7/23/2019 mada-2

http://slidepdf.com/reader/full/mada-2 1/8

Managementul calită iiț

1. No iuni teoretice referitoare la managementul calită iiț ț

Calitatea este un concept care se utilizează în toate domeniile vie iiț

economice i sociale, însă care prezintă caracter subiectiv i care are semnifica iiș ș ț

particulare pentru domenii sectoare, func iuni sau obiecte specifice. Calitatea este unț

termen general, aplicabil la cele mai diferite trăsături sau caracteristici, fie individuale,

fie generice i a fost definită în diferite moduri de către diver i exper i sau consultan iș ș ț ț

 în calitate, care îi atribuie deci acestui termen semnifica ii diferite.ț  

Calitatea reprezinta expresia gradului de utilitate sociala a produsului, masura

 în care, prin ansamblul caracteristicilor sale tehnico-functionale, psiho-senzoriale si alparametrilor economici satisface nevoia pentru care a fost creat si respecta restrictiile

impuse de interesele generale ale societatii, privind eficienta social economica,

precum si protectia mediului natural si social. Conform standardului ISO !"#,

calitatea reprezinta ansamblul caracteristicilor unei entitati $ produs, activitate,

proces, organizatie, persoana $ care confera acesteia aptitudinea de a satisface

cerintele exprimate sau implicite.

Conform unor aspecte partiale ale calitatii unui produs sau serviciu, calitateasemnifica%

•  &ptitudinea de a fi utilizat sau întrebuintat• Satisfacerea cerintelor clientului• Conformitatea cu o documentatie sau cu exigentile beneficiarului.

 'ealizarea calitatii unui produs sau serviciu are loc în urma unui proces ciclic

si complex, la care participa toate componentele firmei, începand cu cercetarea

stiintifica si continuand cu proiectarea, pregatirea productiei, procurarea materiilor 

prime si materiale, productia propriu-zisa, controlul produsului, vanzarea siasigurarea service-ului beneficiarului.

1.1 Noțiuni teoretice referitoare la managementul calității

pe piata produselor software

(aca societatea contemporana este o societate a calitatii, atunci ea este, în

aceeasi masura, o societate a informatiei si a tehnologiei informatiei.

7/23/2019 mada-2

http://slidepdf.com/reader/full/mada-2 2/8

)rodusele soft*are au devenit o parte esentiala a multor sisteme moderne si

 în general tind sa transforme decisiv mediul de lucru cotidian prin automatizarea

activitatilor zilnice. (e fiecare data c+nd sistemele soft*are gresesc consecintele

sunt foarte grave si conduc la scaderea productivitatii, pierderi importante de bunuri

de orice natura, pierderea clientilor si scaderea v+nzarilor, potentiale amenintari la

siguranta vietii oamenilor, brese în asigurarea securitatii informatiilor, pierderi

importante de date si informatii, cheltuieli mari pentru recuperarea datelor si

repunerea în functiune a sistemelor. Ca urmare a aderarii 'om+niei la niunea

uropeana a aparut necesitatea dezvoltarii de produse si servicii care sa fie

compatibile si conforme cu standarde specifice pentru acceptarea lor pe diverse

piete. ai mult, datorita noilor cerinte globale privind calitatea produselor au capatat

o importanta tot mai mare acordurile internationale referitoare la procedurile de

evaluare a calitatii produselor soft*are.

anagementul Calită ii produsului soft*are este realizat prin corelarea iț ș

conlucrarea a două ramuri mari, care interferă, răm+n+nd diferite în esen a lor%ț

 &sigurarea Calită iiț  care are ca scop c+ tigarea încrederii că cerin ele deș ț

calitate vor fi îndeplinite, av+nd orientare spre proces i folosind ca p+rghii%ș

• Standarde,

• )roceduri,

•  &udit,

• )lanificare.

Controlul Calită iiț  care are ca scop verificarea faptului că cerin ele de calitateț

ale produsului sunt îndeplinite folosind%

• /ehnici de testare,

• 'aportarea defectelor,

• valuare prin măsurare i control,ș

• 0hidarea procesului,

7/23/2019 mada-2

http://slidepdf.com/reader/full/mada-2 3/8

• Identificarea uneltelor folosite.

