Mad Zi Bleoju 2010

of 205 /205
UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAŢI MANAGEMENTUL APROVIZIONĂRII ŞI DESFACERII Note de curs-mf2-zi BLEOJU GIANITA -2010- Managementul aprovizionării şi desfacerii 1

Embed Size (px)

Transcript of Mad Zi Bleoju 2010

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOSGALAI MANAGEMENTULAPROVIZIONRII I DESFACERIINote de curs-mf2-ziBLEOJU GIANITA-2010-Managementul aprovizionrii i desfacerii 1CUPRINSMANAGEMENTUL APROVIZIONRII....................................................................4Capitolul1. Aprovizionarea componenta a functiei comericiale....................4Capitolul 2. Sistemul de relaii ale aprovizionrii in cadrul firmei....................72.1 Sistemul informaional si gestiunea corelat a aprovizionrii cu producia.............................................................................................................. 92.2. Sistemuldegestiune corelataaaprovizionarii cu productia. Elaborarea planului director.............................................................................13Capitolul 3. Strategia aprovizionrii...................................................................183.1.Calculul necesarului de materiale..............................................................183.2. Nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice...............................203.3. Structura planului strategic de aprovizionare..........................................233.4. Indicatorii de evaluare a strategiei in aprovizionare................................243.5. Elaborarea strategiei n aprovizionarea material afirmei.....................253.6.Stabilirea surselor de acoperire a necesarului de materiale..................293.7.Bilanuri materiale........................................................................................ 30Capitolul 4. Funciile gestiunii stocurilor.........................................................334.1. Politica de gestiune a stocurilor................................................................334.2. Definirea produselor...................................................................................334.3. Determinarea stocului de aprovizionare...................................................36Capitolul 5. Organizarea si conducerea aprovizionrii....................................385.1.Sfera de cuprindere a conducerii aprovizionrii.......................................385.2. Organizarea aprovizionrii.........................................................................395.3. Conceptul lanului de valoare si importanta logisticii interne.................41Capitolul 6. Gestiunea economica a stocurilor.................................................466.1. Stocurile intr-un sistem de producie........................................................466.2.Importana stocurilor n procesul de producie.......................................466.3. Tipologia stocurilor.................................................................................... 486.4. Obiective i rezultate ale gestiunii tiinifice a stocurilor......................486.6. Modele de gestiune a stocurilor................................................................52MANAGEMENTUL DESFACERII..........................................................................59Capitolul 7. Piete de desfacere...........................................................................597.1. Clienii pieei industriale.............................................................................597.2. Clasificarea produselor si serviciilor industriale.....................................607.3. Analiza comparativa: Piaa industriala si piaa bunurilor de consum....617.4. Cererea derivata si cererea combinata.....................................................637.5. Segmentarea pieei industriale..................................................................657.6. Achizitii industriale.....................................................................................677.7. Procesul decumpraresi factori de influenta........................................70CAPITOLUL 8. Strategii si politici de distribuie ..............................................728.1.Sisteme manageriale in procesul de distribuie .......................................728.2. Obiectivele strategiilor de distribuie........................................................728.3. Strategii de distribuie ...............................................................................748.4. Evaluarea principalelor strategii de distribuie........................................79CAPITOLUL 9.Strategii de vnzare ..................................................................839.1 Elementele caracteristice vnzarii produselor..........................................839.2 Planul strategic de desfacere a produselor...............................................849.3. Mecanisme de coordonare in retail...........................................................85Studiu de caz Proiectarea sistemului informatic al MAD ................................93Studiu de caz : Evaluarea riscurilor funciei de aprovizionare.....................101Studiu de caz : Metoda ABC ..........................................................................1144.2. TEHNICA DE GESTIUNE A PRODUCIEI "KANBAN".............................119Bibliografie.......................................................................................................... 132Model de grila de examinare.............................................................................133Managementul aprovizionrii i desfacerii 2Managementul aprovizionrii si desfaceriiAprovizionarea si desfacerea reprezint doua activitati fundamentale in ansamblul complex al organizarii si funcionrii unei firme. Desfasurarea unei activitati eficiente de asigurare a resurselornecesare,respectiv devalorificarecorespunzatoareaprodusului finit,constituie masura fundamentala a intregii activiati a unei firme. Desi pot reprezenta domenii specifice managementului operational, inceleceurmeazavomdemonstraimportantastrategicasi tactica a aprovizionrii si desfacerii.neconomiacontemporana, datoritaefervescentei mediului deafaceri, aprovizionareasi desfacerea, facind legatura cu mediul extern al firmei, sunt supuse unor transformari rapide la care trebuie sa faca fata printr-un management corespunzator. Din sfera larga de cuprindere a celor doua domenii putem mentiona urmatoarele puncte cheie, asupra carora o firma trebuie sa se concentreze pentru a le cunoaste si utiliza n mod eficient: descoperirea de sursedeaprovizionarealternative, furnizorii actuali si potentiali, parteneriatul cuacestia,concordanta perfecta cu funcia de programare a produciei, asigurarea logisticii externe si managementul canalului de distributie, integrarea pe lantul logistic si managementul relatiei cu clientii. Toate aceste notiuni vor fi explicate in cele ce urmeaza in contextul mai larg aldefinirii unui avantaj competitival firmei, bazat peelementenoi dediferentierefatade concurenta. Vom demonstra rolul strategic decisiv ce revine managementului aprovizionrii si desfacerii pe pietele concurentiale.Managementul aprovizionrii i desfacerii 3Capitolul 1. Functia de aprovizionareMANAGEMENTUL APROVIZIONRIICapitolul1. Aprovizionarea componenta a functiei comericialeIn economia de piata, activitatea comerciala are un rol determinant in ansamblul functiilorintreprinderii. Functia comerciala se refera la stabilirea legaturilor unitatii cu mediul ambiant invedereaprocurarii mijloacelor necesaredesfasurarii activitatii si desfacerii produselor, serviciilor si lucrarilor care fac obiectul activitatii de baza a acesteia. Managementul aprovizionriireprezintcomplexul decompetentesi responsabilitati manageriale, prin care se previzioneaza, organizeaza si controleaza asigurarea resurselormateriale, involumul sistructuracaresapermita realizareaobiectivelor generaleale intreprinderii, in conditii de eficienta economica.Totodatareprezintunconcept unitar complex, cruiai estepropriuostructur extins de activiti componente, care au n vedere, ca elemente de ansamblu, problemele de conducere-coordonare, previziune-programare-contractare, de organizare, antrenare, derulare efectiv, de urmrire-control, analiz i evaluare.Managementul aprovizionrii- component a funciunii comerciale a ntreprinderii -asigur echilibrul ntre necesitile i disponibilul de resurse materiale care poate fi asiguratde o unitate economic. Principalul "obiectiv" al activitii de aprovizionare se concretizeaz nasigurareacompleti complexaunitii economicecuresursematerialei tehnice corespunztoare calitativ, la locul i termenele solicitate, cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv, se iniiaz i desfoar n principiu mai multe activiti specifice cu grad de complexitate i dificultate diferit, ca de exemplu:- Identificarea i stabilirea volumului i structurii materiale necesare desfurrii activitii de ansamblu a unitii economice i n primul rnd a celei productive;- Fundamentarea tehnico-economic a planului i programelor de aprovizionare (asigurare) material a unitii;- Dimensionarea pe baz de documentaie tehnico-economic a consumurilor materiale;- Dimensionareapecriterii economiceastocurilor i aloturilor (acantitilor de comandat) de resurse materiale pentru comand i aprovizionare;- Prospectareapieei internei externederesursematerialenvedereadepistrii i localizrii surselor reale i poteniale de furnizare;- Alegerea resurselor materiale i echipamentelor tehnice care rspund cel mai bine caracteristicilor cererilor pentruconsum, careprezint cele mai avantajoase condiii de livrare si reprezint substitueni eficieni pentru materiale deficitare, scumpe, care se asigur prin import etc.;- Alegerea furnizorilor a cror ofert prezint cele mai avantajoase condiii economice i asigur certitudine n livrrile viitoare pe termen scurt sau lung;- Elaborareastrategiilor ncumprareaderesursenraport cupiaadefurnizare intern i extern;- Testarea credibilitii furnizorilor selectai n scopul evidenierii reputatiei, garaniilor de care se bucur, seriozitii n afaceri, responsabilitii n respectarea obligaiilor asumate i, nu n ultimul rnd, a solvabilitii;- Negocierea i concretizarea relaiilor cu furnizorii alei,aciune care implic stabilirea, prinacorddevoin, atuturorcondiiilordelivrarentreparteneri. Finalizarea relaiilor devnzare-cumprare serealizeazprinemitereacomenzilor i ncheiereade contracte comerciale;- Urmrirea i controlul derulrii contractelor de asigurare material, ntocmirea fielor de urmrire operativ a aprovizionrii pe furnizori i resurse. n acest cadru se nscrie i preocuparea pentruasigurarea mijloacelor de transport eficiente nbaza contractelorncheiate cu unitile de transport. Aciunea presupune i o legtur permanent cu furnizorii prinagenii deaprovizionarenvedereaprevenirii unordereglri nlivrri, verificrii pe parcursul fabricaiei a stadiului execuiei i a calitii resurselor materiale etc.;- Analiza periodic a stadiului asigurrii bazei materiale i tehnice, a realizrii programelor operative i a planurilor de aprovizionare, a contractelor economice pe total iManagementul aprovizionrii i desfacerii 4Capitolul 1. Functia de aprovizionaredistinct pe furnizorii principali la resursele vitale, de importan