macin

7/21/2019 macin

http://slidepdf.com/reader/full/macin 1/26

Întrebări pentru proba teoretică a concursului ”Ștafeta Munților” – 8 – 10 mai 2015 – Munții Măcin

1. Munții Măcin ocupă o suprafață de aproximativ:

a. 500 km2;

b.

550 km2;

c. 600 km2.

2.

Spre sud, Valea Iaila și Pasul Carapelit (Iaila) separă Munții Măcin de: a.

Culmea Niculițel;

b. Podișul Babadag;

c. Podișul Casimcei.

3. Munții Măcin, asemuiți de geografi cu ”Munții Făgăraș în miniatură”, s-au format în orogeneza:

a. alpină;

b. caledoniană;

c. hercinică.

4. Geografii și geologii estimează că la momentul formării lor Munții Măcin au avut altitudini de:

a. 2000 m, fiind mai scunzi decât Munții Carpați;

b. 3000 m, fiind mai înalți decât Munții Carpați;

c. 4000 m, fiind mai înalți decât Munții Pirinei.

5.

Dintre cele 12 vârfuri ale Munților Măcin care depășesc 400 m, cel cu altitudinea de 467 m se

numește:

a. Căpușa;

b.

Ghiunalțu;

c. Țuțuiatu.

6.

Vârfurile de peste 400 m se află pe culmea principală a Munților Măcin (Culmea Greci), cu excepția

celui numit:

a.

Cavalu;b.

Moroianu I;

c. Priopcea.

7. Spre nord-vest, către municipiul Galați, Munții Măcin se prelungesc prin:

a.

Culmea Bugeac;

b. Culmea Orliga;

c. Culmea Priopcea-Chervant.

8. Prin poziția geografică, Depresiunea Măcin-Greci este o depresiune:

a. intramontană;

b. marginală nordică;

c.

marginală vestică.

9. Deși scunzi, Munții Măcin sunt impozanți prin energia mare de relief (diferența de altitudine dintre

poale și vârfurile înalte) care atinge:

a.

350 m;

b. 450 m;

c.

500 m.

10.

Culmea Greci (culmea principală a Munților Măcin) este mai fragmentată în partea sudică datorită

alcătuirii geologice a acestui areal din:

a.

argile și loess;

b.

conglomerate și gresii carbonifere (formațiunea de Carapelit);c. granite.

7/21/2019 macin


11. Pe Culmea Pricopan se întâlnesc microforme de relief extrem de interesante (creste reziduale,

blocuri rotunjite, trandafiri în piatră, stânci zoomorfe și antropomorfe etc.) ca urmare a

dezagregării și eroziunii:

a. conglomeratelor;

b.

granitelor;

c. gresiilor.

12. Cel mai înalt vârf al Culmii Pricopan se numește:

a.

Caramalău;

b. Sulucu Mare;

c. Vraju.

13.

În cuprinsul ariilor depresionare se găsesc martori de eroziune ca niște munți insulari (de exemplu

Iacobdeal, Dealul lui Manole, Bujoarele etc.) ce poartă numele de:

a. inselberguri;

b.

măguri;

c. pinteni montani.

14.

În Dealurile Bujoarele (Românesc și Bulgăresc) se găsește o valoroasă rezervație paleontologică(fosiliferă), cu resturi de faună foarte veche (devoniană) reprezentată de:

a. corali, crustacee și moluște;

b.

ferigi arborescente;

c. mamifere preistorice.

15. În Depresiunea Greci se găsesc 4 martori de eroziune insulari cu aspectul unei creste zimțate

continui, ca un lanț montan miniatural, ce poartă numele de inselbergurile:

a. Colina Dălchii;

b. Dealurile Cernei;

c.

Pietrele Mariei.

16.

Spectaculoasele chei dezvoltate între versantul sudic al Vârfului Moroianu II (428 m) și cel nordic al

Vârfului Ioaneșu (303 m) poartă numele de:

a. Cheile Chediu;

b. Cheile Luncaviței;

c.

Cheile Muchiei Lungi.

17. Pe fondul climatului temperat-continental al României, în Munții Măcin, prin poziția lor geografică,

pătrund influențe climatice:

a.

de ariditate și pontice;

b. de ariditate și scandinavo-baltice;

c. de ariditate și submediteraneene.

18.

Munții Măcin sunt cei mai arizi munți din țară, cantitatea medie anuală de precipitații fiiind de:

a. sub 500 mm/an;

b. 500-600 mm/an;

c.

600-700 mm/an.

19. În Munții Măcin iernile sunt relativ blânde, cu valori medii ale lunii ianuarie de:

a. – 2oC;

b.

