www.jobmagazin.ro 3

ing. Andrei Oprea

Editor: S.C Go & Go Media Grup S.R.L

Redactori /Colaboratori: Andrei Oprea,Luminiþa Oancea, Cãtãlin Chiþu, Alina Alexa,Marcela Bîra, Alina Cloºca

Layout & DTP: Viorel Buºilã, Luminiþa Oancea

Publicitate: Marius Ogrezeanu - 0723 266 100marius.ogrezeanu@jobcocktail.roAndrei Oprea - 0731 376 623andrei.oprea@jobcocktail.ro

PR: Luminiþa Oancea - 0731 023 328office@jobcocktail.ro

Distributie:S.C Go & Go Media Grup S.R.L

Tipografie: Evrika S.A

Toate drepturile sunt rezervate Go & Go Media Grup.Orice copiere a textului si/sau materialului grafic se pedepsesteconform legilor in vigoare!

Suntem o revistã care asigurã succes ºi dupã succes nu poate veni decât victoria. Poate vã întrebaþi de ce?

Pentru cã asigurãm suport naþional tuturor tinerilor în situaþii dificile.

edit

oria

led

itor

ial

Numãrul 5, Noiembrie - Decembrie 2009

Asiguram suportnational!

Victoriileaduc victorii!

Nu credeþi?

CuprinsCuprins

Antreprenoriat

Responsabilitate socialã

Timp liber

ABC-ul Carierei Tale 4 - 7

Focus Carierã

Din Universitate

8 - 13

14 - 17

18 - 29

Voluntariat 30 - 31

34 - 35

36 - 37

Oportunitãþi 2, 11, 12, 24, 26, 27,

28, 38

Eveniment 39 - 40

Coordonator Job Magazin:Cãtãlin Chiþu - 0726 759 534catalin.chitu@jobcocktail.ro

Job Magazin4

ABC-ul Carierei Tale

Unde eºti?

De ce-ai mai fi rãmas...?!

Cele mai multe firme de recrutare care rezistã în contextul economic actual, se conduc dupã un management organiza?ional importat ?i adaptat la nevoile locului, fapt ce le oferã un plus de profesionalism ?i credibilitate în ochii clien?ilor.

Companiile care apeleazã la serviciile unei firme de recrutare, se a?teaptã sã angajeze oameni profesioni?ti, care sã nu necesite un consum de resurse logistice ?i financiare foarte mari. Altfel spus, sunt preferate persoanele care au un CV consistent atât la capitolul studii ?i traininguri, cât ?i la capitolul experien?ã profesionalã.

În acest context, târgurile de joburi rãmân o sursã consistentã de strângere de CV-uri menite sã vinã în sprijinul angajatorilor ?i al persoanelor aflate în cautarea unui loc de muncã.

La o astfel de ac?iune de strângere de CV-uri am avut ocazia sã iau pulsul for?ei de muncã locale ?i sã cunosc aria de interes a românilor. Pu?in a durat pânã sã aparã primii oameni interesa?i sã afle ce locuri de muncã vacante existã.

La întrebarea despre ce locuri de muncã i-ar interesa, 60% au afirmat cã i-ar interesa un job în Spania, Italia, Anglia sau oriunde pot fi plãti?i mai bine decât în România.

“Sunt preferate persoanelecare sã nu necesite unconsum de resurse logistice ºi financiare foarte mari.”

60% dintre românisunt interesaþi de joburi

din strãinãtate

Emigrarea for?ei de muncã este un fenomen cu care România este familiarizatã înca din anii '90. A existat o perioadã când cei pleca?i în strãinãtate erau invidia?i de unii dintre noi, români prin?i în grani?ele culturii noastre.

Paradoxul face ca, pe fondul crizei economice resim?ite la nivelul general în pia?a for?ei de muncã din întreaga lume, multe persoane aflate în cãutarea unui job pãstreazã ridicatã ?tacheta a?teptãrilor de la angajator. Sunt oameni care continuã sã creadã cã în alte ?ãri pot avea un nivel de trai mai ridicat.

ROMANIA

ABC-ul Carierei Tale

www.jobmagazin.ro 5

Meritã men?ionat faptul cã studen?ii au reprezentat majoritatea care au solicitat un job în ?arã, iar pe locul doi au fost persoanele pensionate, care au afirmat cã doresc sã i?i rotunjeascã veniturile.

Elevii în anii terminali constituie o categorie noua de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã part-time sau sezonier.

Sã fie aceasta începutul unei genera?ii mai responsabile, care dore?te sã i?i satisfacã nevoile vârstei ca?tigând un ban pe cont propriu sau sã fie vorba despre neajunsurile parin?ilor? Mã bucur sã constat cã tinerii din Romania doresc sã munceascã.

Mul?i dintre cei care au fost într-un program de exchange au rãmas cu o experien?ã valoroasã ?i la fel de mul?i au rãmas… acolo.

ªi uite – a?a ajung în situa?ia de a recruta oameni profesioni?ti, dedica?i jobului ?i companiei angajatoare ?i…mai ales fideli României. Asta da provocare!

Rãmân cu încrederea în evolu?ie ?i cu speran?a cã nu va fi nevoie de un rãspuns la intrebarea: “România, unde e?ti, de ce-ai mai fi rãmas…?”

Am cunoscut mul?i tineri care doresc sã se dezvolte profesional ?i care aspirã la o cariera de succes. Pentru ace?ti tineri tenta?iile lumii occidentale sunt mari. Pe drept cuvânt este dreptul fiecãruia sã aleagã unde sã lucreze ?i unde sã trãiascã.

Exchange-urile oferite de diferite ONG-uri ?i nu numai, încurajeazã libertatea de circula?ie transfrontalierã ?i schimbul de experien?ã culturalã ?i profesionalã.

Alina Closca

PsihologTrenkwalder Sobis

alina_closca@yahoo.com

Job Magazin6

ABC-ul Carierei Tale

Relaþia angajat - angajatorEfecte

“Drepturile angajatilorsunt prevazute in

articolele 6, 7 si 35”

Voi incepe în acest numãr sã fac referire la complexitatea rela?iei dintre angajat ?i angajatorul sau, urmãrind-o atât din punct de vedere legal cât ?i din punct de vedere psihologic ?i încercând sã determin efectele pe care aceastã colaborare le poate avea pe termen scurt ?i lung. Pentru a putea oferi o imagine cât mai completã asupra acestui subiect voi face referire în acest articol la imaginea acestei rela?ii vãzute din prisma angajatului urmând ca în numãrul viitor sã completam aceastã viziune cu a?teptãrile legale ?i psihologice ale angajatorului.