Importanta calitatii produselor soft*are rezida în cel putin trei aspecte% erorile

din programele de aplicatie pot fi fatale în anumite domenii unde vietile oamenilor 

depind de acestea1 aceste erori pot provoca pierderi financiare, materiale si tot felulde alte tipuri de insatisfactii sau pierderi1 daca în domeniul produselor hard*are

costurile au o tendinta generala de scadere, în domeniul dezvoltarii de soft*are, desi

productivitatea a crescut substantial, nu se înregistreaza si o scadere a costurilor 

care sa duca la aceeasi tendinta. &cest ultim aspect se datoreaza particularitatilor 

prin care calitatea se manifesta în domeniul produselor soft*are, asa cum sunt ele

relevate în %

• comportamentul instructiunilor nu se deterioreaza în timp1• erorile sunt provocate de folosirea sau combinarea incorecta a componentelor 

elementare, si nu de aceste componente în sine1• interactiunile dintre componentele unui program sunt, mai complexe, mai ales

daca acestea ruleaza în cadrul unor aplicatii complexe1• erorile exista de2a în program, ele sunt eliminate cu timpul, prin depanare, deci

programul se îmbunatateste prin trecerea timpului1• eliminarea unei erori nu da siguranta ca s-a diminuat numarul total de erori cu

o unitate1• noncalitatea programelor poate fi atribuita în întregime greselilor umane, de

proiectare, conceptie, programare, documentare.

Calitatea unui produs soft*are este data de capacitatea sa de a putea fi utilizat

eficient, efectiv si confortabil, de catre un set de utilizatori, pentru un set de scopuri,

in conditii specificate . Caracteristicile de calitate ale unui produs soft*are sunt

proprietati ale produsului la care utilizatorii sunt sensibili.

 3n literatura de specialitate, at+t din 4ar5 c+t 6i str5in5, se g5sesc numeroase

definiri 6i ierarhiz5ri ale caracteristicilor de calitate. nii autori folosesc doar termenulde caracteristici de calitate, al4ii le grupeaz5 în caracteristici 6i atribute, caracteristici

6i factori sau caracteristici 6i subcaracteristici%

Funcţionalitatea este definit5 în standardul ISO7IC 89:", ;ISO9<, ca un set de

atribute bazate pe existen4a unui set de func4ii 6i pe propriet54ile lor specificate.

=unc4iile satisfac necesit54ile stabilite sau implicate. &cest set de atribute ce define6te

func4ionalitatea, arat5 >ce face? produsul soft*are pentru a îndeplini cerin4ele, pe

c+nd alte seturi r5spund la întreb5rile >c+nd? 6i >cum? corespunde nevoilor produsulrespectiv. 'eferirea la nevoile stabilite sau implicate se face pe baza defini4iei calit54ii

7/23/2019 mada-2

http://slidepdf.com/reader/full/mada-2 4/8

din standardul ISO @A: ;ISOB<% >totalitatea tr5s5turilor 6i caractersiticilor unui

produs sau serviciu care se bazeaz5 pe abilitatea sa de a satisface nevoile stabilite

sau implicate?. 3ntr-un context contractual nevoile sunt stabilite, specificate, pe c+nd

 în alt context nevoile implicate trebuie identificate 6i definite.

 Fiabilitatea este privit5 în ;&'O9< ca m5sura încrederii pe care o avem în

concep4ia 6i în capacitatea unui program de a func4iona corect în toate condi4iile

avute în vedere de la început. &ceast5 defini4ie se refer5 mai mult la fiabilitatea

procesului dec+t la cea a programului, fiind legat5 de probabilitatea ca o eroare din

program s5 fie activat5 de un set specific de intr5ri. =iabilitatea produselor soft*are

este caracteristica ce exprim5 poate cel mai bine particularit54ile acestei industrii,

dac5 abord5m problema în compara4ie cu fiabilitatea produselor hard*are. xist5

abord5ri cantitative ale fiabilit54ii, exprimate prin probabilitatea ca un produs soft*are