strategic etc.;- Asigurarea condiiilor normale de primire-recepie a materialelor sosite de la furnizori, respectiv amenajarea de spaii speciale de descrcare-recepie, dotate cu mijloacele tehnice adecvate, constituirea comisiilor de primire-recepie i organizarea activitii acestora, a formaiilor de lucrtori specializai n efectuarea operaiilor respective .a.;- Stabilirea anticipat a spaiilor de depozitare, dotarea lor cu mobilier adecvat, organizareainternafluxurilordecirculaie, alegereasistemelor eficientededepozitare,efectuareaoperaiilordepozitare-aranjarearesurselormaterialenmagazii idepozite. n acelai sens, searenvederenscriereanevidenaintrrilorderesurserecepionatei acceptate, asigurarea condiiilor de pstrare-conservare cerute de natura resurselor materiale depozitate, ca i a celor de prevenire a sustragerilor, de securitate contra incendiilor;- Organizarea raional a sistemului de servire (alimentare) ritmic cu resurse materialeasubunitilor deconsumalentreprinderii, nstrictconcordancucerinele acestora i cu programele de fabricaie care au stat la baza elaborrii celor de aprovizionare;n acest cadru se asigur: elaborarea unor programe optime de circulaie consum, de corelare a momentelor deeliberaresau transmitereamaterialelor de la depozite la subunitile de consumcucelelacaresunt efectivnecesare, ealonareajudicioasntimpaservirilor (pentrusatisfacereacererilor dematerialealepunctelor deconsum, sau/i amagaziilor intermediare) pentruprevenirea ateptrilor nejustificate la depozite, a supraaglomerriipunctelordeservire, ablocrii mijloacelordetransport intern, ancrcrii neuniformea lucrtorilor din depozite .a.;- Controlul sistematical evoluiei stocurilor efectivenraport culimiteleestimate pentru a se evita consecinele economice nefavorabile pe care le poate genera suprastocarea sau lipsa de materiale n stoc asupra activitii economice a ntreprinderii, a situaieifinanciare a acesteia;- Urmrirea i controlul utilizrii resurselor materiale pe destinaii de consum. Desfurareaacestei activiti arecascopprevenireaconsumurilorpestelimitelestabilite prin calcule, a risipei pe timpul transportului i depozitrii, a nerespectrii disciplineitehnologice sau destinaiei iniiale de folosire a resurselor materiale etc.;- Conceperea i aplicareaunuisisteminformaional cuprinztor,simplu i operativ,aezat pe baze informatice, care s permit: vehicularea volumului imens de informaii ntr-un timp scurt; evidenierea clar a strii reale a procesului de asigurare material; evidena corect a materialelor, n orice moment. n acelai timp, acest sistem trebuie s dispun de o bazextinsdedatecarespoatfiuorapelatnfunciedenecesitiledeinformare,prelucrare i analiz;- Selectarea i angajarea dup principiul competenei a personalului de specialitate n structura profesional specific; formarea i perfecionarea lucrtorilor din sectorul de asigurare material prin diferite forme de pregtire .a.Structura activitilor componente evideniaz faptul c managementul aprovizionrii materiale integreaz ntr-un tot unitar fluxul i controlul resurselor materiale dela momentul iniierii procesuluide asigurarea lori pnla transformarea acestoran produse vandabile (adic de la identificarea necesitii, selectare furnizori, cumprare,aducere, depozitare, i pn la trecerea n consum, controlul utilizrii resurselor materiale n scopul obinerii unor efecte maxime din investiia fcut).n consecin, managementul aprovizionrii materiale poate fi privit ca o modalitate de grupare a activitilor specifice, interpretat printr-o abordare sistemic. n general, toate activitilecomponentealemanagementului aprovizionriiauimportani semnificaie economic specific pentru activitatea general a ntreprinderii, pentru realizarea obiectivelor stabilite n cadrul strategiei de dezvoltare a acesteia. ns, n economia de pia unele activiti capt valene noi, importana lor se accentueaz i ca urmare, acestea trebuie abordatecuuninteressporit, ntr-oviziuneracordattotal lamediul economicncare acioneaz ntreprinderea. Interpretarea pornete de la coninutul obiectivelor specifice asigurrii materialecaresunt subordonaterealizrii obiectivelorgeneralealestrategiei de dezvoltare a ntreprinderii.ncategoriaactivitilorpentruacror realizareseimpuneoateniesporitse ncadreaz:- studierea pieei de furnizare, a furnizorilor poteniali i reali;- selectarea i testarea credibilitii furnizorilor;Managementul aprovizionrii i desfacerii 5Capitolul 1. Functia de aprovizionare- elaborarea strategiilor n cumprarea (achiziionarea) de resurse materiale i echipamente tehnice, ca i n domeniul gestiunii stocurilor;- negocierea condiiilor de vnzare-cumprare, de comercializare n general i finalizarea aciunii, n cea mai mare msur, pe baz de contracte comerciale;- urmrireaevoluiei pieei defurnizare, astructurii i potenialului deresurse, a preurilor .a.Organizarea aprovizionarii tehnico-materiale trebuie astfel facuta incat sa contribuie la asigurarea completa, complexa si la timp a companiei cu mijloacele de munca si obiectele muncii, asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor materiale, alimentarea rationala a locurilor de munca curesursele materiale necesare si utilizarea rationala a resurselormateriale astfel incat saserespectenormele de consumstabilitesi stocurile de productie determinate.Principalele atributii ale aprovizionarii sunt1:- procurarea la termenele stabilite a materiilor prime si materialelor de care compania are nevoie;- urmarirea evolutiei pietelor produselor pe care aceasta le utilizeaza;- stabilirea modalitatilor de aprovizionare ;- elaborarea programelor de aprovizionare in functie de planul de fabricatie;- stabilirea regulilor de control al marfurilor aprovizionate;- stabilirea criteriilor pentru o buna gestiune a stocurilor.Responsabilii cuaprovizionareatrebuie, pedeoparte, saaducainfirmasi sa stocheze resursele materiale necesare la un cost cat mai mic, iar pe de alta parte sa asigure disponibilitatea lor in scopul satisfacerii nevoilor celor care le utilizeaza.Pentruasefaceoaprovizionarelauncost cat mai scazut trebuiesaserespecte urmatoarele cerinte:- sa se cumpere la un pret cat mai scazut dar tinandu-se cont de conditiile de calitate cerute;- costul destocaresafiecat mai mic, adicasasestochezecantitati cat mai miciposibil;- prin stocare sa se imobilizeze cat mai putini bani.Imbunatatireaperformantelor estetributaraorganizarii si mai ales reorganizarii resurselor. De aceea o bunagestiunea producieieste astazi o necesitate din ce in ce mai stringenta pentru o intreprindere: a gestiona bine o intreprindere, ca si a organiza bine producia, reprezint o solutie admisibila in raport cu un obiectiv fixat, totul bazandu-sepereglareaunui ansambludecontradictii. Dinpunct devedereal complexitatiiinformatiilor ce trebuie tratatesia numeroaselorprobleme cetrebuie rezolvate, folosirea tehnologiei IT ca suport de fundamentare si transmitere a deciziilor este o necesitate a managementuluiOintreprinderepoatefi reprezentatacaoreteadefunctiinterdependenteacaror element de legatura este reprezentat de ansamblul fluxurilor informationale, de a carui detaliere ne ocupam in continuare.1 Deaconu A., Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Ed. a II-a revizuita si actualizata, Ed. Intelcredo, Deva, 2000Managementul aprovizionrii i desfacerii 6Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionariiCapitolul 2. Sistemul de relaii ale aprovizionrii in cadrul firmeiRelatia comercial-producieFunciacomercialacomunicaproduciei comenzileinregistratesubformacantitativasi termenul de livrare a produsului finit. Normal,trebuiesaexisteo informatiederetur de la producie la comercial, relativa la posibilitatea de fabricare, incarcarea sarjelor. Natura relatiei dintreacesteaesteinformationala(schimbde informatii), decizionala(odecizie se ia: caut sitermenuldelivrare), financiara(comandaesteun angajamentfinanciardin partea intreprinderii).Aceasta relatie genereaza antagonisme, dupa cum obiectivele celor 2 metode sunt diferite:-pentrufunciacomerciala, trebuiesasevindacat mai mult posibil tinindcont deexigentele clientului.- pentru producie trebuie sa satisfaca cererile comerciantului, mijlocite de posibilitatile de producie limitate.Relatia cercetare -producie (birou de studii -producie)Birouldestudii defineste produsele simodulderealizare.Aparurmatoarelesituatiiconflictuale posibile:-produsele concepute sunt citeodata irealizabile cumijloacele de producie pe care le avem la dispozitie-la fel cu relatia de marketing care vrea sa promovezeproduse noi, a caror realizare pune probleme tehnice foarte complexe.Relatia achizitionare -producieApar urmatoarele situatii conflictuale posibile:- producia doreste materii prime de calitate si la timp- aprovizionarea doreste sa intre materii prime la costul cel mai bun (scazut) si cit mai tirziu posibil pentru a diminua stocurile si pentru a regrupa maximum de comenzi.Funciadeproducietrebuie sa asigureunanumitnumarde activitati pe care le putem clasifica in modul urmator:-activitati de selectie: alegerea procedeelor deproduciesi adaptarea lor.- activitati de conceptie: conceptiapropriu-zisaaproduciei, conceptia metodelor de fabricatie.- activitati de executie: coordonarea si lansarea activitatiila nivelulatelierului elementar de producie, repartizareamiinii de lucru, decizii de aprovizionare.-activitatea de control: controlul derulariioperatiunilorsi initierea de corectii.-activitatea de reactualizare: adaptareamijloacelortehnice, schimbarea obiectivelor sau a metodelor de gestiune.Pentru a asigura aceste activitati, funcia de produciedispune de serviciispecializatecarepotfidiferitede la o intreprindere la alta.Relatia management operational-sistem informational-decizionalSistem-ansambluldeelementecareinteractioneazapentrurealizareaunuiscop.Sistemul are obiective, mediu extern, concret sau abstract, inchis sau deschis, static sau dinamic.Unsistemde producie trebuie sa fie considerat,inaintede toate un sistem de organizare tehnico- sociala -economica.Sistemul fizic cuprinde ansamblul de functii cuobiectivul de a transforma componentele in produse finite.COMPONENTE -> SISTEM DE PRODUCIE -> PRODUSE FINITEAceste functii potfi asigurate de o masina,un om,un instrument sauunsubansamblu alsistemului de producie.Laintrareputemaveao materie primasauunprodusfinit provenit din alt sistem.Sistemul de pilotaj al sistemului fizicRolul sistemului de gestiune al produciei este de a elabora un ansamblu de ordine degestiunenecesarepentrurespectareaobiectivelor globale, fabricareaunei cantitati comandatein termenul prevazut si de calitatea ceruta.Eficienta unui sistem de gestionare al produciei depinde de eficienta managementuluioperational.Sistemul decizionalManagementul aprovizionrii i desfacerii 7Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionariiDespre ansamblul deciziilor luate de conducere se poate spuneca unelesuntevidente, cu consecinte cunoscute si masurabile in altele, dimpotriva sunt luate in conditii d eincertitudine. Se dovedestecaacestea dinurmasuntcele mai importante. Trebuiedeciconceput un sistem de gestiune care sa reduca cat mai mult posibil incertitudineaalegerii. Aceste decizii pot fi clasificate in3 categorii:- strategice- administrative- operationaleDeciziile strategice : sunt acele decizii care se fundamenteaza la diferitele nivele ierarhice siau rolul de a orienta activitatea; totalitatea acestor decizii sprijina implementarea strategieifirmei.Ex. strategiadeproduciesi comercialacareinfluenteazasistemul degestiunealproduciei.Deciziileadministrative asigura organizarearesurselorsi repartitia intre servicii.Deciziileoperationalesereferalaexploatareainactivitateacomercialasi deproducie,utilizarea resurselor si a tehnologiilor etc.Sistemuldegestiune al produciei este esential uncentrude decizieoperationala.Roluldecidentului estedeatransmite instructiunisistemuluipilotat pentru caperformantaluisa corespunda obiectivelor fixateindecizii strategice si administrative.Printredeciziile operationale luate de gestiunea producieise disting:-deciziistaticeluate pentru elaborarea unuiplan,aunui program corespunzatorpentru obiectivelestabilite. Aceste decizii se bazeaza pe elemente fixe la data luarii deciziei.Ele grupeazainformatiilecaresereferalatrecut (nivelul rebuturilor, intirzierile sistematice ale unuifurnizor,etc.) saulaviitor (date de livrare,evolutiamijloacelorintr-un viitor apropiat).