Rela?ia angajat-angajator a cunoscut modificãri de-a lungul timpului iar caracterul ei a devenit tot mai complex odatã cu trecerea acestuia. Ca om, odata cu dobândirea responsabilitã?ii propriei vie?i, începi integrarea în sistemul social unde alegi sã devii angajat ori angajator sau prive?ti acest drum ca o evolu?ie de la angajat la angajator.

Aceastã rela?ie este uniformizatã de douã ipostaze cea legala ?i cea psihologicã.

Art. 38: in cazul in careun angajat este determinat,de catre angajatorul sau,

sa renunte la anumite drepturiale sale, respectiva renuntare

este nula.

Din punct de vedere legal angajatul este protejat de cãtre stat în rela?ia sa cu angajatorul. Acest lucru presupune cã acesta are atât drepturi cât ?i obliga?ii recunoscute de cãtre stat. Drepturile angaja?ilor sunt prevãzute în Codul Muncii, articolele 6, 7, 35 ?i nu numai.

Potrivit articolului 37, în afarã de drepturile ?i obliga?iile prevãzute în Codul Muncii, în contractele individuale sau colective de muncã se pot stabili orice alte drepturi sau obliga?ii, în conformitate atât cu politica ºi interesele institu?iei angajatoare cât ?i cu interesele angajatului.

Articolul 39 este cel care vorbe?te despre principalele drepturi ?i obliga?ii ale angaja?ilor în timp ce articolul 195 face referire la cursurile de perfec?ionare la care angaja?ii pot participa.

Codul Muncii prevede ?i obliga?ia ca angaja?ii sã suporte prejudiciile aduse firmei angajatoare. Astfel, salaria?ii rãspund patrimonial, în temeiul normelor ?i principiilor rãspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina ?i în legatura cu munca lor.

ABC-ul Carierei Tale

www.jobmagazin.ro 7

Salaria?ii nu rãspund în schimb de pagubele provocate de for?a majorã, de alte cauze neprevãzute ?i care nu puteau fi înlãturate ?i nici de pagubele care se încadreazã în riscul normal al serviciului.

Pe lângã cadrul legal, al rela?iei angajatului cu angajatorul sau, puteam face referire ?i la un cadru psihologic al acestei rela?ii. Astfel angajatul este cel care î?i face anumite a?teptãri în legãturã cu mediul în care va lucra ?i implicit cu rela?ia pe care o va avea cu superiorul sãu. Sunt aºteptãri reciproce, implicite, care nu toate iau forma scrisã a cunoscutului contract de muncã ºi care alcãtuiesc ceea ce specialiºtii numesc „contract psihologic”. El constã într-un set de aºteptãri ºi convingeri nescrise referitoare la condiþiile unei înþelegeri în legãturã cu un schimb reciproc între indivizi ºi organizaþia lor.

De multe ori a?teptãrile sunt cele mai mari când angajatul este la începutul drumului în carierã iar pe parcurul acestui drum a?teptãrile cunosc un trend descendent fãcându-?i apari?ia temerile care sunt

alimentate atât de factori externi ca situa?ia economicã sau de factori interni, comunicarea defectuasã cu angajatorul, lipsa de transparen?ã în ceea ce prive?te sarcinile de muncã, etc.

Totu?i, pe termen lung, temerile nu ajung sã afecteze foarte mult a?teptãrile angajatului pentru cã acesta odatã cu înaintarea în carierã ajunge sã ca?tige încredere în munca pe care o realizeazã ?i în nivelul calitã?ii acesteia, ceea ce duce la o cre?tere a expectan?elor salariale ?i de recunoa?tere a muncii depuse.

Informarea joacã un rol primordial în zilele noastre, cunoa?terea tuturor drepturile ?i obliga?iilor care revin ca ?i angajat în rela?ia cu angajatorul poate constitui începutul unei colaborãr i bazate pe con?t ient izare , transparen?ã Ii responsabilitate.

Marcela Bira

Resurse UmaneRomero

maricelabira@yahoo.com

Job Magazin8

Focus Carierã

ParamedicCarierã în cadrulSMURD Galaþi

V-a?i gândit vreodatã ce trebuie sã ?ti?i sau sã face?i pentru a lucra în cadrul SMURD?

În primul rând este necesar sã ?ti?i ce înseamnã acest cuvânt, SMURD - Serviciul Mobil de Urgen?ã, Reanimare ?i Descarcerare. Buuun, acum cã ?ti?i ?i acest “detaliu” cred cã ar trebui sã afla?i câteva informa?ii despre cum a început aceastã activitate. Sã începem!

Bazele serviciului mobil de urgen?ã, reanimare ?i descarcerare au fost puse de cãtre medicul Raed Arafat din pasiunea acestuia pentru medicina de urgen?ã, în Târgu Mure?.

U?or, u?or, acestserviciu s-a rãspândit ?i lanivel na?ional cu ajutorulMinisterului Administra?ieiIi Internelor prin intermediul pompierilor ?i unitã?ilor de avia?ie.

Asociaþia "SMURD" Galaþi a fost înfiinþatã în septembrie 2006, cu scopul desfãºurãrii unor activitãþi în interesul comunitã?ii, respectiv acordarea primului ajutor de urgenþã, resuscitarea ºi descarcerarea victimelor accidentelor de orice naturã, operaþiunilor de salvare precum ºi transportului victimelor la prima unitate medicalã cu componenþã adecvatã situaþiei sau la punctul de întâlnire cu alte echipaje competente.

Luminita Oancea

Job Magazin10

Focus Carierã

Dupã o încãlzire serioasã la douã publicaþii studenþeºti, “Drumeþul Incendiar” ºi “Facultativ”, am

intrat ºi în televiziune, cu drepturi depline. Am fost angajat mai întâi ca operator imagine la postul regional,

Express tv. Trei luni am învãþat cum se filmeazã, ce înseamnã grossplan-ul, cadrul general sau planul

american. În momentul în care am schimbat camera pe carneþel ºi pix, ce am prins în prima perioadã m-a

ajutat foarte mult. ªtiam ce cadre sã îi cer colegului de la camerã sã ia pe teren, ce sã utilizeze editorul imagine

atunci când monta ºtirea. A face televiziune nu se învaþã doar la cursuri ºi seminarii. Acolo, este baza, restul se

furã de la cei mai experimentaþi – de acest lucru m-am convins în periplul Express – Telesport – Pro tv – RTV.

