MAGAZINwww.semnal.eu

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNALDirector general: Alin RADUDirector marketing: Andreea SFETEA

Semnal deIalomiþa ºiCãlãraºi

Semnalde Galaþi ºi

Brãila

Semnalde Ilfov ºi

GiurgiuTel.: 0243.232.098;Fax: 0343.810.500;

e-mail:redactiasemnal@xnet.ro

redactiasemnal@gmail.com

Fax: Brãila: 0339.810.520;Galaþi: 0336.814.890

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Fax ILFOV: 031.810.53.91;GIURGIU: 0346.811.599

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Semnalde

Dâmboviþa

Semnalde

Prahova

Semnalde

BuzãuTelefon: 0730.098.430

Fax: 0345.814.411e-mail:

redactia@semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430Fax: 0344.815.794

e-mail:redactia@semnalonline.ro

Departamentul Financiar - contabil

Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098

SLOBOZIA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞÃ - tel. 0762.227.786

Adriana DÃNILÃ - tel. 0727.356.100GIURGIU: Robert Bratu - tel. 0730.098.431

BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, DanaSTROIA - tel. 0733.940.729.

DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

BUZÃU: Andreea SFETEA - tel. 0730.098.431

REDACÞIA

PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:PUBLICAÞII:SEMNAL DE

IALOMIÞA ªICÃLÃRAªISEMNAL DE

BRÃILA ªI GALAÞISEMNAL DE

ILFOV ªI GIURGIUSEMNAL DE

DÂMBOVIÞASEMNAL DE PRAHOVA

SEMNAL DE BUZÃUSEMNAL MAGAZIN

Corecturã:Simona TOMIÞÃViorica PETCU

Sugestii ºireclamaþii:Tel. 0762.22.77.77

e-mail:alinradu@semnalonline.ro

Grupul dePresã

SEMNAL

EDITOR

Grupul de Presã SEMNAL- SEDIUL CENTRAL:

Slobozia, Casa de Culturã aSindicatelor, bd. Chimiei nr. 6,

etaj 1, camera 2, judeþul IalomiþaTel.: 0243.232.098; Fax:

0343.810.500;Web: www.semnal.eu

Cei interesaþi se pot abona lapublicaþia SEMNAL apelând

departamentul Difuzare(persoanã de contact:

Dan CORODI,telefon 0762.227.773

DESIGN ªI GRAFICÃ:MIHAI

MUNTEANU

IT:NICU

SFETEA

membru almembru almembru almembru almembru alPotrivit art. 205, 206 CP,

responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolului aparþine

autorului. De asemenea, în cazul unoragenþii de presã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le aparþine.

Lucian Avrãmescu

SEMNAL

Redactor ºef: Mihaela LEÞA

Joi, înainte de a scrie aceste rânduri, deschid televizorul sã vãd ce s-a mai rãsturnat prin lumea asta mare. Pic, neinspirat, pe o declaraþiecare se vrea ºi ºmecherã ºi cu aluzii, a ministrului de interne de laChiºinãu. Îl cheamã Papuc ºi îl mai cheamã ºi Gheorghe. Ei bine, acestGheorghe Papuc dã declaraþii în limba rusã, de parcã româna sau mãrog, cum zic rusofonii din Republica Moldova - moldoveana - i-ar puþi.Cum dracu’ de vorbeºti tu, mãi Gheorghe, mai uºor în limba rusã decâtîn limba românã? Ce s-a petrecut în genetica fiinþei tale? Mama ta dela Chiºinãu nu te-a învãþat ceea ce se cheamã, din triburile africane ºipânã-n nordul Alaskãi, limba maternã? Acest Gheorghe e directorularestãrilor. Ultimele evenimente de la Chiºinãu au umplut puºcãriilebasarabene. Ziariºtii care au fost acolo spun cã arestãrile se petreceaualandala pe stradã. Erai umflat ºi gata, ce atâtea explicaþii. Explicaþiilele dã Gheorghe Papuc, în limba rusã. Sunt, zice el, elemente strãineresponsabile de tulburãrile din Republica Moldova. ªi mã rog care suntaceste elemente strãine, de unde vin ele? - întreabã ziariºtii. DinRomânia, zice fãrã ezitare ministrul de interne care cândva erasuspectat de implicare în traficul de droguri.Îmi amintesc o anchetã fãcutã de mine pe strãzile Chiºinãului acum

aproape 20 de ani. Am remarcat cã toþi mãturãtorii din Chiºinãu erauromâni ºi toþi directorii de mari inteprinderi erau ruºi. Brodeala dracului!Strângând în jurul meu ciopor în Parcul Central al Municipiului puzderiede mãturãtori ºi mãturãrese (se nimeriserã toþi acolo) i-am întrebatcum e cu româna, cum e cu moldoveana. Sunt diferite, zice singurulbãrbat, în rest erau mãturãtori cu fustã. Care e diferenþa? - insist eu.Ne înþelegem, vãd, perfect. Da, zice el, dar matale vorbeºti mai repede.E altã limbã. Deci eu vorbesc o românã mai repede iar el vorbeºte oromânã mai molcomã, ceea ce îndreptãþeºte descoperirea lui Stalin cãsunt limbi total diferite. Nouã, a mai zis cu un oftat basarabeanul careera orginar dintr-un sãtuc din apropierea Chiºinãului, ne-a fost greu ºisub ruºi ºi sub români. Oftatul acela m-a pus pe gânduri. Cu el amplecat acasã ºi iatã nu-l uit dupã aproape douã decenii.Ce se mai petrece prin lumea asta aºezatã cu fundul în sus? În Italia