0oC;

c. + 2oC.

20.

Pe latura estică a Munților Măcin curg râurile:

a.

Cerna și Iaila. b. Jijila și Telița;

c.

Luncavița și Taița.

7/21/2019 macin


21. Pe traseul turistic Greci – Vf. Țuțuiatu (triunghi albastru) cele două izvoare amenajate (Izvorul

italienilor și cel din Șaua Țuțuiatu) au apa captată din:

a.

Valea Carabalu;

b. Valea Curături;

c.

Valea Morsu.

22. Pe hărțile actuale ale Munților Măcin (cea mai recentă din 2013) sunt figurate două lacuri care în

realitate nu mai există, fiind desecate în ultima parte a perioadei comuniste. Acestea sunt:

a.

Iazul Cetățuia și amenajarea piscicolă Turcoaia;

b. Lacul Crapina și Iazul Horia;

c. Lacul Sărat și Lacul Slatina.

23.

Lacul antropic apărut într-o fostă carieră ce a intersectat nivelul apei freatice se numește:

a. Lacul Iacobdeal (La Fântână);

b. Lacul Crapina;

c.

Lacul Horia.

24. Munții Măcin sunt recunoscuți la nivel național prin marea lor biodiversitate, pe un spațiu de sub

1% din teritoriul țării existând peste ...... din speciile de floră și faună ale României: a. 40%;

b. 50%;

c.

60%.

25. Ca urmare a scăderii cantității medii anuale de precipitații de la nord către sud, vegetația de stepă

este întâlnită în aria Parcului Național Munții Măcin în partea:

a.

estică;

b. nordică;

c. sudică.

26.

Rezervația forestieră Valea Fagilor, din sudul comunei Luncavița, conține un element unicat în

România numit:

a.

fagul european (Fagus sylvatica);

b. fagul oriental (Fagus orientalis);

c. fagul tauric (Fagus taurica).

27.

Dintre speciile de plante mediteraneene din arealul Munților Măcin fac parte:

a. cărpinița (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus), paliurul (Paliurus

spinacristi ) și scumpia (Cotinus coggygria);

b.

gorunița (Quercus dalechampii ), porumbarul (Prunus spinosa), stejarul pufos (Quercus

pubescens) și teiul argintiu (Tilia tomentosa);

c. jujubul sau cornul turcesc ( Zizyphus jujuba

), măceșul (Rosa canina

), păducelul

(Crataegus monogyna) și scorușul (Sorbus dacica).

28. Dintre speciile de floră din aria Munților Măcin are un fruct cărnos comestibil:

a. cornul turcesc sau jujubul ( Zizyphus jujuba);

b.

lemnul câinesc (Ligustrum vulgare);

c. scumpia (Cotinus coggygria).

29. În ultimii ani a apărut și s-a înmulțit exploziv în aria Parcului Național Munții Măcin, fiind principalul

prădător al mamiferelor din parc:

a. jderul de piatră (Martes foina);

b.

râsul (Lynx lynx );

c.

șacalul (Canis aureus).

7/21/2019 macin


30. În Munții Măcin trăiește cel mai mare și cel mai rar șarpe din România, ce ajunge la lungimi de 1,5-

2,5 m, declarat monument al naturii și numit:

a.

balaurul dobrogean (Elaphe quatrolineata sauromates);

b. șarpele lui Esculap (Elaphe longissima);

c.

vipera comuna (Vipera berus).

31. Între speciile rare de faună ocrotite în aria Parcului Național Munții Măcin se numără:

a. balaurul dobrogean (Elaphe quatrolineata sauromates), vipera cu corn (Vipera

ammodytes montadoni ), vulturul pleşuv brun ( Aegypus monachus);

b. broasca țestoasă (Testudo graeca ibera), dihorul de stepă (Mustella eversmani ),

mistreţul (Sus scrofa);

c.

cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis

silvestris).

32. Parcul Național Munții Măcin a fost înființat în anul:

a.

1989;

b. 1995;

c.

2000.33. Principala amenințare pentru calitatea mediului din Munții Măcin o reprezintă:

a. activitățile forestiere;

b.

exploatarea rocilor în cariere;

c. pășunatul.

34. Din arealul Munților Măcin se exploatează ca substanțe minerale utile:

a.

caolin și granite;

b. conglomerate și porfire;

c. cuarțite și gresii.

35.

Folosindu-se granitele din Munții Măcin, au fost construite:

a.

Palatul Parlamentului din București și Metroul de la Moscova;

b.