Data viitoare, îþi voi spune mai multe despre ce se întâmplã în spatele, dar ºi în faþa camerei de

filmat. Pânã atunci, aºtept comentarii ºi sugestii pe adresa redacþiei sau pe blog-ul meu,

razsorin.blogspot.com.

La început de drumJobbing Rãzvan HriscuRealizator emisiuni RTV

Galaþi - Brãila

Trei, doi, unu, ai intrat... ªi de aici, începe nebunia! Televiziunea asigurã porþia

zilnicã de spectacol cotidian ºi ne opreºte în faþa ecranului câteva minute sau câteva ore.

Jurnalism am vrut de mic. În timp ce colegii mei încã se mai gândeau în timpul liceului

cãtre ce zãri sã se îndrepte, eu ºtiam deja la ce voi aplica. Am intrat la jurnalism, la

universitatea de stat din Galaþi, oraºul meu natal. Primul contact cu televiziunea a fost în timpul perioadei de

practicã.

Internship în Malayezia

Absolventã a Facultãþii de Litere ºi Teologie, Galaþi, promoþia 2007, Alina a plecat în Malayezia, Johor Bahru, în vara acestui an pentru 6 luni. Ea lucreazã la o agenþie de turism unde t rebuie sã se ocupe de con þ inu tu l pag in i i web

www.myoutdoor.com

Am ales aceastã oportunitate din dorin?a de a vedea o alta ?arã, de a interac?iona cu oameni care provin dintr-un mediu complet diferit de al meu, pentru a descoperi lumea în care trãiesc, pentru a învãþa despre cultura corpora?ionalã, pentru a descoperi lucruri noi despre mine.

Aceastã experien?ã este una de autocunoa?tere într-un mediu necunoscut care mi-a oferit ?ansa de a-mi defini valorile, de a-mi descoperi identitatea culturalã ?i de a-mi seta prioritã?ile în via?ã.

“În prezent dezvolt un website, lens.com.my,prin intermediul cãruia vor fi puse la dispoziþia

celor interesaþi, fotografii cu specific malaiezian:panorame, insule, oameni, clãdiri, arhitecturã,

viaþã subacvaticã, etc.”

Alina Alexa

13

Focus Carierã

Încã de la început s-a acordat o aten?ie deosebitã asigurãrii unei structuri ra?ionale a resurselor umane. Acesta nu s-a rezumat numai la refacerea ?i men?inerea capacitã?ii de muncã a personalului de execu?ie sau la înlocuirea acestuia, vizând în primul rând realizarea unui proces continuu de perfec?ionare, în conformitate cu strategiile organiza?ionale, curente ?i de perspectivã.

Politica de resurse umane elaboratã cu respectarea legisla?iei aplicabile raporturilor de muncã, se constituie într-un sistem integrat ?i este în concordan?a cu obiectivele, strategiile, politicile generale ?i misiunea societã?ii. Cuprinde printre altele: · crearea unui climat de angajare ?i de valorificare a poten?ialului fiecãrui angajat; · recunoa?terea ?i motivarea personalului care ob?ine rezultate performante; · stimularea dorin?ei fiecãrui angajat de îmbunãtã?ire permanentã a propriei activitã?i;

A fost pus un accent deosebit pe dezvoltarea carierei, într-un profil larg care sã permitã utilizarea cât mai eficientã a personalului ?i la nivel de performan?ã care sã corespundã exigen?elor societã?ii ?i mediul economic.

Sectorul serviciilor publice din România a suferit numeroase modificãri, începând cu 1990, datoritã trecerii de la economia planificatã de stat la o economie bazatã pe cererea dirijatã de pia?ã.

Apa Nova Ploie?ti este înfiin?atã la data de 13.06.2000, prin semnarea unui parteneriat public-privat cu Primãria Municipiului Ploie?ti, contractul de concesiune fiind încheiat pentru o perioadã de 25 de ani. Având în vedere rezultatele ob?inute de la înfiin?are pânã în prezent putem afirma, fãrã ezitare, cã acest parteneriat este un succes. Aceastã afirma?ie este sus?inutã atât de cãtre clien?ii societã?ii ?i agen?ii economici ai municipiului, cât ?i de cãtre Municipalitate.

Percep?ia asupra procesului de formare profesionalã a evoluat deoarece, de?i consideratã iniþial un “cost”, formarea profesionala a devenit o “investiþie pe termen lung” în oameni, cu o duratã de amortizare relativ micã ?i efecte vizibile în termen scurt.

Resursele umane sunt unice în ce prive?te poten?ialul lor de cre?tere ?i dezvoltare, precum ?i în ce prive?te capacitatea lor de a-?i cunoa?te ?i învinge propriile limite pentru a face fa?ã noilor provocãri sau exigen?elor actuale ?i de perspectivã.

Bazându-se pe aceste principii, Apa Nova Ploie?ti desfã?oarã programe de instruire pentru dezvoltarea competenþelor în raport cu responsabilitã?ile ?i misiunile fiecãrui angajat în societate ?i pentru dezvoltarea poten?ialului sau pentru noi responsabilitã?i.

Dezvoltarea societã?ii se bazeazã în primul rând pe dezvoltarea capitalului nostru uman ºi promovarea internã: dezvoltarea de noi competen?e la proprii angaja?i, identificarea poten?ialului ?i modelarea lui ?i, în al doilea rând pe recrutarea ?i formarea noilor angaja?i.

Investi?ia în oameni este calea cea mai sigurã de a garanta competitivitatea ?i viitorul acestei societã?i, investi?ia în formarea profesionalã fiind privitã ca un capitol de investi?ii pentru dezvoltarea ulterioarã a unei societã?i orientate spre viitor.

Obiectivul Apa Nova Ploieºti vizeazã sã-?i asigure deplina încredere a oamenilor, sã le dezvolte aptitudinile, sã-i motiveze pentru nivelurile înalte de dezvoltare ?i sã se asigure cã vor continua sã-?i men?inã ata?amentul fa?ã de societate, având la bazã conceptul motivare – satisfac?ie – implicare.