s5-6i îndeplineasc5 func4iunile cu anumite performan4e 6i f5r5 erori într-un interval de

timp 6i în condi4ii de exploatare date, precum 6i abord5ri calitative ce privesc

fiabilitatea ca o capacitate a produsului soft*are. Standardul ISO7IC 89:" ;ISO9<,

define6te fiabilitatea ca un set de atribute care se bazeaz5 pe capabilitatea

produsului soft*are de a-6i men4ine nivelul de performan45 în condi4ii 6i pe o

perioad5 de timp stabilite. Dimitele fiabilit54ii unui produs soft*are se datoreaz5

erorilor din etapele de formulare a cerin4elor, proiectare 6i implementare. C5derile

datorate acestor erori depind de modul 6i condi4iile în care este utilizat produsul.

Corespunz5tor ciclului de via45 al produsului soft*are, putem distinge o fiabilitate

previzional5 sau proiectat5, o fiabilitate experimental5 6i o fiabilitate opera4ional5 Ela

beneficiarF.

  Utilizabilitatea este definit5 în ;ISO9< ca un set de atribute bazate pe efortul

necesar pentru a utiliza produsul soft*are 6i pe evaluarea individual5 a utiliz5rii

produsului, de c5tre un grup stabilit sau implicat de utilizatori. Standardul d5termenului de utilizatori un în4eles foarte larg, incluz+nd operatori, utilizatori finali 6i

indirec4i, precum 6i toate categoriile de persoane care î6i desf56oar5 activitatea

dependent sau sub influen4a utiliz5rii produsului soft*are respectiv.

  Eficienţa produselor soft*are este definit5 în ;&'OB< ca o corela4ie optim5

 între consumul de resurse al produsului 6i complexitatea problemei de rezolvat. /ot în

acest material se arat5 c5 eficien4a poate fi exprimat5 prin introducerea no4iunii de

output al produsului soft*are, definit5 ca o rela4ie între complexitatea datelor ini4iale6i a rezultatelor finale. Standardul ISO7IC 89:" ;ISO9<, define6te eficien4a tot ca pe

7/23/2019 mada-2

http://slidepdf.com/reader/full/mada-2 5/8

o corela4ie, dar nu între consumul de resurse 6i complexitatea problemei, ci ca un set

de atribute bazate pe rela4ia dintre nivelul de performan45 al produsului soft*are 6i

cantitatea de resurse utilizate, în anumite condi4ii stabilite. Spre deosebire de

;&'O9<, standardul ;ISO9< l5rge6te mult categoria resurse consumate, incluz+nd

at+t memoria, timpul de execu4ie, precizia c+t 6i cantitatea de h+rtie utilizat5,

serviciile de operare, mentenan45 sau suport de personal.

  Mentenabilitatea este definit5 în ;ISO9< ca un set de atribute bazate pe efortul

necesar pentru a face modific5rile specificate în produsul soft*are respectiv.

odific5rile includ corec4ii, îmbun5t54iri sau adapt5ri la modific5ri ale platformelor Ede

dezvoltare, 4int5, etcF, modific5ri în cerin4e 6i specifica4ii func4ionale. Conform

;&'OB<, un produs soft*are este mentenabil în m5sura în care permite o rapid5 6i

u6oar5 actualizare astfel înc+t s5 poat5 fi utilizat în continuare în bune condi4ii.

 &ctualiz5rile din aceast5 defini4ie sunt privite în sens mult mai restr+ns. le referindu-

se numai la opera4ii la nivelul produsului soft*are, al modulelor, secven4elor de

instruc4iuni 6i instruc4iunilor. Givelul mentenabilit54ii se poate stabili pe baza datelor 

ob4inute în etapele de proiectare, testare 6i utilizare curent5. valuarea acestei

caracteristici se bazeaz5 pe datele ob4inute indirect prin examinarea influen4ei

modific5rilor asupra celorlalte caracteristici de calitate, cum ar fi complexitatea,

testabilitatea, modularitatea, etc. n factor care determin5 ob4inerea unei

mentenabilit54i corespunz5toare este corelarea strict5 a nivelului de complexitate cu

func4ia de procesare îndeplinit5 de fiecare modul.