cutremurul a adus jale mare. Morþi, rãniþi ºi distrugeri materiale imense.În România urcã ameþitor ºomajul, iar frecþia împrumutului la FMIîncãlzeºte piciorul de lemn al finanþelor pânã-n campania lui TraianBãsescu. Dupã aceea....potopul. Scadenþa durã vine dupã al doileamandat bãsescian. Dar va mai fi al doilea mandat al lui Bãsescu? Dince în ce mai mulþi se îndoiesc. Disearã, joi, sunt invitat la PalatulElisabeta pentru a asista la oficializarea candidaturii Principelui Radu lapreºedinþia României. Nu pot merge. Deci Casa Regalã s-a decis.Avem în momentul de faþã trei candidaþi, în ordinea în care ºi-auanunþat înscrierea în cursa electoralã: Crin Antonescu de la liberali,Mircea Geoanã de la social-democraþi ºi, iatã, reprezentantul CaseiRegale, Principele Radu. Toþi trei sunt diferiþi structural de TraianBãsescu. Toþi trei sunt, din punctul meu de vedere, mai utili pentruRomânia, decât actualul preºedinte. O Românie care a îndurat cinci anide balamuc, de mizerii politice, de pãruialã ca la uºa cortului. Toateiscate de marele bãrbat (era sã scriu, Doamne fereºte, marelebãdãran) politic de la Cotroceni. Important e însã nu ce gândesc eu, cice gândesc cei mulþi care voteazã. Cu cine vor vota ei vom vedea întoamnã. Pânã atunci sã auzim, vorba americanilor, numai de bine!

Gheorghe Papuc, înlimba rusã!

SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALII DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Alexandru Toth

Cugetãri- Un spirit slab crede uºor ceea

ce doreºte. (E. About)- De la intenþie la realizare e de

parcurs obstacolul imens alposibilitãþii. (T. Arghezi)- Nu e sãrac cine are puþin, ci

cine doreºte mult. (Cato)- Oamenii cred bucuroºi ce

doresc. (C. I. Cezar)- Cine e sãrac în dorinþe e bogat

în mulþumiri (P. Charron)- Nu dori ceea ce nu-i cu putinþã.

(Chillon)- Este înþelept nu acel care se

întristeazã de ce-i lipseºte, ci acelcare se bucurã de ce are.(Democrit)- Sã nu doreºti ca lucrurile sã se

petreacã aºa cum vrei tu, ci aºacum sunt ele, ºi atunci viaþa ta vatrece în liniºte. (Epictet)- E în natura oricãrei dorinþe sã

se stingã dacã nu e hrãnitã desperanþã. (Helvetius)- Nu trebuie sã doreºti imposibilul.

(Leonardo Da Vinci)- Unde e o necesitate, trebuie sã

fie o posibilitate. (T. Maiorescu)- Înclinãm întotdeauna cãtre cele

oprite ºi dorim cele refuzate.(Ovidiu)- Când ai puþine dorinþe ai ºi

puþine lipsuri. (Ovidiu)- Nu dorim ceva fiindcã îl socotim

bun, ci dimpotrivã, numim bunceea ce dorim. (Spinoza)- Atunci când zeii vor sã ne

pedepseascã, ne îndeplinescdorinþele. (O. Wilde)- Un om conºtient de faptele sale,

care îºi dã seama când nu aredreptate, numai acela poate aveapãreri de rãu. (Cehov)- Nici cei care îºi întemeiazã viaþa

pe nedreptate ºi nelegiuire nu pottrãi fãrã o pãrticicã de dreptate. ªitâlharii îºi au legile lor, cãrora sesupun ºi pe care le respectã.(Cicero)

Paºtele este cea mai importantã sãrbãtoare creºtinã a anului. De Paºti sesãrbãtoreºte Învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zidupã Scripturi - femeile purtãtoare de mir au gãsit mormântul gol. Mormântul eragol pentru cã Hristos Înviase. Împotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat ºibatjocorit, de atunci ºi pânã astãzi, numit în derâdere Regele Iudeilor, regeîncoronat cu spini, rege al cãrui tron era o Cruce, pãrãsit de ai Sãi, pãzit subgrea ºi rece lespede de piatrã, Hristos a izbândit cea mai strãlucitã biruinþã ce s-a vãzut vreodatã: biruinþa asupra morþii ºi asupra rãutãþii omeneºti. Aceastãbiruinþã a putut fi tãgãduitã, dar nu I-a putut fi smulsã niciodatã.

Hristos a Înviat ºi a biruit, pentru El ºi pentru noi. Credem ºi biruim prinMoartea ºi Învierea lui Hristos, murim pentru a învia ºi înviem pentru a trãi înveci cu Hristos. Prin suferinþã ºi moarte ne bucurãm de Înviere; prin Înviere nebucurãm ºi triumfãm în triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentrunoi ºi a triumfat pentru noi. În Moartea Lui stã mântuirea noastrã, în Învierea Luistã biruinþa noastrã.

De la Pesach-ul evreiesc la Paºtele creºtinesc

Sãrbãtoarea Paºtelui poate fi asociatã ºi cu primãvara. Retrezirea naturii laviaþã simbolizeazã noua viaþã pe care creºtinii au câºtigat-o prin crucificarea ºiÎnvierea lui Iisus. Paºtele creºtin este similar cu douã tradiþii antice: unaevreiascã ºi alta pãgânã. Ambele tradiþii sãrbãtoresc Învierea, trezirea la viaþã.

Paºtele creºtin derivã din Paºtele evreiesc, numit Pesach. Pesach se aflã laoriginea cuvântului Paºte. Pentru prima datã, Paºtele a fost sãrbãtorit în jurulanului 1400 înainte de Hristos. În aceastã datã, evreii au pãrãsit Egiptul cu

Paºtele - sfânta sãrbãtoare a sufletelor noastreajutorul lui Dumnezeu. Scriptura, în cartea Exod (Ieºirea) din Vechiul Testament,ne oferã instrucþiunile date de Dumnezeu pentru sãrbãtorirea Paºtilor în timpul luiMoise. Evreii din antichitate îºi aminteau de faptul cã Dumnezeu i-a salvat dinrobia sub care se aflau în Egipt.

În ceea ce priveºte creºtinii, Dumnezeu a reînnoit legãmântul fãcut cu israeliþii,de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Sãu, Iisus Hristos.