În acest articol am încercat sã eviden?iez importan?a ?i complexitatea resurselor umane ?i a managementului acestora. Aceasta se datoreazã în general, îmbunãtã?irii tehnologiei din punct de vedere tehnic, ?i în special gestionãrii eficiente a resurselor umane, cunoscând cã randamentul individual nu este determinat numai de efortul efectiv depus, ci ?i de factori calitativi, cum ar fi educa?ia ?i eficien?a pe post, calificarea de a utiliza anumite utilaje ?i instrumente perfec?ionate, etc.

www.jobmagazin.ro

Resurse UmaneApa Nova Ploieþti

Într-un mediu concurential,în continua schimbare, resursa “cheie”

devine competenta

Dana Petrescuªef Serviciu

Resurse Umane

Din Universitate

Job Magazin14

Petrol - Gaze PloieþtiUniversitateaUniversitatea Petrol Gaze din Ploieºti,

instituþie de învãþãmânt superior de tradiþie (în anul 2008 a aniversat 60 de ani de la înfiinþare) îºi desfãºoarã activitatea în Ploieºti din anul 1973.

Toate specializãrile ce funcþioneazã în cadrul Universitãþii Petrol-Gaze din Ploieºti sunt acreditate, iar universitatea a obþinut în anul 2008, în urma procesului de evaluare instituþionalã externã, realizat de Agenþia Românã de Asigurarea Calitãþii în Invãþãmântul Superior, calificativul maxim de instituþie cu “grad încredere ridicat”, ceea ce conferã universitãþii noastre un statut de frunte în rândul instituþiilor de învãþãmânt superior din România.

În Universitatea Petrol-Gaze din Ploieºti existã cinci facultãþi:

·Facultatea de Ingineria Petrolului ºi Gazelor;·Facultatea de Tehnologia Petrolului ºi

Petrochimie;·Facultatea de Inginerie Mecanicã þi Electricã;·Facultatea de Stiinþe Economice;·Facultatea de Litere ºi Stiinþe

În cadrul facultãþilor se deruleazã programe de studiu în structura Bologna la toate cele trei nivele: licenþã, masterat ºi doctorat.

Despre campus si viaþa studenþeascã

Campusul Universitãþii Petrol-Gaze din Ploieºti cuprinde:- 80 de sãli de seminar sau de curs, dintre care 9 sunt amfiteatre cu mai mult de 100 de locuri; - 140 de laboratoare prevãzute cu cele mai moderne echipamente ºi instalaþii, destinate atât activitãþilor didactice cât ºi celor de cercetare; - o bibliotecã cu peste 455.000 volume, cu sãli de lecturã, cu acces direct la carte, prevãzute cu instalaþii de condiþionare a aerului; - un departament de informare bibliograficã;- o editurã;- o vastã reþea de calculatoare (peste 600), conectate la

Pentru detalii privind specializãrile de studiu, taxe, regulamente etc., accesaþi www.upg-ploiesti.ro

internet, 10 servere, servere de mail ºi un server Linux pentru gãzduirea site-ului Universitãþii;- o salã de sport de 540 mp ºi terenuri de sport în aer liber, o salã de fittness echipatã cu aparate moderne; - 7 cãmine cu o capacitate totalã de cazare de 2500 studenþi în camere cu 1, 2 ºi 4 locuri, dotate cu grup sanitar propriu, acces la Internet;- o cantinã cu o capacitate de 500 de locuri care poate servi 1500 de mese pe zi în sistem « a la carte » la preþuri foarte convenabile;- un cabinet stomatologic;- un cabinet medical;- o Casa de Culturã a Studenþilor care organizeazã o gamã largã de evenimente cu caracter cultural, artistic, ºtiinþific.

Dimensiunea internaþionalã

Universitatea Petrol-Gaze din Ploieºti a cultivat sistematic dimensiunea sa internaþionalã. Una din cãi a fost implicarea în programul Erasmus de mobilitãþi studenþeºti, astfel cã în fiecare an, din universitatea noastrã studenþi pleacã (cu susþinere financiarã din partea programului Erasmus) pentru stagii de un semestru sau chiar un an în universitãþi din Europa, iar în contrapartidã, studenþi din þãri ale Uniunii Europene vin sã studieze pentru un semestru sau un an la Universitatea Petrol-Gaze din PloieºtiUniversitatea nostrã are relaþii deja tradiþionale de colaborare cu un numãr mare de instituþii similare din lume, dintre care amintim acum: Avem relaþii strânse cu Universitatea Jaume I - Spania, Universitatea din Catania - Italia, Universitatea de ªtiinþã ºi Tehnologie AGH, Cracovia – Polonia; Universitatea Tehnicã din Varna – Bulgaria; Universitatea din Portsmouth - Anglia, Universitatea Norvegianã de ªtiinþã ºi Tehnologie, Trondheim – Norvegia; Universitatea Majlis Amanah Rakyat (Mara) – Malaezia; Universitatea Naþionalã Kapodistrian din Atena - Grecia; Institutul Politehnic din Setubal - Portugalia; Institutul de Exploatare a Petrolului Keshav Deo Malaviya, ONGC - India; Institutul de Petrol Xi' An – China etc.; Institutul Minier Saint-Petersburg - Rusia, Universitatea de Petrol, China de Est; Academia de Petrol de Stat din Baku, Azerbaidjan; etc.

Din Universitate

15

Start pentru o carierãîn PR

Universitas

www.jobmagazin.ro

Dacã eºti fascinat de succesul imaginii firmelor celebre, de tainele construirii unei imagini reuºite, o carierã în relaþii publice îþi poate deschide drumul cãtre secretele din spatele scenei.

Startul construirii unei astfel de cariere poate fi dat de studiile de specialitate oferite de Universitatea “Constantin Brâncoveanu” Piteºti prin Facultatea de ªtiinþe Adinistrative ºi ale Comunicãrii (FSAC) din Brãila.

În timpul celor 3 ani de studiu, te poþi specializa în activitãþile specifice profesiei precum redactarea mesajelor scrise ºi audiovizuale, organizarea de evenimente, creearea ºi gestionarea imaginii publice sau a relaþiilor cu mass-media.