  Portabilitatea  este definit5 în ;ISO9< ca un set de atribute bazate pe

facilitatea pe care trebuie s5 o ofere produsele soft*are în direc4ia transfer5rii dintr-

un mediu în altul. 3n4eleg+nd prin mediu nu numai contextul hard*are 6i7sau

soft*are, ci 6i cadrul organiza4ional, standardul ISO7IC 89:" - ;ISO9< - extinde

considerabil limitele cerin4elor impuse portabilitat54ii. 'estr+ng+nd mult limitele, în;&'OB< portabilitatea se define6te ca o caracteristic5 de ordin calitativ a

programelor ce pot fi rulate pe mai multe tipuri de calculatoare. )rogramele sunt

considerate portabile nu numai dac5 pot fi implementate pe mai multe tipuri de

calculatoare direct, f5r5 alte modific5ri ci 6i dac5 execu4ia pe alte tipuri de sisteme de

calcul necesit5 modific5ri de mic5 anvergur5 6i un efort de programare mult mai mic

dec+t cel cerut de rescrierea acestor programe. n aspect deosebit al acestei

caracteristici este legat de portabilitatea compilatoarelor, de diferitele facilit54i video 6iaudio oferite de sistemele de calcul 6i folosite în programele de aplica4ie. &bordarea

7/23/2019 mada-2

http://slidepdf.com/reader/full/mada-2 6/8

diferit5 a acestei caracteristici de calitate, la sf+r6itul anilor H8A, este relevat5 6i de

preocup5rile pentru crearea de sisteme ieftine, care pot deveni sta4ii de lucru în mai

multe tipuri de re4ele, rul+nd programe dezvoltate pe platforme 4int5 diferite - GI,

Jindo*s, (OS, KS - av+nd în spate puterea re4elei globale - Internet.

  Interoperabilitatea considerat5 de mai mul4i autori un atribut al calit54ii,

reprezint5, conform ;&'OB<, capacitatea produsului soft*are de cuplare cu alte

produse. &cest atribut permite reutilizarea unor programe pentru construirea unor 

aplica4ii complexe. Cuplarea se poate asigura direct sau folosind interfe4e. )roblema

interfe4elor 6i a bibliotecilor de func4ii prin care pot fi cuplate aplica4ii, a stat la baza

dezvolt5rii unor concepte, programe 6i specifica4ii deosebit de complexe. xemple

elocvente sunt specifica4iile Open (atabase ConnectivitL, utilizate în aplica4iile de

baze de date, &)I-urile dezvoltate de icrosoft odat5 cu sistemul Jindo*s sau

Ob2ect DinMing and mbedding - încapsularea 6i înl5n4iurea obiectelor - set construit

folosind tehnica obiectelor, prin care obiecte construite de unele aplica4ii sunt

accesibile 6i altor aplica4ii.

  Complexitatea  este probabil atributul sau caracteristica de calitate pentru

care s-au dezvoltat cele mai multe sisteme de metrici 6i care a fost studiat5 în

corela4ie cu mai multe caracteristici, în special cu fiabilitatea, mentenabilitatea,

stabilitatea, etc. &cest atribut a fost abordat fie studiind codul surs5 al programelor,

fie prin intermediul grafurilor asociate programelor, grafuri în care nodurile corespund

structurilor de control iar arcele arat5 fluxul execu4iei. (in prima categorie de abord5ri

fac parte sistemele de metrici Nalstead 6i combina4ii ale acestora - ;&'O:<, ;/O9<

- iar din a doua categorie, metrica cea mai reprezentativ5 este complexitatea

ciclomatic5, dezvoltat5 de /.cCabbe ;CC9<. 3n ;G9< 6i ;'&(9< se propun noi

metrici pentru m5surarea complexit54ii, ob4inute prin combinarea celor dou5 categorii

amintite, utiliz+nd metoda statistic5 a analizei factorilor. laborarea unor modelepertinente pentru studierea 6i predic4ia complexit54ii produselor soft*are este

important5 pentru programarea resurselor umane, materiale, financiare 6i de timp,

necesare proiect5rii 6i implement5rii programelor de complexit54i diferite. (e

asemenea, complexitatea influen4eaz5 6i cheltuielile ulterioare punerii în func4iune a

produsului Epost-v+nzare, service, asisten45 tehnic5F, precum 6i eforturile de a

dezvolta noi versiuni sau de a rescrie produsul 6i pe7pentru alte platforme.