Legãmântul cel nou nu mai este un legãmânt fãcut doar cu evreii, ci cu toatepopoarele care vor sã primeascã iertarea pãcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos.Legãmântul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel, care trebuia sacrificat dePaºte dupã instrucþiunile date de Dumnezeu.

Cu ocazia ieºirii din Egipt, când au sãrbãtorit pentru prima datã Paºtele, toþievreii trebuiau sã ia un miel ºi sã-l sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unseramele de lemn ale uºilor de la casele în care locuiau aceºtia. În noaptea aceea,îngerul morþii, trimis de Dumnezeu, a trecut prin Egipt ºi a omorât toþi fiii întâi-nãscuþi ai egiptenilor din casele care nu aveau pe uºã sângele mielului. În caseleisraeliþilor nu a murit nimeni pentru cã aceºtia ascultaserã porunca lui Dumnezeuºi puseserã sângele mielului pe uºile lor. Sângele mielului oferea o garanþie, unsemn vizibil prin care credincioºii dãdeau de înþeles cã au luat în seriosavertismentul lui Dumnezeu.

În Noul Testament, mielul înjunghiat a fost Mântuitorul Iisus, iar sângele care acurs pe cruce este sângele Lui rãscumpãrãtor.

La Cina cea de Tainã, în noaptea când a fost trãdat, înainte de a fi prins ºiarestat, Domnul Iisus a instituit sãrbãtoarea Paºtelui nou, testamental, dupãporunca datã de Dumnezeu.

GHICITOARE CU DINÞI

- Ce are doi dinþi ºi 150 de ochi?- Un … (continuarea glumei o veþi afla citind în ordine cuvintele de pe cele

douã laturi marcate ale careului).

ORIZONTAL: 2) Aºezare de ciobani – Ifose 3) Plin cu stele – Peºte feroce 4)Deosebit de frumos – Particula viitorului Carte de valoare 5) Nu îi place munca –A expira zgomotos 6) Foarte curajos 7) Alfa ºi Omega – Victima coridei – Are patrusezoane 8) Þinut cu zmei – Face mânji 9) 60 de minute – Un bãrbat oarecare –Foarte tare 10) Respins – Notã sub do.

VERTICAL: 1) Un copil… model 2) Locuri de naºtere – Aºa sã fie? 3) Oameni deculturã – ªinã de fier (reg.) 4) Oxigen ºi azot – A ispiti 5) Plin cu alcool – Frate…nedespãrþit 6) Mediu la istorie – Imitã vaca – Indicator de direcþie 7) Vase cu rachiu8) Locuieºte în Praga – Ursula Soare – În cadã! 9) Foarte mare – Dispãrut pentrutotdeauna.

IIISEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNAL

Peºti

Leu

Fecioarã

Scorpion

Sãgetãtor

Vãrsãtor

Rac Capricorn

Gemeni

Berbec Balanþã

Taur

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

DIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENTDIVERTISMENT

Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri* Într-o þarã arabã, trei români sunt prinºi bând o þuiculiþã,

fapt interzis cu desãvârºire la musulmani.Arestaþii ajung în faþa sultanului, la judecatã.- Cu cine þii? îl întreabã sultanul pe primul.- Cu Dinamo! rãspunde românul.- Nu ºtiu, n-am auzit de echipa asta. 30 de lovituri de

bici!Dinamovistul le încaseazã urlând, leºinã un pic ºi e

rostogolit într-o parte sã-ºi revinã.- Dar tu ... cu cine þii? îl întreabã sultanul pe al doilea.- Cu Steaua! rãspunde românul.- Aaa... a câºtigat Cupa Campionilor... Parcã am auzit

ceva. 30 de bice, dar ai dreptul la o dorinþã.Stelistul cere repede sã i se lege o pernã în spate, dar

aceasta se rupe dupã primele 10 lovituri. Urlete, sânge,leºin ... iese cu cârca cocoºatã.

Ultimul condamnat nu mai aºteaptã întrebarea ºi declarãmândru cã-i oltean ºi þine cu Universitatea Craiova.

- Aaa... aºa, Craiova, da, ºtiu, Balaci ºi Rednic, care auantrenat pe la noi... 30 de lovituri, dar ai dreptul la douãdorinþe, spune sultanul.

- Preamãrite, vreau 100 de bice, nu 30!- Auzi, mã, tu ori eºti nebun, ori foarte foarte prost, sigur

asta vrei?- Da!- ªi a doua dorinþã?- Vreau sã-l legaþi pe dinamovist în cârca mea.

* Un om vorbea cu soþia lui:- Azi mi s-a întâmplat o chestie ciudatã. în timp ce mã

aflam în tramvai, un tip mi-a strigat, „Hopaaa...IMPOTENTULE!”.

- Ei, sunt tot felul de nebuni, îi rãspunse nevasta. Nu-imai bãga ºi tu în seamã...

A doua zi, în timp ce soþul mergea cu tramvaiul spreserviciu, acelaºi individ se apropie de el ºi îi strigã:

- Hopaaa... PÂRÂCIOSULE!

* Un american viziteazã Bucureºtiul cu un taximetrist.Trec pe lângã Guvern:

- Ce este clãdirea asta aºa mare?- Este Palatul Guvernului, domnule!

- ªi în cât timp a fost construit?- Cam în 10 ani!- Hmm, mult timp! La noi era gata în 2 ani! ªtiþi cã noi

avem o tehnologie mai avansatã!!! Taximetristul nu zicenimic.

Mai merg ei ce mai merg ºi americanul iar întreabã:- Clãdirea asta ce e?- Este Sediul Primãriei, domnule!- ªi în cât timp a fost construit?- Cam în juma’ de an!- Mult... la noi era gata în 2-3 luni!Taximetristul nu mai putea de nervi. Ajung ºi la Casa

Poporului:- Ooooooo, dar clãdirea asta ce este?La care taximetristul:- Nu ºtiu, cã azi dimineaþã nu era aici!!!