- decizii dinamice luate, cand sistemul fizic prezinta perturbatii, pentru a mentine performantele. Acesteperturbatii nusunt numai interne(pene, absenteism, accidente)dar mai ales externe (modificari urgente ale carnetului decizional, intirzieri inlivrari din aprovizionare).Cumsepoatevedeadinaceastaprezentare, (diferiteletipuri dedecizii) acest sistemde decizie este neaparat asociat cu sistemul informational (SI) care contribuie la reusita unuibun sistem de pilotaj.Sistemul informational trebuiesaasigurecorelareafrecvntei informatiei cufrecventa luarii deciziei informationale suficiente si nediscriminate.Porninddelaprecizareaacestortipuri dedecizii putemstabili insistemuldegestiunealproduciei o descompunere penivele de decizie.Descompunereasistemului de pilotaj (fig. 2.1) a produciei in3nivele, corespunde celor 3 mari etape de planificarea produciei.Niveltermenlung:permiteelaborareaplanuluidirectoral produciei plecind de la:- informatii comerciale: comenzi ferme, optionale sau previzionale- politica manageriala relativa la obiectivele de atinssila criteriile de luare a deciziilor- influentele tehnice necesare: gama simplificata de fabricatie, aprovizionare critica, centre de sarcini-influenteleagregatecaresustinproducia: plandirectoral produciei careneda planificarea produselor ce trebuie fabricate, incarcarea previzibila, eventual lista ansamblelor si subansamblelor necesare, precumsi listaproduselor "critice"pentru aprovizionare.Nivel termenmediu- calculul necesarului brut si metodaplanificarii cererilor materiale tinind contdestocul existent si cel de pe liniadefabricatie(in curs).Acest calcul se bazeaza pe de o parte la determinarea necesarului deaprovizionatsi pe dealtalaordonantareamijloacelordefabricatielanivel global. Esteindispensabilsase prevadao sincronizare intre ordonantare si aprovizionare.Laacest nivel se renunta la notiunea de comanda pentru atrecela cea de articol.Orizontul (termenmediu) esteegal cuciclul defabricatieimpreunacuciclul de aprovizionare.Ordonantare: orizont 2 saptamini perioada 1 ziCalculul necesarului: orizont 2 luniManagementul aprovizionrii i desfacerii 8Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionariiperioada 1 saptaminaPlan de producie: orizont 12 luni perioada 1 lunaNivel de termen scurt: ordonantare + lansare 1 zi sau 1 saptaminaExista 3 clase de sisteme de gestiune:- producia de serie mare (masa): tip continuutip discontinuu- producia de serie mica sau mijlocie: la comandape stocla cerere- producie de unicateLanivelul determenscurt seincepecuordonantareapetermenscurt si lansareain fabricatie. Orizontul este de la o zi lao saptamina (depinzind de durata medie a operatiilor).Urmarireaproduciei vapermitecolectareainformatiilor despresistemul fizic, care impreuna cu informatiile provenite din exterior va permite luarea deciziilor necesare la fiecarenivel. Laaceastanotiunedeorizont deluareadeciziei, trebuieadaugata notiuneadeperioada, carecorespundeniveluluide repunereincauzaadeciziei. Deex.unplandirectoral producieiva fi stabilit pentru un an si redefinitinfiecare luna.2.1 Sistemul informaional si gestiunea corelat a aprovizionrii cu produciaDescompunerea sistemului de pilotajManagementul aprovizionrii i desfacerii 9Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionariiFigura 2.1. Sistemul informaional si gestiunea corelat a aprovizionrii cu producia Sistemul de pilotajManagementul aprovizionrii i desfacerii 10Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionariiTipuri de sisteme de gestiune a producieiExista citeva criterii pentru a efectua aceasta clasificare:a.cantitatea fabricatab. complexitateaprodusului (nr. de componentelaintraresi nivelul transformarilor la care sunt supuse)c. metoda de vinzare (din stoc sau la comanda)d. metoda de concepere (din catalog sau la cerere)e. nivelul tehnologicf. natura materiei prime folositeDupa cantitate afabricata:- producie serie mare- producie serie mica si mijlocie- producie unicateProducia de serie mare (de masa)Caracteristicaacestuitip de producie este ca sepotfolosi masini si usi specializate pentru efectuarea uneia saumai multor operatiuni tehnice: cantitatea de produse fabricata ne permiteo incarcare suficienta pentru acestea.Un al doilea criteriu ne permite sa distingem doua subclase:- producia de tip continuu- producia de tip discontinuuProducia de tip continuuEstetipul deproducieincareprodusul sauproduselefabricatesufera, inplantehnic,transformari continue. Sunt ingeneral ramurileindustrialeproducatoaredematerie prima, care in general pleaca de la o componenta de baza, cel mai adesea, unica; aceasta suferind o serie de transformari pana la produsul final. Sistemul fizic este format pana la produsul final. Sistemul fizic este format din masini relativ automatizate si dispuse in serie.In ceea ce priveste gestiunea, chiar daca se fabrica lacomanda, secauta crearea unui stoc de produse finite pentru a satisface cerereaclientului in cele mai bune termene de livrare.Problema importanta este dispunerea influxul de producie a produselor pe linia de fabricatie, pentru care, o schimbare a produsului necesita oprirea masinilor. Se cauta,prin optimizare, sa se obtina o succesiune a produselor care sa conduca la cel mai scurttimpde imobilizare. O alta problema importantaesteurmarirea produciei: o oprire a unei masini costa foarte scump, trebuie sa fim capabili sa intervenim foarte repede. Insfarsit, o a treia remarca: obligatia de a lucra cuprograme de fabricatie previzionale.Producia de tip discontinuuCel mai semnificativ exemplu este cel din industria automobilelor.Tinandcontdeprocesul de producie, se pot specializa mijloacele de producie pentru fabricarea elementelor debaza:esteprincipiulproducieiinfluxcuutilizarea masinilor de transferspecializate. Sistemul fizic cuprindedoua parti distincte:- fabricarea elementelor de baza- montajul.Seconstata,inacestdomeniu, oevolutieneta.Sespune: "produciadeserie mare adisparut: fluxul de fabricatie al uzinei FORD din Detroit, nu mai scoate doua masiniidentice consecutiv". Asta este adevarat la nivelul montajului, dar diferit la nivelulelementelor de baza. Sistem fizic de serie serie mare discontinuu.In caz fabricarii elementelor de baza sau montajul; global, aceasta industrie lucreaza pe baza deprogram, ceeace inseamna ca se definesc inainte, perioada cuperioada, cantitatile de fabricat, cu reajustarile ceurmeazaconfirmari sau nu a vanzarilor prevazute.Inaintede a limita stocurile de produse finite (mai scumpe)se preferamentinerea unui stoc de produse de baza. De aceea, avem un sistemde gestiune dublu:-pentru fabricarea elementelor de baza se lucreaza pebazade program. Dificultatea poate proveni din ordonantarea seriilorde fabricatieinflux si in sincronizareatimpiloroperativiai masinilor dinflux, inaintedediminuareacantitatii deprodusefinale(adicaeste Managementul aprovizionrii i desfacerii 11Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionariiimportant sa stii sapierzipeliniade fabricatie cat mai putin posibil, cand ajunge vestea ca produsele vor ramane in stoc si nu trec la montaj)- pentru partea de montaj, se cauta sa se lucreze la comanda,se scurteazaastfelsitermenulde livrare si se poate asambla masina in conformitate cu comanda clientului in ultimulmoment. Inrealitate, nu se poate evita un anumit nivel alstoculuide produse finite.Producia de serie mijlocie si micnacestcaznu se poate spune ca masinilesiutilajelepot realizaun singur tip de piese.Vom avea un sistem fizic format din masini care vor fabrica o mare diversitate de piese.Vom avea ostructuradetip "post de lucru" sau"jobshop".Problema delicataeste de a stabili ordinea in care piesele vor trecela prelucrarepe masini. Chiar in acest caz, se tinde a regasiun sistem de gestiune analog cazului precedent.Selucreazaingeneral la comanda si cateodatapestocdaca produsul se vinde bine. Mai exista o varianta: la cerere. Trebuie in acest caz sa se studieze conceperea produsului.Sistemul fizic la produse de serie mijlocie si micaProblemele intalnite sunt din urmatoarele:1. Lucrul pe stoc: trebuie sa avem un program previzional foarte bun2. Fabricarealacomanda:trebuiesadispunemdeunsistemflexibil(caresaseadapteze repede)Dacaintreprinderea fabrica o familie de produse, ea vaincerca salestandardizeze,ceea ce vapermite,pentruameliorarea termenelordelivrare, sa-si fabrice in avans pieseledebaza(deci salucrezepebazadeprogram)si apoi safabriceinultimul momentproduselelacomanda. Puncteleimportantesunt: calculul necesarului, ordonantareasi lansarea.3. Fabricarea lacerere: faza de conceptie este importanta,cateodatase incepeproducia cand conceptia nu e inca terminata.Fabricarea subansamblelor intra in aceasta categorie.Producia de unicateIn general aceleasi mijloacesunt alocatepentrurealizareaprodusului.Este necesara planificarea sarcinilor, activitatilor. Exista un instrument matematic cu ajutorul teoriei grafurilor (metoda PERT).Concluzii:Vazand tipurile de producie si principiile de functionare adoptate de intreprinderi, se constata ca:1.Sistemul fizic poate avea esential doua tipuri deorganizari in functie de volumul de piese identice fabricate2.Sistemul de gestiune va pune in evidenta o functiesau alta, urmarindpropriileprincipiide functionare. De ex. urmarirea produciei are o mare importanta in seria mare pentru a sti in fiecare moment situatia si pentru a reactiona rapid in caz de pene, dimpotriva la seria mica si mijlocie, calcululnecesarului si ordonantarea au un rol foarte important.La nivelul strategiei intreprinderii exista anumite optiunicare determina tipul de producie si deci gestiunea ei.a. Orientareaintreprinderii. Anumiteintreprinderi sunt orientatesprepiata. Ele considera ca rolul esential este de a putea intelege si raspunde eficace la necesitatile unui segment de piata sau a unui grup de consumatori. Altele sunt orientate spre materie siprodus elecreeaza utilitati multiplepentruproduselelor,altelesunt orientate spre tehnologiesio urmaresc pe piata.b. Atitudineaintreprinderiiinfataconcurentei. Fiecare intreprinderecomparacontinuu diferitevariantedecrestere (dezvoltare).Deciziilesale de a accepta sau de arespingeo varianta sau alta releva ce fel de intreprindere doreste