xista diferite modele de clasificare a caracteristicilor EatributelorF de calitateale unui produs soft*are. odelele includ adesea si masuri pe baza carora se

7/23/2019 mada-2

http://slidepdf.com/reader/full/mada-2 7/8

stabileste gradul in care produsul intruneste fiecare atribut de calitate. =iecare model

poate avea un set de atribute diferit la nivelul cel mai inalt al clasificarii, de asemenea

selectia si definitiile atributelor pot sa difere la toate nivelele.

Calitatea ceruta pentru un produs soft*are trebuie sa fie definita in

documentul de definitie a cerintelor soft*are ES'(F. (e asemenea, trebuie

specificate definitiile atributelor de calitate, metodele de masurare si criteriile de

acceptare pentru atribute.

Calitatea produselor soft*are este definita ca masura în care acestea satisfac

cerintele utilizatorilor prin caracteristici tehnice, economice si psihosociale. &ceasta

definitie se bazeaza pe doua concepte care, puse în legatura, dau masura calitatii

unui produs soft*are, si anume cerintele utilizatorilor si caracteristicile produsului.

ăsurarea calită4ii produselor soft*are a fost mult timp negli2ată. 3n prezent marii

producători de hard*are 6i soft*are recunosc importan4a testării 6i evaluării

nivelurilor calită4ii..

)rin evaluare, raportarea unui tip de caracteristică a6teptată are loc folosind

un produs în diferite faze de dezvoltare c+t 6i într-o aplicare simulată.

stimarea permite evaluarea valorii anticipate a unei caracteristici cu a2utorul

descrierii unui model al produsului sau al contextului aplica4iei. (e exemplu, timpii de

răspuns într-un sistem informa4ional pot fi estima4i folosind predic4ii pe un model

simulat. (ezavanta2ul folosirii observa4iei constă în faptul că dezvoltarea produsului

este de2a terminată, iar erorile pot de2a să existe. )rin estimare pot fi evitate par4ial

aceste dezavanta2e.na dintre diferen4ele dintre predic4ie EestimareF 6i observare

constă în faptul că, condi4iile implementării produsului sau aplica4iei produsului sunt

numai par4ial cunoscute. O altă diferen4ă este aceea că în cazul predic4iei ideile se

aplică pe un model de produs abstract.

  =iecare client are preferinte individuale, care pot fi satisfacute princaracteristici de calitate diferite. &ceasta relatie se reflecta puternic în industria de

soft*are. &stfel, alaturi de unii factori ai caracteristicii de flexibilitate, se afirma tot mai

mult posibilitatea de personalizare a produselor soft*are, ca o caracteristica de

calitate tot mai apreciata. )entru satisfacerea cerintelor, este important ca relatia

calitate-cumparator sa fie puternic reflectata nu numai în definirea calitatii, dar si în

managementul si gestiunea acesteia, deoarece cumparatorul hotaraste, în final, ce

este calitatea.

7/23/2019 mada-2

http://slidepdf.com/reader/full/mada-2 8/8

xperien a a dovedit că pentru a ocupa un loc de top în această competi ieț ț

este nevoie de un proces bine implementat i mul i profesioni ti at+t înș ț ș

managementul de proiect, în arhitectură i programare c+t i în managementulș ș

calită ii. )rodusul este un întreg al cărui rotun2ime este dată de toate acestea la unț

loc.

aturizarea managementului care începe să se facă sim ită tot mai intens ,ț

vine în spri2inul rolului pe care anagementului Calită ii îl are în succesul produselor ț

soft*are i în consecin ă, a dezvoltării de speciali ti în domeniu.ș ț ș

.