* O femeie fãcea cumpãrãturi la supermarket-ul din colþ.Cumpãrã ea o cutie de lapte 1,5%, un carton de ouã, ocutie cu suc de portocale, o cutie cu cafea, o salatã ºiniºte costiþã afumatã. În timp ce le descãrca la casã, vineun tip beat în spatele ei ºi se uitã lung la produse.

Apoi spune:- Tu eºti mai mult ca sigur singurã.Femeia se uitã contrariatã la produsele de la casã ºi nu

înþelege de unde a tras beþivul concluzia.- Ai perfectã dreptate, sunt singurã, dar de unde þi-ai dat

seama?Beþivul rãspunde clãtinându-se:- Pentru cã eºti urâtã!

* - Sportul practicat de tinerii care (încã) nu lucreazã,ºomeri, este baschetul.

- Sportul practicat de cei care de-abia au început sãlucreze, de obicei, muncitori necalificaþi, este fotbalul.

- Sportul practicat de muncitorii calificaþi, în cadrulieºirilor în echipã, este bowlingul.

- Sportul practicat de manageri este tenisul.- Sportul practicat de seniori manageri ºi directori este

squash. (nu în România)- Sportul practicat de preºedinþii de companii este golful.Concluzie: Cu cât urci mai mult pe scara profesionalã,

cu atât bilele sunt mai mici.

* Cicã în Caracal, în faþa unui bloc cu 10 etaje, un þãrancosea liniºtit iarba ...hrrrsssht …hrrrsssht...

Deodatã apare în zbor un deltaplan, care, purtat de opalã de vânt, se izbeºte de bloc pe la etajul 6-7 ºi seprãbuºeºte în faþa þãranului.

Þãranul: „Þarã de rahat, atentate de doi lei…!”

* - Chelner!- Da, domnule.- Te rog sã îmi mai prãjeºti puþin puiul... îmi mãnâncã

toatã salata!

* Un tip irascibil la magazin:- Doamnã, nervi aveþi?- Nu!- Nu-i nimic, vã fac eu...

* A doua zi de Paºti, Stalin vine la birou. Nici nu intrãbine pe uºã, cã primul subordonat îl întâmpinã respectuos:

- Hristos a înviat, tovarãºe Stalin!Stalin zâmbeºte, dã din cap ºi trece mai departe. Nu

trec douã minute ºi apare alt subordonat:- Hristos a înviat, tovarãºe Stalin!- ªtiu, ºtiu, am fost deja informat!

* Un cetãþean beat se duce la un poliþist ºi îi spune:- ªefu’, vreau sã-þi spun un banc politic.- Nu vezi cã sunt poliþist?- Nu-i nimic, þi-l spun pânã-l pricepi.

* Porniþi împreunã la vânãtoare, Gheorghe Funar ºiLaszlo Tokes hotãrãsc, la un moment dat, sã ia o pauzãde masa. Funar, singurul care avea merinde în traistã, îºiîmbie partenerul de vânãtoare cu pâine ºi slãninã,mâncarea tradiþionalã a ardeleanului, adresându-i-se cuo voce mieroasã:

- Vrei o muºcãturã?ªi fãrã a mai aºtepta rãspuns din partea acestuia, strigã

rãspicat cãtre gonaciul sãu:- ªo pe el, Grivei!...

Aceastã sãptãmânã estefavorabilã rezolvãrii problemelor desãnãtate ºi a problemelor legate delocuinþã. Tot ce a fost amânat pânãacum din diverse motive, fie cã e

vorba de o operaþie, de o lucrare dentarã, de oreparaþie casnicã, trebuie început acum,pentru cã are toate ºansele sã se rezolve cubine. În dragoste, perioada este mai favorabilãcelor singuri decât celor cuplaþi (deºi niciaceºtia n-ar avea de ce sã se plângã, subaspect astrologic), pentru cã aceºtia vor aveaun succes deosebit în faþa persoanelor pecare le doresc.

Dacã se hotãrãsc sã acþioneze, nu vorîntâlni nici o piedicã.

Dragostea va fi în centrulatenþiei pentru Tauri, orice ar

întreprinde în acest sens le vareuºi. Se pare cã au intrat într-operioadã armonioasã ºi intensã

din punct de vedere sentimental. Existãînsã riscul unor incidente profesionalelegate de relaþiile interumane: certuri cucolegii sau superiorii, reproºuri, acuzaþii.Stilul direct ºi uºor agresiv al nativilor arputea agrava situaþia: chiar dacã ei ºtiu cãau dreptate, e mai bine sã eviteconfruntãrile.

Probleme cu banii nu vor exista, deºinu se poate spune cã se vor bucura devreun surplus.

Gemenii vor fi foartepreocupaþi de latura financiarã:poate vor face un împrumut,vor vinde niºte bunuri, se vorimplica în niºte speculaþii.

Toate au ºanse sã iasã aºa cum îºi dorescei, atât timp cât se controleazã la cheltuieliºi îºi împart în mod inteligent eventualulsurplus bãnesc. Se bucurã în continuarede o perioadã bunã în dragoste, în sensulcã au control asupra situaþiei, ei sunt ceicare pot face lucrurile sã stea bine sau nu.

Profesional, îi va bate gândul uneischimbãri serioase, dar încã nu se vorhotãrî sã acþioneze.

Racii vor avea parte de niºtetulburãri sentimentale. Acestlucru nu înseamnã neapãrat

ceva rãu, ci doar cã vor existaniºte fluctuaþii care îi vor scoate

din banal. Pot avea de-a face cu niºtecapricii de-ale partenerului, sau, pentru ceisinguri, pot întâlni pe cineva care le place,dar îi ºi contrariazã. Se recomandã sã fieflexibili, sã nu cedeze orgoliilor mãrunte,pentru cã nu va fi vorba de nimic grav ºilucrurile vor reveni la normal.

Vor exista ºi niºte îngrijorãri, niºtenesiguranþe legate de bani, în special debanii împrumutaþi altora.