Începând din acest an, FSAC Brãila organizeazã studii de masterat în ºtiinþele comunicãrii, pentru toþi cei care doresc sã beneficieze de noi oportunitãþi profesionale sau sã ocupe funcþii de conducere.

Nicoleta Ciacu

Job Magazin18

Antreprenoriat

BussinessCum sã îþi faci

magazin online?

Carmen Sebe, CEO la Gecad ePayment, spune cã în acest moment, existã aproximativ 2.000 de magazine online în România (inclusiv cele care nu înregistreaza tranzac?ii), dintre care în jur de 1.200 au implementat un sistem de platã online prin card (dar nu toate efectueazã tranzac?ii online).

Potrivit studiului citat, doar 900 de magazine online sunt active (înregistreazã tranzac?ii). Iar conform estimãrilor Link 2 eCommerce, din totalul magazinelor online din Romania, maxim 30 au un rulaj semnificativ.

Primii pa?i pentru lansarea afacerii

Un magazin online nu este un website care func?ioneazã de la sine iar începerea unei afaceri în domeniu este similarã cu procedura din offline. Primul pas este conceperea planului de afaceri. Urmeazã stabilirea contactelor cu furnizorii, angajarea oamenilor pentru comenzi, achizi?ionarea platformei, promovarea ?i începerea activitã?ii. Înainte de a lansa business-ul, este importantã studierea pie?ei.

, spune pentru startups.ro Mãdãlin Durcã, director de marketing la Pcfun.ro.

“Ca în orice afacere, se pleacã de la un plan ?i un nivel de investi?ii ?i costuri pe care antreprenorul este dispus sã le suporte, cel pu?in în primul an de func?ionare. Ulterior se trece la execu?ia site-ului, folosind ca termen de compara?ie magazinele concuren?ilor”

Însã, reprezentantul Pcfun.ro spune cã nu este recomandat sã-i copiezi pe concuren?i, pentru cã, de?i aparent este mai simplu, în realitate ajungi sã i?i suprimi ?ansa de a fi o alternativã interesantã pentru clien?i.

Din punct de vedere tehnic, antreprenorii au de ales între utilizarea gratuitã sau achizi?ia unei platforme existente de magazin online sau realizarea acesteia de la zero. Mãdãlin Durcã spune cã riscurile sunt mai mari dacã antreprenorul nu de?ine o experien?ã anterioarã în domeniu ?i externalizeazã realizarea platformei cãtre o firma specializatã.

Rela?ia cu furnizorii

Speciali?tii în domeniu spun cã rela?ia bunã cu furnizorii este primordialã. În cazul în care existã un buget disponibil, ideal este ca antreprenorul sã lucreze cu produse pe stoc, sã plãteascã rapid furnizorii ?i sã încaseze la fel de rapid banii de la clien?i. Perioada pentru care se pot face stocuri depinde însa de politica de vânzãri, de natura produselor sau de termenele de platã impuse.

Totu?i, în contextul perioadei de crizã, o analizã de pia?ã este utilã pentru a nu rãmâne cu produsele blocate. Pentru cã vânzarea online are o dispersie foarte mare, asigurarea stocurilor potrivite este dificilã.

, precizeazã Mãdãlin Durcã.

“Mul?i jucãtori online care lucreazã pe stoc au pierderi mari din cauza produselor nevandabile din stoc”

Cei care vor sã înceapã o afacere în domeniu pot avea o rata mare de succes oferind servicii premium, în zonele de ni?ã. Valoarea pie?ei romãne?ti de comer? electronic este de 250 de milioane de euro, iar rata de cre?tere este de 50% pe an, potrivit unui studiu comandat de ANC ?i realizat de publica?ia Link 2 eCommerce, la sfâr?itul lui 2008.

19

Antreprenoriat

Alegerea ni?elor de pia?ã

Reprezentan?ii companiilor din domeniu spun cã focalizarea pe un anumit segment de pia?ã rãmâne varianta ideala în acest moment, însã profitabilitatea nu este neapãrat garantatã.

Mãdãlin Durca spune cã nu este o idee bunã sa i?i setezi ca obiectv sã vinzi de toate. Existã segmente care cer o aten?ie specialã iar un magazin cu foarte multe categorii de produse fãrã legãturã între ele va avea ?i o structurã de costuri ceva mai mare. Acesta este ?i motivul pentru care Sebastian Cochinescu s-a rezumat la comercializarea de produse Apple.

“Noi am mizat pe o pia?a de ni?ã. Cred cã acest lucru ne va face sã rezistãm”

Alegerea modalitã?ii de platã

Plata ramburs este înca cea mai folositã modalitate de platã printre utilizatorii de comer? electronic din Romania, iar plata online continuã sã ocupe o pondere scãzutã (10% - 15%) între tranzac?iile pe acest segment.

spune Mãdãlin Durcã.

Avantajele ?i dezavantajele sistemului de platã prin card

Nu to?i antreprenorii utilizeazã toate modalitã?ile de platã. De exemplu, Sebastian Cochinescu spune cã pentru început apeleazã la ramburs ?i la ordinul de platã, iar plata cu cardul o va implementa în func?ie de c e r i n ?e l e c l i e n ?i l o r . D i m p o t r i v ã , î n c a z u l FloriLaBucuresti.ro, rata de platã prin card depa?e?te 80%.

, spune Mircea Scarlatescu.

Potrivit unei cercetãri RomCard, citate de Link2Ecommerce, tranzac?iile online din luna ianuarie 2009 urmeazã un trend ascendent. Dacã în decembrie 2008 s-au înregistrat aproximativ 68.000 de tranzac?ii, ianuarie 2009 s-a încheiat cu aproape 78.000 de tranzac?ii.

“În mare parte, cauza este o educa?ie destul de modestã privind plata cu cardul. În plus, existã un numãr mare de magazine care nu acceptã plata cu cardul direct pe internet”,

“Evident este mai u?or pentru clien?i ?i rapid pentru noi sã fim plãti?i prin card, de?i comisioanele re?inute de procesatori sunt înca prea mari”

www.jobmagazin.ro

Avantaje þi probleme

, spune Durcã.