Podul lui Anghel Saligny de la Cernavodă și Stadionul Olimpic din München;

c. Stadionul Național Arena din București și Opera din Viena.

36. Singurul ghid turistic de până acum al Munților Măcin, apărut în 1987 în Colecția ”Munții noștri”, a

fost scris de:

a. Marcian Bleahu;

b. Mihai Ielenicz;

c.

Mihail Gabriel Albotă.

37. Geologul originar din orașul Măcin și care s-a dedicat studierii Dobrogei, în special Munților Măcin,

și al cărui nume este purtat de liceul din oraș, este:

a.

Constantin Brătescu;

b. Gheorghe Munteanu-Murgoci;

c. Ludovic Mrazec.

38.

La poalele vestice ale Culmii Pricopan se află Mănăstirea:

a. Celic-dere;

b. Fântâna de Leac;

c.

Saon.

39. Pe malul brațului Măcin, în vecinătatea comunei Turcoaia, este situată cetatea romană:

a.

Arrubium;

b.

Dinogeția; c. Troesmis.

7/21/2019 macin


40. În comuna Greci, ca urmare a inițiativei Regelui Carol I de a stabili în zonă pricepuți meșteri pietrari,

s-a format cea mai mare comunitate din România de:

a.

greci;

b. italieni;

c.

spanioli.

41. În 1940, ca urmare a schimbului de populație dintre România și Bulgaria, în comuna Cerna, părăsită

de bulgari, s-au așezat:

a.

aromâni (macedoromâni);

b. istroromâni;

c. meglenoromâni.

42.

Principala ”poartă” de acces în Munții Măcin, de unde pornesc 4 trasee de drumeție montană pe

poteci marcate și mai multe trasee de cicloturism este:

a. comuna Cerna;

b.

comuna Greci;

c. orașul Măcin.

43.

Singura bază pentru practicarea turismului ecvestru în Munții Măcin este în localitatea: a. Carcaliu;

b. Cerna;

c.

Luncavița.

44. Turismul oenologic (vini-viticol) are principala bază în localitatea:

a. Măcin;

b.

Mircea Vodă;

c. Turcoaia.

45. Principalele obiective turistice din orașul Măcin sunt:

a.

ascunzătorile lui Terente, Cetatea romană Troesmis, Lacul ”La Fântână” și observatorul

astronomic pentru perseide;

b.

Casa memorială Panait Cerna, Cetatea romană Noviodunum, Ferma de tutun de la

Suluc și Mănăstirea Fântân de Leac;

c. Cetatea romană Arrubium, Crama de la Alcovin s.A., Geamia (sec. XVIII) și Hanul Vechi

(sec. XVI).

7/21/2019 macin


Fotografii

1. Casele de italieni din Greci au ca semn distinctiv stâlpii de granit de la poartă pe care este scris numele

proprietarului.

2. Singura biserică de rit catolic din arealul Munților Măcin aparține comunității de italieni din Greci și

poartă hramul Sf. Lucia – patroana cioplitorilor și a nevăzătorilor.

7/21/2019 macin


3. Vârful Țuțuiatu – cel mai înalt din Munții Măcin, situat pe culmea principală

4. Inselberguri – martori de eroziune ca niște munți insulari. Cel mai înalt inselberg este Iacobdeal (341 m) ,

vizibil în partea centrală a imaginii.

5. Depresiunea marginală Măcin-Greci, situată în partea vestică a Munților Măcin. Este delimitată la nord-vest de Culmea Pricopan (în plan îndepărtat) și la est de Culmea Greci (culmea principală a Munților Măcin).Foto dinspre Pietrele Mariei.

7/21/2019 macin


6. Inselbergurile Pietrele Mariei din Depresiunea marginală vestică Măcin-Greci. Imagine dinspre sud.

7. Culmea Pricopan

8. Succesiunea vârfurilor pe Culmea Pricopan, de la nord-vest către sud-est.

7/21/2019 macin


9. Pe traseul Culmii Pricopan, pe valea Suluc. Decor pentru filmele western românești.

10. Pitorescul Culmii Pricopan este dat, între altele, de blocurile granitice rotunjite, ca rezultat al

dezagregării și eroziunii granitelor.

7/21/2019 macin


11. Vârful Fântâna de Leac (250 m altitudine) de pe Culmea Pricopan. La poalele sale vestice esteMănăstirea Fântâna de Leac.