ªi pe Lei îi aºteaptã niºteemoþii puternice legate dedragoste, dar, spre deosebirede ceea ce se întâmplã în

cazul Racilor, la ei va fi vorba de lucrurimai serioase. Deºi au succes când evorba de flirturi mãrunte ºi de atracþiafizicã, atunci când vine vorba desentimente mai serioase, ei riscã un refuzsau un conflict care îi va rãni. Serecomandã o retragere strategicã ºistãpânirea impetuozitãþii care îicaracterizeazã, pentru cã, în caz de eºec,sã poatã pãrãsi scena cu demnitate.

Vor avea, în schimb, noroc la bani, darvor ºi cheltui destul de mult.

Fecioarele vor trece prin niºtezile foarte bune, din punct devedere al tonusului fizic ºipsihic. Chiar ºi atunci când nuli se întâmplã nimic deosebit,

vor fi active, binedispuse ºi vor transmiteaceastã stare ºi celor din jur. Dispoziþia lorde zile mari le va atrage complimente ºiinvitaþii la diverse evenimente. În dragoste,vor fi în expectativã: cele cuplate voraºtepta calm rezolvarea unui conflict decuplu, iar cele singure vor aºtepta iniþiativadin partea persoanei dorite.

Energia pozitivã pe care o vor emana leva spori ºansele de reuºitã în iubire.

Sãptãmâna Balanþelor stã subsemnul deplasãrilor: cel maiprobabil este sã aparãcãlãtorii neprevãzute, însoþitede un oarecare stres, sau, pur

ºi simplu, zile de alergãturã de colo pânãcolo, legate de rezolvarea unor chestiuniprofesionale. Relaþiile sentimentale vor fiºi ele afectate de aceastã stare de stres,aºa cã se recomandã un pic mai multãgrijã în exprimare ºi comportament: s-arputea sã nu li se accepte scuze de genul:„eram grãbit(ã), de aceea te-am repezit”.

Banii vor veni, sub forma unui cadousau a unui împrumut restituit.

Pentru Scorpioni, sãptãmânastã sub semnul conflictului.

Oriunde. Se pot certa cupartenerul de cuplu, cu ºeful,

cu portarul, cu vânzptoarea de laalimentarã, cu oricine. Asta nu înseamnãcã ei vor fi nervoºi ºi iritabili, ci cã, pur ºisimplu, trec printr-o perioadã în carecerturile pot izbucni pe neaºteptate dincele mai meschine motive. Depinde doarde ei sã se controleze. Vor fi preocupaþide bani, dar mai au de aºteptat la acestcapitol.

În dragoste, pot rãsturna situaþiatransformând o ceartã într-o partidãpasionalã de amor.

Dupã o perioadã dezburdãlnicie ºi distracþii,Sãgetãtorii se vor întoarce lalucrurile serioase. Se vor punepe muncã, sau pe studiu, îºi

vor revizui planurile ºi vor încerca sã fie câtmai eficienþi. Vor fi câteva probleme lacapitolul relaþii interumane: ei riscã sã facãtot felul de gafe, sau sã comitã actejignitoare pentru cei din jur, ceea ce le-arputea atrage o antipatie generalã. Chiardacã sunt preocupaþi de planuri mãreþe, ebine sã nu neglijeze sentimentele celorlalþi.

În dragoste, vor aºtepta îngrijoraþi unsemn de schimbare.

Capricornii vor avea osãptãmânã foarte activã subaspect social: vor ieºi multdin casã, vor fi solicitaþi sãparticipe la evenimente, vor

fi sunaþi, cãutaþi ºi invitaþi peste tot. Chiarºi cei mai singuratici nu vor putea gãsi lanesfârºit pretexte sã nu se prezinte într-un loc sau altul. În dragoste, cei cuplaþi sevor bucura de niºte zile de armonie ºitandreþe, iar cei singuri vor fi tentaþi deaventuri plãcute ºi fãrã complicaþii.

În continuare, banii vor fi centrulpreocupãrilor lor ºi au toate ºansele sãfie extrem de eficienþi în acest sens.

Pe Vãrsãtori îi aºteaptã, dinpunct de vedere afectiv, onouã perioadã de retragereºi izolare. Nu e neapãrat sãfie din cauza unor lucruri

neplãcute, aºa este natura lor, maisinguraticã, este modul lor de a-ºi refaceenergiile. Totuºi, cei cuplaþi trebuie sã fiefoarte atenþi ºi sã explice parteneruluiacest lucru, pentru a nu fi înþeleºi greºit.

Sub aspect profesional, o intrare înumbrã le va permite sã observe niºtelucruri care le-au scãpat pânã acum,lucruri legate în special de niºteconflicte subterane între cei cu carelucreazã.

În zilele care urmeazã, Peºtiiriscã sã provoace, dinneglijenþã, niºte conflicte

familiale ale cãror consecinþele vor suporta tot ei mai târziu.

E bine sã fie atenþi, sã nu uite deaniversãri, de evenimentele de familie, dedatoriile pe care le au cãtre una sau altadin rudele lor, ca sã nu se trezeascã maiapoi cã toate uºile li se închid în nas. Laserviciu vor avea foarte multe de fãcut,dar vor fi remuneraþi corespunzãtor.

În dragoste, toate le vor merge bine ºise pot aºtepta la momente speciale,mai ales spre ultima parte a perioadei.

IV SEMNALSEMNALSEMNALSEMNALSEMNALACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITACTUALITAAAAATETETETETE

Poveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþãPoveºti de viaþã

Demersul nostru educaþional continuã cuprezentarea riscurilor asociate investiþiilor pe piaþafutures pentru ca potenþialii investitori sãbeneficieze de tabloul complet al modului detranzacþionare la Sibex.

În cazul contractelor futures câºtigurile suntadesea spectaculoase ºi superioare altor forme deinvestiþie. Dar tranzacþionarea contractelor futuresimplicã un grad ridicat de risc, pe care oriceinvestitor trebuie sã fie pregãtit sã îl accepte.