Liviu Tãloi aprecizã cã important într-un asemenea business este

“Experien?a este un avantaj, iar practica pre?urilor mici ne-a demonstrat recent cã nu este o strategie câ?tigãtoare. Conteazã foarte mult rela?ia clien?ilor cu magazinul. Ei sunt cei care te vor promova sau descalifica”

“sã ?tii sã fii lider ?i sã aduni în jurul tãu oameni la fel de pasiona?i ca ?i tine sau chiar mai pasiona?i”.

“Cu cât aþtepþi mai mult sã lansezi ceva, cu atât ai þansa sã pierzi trenul. De aceea, cumpãrarea unei platforme îþi oferã avantajul de a fi primul pe un anumit domeniu”, explicã Tãloi.

Sursa: www.startups.ro

Job Magazin30

Voluntariat

În fiecare an, AIESEC România, organizeazã o serie de conferinþe naþionale cu scopul final de a dezvolta abilitãþile de leadership, muncã în echipã, precum ºi diverse procese interne care fac din AIESEC, cea mai mare organizaþie internaþionalã de studenþi.

National Preparation Seminar (NPS), sau Conferinþa Naþionalã de Pregãtire, este cea mai mare conferinþã naþionalã care reuºeºte sã strângã ãn acelaºi loc, aproximativ 600 de tineri din 13 comitete locale. Timp de 6 zile, membri AIESEC prezenþi la conferintþã primesc o anumitã pregãtire în funcþie de nivelul de adaptare cu organizaþia (membri vechi sau membri noi) ºi au ocazia sã discute teme de interes local, naþional ºi chiar global.

Acest eveniment pregãteºte viitorii lideri ai organizaþiei precum ºi pe membri noi, oferind acea platformã de dezvoltare a competenþelor, de întelegere a filosofiei AIESEC precum ºi de dobândire a anumitor aptitudini ºi competenþe.

“The international platform for young peopleto explore and develop their leadership potential”

În urma acestei conferinþe, membri AIESEC România dezvoltã idei ºi proiecte de interes local ºi naþional, având un impact considerabil asupra unui numãr mai mare de 5000 de studenþi ºi 300 de companii din întreaga þarã.

Anul acesta, National Preparational Seminar se desfãºoarã între 25-29 noiembrie ºi îºi propune sã atingã diverse subiecte în cadrul celor 6 zile defalcate dupã cum urmeazã :

§ Development Leaders Day § Leadership Talks § Sustainability Day § Alumni Congress § Global Career Starters Program

În cadrul Sustainability Day, studenþii vor petrece o zi întreaga cu diverse companii, discutând probleme ºi soluþii pe teme precum educaþie, antreprenoriat, IT &C sau responsabilitate socialã corporatistã (CSR).

În acest fel, AIESEC va facilita încã o datã, interacþiunea dintre mediul studenþesc si cel corporate, încurajând iniþiativa ºi spiritul de implicare al ambelor categorii în mediul social.

Marusia PestreaVicepreºedinte AIESEC Galaþi

Job Magazin34

Responsabilitate Socialã

CSRPrincipiile Dezvoltãrii Durabile

“Prin urmare, pot spune cã pãmântul apar?ine fiecãrei genera?ii pe durata existen?ei sale, care i se cuvine pe deplin ?i în întregime, nici o genera?ie nu poate face datorii mai mari decât pot fi plãtite pe durata propriei existen?e”- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789Chiar ?i pentru mediul de afaceri din România conceptul de dezvoltare durabilã nu mai este unul nou ?i poate fi exprimat ca o rela?ie între oameni ?i mediul înconjurãtor ?i o responsabilitate a genera?iilor actuale fa?ã de genera?iile viitoare.

În anul 1992, intre 03-14 iunie, Rio de Janeiro este gazda primului Summit al Pãmântului la care participã peste 100 de ?efi de stat ?i guverne iar principalul subiect fiind încãlzirea globala. Declara?ia de la Rio de Janeiro exprimã dorin?a politicã a tuturor statelor member ONU de a lua parte la tranzi?ia globalã cãtre un model de dezvoltare durabilã. Aceastã declara?ie include 27 de principii care reprezintã baza dezvoltãrii durabile.

Principiile Dezvoltãrii Durabile, aºa cum au fost enunþate în 1992, în Declaraþia de la Rio de Janeiro:

Principiul 1: Oamenii stau în centrul preocupãrilor dezvoltãrii durabile. Ei au dreptul la o viaþã sãnãtoasã ºi productivã, în armonie cu natura.

Principiul 2: Statele, în acord cu Carta Naþiunilor Unite ºi cu principiile dreptului internaþional, au dreptul suveran de a-ºi exploata propriile resurse ca urmare a politicilor lor de mediu ºi de dezvoltare, ºi responsabilitatea de a asigura faptul cã activitãþile desfaºurate sub jurisdicþia sau controlul lor nu cauzeazã daune mediului altor state sau zonelor aflate dincolo de limitele jurisdicþiei naþionale.

Principiul 3: Dreptul la dezvoltare trebuie îndeplinit astfel încât sã întruneascã nevoile de dezvoltare ºi de mediu ale generaþiilor prezente ºi viitoare.

Principiul 4: Pentru atingerea dezvoltãrii durabile, protecþia mediului trebuie sã constituie parte integrantã a procesului de dezvoltare ºi nu poate fi consideratã izolatã de acesta.

35www.jobmagazin.ro

Responsabilitate Socialã

Principiul 7: Statele trebuie sã coopereze într-un spirit de parteneriat global, pentru conservarea, protecþia ºi refacerea sãnãtãþii ºi integritãþii ecosistemului Pamântului. Datã fiind contribuþia diferitã la degradarea mediului la nivel global, statele au responsabilitãþi comune dar diferenþiate. þãrile dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o poartã în atingerea dezvoltãrii durabile la nivel internaþional, având în vedere presiunile pe care societãþile lor le au asupra mediului global ºi tehnologiile ºi resursele financiare pe care le deþin.

Principiul 8: Pentru a atinge dezvoltarea durabilã ºi o caliate mai bunã a vieþii pentru toþi oamenii, statele trebuie sã reducã ºi sã elimine modelele nesustenabile de producþie ºi consum ºi sã promoveze politici demografice potrivite.

Principiul 9: Statele trebuie sã coopereze pentru a-ºi întãri capacitatea administrativã internã pentru dezvoltarea durabilã, prin creºterea nivelului de înþelegere ºtiinþificã prin schimburi de cunoºtinþe ºtiinþifice ºi tehnologice ºi prin intensificarea dezvoltãrii, adaptãrii, rãspândirii ºi transferului tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor noi ºi inovatoare.

