SECRETARIAT

DE REDACTIEMACHETAREA Sl PUNEREA IN PAGINA

Macheta reprezinta proiectul paginii.

Ea este CONTEXTUL menit a pune in valoare TEXTELE.

Operatia de machetare inseamna punerea in ordine, aranjarea in format,

intr-o maniera echilibrata, citet si cit mai armonios a fie carui element

constitutiv (textele culese, ilustratiile, titlurile si albiturile - care permit aerisirea

celorlalte elemente) conform cu proiectul de pagina stabilit.

Alcatuirea machetelor pe pagini la un cotidian sufera schimbari pe parcurs sub

influenta stirilor de actualitate care sosesc permanent. Se recomanda sa nu se faca

retusuri pe machetele existente, ci sa se faca intotdeauna, la fiecare schimbare,

machete noi pentru executia tipografica.

MACHETAREA SE FACE IN FUNCTIE DE :

    importanta evenimentului;

    formatul ziarului;

    stilul specific al ziarului;

    profilul specific al fiecarei pagini;

    valoarea articolului.

PE MACHETA TREBUIE SA FIGUREZE :

    incadrarea textelor (cu ajutorul unor linii conventionale)

    ilustratia - cu dimensiunile respective, atit latimea cit si inaltimea;

    titlurile sau indicativul stabilit;

    chenarele;

    informatiile necesare.

In procesul elaborarii unei machete trebuie respectate

urmatoarele reguli :

1.    Evitati masele mari, uniforme de text si mari despartiri de pagina in zone

foarte diferentiate (ca de exemplu : patru coloane cenusii de text la stinga si

patru coloane de articole mici, ornamentate cu titluri si ilustratii - la dreapta).

2.        Plasati intotdeauna, cliseele de mari dimensiuni in jumatatea superioara a

paginii. Cliseele mai mici pot fi plasate in jumatatea inferioara a paginii.

3.        Evitati asezarea unui cliseu in bordura paginii "privind' spre exterior.

4.        Evitati paginarea alaturata a doua articole avind acelasi caracter.

5.   Evitati paginarea "tip american' (adica urmarea unui articol continua, fara

titlu, direct sub un alt articol din cadrul aceleiasi pagini).

6.            Nu plasati inceputul articolului prea departe de titlu (prin asezarea unei

fotografii in stinga articolului, imediat sub titlu).

7.            Evitati titlurile alaturate (la acelasi nivel).

8.            Evitati paginarea coloanelor si a titlurilor in scara.

9.     Evitati machetarea care imparte pagina in doua fie vertical, fie

orizontal (cu exceptia paginarii voite in doua compartimente distincte).

10. Evitati fotografiile "santinela' - in colturile paginii.

11. Priviti totdeauna machetele a doua pagini alaturate - fata in fata, adica 2 cu 3

sau 4 cu 5 s.a.m.d.

MACHETAREA SI PUNEREA IN PAGINA

Cum se indica textele pe macheta

La indicarea textului pe macheta unui ziar nu se recomanda aceasta solutie, ea

supraincarcind macheta, neindicind cu precizie albiturile, fiind putin lizibila si greu de

inteles.

Este recomandata folosirea acestei solutii, care arata clar si precis cum trebuie dispuse textele si

titlurile pe macheta. Trasarile sa se faca cu creionul, iar titlurile si chenarele cu cerneala.

Exemplu :

Desigur, ziarele mai mari sau mai mici sunt organizate in maniere diferite, insa structura de baza este aceeasi in majoritatea cazurilor. Exista trei departamente de baza - cel de afaceri, cel tehnic si cel editorial. Autoritatea suprema si responsabilitatea legala se regasesc la nivelul editorial si, in organizatiile de mari dimensiuni, la nivelul consiliul director ce raspunde in fata actionarilor (patronilor).

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cea mai mare parte a noutatilor care apar in ziare sunt colectate de la reporterii angajati ai ziarului, de la agentiile nationale si de la corespondenti. Editorialele sunt furnizate de editor si de scriitori editorialisti (publicisti comentatori). Articolele sunt scrise de reporteri, editate de redactori si sunt trimise uneori pentru modificari la o consultare colectiva. Un secretar de redactie « makeup editor » hotaraste locatia articolelor in cadrul ziarului - face o macheta a ziarului, determina c 252h71c e stiri si ce imagini vor fi tiparite pe prima pagina sau altundeva.