12. Vârful Vraju (335 m) – vârf rezidual pe Culmea Pricopan, în care abundă blocurile granitice

13. Sfinxul din Munții Măcin, situat în imediata vecinătate a Vârfului Vraju.

7/21/2019 macin


14.Partea nordică a Culmii Greci (culmea principală a Munților Măcin). De la nord-vest până la Vf. Cartalu

inclusiv este formată din granite, iar de la Vârful Cetate către sud-est este alcătuită din conglomerate și

gresii carbonifere, ce alcătuiesc formațiunea de Carapelit.

15.Imagine panoramică de pe Vf. Țuțuiatu. Din satul Greci pe Valea Morsu pornește traseul turistic TA până

pe vârf.

16. Rezervația științifică a Parcului Național Munții Măcin include Vârfurile Moroianu I (434 m) și Moroianu

II (428 m).

7/21/2019 macin


17. Traseul tematic ”Poveștile Măcinului” urcă pe Dealul cu Drum spre Vârful Cartalu (393 m), pe care îl

ocoleşte prin stânga.

18. Vârful Călcata (407 m) cu un abrupt impozant către vest. Pe la poalele sale vestice este amenajat

traseul teamtic ”Poveștile Măcinului”.

19. Trasee de escaladă în zona Brânelor și Muchia Brânelor de pe abruptul vestic al Vf. Călcata (407 m)

7/21/2019 macin


20. Vf. Ghiunalțu (442 m) – sfârtecat de urmele vechilor cariere de granit. Imagine de pe Vf. Țuțuiatu.

Vechiul drum de carieră este folosit pentru cicloturism.

21. Cheile Chediu, situate între Vf. Cozluc (286 m, în stânga imaginii) și Vf. Ioaneșu (303 m, în dreapta

imaginii).

7/21/2019 macin


22. Vârful Ioaneșu (303 m) și impresionantul său abrupt vestic înspre Cheile Chediu.

23. Inselbergul Iacobdeal (341 m), de lângă comuna Turcoaia, domină prin altitudine Brațul Măcin. Este

puternic afectat de exploatarea în carieră a granitelor, vârful său fiind retezat de activitățile miniere.

7/21/2019 macin


24. Lacul antropic Iacobdeal (sau Lacul ”La Fântână”), de lângă Turcoaia – apărut într-o carieară de granitce a interceptat nivelul pânzei freatice.

25.Ziduri ruinate - Cetatea romană Troesmis, de lângă Turcoaia.

26. Bujorul românesc – Paeonia peregrina – plantă balcanică ce trăiește în România aproape înexclusivitate în Dobrogea. Cele mai multe exemplare pot fi văzute în poienile de pe traseul Cozluc (PR).

Înfloresc în prima parte a lunii mai.

https://ecomuntiimacinului.files.wordpress.com/2013/01/lacul-iacobdeal1.jpg

7/21/2019 macin


27. Broasca țestoasă dobrogeană – Testudo graeca ibera – specie la care masculul are dimensiuni mai micidecât femela.

28. Șarpele dungat sau balaurul dobrogean – Elaphe quatrolineata sauromates – cel mai mare și mai rarșarpe din România. Poate depăși 2,5 m lungime.

29. Vipera cu corn – Vipera ammodytes – cea mai mare specie de viperă din țară (masculul poate ajunge șila 90 cm lungime).

7/21/2019 macin


Î ntrebări pe baza fotografiilor

1. Simbolul din imagine este specific în așezările umane din arealul Munților Măcin pentru comunitatea de:

a. greci;

b. lipoveni;

c. italieni.

2. Liantul comunității de italieni din comuna Greci îl constituie biserica catolică din imagine cu hramul: a. Sf. Ana;

b. Sf. Ecaterina;

c. Sf. Lucia.

3. Vârful din imagine reprezintă pentru Munții Măcin:

a. al doilea vârf ca altitudine;

b. cel mai înalt vârf ;

c. cel mai neted vârf.

7/21/2019 macin


4. Martorii de eroziune din imagine, cu aspect de munți insulari se numesc:

a. inselberguri;

b. măguri;

c. pinteni montani.

5. Culmea din planul îndepărtat al imaginii, care închide la nord-vest Depresiunea Greci se numește: a. Culmea Greci;

b. Culmea Pricopan;

c. Culmea Priopcea.

6. Inselbergurile din imagine poartă numele de :

a. Bujoarele;

b. Iacobdeal;

c. Pietrele Mariei.

7/21/2019 macin


7. În imagine este reprezentată:

a. Culmea Greci;

b. Culmea Pricopan;

c. Culmea Priopcea.

8. În succesiunea NV-SE a vârfurilor de pe Culmea Pricopan, cel marcat în imagine cu ? se numește:

a. Piatra Râioasă;

b. Sulucu Mare;

c. Vraju.