Nerespectarea acestor principii a generat ?i continuã sã genereze probleme care pun sub semnul intrebãrii insã?i existen?a speciei umane, motiv pentru care implicarea fiecaruia dintre noi poate fi esen?iala, implicãte ?i tu...

Continuarea articolului în numãrul viitor...

Principiul 5: Toate statele ºi toþi oamenii trebuie sã coopereze în scopul esenþial al eradicãrii sãrãciei, ca cerinþa indispensabilã a dezvoltãrii durabile, pentru a diminua inegalitãþile între standardele de viaþa ºi pentru a satisface mai bine nevoile majoritãþii oamenilor lumii.

Principiul 6: Situaþiei speciale ºi nevoilor þãrilor în curs de dezvoltare, în deosebi a celor mai puþin dezvoltate ºi a celor mai vulnerabile cu privire la mediu, trebuie sã li se acorde prioritate specialã. Acþiunile internaþionale în domeniul mediului ºi dezvoltãrii trebuie, de asemenea, sã se adreseze intereselor ºi nevoilor tuturor þãrilor.

Catalin Chitu

Timp Liber

Job Magazin36

Ia România, împarte-o în 300 de bucã?i, îngrãmãde?te 5 milioane de oameni într-una din aceste pãr?i ?i ob?ii Singapore!

Numai cã acest ora? stat, unul dintre cele mai importante centre financiare ?i de comer? din Asia de Sud Est, nu are nimic în comun cu România.

Primul lucru pe care l-am observat când a trecut grani?a a fost “Guma de Mestecat - produs interzis” alãturi de armele de foc, cu?ite ?i droguri. ? i te gânde?ti...

“Uau! Oare cât de periculoasã poate fi guma de mestecat?!” Dar a?a e Singapore: un ora? modern guvernat de legi stricte care îl face sã fie unul dintre cele mai sigure ?i mai curate locuri din lume.

Toatã lumea vorbe?t e l imba engleza!..fie el chinez, indian sau malay, to?i au adoptat o noua identitate – cea de singaporez, mândru de ?ara lui micã dar puternica atât financiar cât Ii social.

? i deodata te covârse?te un sentiment de siguran?ã. Chiar ?i când te plimbi pe strada Geylang unde gãse?ti prostituate plãtitoare de taxe, travesti?i indieni sau jucãtori de alba neagra.

Singapore, ora?ul leului, e cu adevarat un ora? al viitorului!

Am umblat pe strãzile cãlduroase ale ora?ului din Chinatown (unde trebuie sã încerci faimosul pui cu orez) pânã în Little India, din parcuri lini?tite pânã la zgarie-norii centrului financiar care definesc linia orizontului.

Singapore e un mix inedit de culturi, gastronomii, artã ?i arhitecturã reu?ind sã îmbine noul cu vechiul într-un mod surprinzãtor.

Muzeul Civiliza?iilor Asiatice nu trebuie ratat! E un mod expres de a cunoa?te istoria civiliza?iilor din Asia.

Oraºul LeuluiMicã, micã, dar ridicã!

Alina Alexa

37www.jobmagazin.ro

Alina Alexa

Timp Liber

This is it!Michael

.......ultimul concert al lui Michael Jackson. Asta-i tot! Nu e nici pe departe un film cu

intrigã, personaje ?i deznodãmânt, este un pur documentar de 2 ore a ceea ce ar fi

trebuit sã fie ultimul concert al Regelui Pop. De la alegerea dansatorilor, a melodiilor

?i a efectelor de scenã cele mai potrivite, acest film e o cãlãtorie emo?ionalã în

lumea artistului Michael Jackson .

Dupã sutele de scenarii închipuite legate de moartea acestuia, This Is It! e o

gurã de aer proaspãt: nu-?i dã nimeni cu pãrerea despre via?a lui personalã, fãrã

interviuri cu doctori despre droguri ?i dependen?e, nici un cuvânt despre averea

nemaipomenitã. Michael e chiar în putere în timpul repeti?iilor: danseazã, cântã, ?i

coordoneazã eforturile echipei organizatoare a concertului pentru a oferi spectacolul

pe care fanii îl a?teaptã.

La 50 de ani Michael înca mai ?tie toate versurile cântecelor, tempo-uri ?i

game. Fanii se vor bucura sã asiste la acest ultim concert ?i vor fredona împreuna cu

Michael Jackson cele mai cunoscute hituri ale artistului.

“ Soþia cãlãtorului în timp”

Best Seller în SUA, aceastã carte aduce în prim plan

strãduin?a unor oameni prin?i într-o rela?ie atemporalã, de a fi

?i a sim?i normal. Clare ?i Henry sunt un cuplu prins în

labirintul timpului care pare a fi lichid. La 6 ani Clare i?i

cuno?te viitorul so?, Henry, 36 de ani. Având o afec?iune

geneticã foarte rarã, Henry poate cãlãtori involuntar dar

periodic în timp atât în trecut cât ?i în viitor, lasand-o pe Clare

singurã cu doar o grãmadã de haine. Imposibil dar adevãrat!

Audrey Niffenegger reu?e?te sã punã cãlãtoria în

timp în planul doi ?i sã mute reflectoarele pe rela?ia dintre cei

doi so?i care se luptã sã ducã o via?ã normalã: casã, muncã,

copii, prieteni. Originalitatea metodei narative ?i a subiectului

fac aceastã poveste de dragoste intensã ?i de neuitat!

38

Într-un context social global în care lipsa de talente se acutizeazã, companiile trebuie sã gãseascã metode noi þi inovative de a atrage þi a valorifica talentele... altfel spus, companiile trebuie sã se pregãteasca pentru a primi þi a încuraja performanþele unor resurse umane a caror valoare adaugatã este... D I V E R S I T A T E A .

O as t fe l de v iz iune asupra valorificãrii resursei umane a fost adoptatã þi de France Telecom Orange , al cãrui departament de resurse umane are la bazã convingerea cã doar talentul þi motivaþia trebuie sã conteze în alegerea unui candidat.

M-am alãturat echipei de Diversitate din Orange în luna Iulie a acestui an pornind doar cu o vagã idee asupra rolului unei astfel de echipe în cadrul unei companii multinaþionale.