sa fie.Uneleintreprinderiseconcentreazapeoanumitapiataaunuiprodus, acceptandca varianta optima numai acapararea pietii acelui produs. Aceasta conduce la conceperea unuisistemde producie stabil, avand obiective clare, cu putine variante.Managementul aprovizionrii i desfacerii 12Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionariiAlteleau o structura si o gestiune a sistemuluideproducie carele permite abordarea maimultorvariantedecrestere economica.Daca gama existenta de produse nupermite cresterea dorita, intreprinderea va cauta o alta varianta pentru completarea diferentei.Avem deci un sistem de producie care trebuie sa se adapteze repedela toate evolutiile posibile aleprodusuluisi structurii de produciemultiple (sisteme flexibile de fabricatie).c. Alegerea prioritatilor de competitivitate: cei patru factori principali de competitivitate sunt:-pretulproduselor:inlegaturacucantitatea,costulde producie sau de stocare- calitatea si fiabilitatea acestor produse- flexibilitatea produselor: adaptarea de la standard la comanda-flexibilitatea sistemelor de fabricatie in volum-capacitatea de a accelera sau de a incetini produciaIn concluzie, se poate afirma ca este greu de a gasi un sistemde produciecaresapoata raspunde la un singur criteriu de clasificare. in general, se gasesc mai multe tipuri in acelasi sistem de producie.De aceea, importanta cunoasterii criteriilor si diferentieriicriteriilor de decizie estemajora, inceeace priveste activitatile de aprovizionare,vinzarisi achizitionari.2.2. Sistemuldegestiune corelataaaprovizionarii cu productia. Elaborarea planului director.Funciade planificare a produciei are caobiectivstabilirea planuluidirectoralproduciei,caredefinesteceproduse trebuie fabricate si la ce termen.Din acest stadiu, este clar de remarcat importanta primordialaa acesteifunctii,din moment ce intreg sistemul degestiuneal producieiestecreatsaraspundalarealizareacerintelor acestui plan.Problema de bazaSimplaobservarea planului prezentat in figura din anexa ne permitedeja sa enuntam cea mai mareparteaproblemelorcaresepuncuocaziaaplicarii punerii inpracticaafuncieide planificare:-cateperioade trebuie sa figureze in acest plandirectorde producie, in alti termeni, care trebuie sa fie orizontul acestui plan?- ce reprezint o perioada? E vorba de o zi, de o saptamana, de o luna?- care este nivelul de precizie a referintelor asupra produselor ce figureaza in plan? este vorba de o referintadincatalogul comercial al produselor finite pentru vanzare sau nu?Care trebuie sa fie orizontul unui plan directorReamintim in preambul ca este vorba de un orizont glisant care va fideci schimbat la fiecare editie a unei noi versiuni de plan. Pentru a raspunde la intrebarea care se pune, trebuie sa precizam utilitatea lui.Pe termenscurt, ca planoperational, el va constitui sursa de alimentare a funcieiprogramarea produciei si a instrumentului ei de lucru -> calculul necesarului de subansamble, materii prime sialtecomponente.Elva permitesadeterminamcaresuntsubansamblelecetrebuiefabricate(saucomponentele)precumsi materiileprimece trebuieaprovizionatepentrua fabrica produsul finit la termen.Asta determina ca orizontul de plan trebuie sa fie cel putin egal cutermenulcumulat de aprovizionaresidefabricatie a produselor cu referintele date mai sus.Cantitatile situate in afara perioadei cumulate corespund unui necesar ce n-a facut inca obiectul unei comenzi de achizitionare sau fabricatie. Este partea "neangajata" a planului.Dimpotriva, cantitatilesituatein interiorul perioadei cumulatefacdeja parte din ordine de aprovizionare sau de fabricatie. Estepartea "angajata" sau stabila a planului.Acest orizont minim, definit ca fiindegal cutermenul cumulat de aprovizionare si fabricatie,trebuie,pentruo programare eficientaafabricatiei,safieprelungitcuoperioada suficientacaresa permita regruparea necesaruluiladiferite stadiiale procesuluide fabricatie in cantitati "economice"de lansare -problema lotului optim de fabricatie.- interval ce cumuleaza 3 perioadeManagementul aprovizionrii i desfacerii 13Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionarii- cele 2 unitati ale produsului Ref. xy din perioada 4 vor fi sigur regrupate cu lansarea celor 15 ce figureaza in perioada 3.Bineinteles,stabilirea acestui orizont complementar depindepe de o parte de conditiile de achizitionarea articolelor cuciclulungdeaprovizionaresi pe de altaparte detipulprocesuluide fabricatie,iarpentruafi simaiprecisi,deimportanta relativa a timpiloroperationali (durata unei operatii) in raport cu timpii defabricatie, care conditioneaza importanta regruparilor ce trebuie efectuate.Pe termen lung planul de producie ne permite sa stim ce avemin vedere sa producem pe un orizont suficient delung, pentruaaveatimpsaluammasuriledeasigurarearesurselor "cheie" necesare pentru producie (calcule de capacitate, achizitionari de masini si utilaje,punere in functie de noi linii tehnologice sipentru previziunile financiare corespunzatoare.Ca sa rezumam, prin orizont al planului de producie intelegem:- un orizont pentru programarea produciei, care se desompunein orizontminimal(termen deaprovizionare+fabricatie) si unorizont complementar, caresanepermita regruparile in fabricatie(problemalotului optim), inachizitionarisauin cooperare.- un orizont de planificare a capacitatilor.In anexe exista exeemplificarile de mai sus.Ce reprezint o perioada de plan?Informatiile care figureaza in orizontul de programare vorservi directcadatedeintrare pentrucalcululnecesarului(deaprovizionat, etc.)->cursiII. Inconsecintaacestaeste gradul depreciziedoritin calcululnecesarului,adicagradulde precizie cu care trebuiesa determinam o data de realizare a unui ordin de aprovizionare sau de fabricatie, care va decide marimea perioadelor din planul director. Alegerea cea mai frecventaeste o perioada este o perioada egala cu o saptamina, pentru orizontul deprogramare. Cu cit ne departam de orizontul unuiprogramde producie,cuatatmai putin estenecesarsaavemperioadescurte. Alegereaceamai frecventaesteinacest cazoluna, apoi, petermenlungtrimestru, an. Observatie:acestevalori trebuie,bineintelessafieadaptateinfunctiede natura activitatii fiecarei intreprinderi.Care este nivelul de precizie pentru referintele ce figureaza in planul director?Seimpunesafacemodiferentainfunctiedetipul deproducieinceeacepriveste combinarea a doua criterii (metoda de vinzare si metoda de concepere).1. Intreprinderi care livreaza clientelei pornind de la un stoc, produse finite standardizate intr-un catalog comercial. In acest caz, planul de producie corespunde, esential, unui plande livrare din stoc a unor produse finite perfect identificateprin referinte catalogate.2.intreprindericare fabrica la comanda,prinplan,produse specifice nestandardizate. In acest caz fabricatia intervine dupa o etapa importanta de concepere, executata de biroul de studii aintreprinderii saual clientului. Planul vacorespundecarnetului decomandaalintreprinderii.3. Intreprinderi care produc la comanda, prin alegerea de optiuni sauvariante,iar produsulfinit livratclintuluifaceparte dintr-un catalog care defineste prin standard:- masini de baza- variante posibile- optiuni posibile- combinatii autorizate intre diverse elemente.Ex.fiecazulunei masini unelte existente cu2variantede viteza (1500t/min, 3000t/min),doua variante de diametru a gaurii executate (d1, d2) si o optiune de alimentare automata.In mod normal, aceasta intreprindere producatoare are 2 tipuri de probleme:- termenele sale de livrare sint inferioare unui ciclu complet de aprovizionare + fabricatie.-ea este incapabila sa faca, pe un orizont suficientdelung, previziunide vinzare la nivelde produs finit, adica un produs cu variantele si optiunile sale. Dificultatea sta in numarmare decombinatii teoretic posibile corespunzatoarevariantelorsi optiunilor.Deex.in cazul unui vehicul utilitar, numarul combinatiilor teoreticposibilepoatefi superiornumarului total devehiculecare se vor vinde in timpul cicluluideviataal produsului.Pentrua face fata acestor probleme, intreprindereava:- stabilipreviziuni de vinzare exprimate cantitativ, peperioade pentru: - aparate sau masini de baza - varianteManagementul aprovizionrii i desfacerii 14Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionarii - optiuni, fara a incerca in acest stadiu sa lecombine in termeni de produs finit.- fabrica pentru a stoca, aparate de baza, variante, optiuni pina la un stadiu avansat maimult sau maiputininfunctiede calitateaconceptieiprodusului, pentru a permiteulteriorun montaj final, la comanda, pornind de la elementele stocate.Inaceste conditii, planul director al produciei se vaimparti in:-un plan previzional de fabricatie a masinii unelte de baza,a variantelorsioptiunilor,va stabiliapoipreviziunilede vinzare exprimate sub forma de referinte de subansamble;-un plan de montaj final pe termen scurt stabilit dupacomenzi ferme.Obs. bineinteles vom regasi in realitate cazuri mixte intre cele trei tipuri de intreprindere descrise.Care trebuie sa fie frecventa actualizarii planului de producie?Aceasta intrebare se descompune, de fapt, in doua:- intre doua publicari oficiale ale planului, in cenatura el poateficonsiderat fixatde catre serviciile interesate: conducerea intreprinderii (directia generala), serviciulcomercial, serviciul de fabricatie?-cuceperiodicitatetrebuie sastabilimonouaversiune oficiala actualizata a planuluidirector al produciei?Raspuns:planulcareservestelastabilirea (cantitatii si termenului)aceseproduce sila ce data, trebuiesa fie realist, ceeace inseamna ca trebuie sa permita sistemuluide programare sa emita ordine realizabile in termene stabilite. Asta determina ca inaintede fiecare abordare a calculului (saptaminal) necesarului (de aprovizionat de capac, etc.),planul director trebuie sa tina cont de imposibilitatile de realizare aparute de la ultima varianta de calcul facuta, ca urmare a incidentelor (pene, rebuturi excesive, intirzieri la furnizori). Bineinteles,nu e vorba de a se repercuta asupra planuluidecit incidentelecare nupot fi tratate lanivelulfunctiilorde executie la care au aparut.Trebuie sa insistam asupra necesitatii ca planul sa fie realist, ceea ce nu inseamna ca eltrebuie sa fie un factor incitativla mentinereaunei"presiuni"asupraatelieruluielementarde producie, de aici necesitatea unei conduceri adecvate a atelierului de producie,ceea ce inseamna viteza de deciziela nivelulelementar,desistiu ca inrealitateaceasta nuse intimpla.Risculeste deci ca obiectivelesafienerealiste, prioritatilegenerateprin funcia de programareaproduciei pentru atelier sa nu fie cele mai bune.Dacasestiecaunadincomponenteledebazaaleprodusului nuvafi livratadecit cu intirziere de 2 luni si ca in consecinta produsul finit nu va putea fi terminat decit cu un decalajdeoluna, trebuiesaadmitemlanivelulplanului, caviitorulcalculdenecesar decaleazaordineledecomandapentru celelalte constituantealprodusului, ceea ce va eliberacapacitateadeproduciepentruaavansaordinerelativelaalteprodusesi schimbindastfel prioritatile date prin programareaproduciei, la atelier.Aceasta actualizare a planului de producie are desigur repercursiuni la serviciulcomercial.Subliniemca aceasta abordarepermitesaprevedemintirzierilesinunumaisa constatam ca data de livrare