Aceste douã elemente principale, anume profituriridicate, dar ºi posibile pierderi similare aduc în primplan principala caracteristicã a tranzacþionãriicontractelor futures: amplificarea profitului/pierderiiprin intermediul efectului de levier.

Practic, la aceeaºi sumã investitã pe piaþaderivatelor, la o miºcare a activului suport - preþulacþiunii de la BVB sau cursul de schimb euro/leu, de

Contractele futures pe înþelesul tuturor:riscurile

exemplu - profitul/pierderea procentualã de pe piaþaderivatelor poate sã fie de peste 10 ori mai maredecât cel de pe piaþa spot. Acest fapt constituieavantajul real care atrage mulþi speculatori pe bursade la Sibiu.

În acelaºi timp, orice investitor potenþial trebuie sãþinã cont de faptul cã piaþa poate sã ia o direcþieadversã, iar pierderile sã fie substanþiale. Dacãinvestitorul nu e foarte bine informat ºi pe deplinfamiliarizat cu aceste caracteristici de profit/pierdereale contractelor futures, este de preferat ca înaintede tranzacþionarea acestor instrumente sã parcurgã operioadã de acumulãri teoretice care sã-i creeze unfundament solid despre avantajele ºi riscurilederivatelor, precum ºi despre posibilitãþile de limitarea posibilelor pierderi.

Este, deci, important de ºtiut cã riscul va fi mereuprezent pe piaþa futures, dar cã existã acea categorie

de investitori dornici sã-l preia ºi sã ºi-l asume. Estevorba de speculatori care reprezintã categoria deinvestitori cu un apetit crescut pentru risc ºi careurmãresc obþinerea de profituri consistente dinmiºcãrile de preþ. Ei sunt cei care preiau riscul de laaltã categorie extrem de importantã de investitori,anume hedgerii care folosesc contractele futurestocmai pentru a reduce ºi chiar a elimina riscul. Iatãdeci cã, deºi poate pãrea paradoxal, o piaþã cu riscmare este folositã ºi pentru eliminarea riscului, fiecel de portofoliu, fie cel valutar. Dar, pentru ca acestlucru sã fie posibil, este nevoie de prezenþacategoriei deja amintite, dispusã sa preia un riscamplificat, în numele unui profit consistent, anumespeculatorii. Aceºtia trebuie în primul rând sãcunoascã riscurile specifice tranzacþiilor la termen.

Decebal N. Todãriþã, purtãtor de cuvânt al Sibex

Viaþa are meandre pe care în ruptul capului nule poþi anticipa. Ai fi de multe ori în stare sã juri cãn-ai face cutare ori cutare lucru, dar eu, un soþmodel ºi atent, mi-am pãrãsit, totuºi, soþia.

Am fost cãsãtorit cu Liliana opt ani. Am fostfericiþi în tot acest timp. Lili este o femeiegospodinã, econoama ºi, cum se zice, devreme-acasã. N-am avut niciodatã nimic serios sã-ireproºez ºi, totuºi, am divorþat de ea. N-aº ficrezut niciodatã cã am sã ajung sã mãîndrãgostesc de altcineva. Eram liniºtit, fericit lanoi în casã, veneam de la serviciu cu plãcere.Totul a mers ca pe roate pânã într-o zi, când amplecat la un curs de perfecþionare organizat debanca-mamã, la a cãrei filiala lucram eu.

Eram sâcâit de idee. Eram cazaþi cu toþii la unloc, la un hotel modest, foarte aproape de bancã.Erau ºi alþi funcþionari din alte oraºe mari dinþarã. Ne fãcusem un obicei din a sta în holul dela intrare la o cafea sau la o bere. Aºa amcunoscut-o pe Lucreþia, o constãnþeancãaproape de vârsta mea. De fapt, am reîntâlnit-opentru cã ne ºtiam vag din facultate, ea era maimicã decât mine cu doi ani.

Ca sã înþelegeþi cum a început totul, trebuie sãvã mai spun câte ceva despre mine. Am fostcrescut de mama ºi de o mãtuºã a ei mai învârstã. De fapt, tanti Dora m-a îngrijit ºi m-aeducat. Draga de Dori era o cucoanã de modãveche, care n-a prea fãcut rabat la capitoluldisciplinã ºi politeþe. De la ea am învãþat maimulte lucruri despre femei decât mi-ar fi povestitCasanova sau orice alt crai patentat. De pildã,de când am învãþat sã vorbesc, mi s-a impus sãnu spun, simplu, „sãru’mâna”, ci, curtenitor,„sãrut mâinile”. Cu timpul, dãscãleala mãtuºii Doria devenit reflex: sar în picioare ca un arc decâte ori intrã o femeie în camera unde mã aflu,nu ies niciodatã primul pe uºã, sar cu brichetasã aprind þigara doamnelor ºi, în general, mãstrãduiesc sã le fac sã se simtã bine în prezenþamea.

Ãsta sunt. Probabil cã am fost ºi plãmadã bunãdin naºtere, cã mi-au intrat în reflex toate acestepoveþe ale ei. Cu timpul, am descoperit cã Doriavea multã dreptate. Am fost rãsfãþatulprofesoarelor, la facultate secretarele îmimotivau absenþele fãrã sã mai cearã scutiri, laserviciu toate colegele mã adorã. Tot aºa amreuºit s-o cuceresc ºi pe Lili, cea mai frumoasãºi mai vânatã colegã de an. Toate aceste calitãþim-au fãcut repede popular în rândul cucoanelordin cercul nostru de cursanþi. Nu consider unservilism faptul cã mã ofer sã merg la bar sã-iaduc unei femei cafeaua ºi le-am tratat pe toatecolegele mele egal, cu politeþe ºi curtoazie. S-aîntâmplat, însã, într-o searã, sã rãmânem destulde puþini. Ploaia scãldase trotuarele prãfoaseale oraºului ºi aerul era ceva mai respirabil. Mulþidintre noi, care nu prea dormiserã din cauzacaniculei, s-au grãbit cãtre camerele lor ca sãtragã un somn reparator pe rãcoarea ce a urmatploii. Printre cei rãmaºi în hol ne numãram eu ºiLucreþia. Aºa a început povestea care mi-a