Au trecut 4 luni þi pot sã spun cã acum mã simt parte din procesele care asigurã egalitatea de þanse þi non-discriminarea într-o firmã pentru care lucreazã mai mult de 185.000 de oameni din 220 de þãri þi teritorii.

Au mai rãmas 8 luni din stagiul meu de 1 an în Orange Franþa þi pot sã spun cã viitorul se preconizeazã a fi cel puþin la fel de interesant ca pânã acum.

Un mediu de lucru divers care îmi permite sã cunosc persoane din toate colþurile lumii, o þarã þi o culturã noi pe care le descoper în fiecare zi, oameni þi locuri care îþi taie rãsuflarea, un domeniu interesant þi în concordanþã cu interesele mele, sentimentul plãcut cã ideile mele genereazã un impact asupra vieþii oamenilor din companie, ideea cã lucrez pentru cel mai mare operator de comunicaþii din Europa, o rampã de lansare spre o carierã de succes... aceastea sunt doar câteva din avantajele de care mã bucur fãcând un stagiu internaþional de practicã.

Job Magazin

Internship

Tu ce planuri de viitor ai?Future

Am luat parte la proiecte care vizeazã garantarea egalitãþii profesionale între femei þi bãrbaþi (egalitatea la formare, la un salariu egal pentru o muncã egalã, concilierea vieþii de familie cu activitatea profesionalã), la proiecte care au ca scop sprijinul în gãsirea unui loc de muncã pentru tinerii care provin din medii economice þi sociale modeste, la proiecte care sunt menite sã creascã interesul femeilor pentru meserii aþa-zis 'masculine', la acitivitãþi de comunicare þi conþtientizare al cãror obiectiv este de a lupta împotriva stereotipurilor cu privire la angajaþii cu disabilitãþi, cei proveniþi din minoritãþile vizibile sau cei cu o vârstã înaintatã.

Diversitate

Egalitatea þanselor

Non - discriminare

Catalin Constantin

Din Universitate

39www.jobmagazin.ro

UniversitasÎmbinareaTradiþiei cu Modernitatea

Anul 2009 a însemnat introducerea unei steme oficiale, heraldice, la Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” Iaºi.

Aceastã iniþiativã se integreazã în activitãþile dedicate sãrbãtoririi, în 2010, a 150 de ani de la întemeierea universitãþii.

Educaþia economicã de nivel academic are bogate tradiþii antebelice în centrul universitar Iaºi. În cadrul Academiei Mihãilene s-au predat, începând din 1843, cursuri de Economie Politicã ºi Contabilitate. Ulterior, la Facultatea de Drept a Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza" s-au predat cursuri de Economie Politicã, Doctrine Economice ºi Finanþe Publice.

Acestea au fost ilustrate de reputaþi profesori, nume de referinþã în gândirea economicã româneascã ca Ion Strat, A.C. Cuza, Gh. Zane etc. Dar instituþionalizarea educaþiei economice universitare s-a produs odatã cu înfiinþarea Facultãþii de ªtiinþe Economice în 1962, care a funcþionat neîntrerupt în cadrul Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza".

În aceastã bogatã tradiþie economicã îºi gãseºte inspiraþia ºi heraldica. Stema Facultãþii de Economie ºi Administrarea Afacerilor se prezintã ca un scut francez modern, scartelat. În câmpurile 1 ºi 4 se aflã stema Universitãþii „Al. I. Cuza” Iaºi. În câmpurile 2 ºi 3, identice, se regãsesc elementele specifice facultãþii: caduceul lui Mercur, simbol consacrat pentru domeniul economic, plasat pe un pupitru de culoarea rosu FEAA, precum ºi douã table de ºah care semnificã elaborarea strategiilor presupuse de activitãþile manageriale ºi de dezvoltare a afacerilor.

Stema expune într-o formã graficã deosebitã misiunea Facultãþii de Economie ºi Administrarea Afacerilor: sã ofere educaþie de înaltã calitate, în scopul dezvoltãrii capacitãþii intelectuale, a caracterului moral ºi cunoºtinþelor de specialitate ale studenþilor, ca premise esenþiale ale formãrii de elite profesionale ºi sã dezvolte cercetare ºtiinþificã de înalt nivel, în scopul rãspândirii veritabilei culturi economice, a valorilor libertãþii economice ºi politice ºi a spiritului antreprenorial, ca premise ale progresului economic ºi social.

Precedenta schimbare la nivel de imagine avusese loc în anul 1999, când Facultatea de ªtiinþe Economice ºi-a schimbat denumirea în "Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor", ca urmare a strãduinþelor corpului profesoral de a contura mai clar cele douã segmente majore ale educaþiei academice: teoretic (ºtiinþe economice) ºi aplicativ (ºtiinþe de gestiune sau ale administrãrii afacerilor).

Schimbarea s-a regãsit ºi într-o nouã identitate vizualã, axatã pe culorile Roºu FEAA (simbolizand eleganþã, pasiune, cãldurã/energie ºi încredere) ºi Gri FEAA (inteligenþã, creativitate ºi echilibru).

În plus, a fost creat ºi un logo al facultãþii; acesta redã schematic douã cãrþi deschise, pe care sunt clar vizibile douã “E”-uri orientate în sens opus, ceea ce sugereazã dualitatea trecut-prezent ºi tradiþie-modernitate, precum ºi deschiderea cãtre viitor.

În prezent, la FEAA activitatea se desfãºoarã pe mai multe coordonate: creºterea importanþei calitãþii activitãþii didactice cu implicaþii directe în pregãtirea absolvenþilor; crearea unui mediu stimulativ pentru dezvoltarea performanþelor individuale ale corpului profesoral; dezvoltarea unor proiecte majore de cercetare ºi constituirea de grupuri "focalizate" pe aceste proiecte; stimularea participãrii profesorilor facultãþii la congrese ºi conferinþe ºtiinþifice internaþionale; crearea unei colecþii specializate de studii teoretice ºi cercetãri empirice; îmbunãtãþirea cotaþiilor publicaþiilor facultãþii (REBS ºi Analele ªtiinþifice, secþiunea ªtiinþe Economice); iniþierea unor serii editoriale pe domenii majore de cercetare economicã.

Prof. univ. dr. Dinu Airinei

Decan al Facultãþii de Economie ºi Administrarea Afacerilor