Macheterea unei pagini

MACHETAREA SI PUNEREA IN PAGINA

A PAGINILOR SPECIALE

La un ziar cotidian, pe linga paginile realizate obisnuit (din materiale pe teme diverse), se intilnesc si pagini speciale. Avind un continut aparte fata de paginile obisnuite, prezentarea grafica a acestor pagini trebuie sa fie si ea neobisnuita. Reusita unei asemenea prezentari este GASIREA UNEI IDEI de prezentare grafica, originala, inedita.

Greseli de paginare

1. Titluri de scara

In alcatuirea unei machete este preferabil ca titlurile articolelor sa fie plasate diferit, in asa fel incit sa nu se creeze o "scara' de titluri.

2. Fotografia "santinela"

Modul de plasare pe colturi a celor patru fotografii nu constituie solutia cea mai fericita. Aceasta dispunere ("fotografii santinela') face ca o mare parte din pagina sa fie slab ilustrata, creindu-se o masa compacta de materie. Nu este interzis a plasa una sau mai multe fotografii la marginea paginii, insa pentru a evita aspectul grafic neplacut al paginii de mai jos, secretarul de redactie trebuia sa gaseasca alte elemente grafice care sa echilibreze armonia intregii pagini.

3. Cliseu "privind" in exterior

Fara ca aceasta sa constituie o regula generala, un cliseu al carui subiect il constituie un portret este preferabil sa fie paginat "privind' in interiorul paginii, nu in exterior (ca in pagina de mai sus). Acest lucru este recomandat mai ales atunci cind cliseul respectiv ilustreaza un material din pagina, altfel pare ca personajele din ilustratia respectiva isi manifesta dezinteresul fata de subiectul tratat in articol.

4. Dispunere care ingreuneaza lectura

Paginarea unui text care sa se continue in urmatoarele coloane constituie o regula absolut obligatorie, aceasta tinind seama de obisnuinta lecturii,insa, dispunerea textului trebuie sa nu ingreuneze lectura.

5. Dispunere de text "tip american"

Sfirsitul articolului este prost plasat, el continuind sub titlurile altor articole (este ceea ce se numeste "continuare in stil american'). Regula este ca textul unui articol sa figureze in coloanele cuprinse sub titlul sau.

6. Dispunerea unui text prea departe de titlu

Inceputul unui articol trebuie paginat - de regula - imediat sub titlul sau, altfel cititorul este obligat sa-1 caute in interiorul paginii. Exemplul de mai jos arata un exemplu gresit de plasare a inceputului unui text fata de titlu.O asemenea dispunere de titlu ingreueaza lectura, cu atit mai mult cu cit materialul respectiv are si o introducere paginata pe text lat.

Tendinte in procasul de paginare:

Este vorba de modul cum sunt plasate materialele in paginile ziarelor. Specialistii consemneaza trei mari tendinte.

      Structura verticala - In aceeasta varianta materialele sunt dispuse, in special, pe verticala, prelungite de sus in jos. Inaltimea materialelor intrece cu mult latimea lor. Acest tip de paginare predomina in ziarele americane, engleze si italiene.

      Structura orizontala - este tipul de paginare a materialelor pe orizontala, adica materialele din pagina sunt asezate pe lat, latimea lor depasind cu mult inaltimea. Este tipul care a capatat o larga extindere in presa. Structura orizontala - creaza mari posibilitati pentru o prezentare grafica mai vie, mai expresiva. Ea permite paginarea materialellor pe mai multe coloane, deci o prezentare mai larga a titlurilor. De asemenea , ilustatia poate fi pusa mai bine in evidenta.

      Structura mixta - este varianta care imprumuta elemente de paginare a textelor de la cele doua variante prezentate mai sus.

In lucrarea lui Peter Brielmaier si Eberhard Wolf (Ghid de tehnoredactare, Ed. Polirom, 1999, pag.36.) sunt rezentate urmatoarele tendinte de paginare:

Paginarea in scara - in care paginarea se facea pe doua coloane, articolele fiind paginate unul dupa altul, unicul criteriu de seperare a articolelor fiind locul si timpul cad a fost scris articolul. Inventarea titlui a dus la evolutia graficii, moment cad au fost introduse mai multe coloane. Cu aceasta ocazie elementele grafice si tipografice ale textului capata functie jurnalistica.

Paginare in rama - odata cu introducerea titlurilor, a trebuit schimbata si forma de paginare. Paginarea in scara oferea posibilitatea doar la inceput ca titlul sa se intinda pe mai multe coloane, fiecarui articol atibuindui-se, acum, un titlu mai lung. Astfel, a aparut paginarea in rama. Acest tip de paginare permite plasarea la inceputul articolului a titlui, iar dedesubt este dispus textul propriu-zis, in coloane cu lungime diferite. Titlul devine un mijloc de ordonare a paginii. Cititorul poate distinge, datorita titlurilor, care este importanta unui articol sau, cel putin, importanta pe care o atribuie redactorul acestui articol.