9. Filmele western românești s-au turnat și în decorul ruiniform al Munților Măcin, în zona de la poalele

Culmii Pricopan, pe valea din imagine numită:

a. Chediu;

b. Morsu;

c. Suluc.

7/21/2019 macin


10. Pe Culmea Pricopan pot fi întâlnite la tot pasul stânci rotunjite, ca în imagine, care s-au format datorită

alcătuirii geologice a culmii din:

a. conglomerate;

b. granite;

c. șisturi cristaline.

11. În imagine este reprezentat vârful:

a. Fântâna de Leac;

b. Piatra Râioasă;

c. Vraju.

12. Vârful din imagine se numește:

a. Căprărie;

b. Sulucu Mic;c. Vraju.

7/21/2019 macin


13. Stânca antropomorfă din imagine, numită Sfinxul Munților Măcin, este situată în imediata vecinătate a

vârfului:

a. Caramalău;

b. Piatra Râioasă;

c. Vraju.

14. Vârful marcat în imagine cu ?, la poalele căruia este așezată tabăra de corturi, se numește:

a. Călcata;

b. Moroianu I;

c. Tăpșanu.

15. Localitatea marcată în imagine, din care se ajunge cel mai ușor pe Vf. Țuțuiatu, se numește:

a. Carcaliu;

b. Cerna;

c. Greci.

7/21/2019 macin


16. Rezervația științifică a Parcului Național Munții Măcinului cuprinde, între altele, cele două vârfuri din

imagine, numite:

a. Cartalu și Cetate;

b. Ghiunalțu și Țuțuiatu;

c. Moroianu I și Moroianu II.

17. Urcând pe Dealul cu Drum se poate observa vârful din imagine numit:

a. Cartalu;

b. Călcata;

c. Cetatea.

18. Vârful din imagine, cu un impozant abrupt vestic, se numește:

a. Cartalu;

b. Călcata;

c. Cetatea.

7/21/2019 macin


19. Traseele de alpinism din imagine au fost amenajate pe abruptul vestic al vârfului:

a. Călcata;

b. Ioaneșu.

b. Sulucu Mic.

20. Vechile drumuri de carieră sunt folosite în prezent pentru cicloturism, așa cum este cazul traseului din

imagine de sub vârful:

a. Căpușa;

b. Ghiunalțu;

c. Tăpșanu.

21. Între vârfurile Cozluc (î n stânga fotografiei) și Ioaneșu (în dreapta imaginii) sunt situate cheile:

a. Chediu;

b. Muchiei Lungi;

c. Racovei.

7/21/2019 macin


22. Versantul stâng al Cheilor Chediu este dat de abruptul vârfului din imagine, numit:

a. Cozluc;

b. Ioaneșu;

c. Pietrele Lacului.

23. Exloatarea rocilor în cariere afectează cel mai mult mediul din Munții Măcin, ca în cazul acestui munte

cu vârful retezat numit:

a. Dealul lui Manole;

b. Iacobdeal;

c. Vițelaru.

24. S-a format într-o veche carieră lacul din imagine numit:

a. Horia;b. La Fântână (sau Iacobdeal);

c. Lacul Sărat.

https://ecomuntiimacinului.files.wordpress.com/2013/01/lacul-iacobdeal1.jpg

7/21/2019 macin


25. În antichitate brațul dunărean Măcin era apărat în dreptul localității Turcoaia de cetatea romană din

imagine numită:

a. Arrubium;

b. Noviodunum;

c. Troesmis.

26. Peisaje înmiresmate de parfumul bujorilor (Paeonia peregrina) din imagine se pot admira în Munții

Măcin în perioada: a. a doua jumătate a lunii aprilie;

b. a doua jumătate a lunii mai;

c. prima jumătate a lunii mai.

27. Reptila din imagine, specifică ținuturilor dobrogene, se numește:

a. Bufo bufo;

b. Testudo graeca hermanni;

c. Testudo graeca ibera.

7/21/2019 macin


28. în imagine este reprezentat cel mai lung șarpe din România numit:

a. balaurul dobrogean (Elaphe quatrolineata sauromates);

b. șarpele lui Esculap ( Zamenis longissimus);

c. vipera cu corn (Vipera ammodytes).

29. Șarpele din imagine, de origine mediteraneană, poate fi recunoscut prin banda zig-zag de culoare

închisă de pe spate și se numește:

a. balaurul dobrogean (Elaphe quatrolineata sauromates)

b. șarpele de alun (Coronella austriaca);

c. vipera cu corn (Vipera ammodytes).

macin

Documents

Transcript of macin