schimbat viaþa.Lucreþia era uºor distratã în seara aceea ºi nu

prea s-a bãgat în conversaþie. De fapt, desprece tot vorbeam noi? Ca orice români, vorbeamdespre preþuri, politicã ºi, ca „bancheri” ce neaflam, despre dobânzi, cursul leului ºi alteleasemenea. Dupã ce s-a foit în fotoliu, Lucreþias-a ridicat ºi ne-a spus: „Fraþilor, pe mine mãscuzaþi, mã duc sã mã plimb prin parc. Cred cãe superb acum, dupã ploaie.” M-am uitat dinreflex la ceas ºi am vãzut cã era trecut de ora22. Fãrã sã mã gândesc prea mult i-am zis:„Unde te duci singurã la ora asta? Nu poþi ºticine umblã prin parc. Nu e prudent ce faci. Dã-mi voie sã te însoþesc.” S-a uitat niþel miratã lamine, eu mã fâstâcisem, dându-mi seama cãera un gest cam îndrãzneþ, dar m-au salvatcelelalte colege: „Uite, brava bãiat, a zis oardeleancã de-a mea. Cavalerul fãrã teamã ºifãrã prihanã. Bine faci. Ãsta e un oraº plin denenorociþi. Nu lãsa fata singurã.“

Am ieºit în urma Lucreþiei ºi am pornit-o cãtreintrarea în parc. O vreme, tãcerea a planat întrenoi, dar am gãsit pânã la urmã un subiect comunde conversaþie. Pentru o fatã nãscutã-crescutãla mare, Lucreþia era o bunã cunoscãtoare amuntelui. Pasiunea mea din adolescenþã fusesealpinismul, aºa cã am tot vorbit despre diverseexcursii ºi peripeþii. Mã simþeam bine lângãLucreþia. Nu mai întâlnisem o fatã atât dedeschisã, de comunicativã. Are arta de a se plialimbajului celui cu care vorbeºte ºi te face sã tesimþi în largul tãu. Cred cã ne-am învârtit o orãprin Cismigiu ºi apoi am condus-o la hotel. În holne-am despãrþit, nu înainte însãa ca Lucreþia sãfacã un gest care m-a luat prin surprindere: s-aridicat pe vârfuri ºi m-a sãrutat pe obraz. I-amsimþit mirosul ºi atingerea ei mi-a dat fiori. Toatãseara nu m-am putut gândi decât la ea. Pentruprima datã dupã mulþi ani am adormit cu altãfemeie decât soþia mea în gând. Nu sunt genulsã mã aprind repede. La mine dragostea vineîncet, cãrãmidã cu cãrãmidã, construind uneºafodaj la fel de solid precum calitãþile femeii încauzã. Dacã ea se dovedeºte plinã de calitãþi,atunci ºi dragostea mea devine pe zi ce trecemai puternicã. Dacã nu, atunci totul este trecãtorca o ploaie de varã. Mi-am zis cã fiorul simþit peobraz ºi în tot corpul când m-a sãrutat Lucreþias-a datorat sãptãmânii de despãrþire de Lili. Înrestul zilelor pânã la terminarea cursului am fostaproape nedespãrþit de Lucreþia. Cu fiecarecuvânt al ei, cu fiecare povestire, mã simþeam ºimai apropiat de ea, de parcã ne cunoºteam decând lumea. Aproape cã am rãsuflat uºurat cânda venit ziua plecãrii. Nu numai omul, ci ºi bãrbatuldin mine începuse sã tânjascã dupã Lucreþia.M-am tot minþit cã e doar prietenie ºi o dorinþãfizicã normalã. Nu era chiar aºa. M-am trezitcerându-i numãrul de telefon, aºa, pentru oriceeventualitate. Pretextul era subþire ca un fir depãianjen: „Nu poþi ºti, poate vin în delegaþie laConstanþa, poate în concediu. Ieºim la o bere,mai povestim...“ ªtiam ºi eu cã am depãºit limita,

dar rãspunsul Lucreþiei m-a luat pe nepregãtite:„Nu, iartã-mã, dar nu este bine. ªtii cum se spune:toþi bãrbaþii simpatici ºi eligibili au unul din douãdefecte. Sunt fie homosexuali, fie însuraþi.” I-amsãrutat mâna, i-am urat succes ºi am plecat lamine-n camerã sã-mi fac bagajul. Eram fâstâcit,confuz, o frustrare îngrozitoare mã fãcea sã fiuagitat. O parte din mine nu voia s-o lase peLucreþia sã plece, nu accepta cã drumurilenoastre se despãrþeau cu perspectiva de a nuse mai intersecta niciodatã. Am ajuns la acasãîn aceastã stare de spirit. Lili m-a întâmpinatbucuroasã þi în interiorul familiar alapartamentului, cu mâinile ei fine pe frunte, m-am simþit ceva mai bine. Am omis, însã, înpovestirile mele sã-i pomenesc despre Lucreþia,fie ºi în treacãt. ªtiu cã veþi spune cã am fost unticãlos, pentru cã aþi intuit, desigur, cã o þineamîn braþe pe Lili ºi gândul mi-a alunecat, mârsav,cãtre Lucreþia. Vreme de o sãptãmânã am speratcã iubindu-mã într-o veselie cu Lili o voi uita peLucreþia. Nici vorba n-a fost. Pe mãsurã ce treceavremea deveneam mai conºtient cã mi-e dor deea, cã îmi lipseºte cu adevãrat ºi cã hormonii ºidragostea fizicã nu aveau nici o legãturã cu asta.Lili a simþit ºi ea ceva. În sãptãmâna aceeadevenisem însã sãlbatic. Sunã paradoxal, darpot spune cu mâna pe inima cã o iubeam pe Liliîn duºmãnie. Ea mi-a spus dupã câteva zile:„Sandu, ce e cu tine? Parcã eºti sãlbatic.” „Credcã mi-a fost foarte dor de tine”, i-am rãspuns,dar în clipa aceea am fost conºtient cã mint. Aurmat faza a doua. O iubeam, mã purtam frumoscu ea, ireproºabil, dar atracþia, pasiunea carene lega se stinsese. Îmi era dor de Lucreþiapermanent. Ajunsesem sã o visez nopþile, sãvisez cu ochii deschiºi la ea ziua, sã îmi treacãmii de volþi prin corp când auzeam doar numeleoraºului ei. Am sperat cã timpul va rezolvaaceastã rãtãcire a minþii mele. M-am apucat demici reparaþii prin casã, de alergat prin parc, defãcut rebus. Voiam sã-mi umplu timpul ºi minteacu ceva, sã uit cã Lucreþia existã, cã o doresclângã mine. Nu vreau sã mã justific. Vreau însãsã mã credeþi cî am luptat din greu cu mineînsumi. Am pus de zeci de ori mâna pe telefonsã sun la filiala noastrã din Constanþa. De totatâtea ori am renunþat. ªtiam cã în câteva minutepot auzi vocea dragã a fetei de care mãîndrãgostisem ca un neghiob, cã asta poateînsemna alunecarea definitivã în adulter, dareducaþia primitã ºi dragostea pentru Lili m-auîmpiedicat multã vreme sã iau legãtura cuLucreþia.