este depasita.Invers,incemasuraplanuldeproducietrebuiesa fie considerat fix de catre serviciulcomercial?Reamintimca am explicat ca orizontul de plan inseamnaoparte considerata"angajata" sialta"neangajata"inca. Astainseamnacapentrupartea"neangajata"inca, nici uncostoperationaln-a fostangajat si in consecinta o modificare facutadeserviciul comercialvafi faraefect pecosturi. Aceastaparteaplanului poatefi deci si chiar trebuiesafie modificata de fiecaredata cindcircumstantele (noi comenzi, noi previziunicomerciale)o ceresiodatace marfa sigura este cunoscuta,esteluatain calcul cit mai rapid transferata in producie.In ceea ce priveste partea "angajata" a planului, orice modificare implica costurisuplimentare mai mult saumaiputin importante,in functie de tipul de modificare(anulare report, diminuari cantitative, cresteri cantitative, livrari in avans).Periodicitatea publicarii (stabilirii) unei noi variante deplan actualizate in realizarealui,decurge in general din periodicitatea de actualizare a previziunilor comerciale, pentru careseconsidera luna, ca interval admisibil sicelmaides intilnit.Mod de elaborare a unui plan directorNe intereseaza succesiv:1. originea informatiilorManagementul aprovizionrii i desfacerii 15Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionarii2. etapele de elaborare1. Originea informatiilor- comenzile clientilor- previziunile de vinzare pentru produsele finiteIn plus:- previziuni de vinzare a componentelor (pieselor detasate)-necesaruldeschimbdesubansamblesaucomponente prin cooperare- obiectivele de constituire a stocului de securitate deproduse finite2. Etapele de elaborare a unui plan directora. concentrarea diferitelor surse de cerere intr-un "planglobal de cerere"b. detalierea acestui plan global la nivelul necesarexploatarii in fabricatiec. alcatuireaunei listedecereri sezonieretinindcont destocuriledisponibilesi de regruparile economiced.asigurarea nivelului de capacitate de producieexistentsi realizarea ajustarilor necesaree. finalizarea planuluia. Consta in cumularea diferitelor cereri provenite de la surse si alcatuirea unui "plan de cereri" -care nu trebuie confundat cu planul director, de care difera deoarece:-nueste necesara detalierea pina la nivelulreferintelorde fabricatie. In unele intreprinderipreviziunile comerciale pot fi exprimate global pe familie de produse si nu produs cu produs,in altele, previziunea comerciala consta intr-o previziune de masini siutilajedebazasi o previziunedevariantesioptiuni principale pentru produse finite-perioada de previziune comerciala este mai mare(luna)decit ceanecesaraunui plan deproducie peorizontdeprogramare (saptamina)- nu tine cont de stocurile de produse finite disponibile, de disponibilitatile de materiiprimesaucomponente,debuna utilizare a resurselor disponibile.b.Traducereaplanuluidecereriglobaleinreferinte de fabricatie perfect identificabile.In cazul in care previziunile comerciale sint exprimate la nivelul familiei de produse,esteconvenabil saprecizamperioadacuperioada, aceastapreviziunelanivelul fiecaruiprodus finit component al familiei. Se recurge, pentru aceasta la statisticile cumulate de vinzari anterioare, ajustateeventual deserviciilecomercialepentruatinecont de schimbarileanticipatein structura cererii.c. Aceastaetapaconstaintrecereadelaunplandelivrarelaunplandenecesar defabricatiediminuindcantitatilecerutecucantitatiledisponibileinstoc(farastocul de securitate), apoi regruparea in cantitati economice.d. Este etapa in care se ajusteaza planul tinind cont de intirzierile in aprovizionare,disponibilul de materii primesi componente, disponibilul de capacitate etc.e. Finalizarea planului: in aceasta etapa are loc modificarea planului de cereri pe bazaajustarilor din etapele precedente, ea setraduceprinmodificarea nivelului stocurilor siluarea in calcul a actelor comerciale (reorientarea cererii, modificarea termenelor de livrare). Este vorba de stabilireaunuiconsens intre partile interesate comercial (producie,achizitionari)si definitivarea planului.Probleme de organizare in elaborarea planuluiServiciul planificare producie (in functie de marimea intreprinderii -poate fi si o persoana):Are rolul de pivot in gestiunea produciei care consta in:- elaborarea planului director- definirea prioritatilor (cu ocazia modificarii planului global de cereri intre 2 versiuni oficialealeplanificarii)intre serviciileoperationale (producie, achizitionare,vinzari)in functie de incidentele care intervin- asigurarea coordonarii intre serviciile operationale-furnizareaunui termen de livrareprevizionallaserviciul comercialServiciulcomercial,caretrebuiesalivrezepreviziunide vinzaresicarnetul de comenzistabileste nivelul stocului de produse finite, efectueaza arbitrajul intre clienti in caz de conflicteincaz de conflicte deprioritate,efectueaza ajustarileplanului global decererisugeratedeserviciul planificare.Managementul aprovizionrii i desfacerii 16Capitolul 2. Sistemul de relatii ale aprovizionariiServiciile achizitii si programarea produciei au rolul esential de a furniza serviciulplanificare in ceea cepriveste capitaluldeproducie, termene, etc.,precumsidiferenteleintre previzional si realitate a caror raspundere o au. Repartitia diferitelor responsabilitati intreserviciile mentionate pune citeva probleme.Cineeste responsabil de stocul de produse finite,comerciantul sau producia?Stabilirea stocului de produse finite este atributiaserviciului comercial,in masura in care eltrebuie sa stabileascapolitica de servire a clientului.Inacelasi timp, oparteaacestor stocuri poatefi stabilitacuanticipatiesi decisade produciepentruaevitaoincarcareulterioaraexcesivasaupentruarealizaocerere sezoniera.Stocurile de piese de schimb trebuie sa fie separate de stocurile decomponenteutilizate in producie si daca dacine-siasuma responsabilitatea lor?Trebuie sa distingem doua cazuri: daca este vorba de o activitate importantain intreprindere,atuncisementinstocuri separate, ceeacepermitestabilireaunei organizari adecvatesimijloace logisticeadaptatelafiecareactivitate,incaz contrar, sistemulde gestiune alproduciei permite mentiunea destocuri comune.Managementul aprovizionrii i desfacerii 17Capitolul 3. Strategia aprovizionariiCapitolul 3. Strategia aprovizionrii3.1.Calculul necesarului de materialeCaorice plan, scopul principal al unui Plan director de producie (PDP) este de adetermina cetrebuie,cit, cind si cu ce resurse. Darrezultatelefiind exprimateinproduse finite, ele trebuiedescompusepentruapermitefunciei deaprovizionaresi deplanificarepe termenscurt, sacunoascaexact necesarul intreprinderii. Aceastamodalitatede descompunereaplanuluiinunitati elementaresenumeste"calculul necesaruluinetpe repere".Obiectivul acestei functii estedeadeterminaintimp, cantitatatilecetrebuiefabricatesicantitatea de aprovizionat. Se examineaza doua aspecte:- caracteristici generale ale calculului necesarului-sistemulplanificariicererilormateriale(metoda MRP -Material Requirement Planning)1. Caracteristici generaleale calculului necesarului demateriale. Separcurg urmatoarele etape:- Calculul necesarului brutPlecind de la programul de fabricatie prevazut pe orizontul considerat, se determina cantitatea de componente necesare, esalonate in timp, perioada cu perioada. Aceasta faza face trecerea de la notiunea globala de comanda la notiunea de articole (sau de componente).Pentruaceastagestiuneastocurilordematerialesiacelorintermediare(peliniadefabricatie), trebuiesacunoastemexact caresint cantitatileexistenteinstocsi caresintcantitatile incursde fabricatie. Altfel spus, dificultatii tehnicedea cunoaste exact nivelulacestor stocuri, i se adauga dificultatea tinerii unei gestiuni corecte, pentru ca un stoc fizic poate deja sasufere in timp modificari aleatorii(deteriorari,rebuturi, lipsa).- Calculul necesarului netSe determina cantitatile reale de aprovizionare, tinind cont de stocul existent si de stoculintermediar. Aceasta operatie simpla care ar trebui sa fie o scadere, este in realitate foarte complexa,pentrucala momentul cindoefectuam,existaun decalaj in timp intre nivelul cunoscut al stocului si cel real.Estenecesarsa cunoastem nomenclatura de fabricatiepentrua efectua acest calcul.Nomenclatura descrie produsul prin descompunerea succesiva in parti elementare. Se definesc nivelele dedescompunereastfel incit nivelul "n" include toate elementele nivelului "n-1".Calculul necesarului consta deci ina parcurge ramurile arborelui pentrua determina cantitatile necesarerealizariiproduselor. Aceste operatiinuprezintaniciodificultate,pina la determinarea necesarului net, pentru ca exista stocuri de produse intermediare la diferiteniveluri. Acest calcul secomplicadinmomentul incareil executampentruca trebuiesatinacont destocuriledepeliniadefabricatiedeci sebazeazapestocurile previzionale.Managementul aprovizionrii i desfacerii 18Capitolul 3. Strategia aprovizionariiPrezentarea tehnicii MRPInistoria destul de lunga a tehnicilor degestiune,niciodata unconceptn-abeneficiat de o raspindire atit de vasta ca acesta. MRPsau PBC(planificarea necesarului pe componente).MRPestedeasemenea cea mai importanta aplicatiepecarea cunoscut-o informatica in domeniul gestiunii industriale.La originea primelor aplicatii industriale, se gaseste sistemul de gestiune a nomenclaturilor, dezvoltarea de IBMlainceputul anilor '60 si bine cunoscut sub denumirea originalaBOMP(Bill of Material Processor). Pionerii literaturii despecialitatein domeniu sint Joseph Prlicky, George Plossl si Oliver Wight.Managementul aprovizionrii i desfacerii 19Capitolul 3. Strategia aprovizionariiMRP este metoda de gestiune sincronizata a stocurilor asociata cu nomenclatura de fabricatie. Dar, inmodtraditional stocurileaufost gestionateindistribuireaproduselor independente la cerere si previzibilestatistic. Diagnosticul acestui moddegestiune traditional estesumbru: apar multeerori, "rupturi"lanivelul articolelor componente,subansamblelor si produselor finite, cicluriledefabricatiesedepasesc, termenelede realitate se respecta greu, capitalurile de producie sint depasite sau nefolosite, toate acestelucruri justificarecurgerealaun sistem de gestiune adaptat.Performantaunui sistem de gestiune trebuie sa seapreciezein raport de 3 obiective:- nivelul stocurilor sa fie cit mai redus- imbunatateste nivelul de servire a clientilor- o mai buna capacitate de adaptare la modificarile comerciale.In sistemele traditionale de gestiune a produselor coexistadoua sisteme: un sistem formal de planificare a prioritatilor ("PUSH") caregenereaza ordine de fabricatie la nivelul produsului finit in asa fel incit sa se satisfaca cererea comerciala si unsistem informal("PULL"), care consta in a "culege" de pestetotunde este posibil, componentele si subansamblele necesare lamontajul produsului finit.Rezultatul constainincapacitateaintreprinderii deamentinelazi prioritatilesi dea planificasicontrolaprocesulde producie.APICS (American Production and inventary Central Society), care are 35.000 membri siaproape 1700 de societati inregiuneacea mai puternic industrializata a SUA (Centru Nord -Est)precizeaza cincimoduridea masuraperformantaindustrialalegatade utilizarea tehnicii MRP:- rotatia stocurilor (ameliorata)- termenele de livrare (diminuate)- procentul de ordine care determina "rupturi" din cauza materialelor indisponibile (diminuata)- procentul de previziuni de livrare realizate (crescut)- numarul de rebuturi (diminuat)Inplusanumite beneficii care decurgdinutilizareaacestui sistemnu se pot masura prin indicatori cantitativi(ca cei de mai sus) , cum ar fi:- situatie concurentiala ameliorata- mentinerea clientilor existenti si cistigarea altora- o mai buna planificare a produciei- coordonarea mai buna cu serviciul financiar si comercial- cresterea eficientei economice la nivel de intreprindere- o reducere a stocului de securitate- controlul stocurilor amelioratGestiunea stocuriloresteratiuneaprincipalapentru care intreprinderileamericane au generalizatintroducereatehnicii MRP.Rolulgestiunii stocurilor si aaprovizionriieste de a asigura produciei componentele necesare la termenelestabilite. Pentruaasigura acest rol, se pune problema existentei unui stoc, a carui prim obiectiv este acela de a regla producia. Acestrolpoate interveni la orice stadiu: inainte,intimpul operatiilor sau dupa.Prin existenta unui stoc se poate:- mentine independenta intre operatii si in consecinta permiteo suplete in ordonantare- face fata la variatiile termenelor de aprovizionare si a situatiilor independente de intreprindere(stoculdematerii prime)- asigurarea servirii clientilor raspunderea necesarului unui termen de livrare mai scurtdecit durata procesului de fabricatie Este evident ca aceste posibilitati sint limitate, pentru ca nu putem din ratiuni economice,stoca indiferent ce cantitate dintr-un produs.3.2. Nomenclatorul de materiale si echipamente tehniceInvedereadesfasurarii activitatiieconomice,unitatiledin industrie trebuie sa-si asigure,in fiecare perioada de gestiune, baza material si de echipamente tehnice, a carei structura este deregulaextremde extinsa. Dinaceastacauza,prelucrarea datelor pentru elaborareaprogramelor de aprovizionare petermen lung,evidenta operativa a miscarii materialelor,a stocurilor este extrem de deficil de controlat,necesita volum de munca foarte mare.Managementul aprovizionrii i desfacerii 20Capitolul 3. Strategia aprovizionariiOperativitatea necesara la un grad de reactie,corespunzator a sistemului decizional a determinatcaintreaga activitate de asigurare cu materiale sa fie automatizata.In sistemele computerizate de planificare a cererilor materiale, un rol important revine nomenclatoruluidematerialesiechipamentetehnice. Acestareprezintolista (catalog) centralizatoare a tuturor resurselor materiale, pieselor de schimb,subansamblelor, alte repere necesare intreprinderii, acestea sint ordonate dupa anumite criterii, definite printoate caracteristicilefizico- chimice, dimensional -configurativesi de calitatem, prin care se asigura individualizarea distinctaa fiecaruiarticol. In acelasi timp, in cadrul nomenclatorului se mai precizeaza, pentru fiecare articol, component, sursele de furnizarecunoscute,preturile deoferta siconditiilede livrare-furnizare, care sintspecificate in oferta.Informatiiledinacest catalog vor fi actualizatecuprilejul elaborarii planurilor strategice si a programului de aprovizionare, stabilind canitatile economice de comandat,studierea si alegerea furnizorului, alegerea substituientilor.Sursele de informatii pentru elaborarea si actualizarea catalogului sint retetele de fabricatie, listele cucereride materiale emise de sectii si ateliere, fisa de magazie, cataloage deSTAS-uri,cataloagecomerciale,ofertealefurnizorilor, prospecte, pliante, etc.Pe aceasta baza se defineste in detaliu, pina la ultimulelement de individualizare distincta,fiecare articol.Toate elementele de caracterizare, codificate, permitintocmirea uneilisteinformativepe fiecare material, care sa asigure informarea factorului de decizie si a celui de aprovizionare,in scopul identificarii si formularii cererilor de resurse materiale casipentru acoperirea acestora. Dateledin catalog asigura desfasurarea unui flux informational, intr-un limbaj comunintre utilizatoriidinunitateaeconomica, casiinrelaiilecu furnizoriiresurselor.Prelucrareadatelor insistemul informaticnecesitacodificareastructurii materialelor cuprinseinnomenclator; aceastapresupuneclasificareasi gruparearesurselor upa anumitereguli si criterii caresapermitaevidentiereaapartenentei fiecarui articol lagrupa,subgrupa dincarefaceparte,stabilirea ierarhieitehnologice (arborele produsului)etc. Diferentierea resurselor se prezinta pe grade diferite de detaliere in functie de destinatia informatiilor (ex. pentru elaborarea specificatiilor de materiale siemiterea comenzilor de aprovizionare se utilizeaza clasificare cu grad maxim de detaliere, in timp ce pentru raportari statistice se folosesteo clasificare mai generala.Principalul criteriudeclasificareestecel al naturii resurselor materiale, produselor sau echipamentelor tehnice. Dupa acest criteriu se disting urmatoarele grupe:a. materiale feroaseb. materiale neferoasec. materiale si produse din lemnd. produse petrolieree. componente electronice si electrotehniceFiecaregrupase subdivide in subgrupe, familii,clase,etc., pina la gradul de detaliere care individualizeaza reperul.In elaborarea nomenclatorului se succed doua etape:1.Etapadepregatire aactiunii-colectareadeinformatii necesare si stabilirea formei de prezentare2. Elaborarea propriu-zisa cu urmatoarele momente de lucrua. intocmirealistei centralizatoarearesurselor fiecarui articol precizindu-i-se denumirea (tehnic-constructiva, dimensional -configurativa si de calitate) oficiala, nominalizataincadrul purtatorilor deinformatii, codificatapentruutilizareininteriorulintreprinderii si in relaiile cu furnizorii.b.Restructurareasi rearanjareaarticolelor(materiiprime, materiale, piese de schimb) pe grupe, subgrupe, feluri, tipuri si altesubdiviziuni.Esteo operatiecomplexadestabilirea conditionarii reciproce cu sistemul de codificare ales.c.Codificarea materialelor, pieselor de schimbpentrufiecare articol,in scopul substituiriidenumirii acestuia. Astfel ise asugura oformamaiscurtadeprezentare, care permite identificarea operativa a pozitiei in nomenclator (catalog).Managementul aprovizionrii i desfacerii 21Capitolul 3. Strategia aprovizionariiCa sisteme de indexare (codificare) mentionam: sistemul numeric,sistemul alfa -numeric cu diverse variante. Obs. Importanta mare acordata "cifrei de control" (la seminar).Nr.....Fisa materialului1. DENUMIRE_______________________________________2. CALITATE_______________u/m___________pret______3. ALTE CARACTERISTICI____________________________4. STAS, norma interna, caiet de sarcini, proiect________________5. ______________________________________________________________ Nr.crt.Furnizori Adresa Fisier furnizori(baza de date)_________________________________________________________________6. CONDITII DE LIVRARECARE SE SOLICITA - ambalare___________________________ - transport_________________________ - etichetare, marcare_______________ - receptie__________________________ - alte conditii_____________________7. LOTUL OPTIM DE LIVRARE________________________________________8. CONSUMUL (zilnic, lunar, trimestrial, anual)__________________9. STOCUL- curent (zile, cantitati)____________________________ - siguranta (zile, canitati)__________________________10. PRODUSELE LA CARE SE CONSUMA_________________________________________________________________Nr.crt Denumirea produselorFisier produse (baza de date)___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________11. MATERIALE INLOCUITOARE (de substitutie)__________________________________________________________________Nr. Denumirea materialelorFisier materialeFisier produsecrt.(baza de date)(baza de date)______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________d. Nominalizarea in dreptul fiecarui articol din nomenclator a tuturor furnizorilor cunoscuti si apreturilor deofertacarelesint specifice.Aceasta permite o informare operativa in actiunea de asigurare cu un anumit tipderesursamaterial. Pentruacunoasteremai extinsaa furnizorilor si aconditiilor specificedesatisfacereaunor comenzi, alaturi deceledouainformatii (furnizor, pret),sepot include in Managementul aprovizionrii i desfacerii 22Capitolul 3. Strategia aprovizionariinomenclatorsi altele(ex.modalitateadeplatautilizataanticipat sau dupalivrare, adresa furnizorului etc.).Nr.....Fisa furnizorului1. Denumirea furnizorului si adresa______________________________2. Nr.cont, banca________________________________________________3. Distanta de transport (cale ferata, auto)_____________________4. Cheltuieli de transport pe t/kmin diferite conditii de transport________________________________________________________5. Ce produse livreaza furnizorul_________________________________________________________________Nr. Denumirea u/mConditii oferite Fisier Pret crt.produsului ritm, marimeaprodusunitar lotului (baza de date)___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________6. Observatii:- daca respecta termenul de livrare______________________________- litigii avute in trecut________________________________________- perspective de imbunatatire a relaiilor_______________________- perspective de imbunatatire a calitatii________________________- produse noi avute in vedere____________________________________- probleme de negociere a pretului_______________________________- alte observatii________________________________________________- furnizori potentiali in perspectiva____________________________Pentrucanomenclatorulde resursematerialesiechipamente tehnice safiedeutilitatepracticasaraspundascopului esentialpentru care se elaboreaza acesta trebuiesasatisfaca urmatoarele cerinte:- sa fie relativ complet- saprevadapozitii derezervapentruincludereaulterioaradenoiarticole neprevazute sau neindentificate initial- sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un singur cod- sa fie actual (completat la zi)3.3. Structura planului strategic de aprovizionarePrinacest plan strategic se nominalizeaza cererilederesurse materialeale intreprinderii pe o anumita perioada(deregula, pinalaun an), pe categorii de resurse,nivelulacestorasi surseledeacoperire. Datele siinformatiilerespectivesint estimate in functiedeelementelecunoscute si de previziunile referitoare la activitatea unitatii economice.Prin continut planul strategic raspunde intr-o forma sintetica la urmatoareleintrebari:ce anume trebuiecomandatsiasigurat pentru perioada de gestiune; in ce cantitate, din ce surse?Stabilirea structurii materiale a planului strategic de aprovizionare da raspunsul la prima intrebare.Resursele se diferentiaza dupa mai multe criterii astfel:Managementul aprovizionrii i desfacerii 23Capitolul 3. Strategia aprovizionarii- dupa rolul pe care il au in desfacerea activitatii unitatii - materii prime de baza - materii prime lux- dupa destinatia de folosire -consum - materii destinate produciei de baza - materii pentru activitatea auxiliara sau de servireDinacelasipunctdevederesienergiaelectrica se individualizeazapeconsumin scopuritehnologice(caforta motrice):- pentru incalzit- pentru iluminat-dupanaturaresursei(materialemetalurgice,feroase si neferoase,materiisi produse din lemn,chimice,lubrefiante, alte materii)- dupa sursa de provenienta- materii indigene- materii import- dupa forma de aprovizionare- direct de la