra operii filosofice a preşedintelui Ceho­slovaciei .

D-1 M. Siblik, fostjelev al lui Ma­saryk, o face In acelaş număr al re­vistei L'esprit nouveau.

Există o tradiţie de libertate de­mocratică în Bohemia. In mişcarea generală a ideilor Husiţii au avut un rol precumpănitor. Conştient de rolul de colaborator la viaţa culturală a omenirii, poporul ceho­slovac, azi independent, trebue să trăiască în concordanţă cu princi­piile mari umanitare. La baza or­ganismului politic trebue o viaţă morală suficient desvoltată. Ideea este marele creiator şi susţinător al formelor sociale.

Masaryk a găsit în ideea demo­cratică expresia absolută a spiritu­lui ceho-slovac. Prin activitatea sa de om de stat dovedeşte că ideo­logia nu e aşa de greu de împă­cat cu politica, precum o cred şi mai ales o afirmă fără s'o creadă (

o anume categorie de politicieni.

Page 27: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

B A N C A

MARllOMSCfl, BLflHK & CO. SOCIETATE ANONIMA

CANTAL «OCIAL- LfiI I 2 5 2 W O.OCTO, DEPLIK VÄÄSÄT REZEH\rE: LK 164J600.000

sistai

8 C D I U L tiM CB«JOURE^TI

atea

Sucursale şi Agenţii : In străinătate âRarisr Place Vendôme, 2©

Consüantinopol,— G alata, Agopian Han „ Agenţie în Stambul.

New-York, — B r o a d w a y Si — 33

I In | a r ă : Bucureşti, — 'Halea' Vjetoriei, 42 Calea Griviţei, Piaţa Sf. J^Xott şi Calea Moşilor (Crura Oborului)

Arad, Binila, Braşov, Cernăuţi, Cluj, Con-stanţa, Galaţi, Ismail, Oradea-Mare,

Târgul-Mureşuluf.

Operaţiuni de bancă:

Costiti cnreite, Impramatarl. Lorabartìe, Sconturi, Scblmü, Scrisori le Credit. Cecuri, Ivoasorl corner-

üoittlor jt libstrlffllsr, EffllsiiBl, Sole.

Page 28: SBURÄTORUL LITERARdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48986/1/BCUCLUJ_FP...şi eu cu lumina minţii mele s&poresc taina lumii, nu o desvelesc*. (Ea na strivesc corola de minuni

I T R A L A „MISSIR' l E T A T E ANONIMĂ CAPITAL LEI '0.000.000

I • 41, STRADA LIPSCANI, 41 • / j

I tosale: BDCUBESTt — Str. Lipscaoi, 22 si Ealea Victorlei, t io l^j In ţară : Ploeşti, Buzău, Galaţi, Brăila, Focşani, Constanţa,

g Temişoara, Braşov, Cluj, Cernăuţi, Chişinău, Oradea-Mare, _ Arad, Târgul-Mureş, Râmnicul-Sărat, Piteşti, Craiova, g =Turnu-Severin, Târgovişte, Botoşani. = = = g

I ,< Cel mai bine asortat cu ultimele leotätj pentii saisei

Atelier He lioitorie de primai rasi pentru Baie i\ Domni

; Preţuri mai ertine ca oriunde

I

0 o D D Q D D

a e ira s caca caca a S'a deschis-Cejitraţaf

M A R I L O R M A G A Z I E Q

STRADA PARÌSrfW 10

U D a D

0 MĂTĂSURI LENA- D Sucursale : Brides-Mare. Lugoj

JURI PÂNZETURI g ARTICOLE de MARIAJ Q D : G A L A N T E R I E : fl J] Mare Raion de JJ g FURNITURI de MODE g Q ÎNCĂLŢĂMINTE, etc. g

j] Preturile excspttoncle [J E ca ca ca ca o ca ca ca ca ca m

• •

cari se gă se sc In detail la

ai 0 D D D D D D D D D D D 0 D D D D D 8 acaca

: Gaston delicioasele produse ale

B O B B O H E R I E I •

: EEiuiSuncE

S T R A D A PARIS, 10

si la toate sucursalele MISSIR

DIN ŢARĂ

— En Gros la Fabr i ca —

S T B . POPA-TATUj 45

ia D D D D D D D D D D D D

» D D O O O

icaa Institut Grafic «Cultura", Str. Câmpineanu, 15 — Bucureşti.