Eram într-o dilema îngrozitoare. Poate nu mãvor crede decât cei care au trecut în viaþa lorprin asta, dar trebuie s-o spun: le iubeam peamândouã. O iubeam pe Lili, frumoasa ºi distinsamea nevastã, dar tânjeam ºi dupã Lucreþia,femeia cu care doar vorbisem de la suflet lasuflet. Cum pot încãpea douã femei în inimaaceluiaºi bãrbat? Nu ºtiu sã vã spun, dar vã jurcã senzaþia este absolut copleºitoare. Slãbisem,eram mereu cu gândul aiurea ºi politeþea mea

îndatoritoare de pânã atunci se transformaseîntr-una distantã ºi rece. Ajunsesem la disperare.ªtiam cã trebuie sã fac ceva sã ies din pasaaceea, sã trec de punctul mort în care mã aflam.ªi Lili ºi colegii ºi familia observaserã cã esteceva în neregulã cu mine. Lili, biata de ea, eraîngrijoratã pentru sãnãtatea mea ºi m-a dus maimult pe sus la doctor. Analizele erau bune, mienu internist îmi trebuia, ci psihiatru. M-am hotãrât,în disperare de cauza, sã mã confesez cuiva,sã-mi descarc sufletul ºi sã cer un sfat. Dinpãcate, tanti Dori, sfãtuitorul meu de tainã dinvremea adolescenþei, nu mai era printre cei vii.M-am dus, aºadar, la mama. Am tot ocolitsubiectul, dar n-am mai rezistat ºi i-am spustotul: vise, dorul de Lucreþia, vinovãþia faþã deLili. Mama a oftat din adâncul sufletului ºi ºi-aaprins o þigarã. A stat mult pe gânduri înainte dea-mi rãspunde: „Bãiete, n-aº vrea sã fiu în pieleata. Nu vãd, însã, decât o soluþie: trebuie sã telãmureºti dacã iubeºti o himerã sau o femeie încarne ºi oase. Fã în aºa fel s-o întâlneºti peLucreþia asta a ta. Fã dragoste cu ea, staþi 24 deore din 24 împreunã, poate ai noroc ºi-þi trece,poate e doar o toanã fizicã. ªtiu eu ce sã spun?Ar trebui sã te bat, poate, pentru cã Lili e o fatãminunatã ºi tu dai cu piciorul norocului, dar niciîn halul asta nu mai poþi umbla. Ai slãbit ca un þâr,îþi atârnã turul pantalonilor ºi, serios, ai îmbãtrânitcu zece ani. Altã soluþie nu-mi trece prin cap,Dumnezeu sã mã ierte, dar cred cã patulpotoleºte multe pasiuni. Fã-o ºi p-asta ºi sã fiepãcatul meu.”

Zis ºi fãcut. Am sunat-o chiar a doua zi peLucreþia la bancã. ªi ea trecea prin aceleaºichinuri. Când am vãzut-o pe peron, în Gara deNord, pentru cã ne-am dat întâlnire la mijloculdrumului, era sã n-o recunosc. Era slabã ºiîncercãnatã. N-am mai þinut cont de nimic. M-am repezit spre ea ºi am sãrutat-o acolo, înpublic, ca un nebun. Îmi fãcusem rost de odelegaþie la banca-mamã pentru o sãptãmânã.Nu mã întrebaþi cum a fost vremea în acele zile.Nu vedeam nimic decât camera de hotel în carestãteam cu Lucreþia. Dragostea fizicã a puscapac poveºtii. Incendiul pe care voiam sã-l stings-a transformat în pârjol. Niciodatã nu mã maisimþisem aºa în braþele unei femei. Când a trebuitsã plec, sã ne despãrþim, aproape cã plângeam.Povestea mersese prea departe. De cum amajuns acasã, i-am mãrturisit Lilianei totul. Mi-ampus cenuºã-n cap, am recunoscut cã sunt unnemernic ºi cã ea nu avea nici o vinã cã o luasemrazna. Fiecare lacrimã a ei bãtea un cui în inimamea care o iubea ºi pe ea în felul ei. M-am simþitdator sã ispãºesc lãsându-i tot ce fãcusemîmpreunã ºi m-am mutat la mama. Amrecunoscut la divorþ totul, mi-am cerut iertarepublic faþã de Lili, dar rãul era comis.

Asta este povestea mea. Am fost un nemernic,recunosc, dar de cinci ani, de când sunt cãsãtoritcu Lucreþia, sunt un om fericit, care simte cã s-a nãscut a doua oarã.