producator- prinintermediulengrosistilorspecializati in comercializarea produciei- dupa forma de prezentare - resursele materiale in fazele primare de prelucrare- resursele materiale cu grad avansat sau definitivde prelucrare3.4. Indicatorii de evaluare a strategiei in aprovizionareIndicatorii specificia. Indicatorii care reflecta necesitatile (cererile de consum)b. Indicatorii care evidentiaza sursele de acoperire a necesaruluiContinutul si structura planului strategic de aprovizionareManagementul aprovizionrii i desfaceriiNecesarul de resurse materiale pentru consumSurse pentru acoperirea necesarului de consum (pe surse de provenienta)1.Necesar pentru realizarea programului de producie Npa. Surse interne (proprii) ale intreprinderii1. Stocul preliminat la inceputul perioadei de gestiune Spi2. Necesarul pentru formarea stocului de resurse la sfisitul perioadei de gestiune Ssf 2. Alte resurse interneAri 3. Necesarul total de resurse materiale Nt3=1+2b. Surse din afara3. Necesarul de aprovizionat de pe piata interna Naint si externaNaextTotal necesar de resurse Nt=Np+Ssf Total resurse materiale si energeticeSpi+Ari+Na24Capitolul 3. Strategia aprovizionarii3.5. Elaborarea strategiei n aprovizionarea material afirmei1. Metodele de calcul a necesitatilor materialeIn elaborarea strategiei in domeniul aprovizionrii, o atentie deosebita se acorda determinarii necesarului deresursematerialedestinaterealizarii activitatii debaza. Se dimensioneaza,pe structura, cantitatea de resurse materiale si energetice decare trebuie sa se dispuna sau care urmeaza sa si le asigure unitatea economica pentru realizarea, la parametrii stabiliti, aproduciei destinatesaonorezecomenzilebeneficiarilorreali sipotentiali.Incalculeledefundamentareacererilorderesursematerialepentruconsum(Np)se folosescmai multemetode, careinpracticaeconomicadespecialitate, imbracaforme concrete,specifice fiecareiramuri,subramuri,sectordeactivitate,grupade produse sau de lucrari si prestatii.Metodologiadecalculeste influentatadenaturaresurselor materialesienergetice, de sursa de provenientasiformade asigurare, etc. Metodele sint:A. Metoda de calcul direct, care ia in calcul volumul fizic pe structura al producieiprevazutapentrufabricatie(Qp)si consumul specificstabilit prinproiect, retetade fabricatie (Csp).spi pi pC Q N *Insituatia ceamai frecventa, cindpentrufabricatia mai multor tipuri de produse, se foloseste aceeasi materie prima, relatia de calcul va fi:sp p pC O N * in care volumul fizic si consumul specific se refera laprodusul "i".Metodadecalcul direct seutilizeazaindouavariante, infunctiedemodul de exprimare a volumului deproduciesia consumului specific, astfel:A.1. Metoda de calcul direct pe piesa) 1 ( * * K C Q Nspri spri pt in care:Qpi -> volumul estimat al produciei pentru fiecare piesa "i"Cspi -> consumul specific al produciei pentru fiecare piesa "i"K-coeficientul care exprima modificarea stoculuideproducie neterminata la produsul "i"A.2. Metoda de calcul direct pe produs) 1 ( * * K C O Nsp p pt Qpi -> volumul estimat al produciei pentru fiecare produs "i"Csp consumul specific stabilit pentru produsul "i"Coeficientul k se utilizeaza atunci cind in calcul, stocurile de producie neterminata de la inceputulsisfirsitul perioadeide gestiunenuse cunosc fizic sau aceastaforma deexprimare necesitaunvolum prea mare de munca (ca la produselecugama sortimentala mare). Acest coeficient se determina pe baza metodei "indicatorilor valorici" care se prezintaindouavariante, infunctiedeelementeledecalcul decaresedispunela momentul stabilirii necesarului, astfel:Managementul aprovizionrii i desfacerii 25Capitolul 3. Strategia aprovizionariimf pn pnsP C S K ) ( a. In cazul cunoasterii stocurilor de producie neterminata de la inceputul(Spni)sisfirsitul perioadeidegestiune(Spns) coeficientdecorectiea necesaruluisecalculeazapebaza relatiei.in care: Pmf reprezint producia marfa contractata si cea probabilab. daca la momentul determinarii necesarului nu se cunosc Spni si Spns, se considera Spni = Spns0adicastoculdeproducienetdelainceputulperioadei degestiuneegalcustoculproducieinet dela sfirsitul perioadei curente. Avind in vederecaperioada neterminatase modifica, de regula, proportional cu varianta volumului producia marfa in perioada de gestiune urmatoarefata decea de baza, stocul la sfirsit se va stabili princorectarea celui de la inceput cu procentul de modificare a produciei marfa (k'), folosind relaiile:100 100 * ' mfomfPPKPebazaelementelorastfel stabiliteseprocedeazaapoila determinarea coeficientului de corectie k pe baza formulei dela a. , care se mai poate scrie:Metoda de calcul a lui k foloseste indicatorii valorici in ambele variante este destul deaproximativa, pentru ca nu se ia in considerare volumul fizic pe structura reala a produciei neterminate sistadiulconcretdeexecutiea produselor. Eliminareaacestuineajuns se face in practica pe baza unor modalitati de calcul care coreleaza volumul sistructura fizica a produciei cu volumul si structura corespunzatoare de materii prime simateriale aferente.Asadar, cind se cunoaste nivelul fizic al stocurilor de producie neterminataseapeleaza la meoda "indicatorilor naturali" de calcul a necesarului de resurse aferent modificarii acestor stocuri (DN), folosind relatia:spi pn pnsC S S DN * ) ( DN C Q Nspr pr p+ *i spri pri pDN C Q N t *) '* (pn pn pnsS K S S + mfopnmf pn pnsPS KP S S K'*/ ) ( Pentru produsele cu ciclu lung de fabricatie (mai mult de unan) metoda de calcul direct se poateaplicaintr-ovariantaspecificacaretineseamadestadiul deexecutieaacestora. Astfel,daca produsuleste deja in fabricatie se stabileste "coeficientulde finisare tehnica" la care s-a ajuns in perioada anterioara si cel care urmeaza a fi realizat in cea urmatoare.Pentru produsele care se lanseaza in fabricatie in perioada urmatoare se va preciza coeficientulde finisare tehnica care se prevedease inregistrainetaparespectiva.Pentru calculesefolosesc relaiile:fi spi i pK C Q N * *sp fi pn f pns spi i pC K S K S C Q N * ) * * ( *2 + in careKf -coeficient defabricatietehnicacareseprevedepentruperioadadegestiune urmatoareKf1-coeficientul defabricatietehnicacareseprevedesail inregistrezeproduselelainceputul acestei perioadeKf2-coeficientul defabricatietehnicacareseprevedesail inregistrezeproduselelasfirsitul perioadeiSpns -stoc producie neta la sfirsitul perioadeiSpni -stoc producie neta la inceputul perioadeiManagementul aprovizionrii i desfacerii 26Capitolul 3. Strategia aprovizionariiAplicarea acestor relaii este conditionata de stabilireaexacta a stadiului de fabricatie pentru fiecare produs si a consumurilor specifice pe baza documentatiei tehnice pe sortiment,piesa, reper. Metoda de calcul direct are in vedere produselecomplexe, care,de obicei au ciclul de fabricatie mai lung, cu prevederea executiei in interiorul sau peste perioada de gestiune luatain calcul. Metoda de calcul direct se considera singura care trebuie folositala fundamentarea cererilor de materiale (datorita preciziei matematice a calculelor). Dar aplicabilitateametodei presupune, ca, lamomentul stabilirii necesitatilor demateriale,fiecare unitate sa isi asigure nominalizarea in expresiefizica, pestructuraa programului deproducie, sa aibaelaborateconsumurile fizicepebazadedocumentatie tehnica pentrutoate produsele din profilul de fabricatie si pentru toatematerialele careparticipala obtinerea lor -aspect extremdedificilde concretizat.Metoda de calcul pe baza de analogie se foloseste pentru stabilirea necesarului de consum pentru produsele noi, care urmeaza sa fie trecute in producie, iar consumurile specifice din documentatie nu sint inca definitivate. Calculul porneste de laconsumurile specifice dindocumentatiaproduselor asemanatoare,fabricateanterior sau mentinute in pararel in fabricatie (Csa) si volumul estimat al produciei pentru produsul nou (Qn);rezultatul corectindu-secuuncoeficient, careexprimadiferenta(degreutate, marime,complexitate)dintreprodusele analoage.Conform acestei metode, se poate scrie relatia:) 1 ( * * t sa n pC Q N) 1 ( * *i sai n pC Q N t Analogiaconduceladeterminari valoricemai marisaumaimici decitcelereale, in functie de gradul relativ de exprimare a diferentelor intre produse de catre coeficientul de corectie.De aceea, metoda se aplica foarte rar, numai in calculeestimative, in determinariglobale a necesarului de materiale sauincalcule de dinamica, de tendinta, pentru aprecierea pe operioadamai lunga a consumului de materiale.Metodaindiceluiglobaldeconsum la1mil.leiproducie nominalizata- se foloseste atunci cint intreprinderea nu are nominalizate integralvolumulsistructurafizicaaproduciei marfa. Prinaceastametoda necesarul de consum se determinainmaimulte etape:a. stabilirea necesaruluide consum aferent produciei nominalizate (Nn) folosind in acest sens metoda de calcul direct:spi ni nC Q N *in care n reprezint nominalizarea fizica a produselor ib.determinareaindicelui mediu de consum dematerialepentru obtinerea unui milion de lei producie nominalizata cu relatia:incarePn-valoareaproducieinominalizataexprimata in milioane leic. stabilireanecesaruluidematerialeaferent produciei nominalizate cu relatia:gcnnnnIPN d. determinarea necesarului de materiale pe intreaga structura a produciei prin insumarea celor 2 categorii de necesarm n pN N N + Metoda indicelui global de consum la 1 mil.lei conduce la rezultate aproximative,deoarece se extrapoleaza consumul de materiale aferent persoanelor fizice nominalizate asupracelei nenominalizate fara ofundamentareriguroasa.Aceastametodapoatefiaplicata in cazul unei structuri constante a produciei de la o perioada la alta, precum siatunci cind este necesara determinarea volumului de materiale pentru lucrarile deconstructii, intretinere si reparatii.Managementul aprovizionrii i desfacerii 27Capitolul 3. Strategia aprovizionariiMetodacoeficientilor dinamici -areunpronuntat caracter statisticsi presupuneextrapolareadatelor privindconsumul dematerialedinperioadadebazasi pentru perioadaurmatoare, folosind relatia:000 . 000 . 1 *nngcPNI 100 / ) 100 ( * *r r pP K C N incareCr -consumul total efectiv inregistrat inperioadade bazaPr-procentul estimat de reducere a consumului dematerialepe fiecaretip,sortimentsau variantadeprodus,datnoilor conditii de producie datorate modernizariik-coeficient care exprima modificarea volumuluiproducieiin perioada urmatoare fata de cea de bazaropQQK Aceastametodaestelimitatasi conditionatainaplicare, deindeplinireasimultanaa urmatoarelor conditii:-mentinerea in perioada urmatoare a unei structuri constantea produciei in raport cu cea fabricata in anul de baza-crestereainritmsi proportiirelativegaleafiecarei componente a structurii produciei,adica in perioada de gestiune urmatoare ponderea fiecarui produs in volumtotal alproduciei sa fie aproximativ aceeasi ca in perioada de baza- determinareanivelului(procentului)reduceriiin etapa urmatoarea consumului pentru fiecare materie pebazaanalizei dinamicii consumului pe anii anteriori.In realitate, in conditiile economiei concurentiale, progresul tehnic si tehnologic implica schimbari in structura produciei si a consumului de resturi materiale. Din aceasta cauza sferade aplicabilitatea coeficientilor dinamici este restrinsa,pentru ca rezultatele care se obtindincalcul sint aproximative. Metodadefolosirepentrucalculedeprognoza, de tendintasipentru actiuni auxiliare.Metoda decalculpebazasortimentuluitip (gama larga sortimentala):- industria textila, confectii, alimentara ->variatii mari de structura producieideterminatademoda,specific zonal, traditii, comenzi neprevazute.Necesarulde materiale se determina in functie de volumultotal deproducie (Q) pentru o anumita grupa de produse si consumul specific de material prestabilit, care corespunde sortimentului ales (Cst).st pC Q N * sti i nC Q N *Metoda de calcul a necesarului de materiale pentru sarja (siderurgie, materiale deconstructii, industria chimica)- in procesul de producie mai multe materiale participa simultan si n proportii diferite la realizarea retetelordefabricatie specifice.Necesarul de materiale se determina n trei etape:a. se stabileste volumul de material brut turnat MbtQi ->volumul de producie prevazut exprimat in unitati fizicegbi ->greutatea bruta a unei piese, produs ib. necesarul global pe sarjak -> proportia in care se obtine produsul finit brut din volumul sarjei. Acest necesar maicuprindematerialenefolosibilesi pierderilec. se calculeazanecesarul pentrufiecare materie primaceintra conformretetei de fabricatie, in volumulglobalalsarjei, folosind relatia:ki -> proportia in care se regaseste fiecare material involumul global al sarjeiFundamentarea necesarului de combustibil si energie electricaa. necesarul de combustibil in scop tehnologicQi -> volumul de producie pentru produsul i prevazut a se obtine folosind combustibil (kwh,Gcal, tone abur)Managementul aprovizionrii i desfacerii 28Capitolul 3. Strategia aprovizionariiCspi -consumul de combustibil conventional pe unitatea deprodus (kg/tona), stabilit pe baza documentatiei tehnic -economiceb. necesarul de combustibil pentru incalzitV -> volumul incaperilor pentru care se face incalzireati->temperatura interioara care se prevede afi asigurata distinct pe categorii de spatiiinchisete-> temperatura medie exterioara infunctiedeconditiile climatice ale perioadeiT -> perioada pentru care se asigura incalzireaCsc -> consumul specific de combustibil conventional care asigura ridicarea temperaturiiinterioare ca in grad Celsius pentru un volum de 1000 mc in 24 ore stabilit pe baza de documentatie.3.6.Stabilirea surselor de acoperire a necesarului de materialePartea a doua a planului strategic de aprovizionare a unitatii economice evidentiazasurseledeacoperireanecesarului demateriale. Acestesurse(caresintinterne si externe unitatii) se exprima prin stocul preliminat la nceputul anului, alte surse internesinecesarulde aprovizionare;acestiindicatorise evalueazaanticipat perioadei lacare se refera si seadapteaza ulterior (inclusiv pe parcursul perioadei de gestiune) in functie de noile conditii care apar in unitatea economica si in afara ei.Spi -stocul preluat lainceputul perioadei degestiuneexprimacantitateade materiale care se prevede sa existelamomentul respectiv in depozitele unitatii economice,inscopul alimentarii consumului inprimelezilealeperioadei. Bazamaterial principaladeformareesteasiguratadestocul efectivdeproducie(Sep)cares-a constituit in perioada anterioara sise regaseste in depozitele unitatii, alaturi de acesta se maiauin vedereintrarile de materiale (Io) pe care se mai conteaza-din comenzi anterioare-indiferent de sursa de provenienta,casi consumurileCocarese prevad aseinregistra dinmomentul determinarilorsi pinalaincheiereaanului curent (perioadadegestiune curenta). Stabilirea nivelului probabil al acestuistoc se asigura cu relatia:Spi = Sep + io - CoIn cadrul surselor interne de acoperire a necesarului de materiale un loc important il ocupa indicatorul"alteresurse interne"-Ari: aici se cuprind diferitele categoriideresursematerialecarepofi furnizatechiardesectoareleproprii deactivitatealeunitatilor economice (sectii, ateliere), rezultate din procesele tehnologice de prelucrare, din celenetehnologice, lacareseadaugamaterialelesi pieselerefolosibilerezultatedin dezmembrari de mijloace fixe scoase din uz, produserebutate sauchiarmateriale noi care se obtin in unitateacarelesi foloseste. Ari reprezint o sursa eficienta, sigura deacoperire a necesarului de consum.Al treilea indicator, care reflecta expresia finala a surselor de acoperire a necesitatilor dematerialeeste"necesarul deaprovizionare"-Na- carereprezint cantitatea de materii prime noi si materiale refolosibile, de combustibil si lubrefianti, de piese de schimb, care trebuie asigurata de la furnizori, deci din afara unitatii si se calculeaza cu ajutorul relatiei:Necesarul deaprovizionat curesurselematerialedelafurnizori interni saudepepiata internationala reprezint de fapt sursa principala de acoperire a necesitatilorde consum ale unitatii economice.Acestindicator calculat intr-o prima etapa, formeaza obiectul adaptariiin timp. O prima actiune de acest gen se realizeaza la inceputul perioadei de gestiune, ea fiinddeterminatadenecesitatea reflectarii inmarimeaindicatorului aeventualelor diferente (DSi), care rezulta din comparabilitatea stocului preliminat de la inceput cu celreal obtinut dupa inventar.Infunctiederezultatul corectiei(reducereasaucresterea nivelului indicatorului)se vor initia actiuni in consecintafie comandareaunor cantitati suplimentare fie depistarea cailor devalorificarearesurselorcareseprevadadeveni disponibile. ActiuneadeconectareaNa sedesfasoarasiininteriorul perioadeide gestiune ori de cite ori noileconditii cu carese confrunta unitatea economica o impun.Managementul aprovizionrii i desfacerii 29Capitolul 3. Strategia aprovizionarii3.7.Bilanuri materialeElaborarea strategiei in aprovizionare este strins legata de fundamentarea acesteia, de justificarea tehnica sieconomicaa moduluiin care vor fi utilizate resursele care se prevad afi asiguratepentru o anumita perioada si pentru care urmeaza afi antrenateimportante fonduri financiare. Un asemenea instrument de fundamentare a utilizarii resurselor materiale, decontrol si urmarireagospodaririi rationaleamateriilorprimesimaterialelor il constituie "bilanurile materiale". Acestea cuprind cantitatea de materiiprime si materiale care se prevad a fiintroduseinprocesele de producie,cantitatilecareseregasescinproduselefinite, precumsi cantitatea, pestructuraaresurselor materiale refolosibile si a eventualelor pierderi.Utilitatea practica a folosirii bilanurilor materiale consta in:- stabilirea corespunzatoare a necesarului de materii prime si materiale pornind de la produciafizicaprevazuta pentru fabricatie,delaconsumurilespecificesicoeficientulde utilizare a materialelor stabiliti pe baza documentelor tehnico -economice-permiteidentificareatehnologiilor, reperelorsi produselorlacarematerialelesint slab utilizate (inconsecintaconstituie suportul documentar pentrumodificariin proiectarea si fabricatia produselor)-oferaposibilitateaidentificariicantitatiidemateriale rezultatedinprelucrari, care potfi utilizatecaataresau valorificate (eventual prinsimpleprelucrari), atit in interiorulunitatii cit si prin vinzare la alte unitati -> duce la cresterea gradului de valorificare a resurselordecila cresterea veniturilor unitatii- evita formarea de stocuri prea mariBilanurile materiale pot fi structurate in 3 parti:Cap.Aincareseevidentiazasintetic:necesarulbrut de materialeNb care se prevede pentru prelucrarea inperioadade gestiune; necesarulNnnet(cantitateaceurmeaza a fi incorporatainprodusele finite programatepentrufabricatie; materialelerefolosibile sipierderilecarevor fi inregistrateinprocesul deprelucrare, dupacaz, si inprocesele anterioare (aprovizionare -depozitare) Mrp.Cap.Bincare se evidentiaza baza de calcul sifundamentarea necesaruluibrut,net,ca sirezultateleaplicariiacesteia (respectiv produciafizica,consumulspecific tehnologic,consumulnetsi rezultatele determinarilor: necesarulbrutsi net).Cap.C in care se evidentiaza, pe structura si forme de regasire cantitatile si materialele refolosibilesi,dupacaz, de pierderi, cu precizarea destinatiilor si valorificarea resurselorreutilizabile.Aceastastructurare este determinata de continutulconsumurilor specificedindocumentele tehnico- economice, caresepoateconsideraunbilant demateriale, individualizat silocalizatla nivelul unui produs.Managementul aprovizionrii i desfacerii 30Capitolul 3. Strategia aprovizionariiO forma generala de prezentare a bilanurilor materiale se prezinta in tabelul de mai jos :BilantMaterialMaterialul---Necesar brut Nb---Necesar netNn---Materiale recuperabile si pierderi MrpProduse Volumul producieiQ Consum specific tehnologicCstConsum net CnNecesar brut NbNecesar net Nt------------TotalMateriale recuperabile si pierderile structurate pe destinatii1.In consum propriu ( intern) in forma initiala pentru:a....b.....c.....2. Reconditionabile si consumabile in activitatea interna pentru:a....b....c....3. Vinzari catre alte unitati prelucratoare4. Vinzari catre unitati specializate in comercializarea materialelor refolosibile5. Distruse sau pierdute in procesele tehnologice sau netehnologiceRelaiile de calcul care asigura elaborarea bilanului utilizarii unei materii prime sunt urmatoarele- pentru capitolul Asti i bC Q N *-pentru capitolul Bni i nC Q N *-pentru capitolul CManagementul aprovizionrii i desfacerii 31Capitolul 3. Strategia aprovizionarii) * ( ) * (ni i sti i n b RC Q C Q N N M Elaborarea bilanurilor materiale se poate face:- pe materiale si produse- pe produs si materiale- pe subdiviziunie organizatorica (atelier, sectie, instalatie)Deci,bilanurile materiale reflecta, intr-oformaconcentrata moduldeutilizare,intr-o anumita perioadaacantitatiide materieprima aprovizionata ca si de control eficient amodului efectiv de utilizare a resurselor materiale.Programarea dinamicaDupa ce s-austabilit cantitatile de resurse materiale care trebuie achizitionate -aprovizionate de pe piata interna sauinternationala (deci a necesarului de aprovizionat), in continuare se achizitioneaza pentru:-studierea pietelor de materii prime si produsesidepistarea surselor potentiale de furnizare- alegerea furnizorilor cu conditiile cel mai avantajoase si precizarea modalitatilor de cumparare-livrarearesurselormateriale. Inlegaturacuaceastaactiuneoimportanta deosebita oprezinta esalonarea cantitativa si in timp alivrarilordela furnizori, astfel incitcheltuielile de stocare siaprovizionare safie cit mai mici. Acest aspect este conditionat de preturile deachizitionare a resurselor, care pot fi variabile infunctie deperioadaincare sesolicitasidemarimeacantitatii comandate.Actiunea de esalonare rationala in timp a procesului deaprovizionaresefaceprinelaborareaprogramelordeoptimizare,folosind modele ale cercetarii operationalesimai ales metoda programarii dinamice.Programarea dinamica are un cimp larg de aplicabilitate, mai ales in procesele economice,in care unii parametri variaza sensibil in timp (cum ar fi cazul preturilor la unele materiiprimedin import, cu cotatie la bursa).Metodapresupuneoptimizarea proceselorsecventiale,carein general, sint de doua tipuri:-deterministe,cind in fiecare faza (secventa)procesuleste controlat de decizia luata-stohastice, incazul incareprocesul sedesfasoarasubdublainfluentaadeciziilorsihazarduluiIncazul proceselordeterministeactiuneaseconcretizeazainstabilireaunei "politicioptime" (=