Paginarea in bloc - acest tip de paginare nu mai imparte textul in coloane de lungimi diferite,

ci formeaza un bloc compact. Avantajul este ca pagina obtine un sablon de dreptunghiuri. Articolele

nu se mai imbina, ci stau unul peste altul sau alaturi. Blocul de text devine, impreuna cu titlul, un

element de organizare si structurare a paginii. Are insa un dezavantaj pentru ca paginarea in bloc nu

clarifica intotdeauna relatia text-imagine. Aceasta o deosebeste de paginarea in module. Paginarea

in bloc tinde sa plaseze titlurile unul langa altul, la aceasi inaltime, mai ales la articolele lungi.

Aceasta creaza probleme privind separarea titlurilor. Se apeleaza la modalitatile de separare a

titlurilor.

Paginarea in module - regula de baza a paginarii in module este ca toate textele si imaginile care trateaza o tema trebuie sa formeze un dreptunghi. Modulele sunt separare unele de celelte prin linii orizontale si verticale. Cititorul poate distinge, de la prima vedere, care texte si imagini alcatuiesc un articol. Astfel toata pagina va fi divizata in cadre. In acest fel titlurile isi pierd functia de ordonare a paginii. Paginarea in module este usor de realizat, avantajeaza textul, dar are dezavantajul ca face ziarul sa arate schematic si plictisitor.

La realizarea paginatiei trebuie sa tinem cont de doi factori care definesc, in final, configuratia grafica a ziarului. Prin compozitia paginii am intelege:

a) Alegerea materialelor paginii, in functie de importanta lor, continut, domeniu, gen gazetaresc, etc.;

b) Stabilirea proportiei intre materialele mari si cele mici in functie de formatul ziarului si suprafata paginii;

c) Stabilirea formatelor de coloana, stiind faptul ca folosirea coloanei late creeaza iluzia optica de "scurtare" a paginii, pe cand coloana ingusta, o "lungeste";

d) Stabilirea caracterului si corpului de litera pentru text si titluri in functie de importanta, dimensiunea materialului si de plasamentul in pagina.;

e) Stabilirea fotografiilor si dimensiunii lor proportional cu suprafata paginii si economia de spatiu.;

f) Stabilirea chenarelor, liniilor de coloana si a vignetelor.;

g) Stabilirea proportiei intre imprimat si neimprimat, intre alb si negru, stiind ca aceasta proportie influenteaza psihologic cititorul.

Asadar, structura paginii este data de modul de aranjare a semnelor paginii (text, ilustratie, titlu, linie, chenar, etc.). Aranjarea semnelor nu se face la intamplare ci conform sistemelor de paginatie prezentate mai sus.

Glosar:

Aliniere - ordonarea textului in raport cu marginile, de pilda alinierea la stanga sau la dreapta.

Aliniere in bloc (justified) - aranjarea textului in care toate randurile sunt la fel de late.

Brosare - operatiune de reunire a filelor prin lipire cu adezivi reci sau calzi.

Caracterul literei - pentru fiecare tip de scriere ( familii de litere) exista diferite variante, asa-numitele caractere.

Caseta redactionala - aceasta contine numele si functia persoanelor din redactie, cu responsabilitati

Cicero - este numele unei unitati de masura a marimii caracterelor de tipar. Este egal cu 12 puncte

Cvadrat - este numele unei unitati de masura tipografica. Este egala cu 12 cicero sau 48 puncte.

Coloane - impartirea verticala a paginii in secmente egale pentru dispunerea textelor si imaginilor

Colontitlu - denumirea pentru un rand tiparit deasupra textului fiecarei pagini de ziar sau revista, in care apare, de exemplu, numarul paginii sau data si numele publicatiei

Corp - marimea unei litere tiparite

Cruce de potrivire - linii ajutatoare pentru suprapunerea cu precizie si tiparirea unei lucrari grafice

Descompunerea imaginii - pentru originalele in patru culori se obtine, prin realizarea rasterului pentru fiecare culoare. Prin suprapunerea acestora se obtine imaginea la patru sau mai multe culori

DTP - Desk-Top-Publishing (in limba romana se foloseste termenul PAO - presa asistata de ordinator)

Falt - zona a colii de hartie unde se realizeaza indoirea si impaturirea acesteia pentru a o aduce la formatul finit

Faltuire - operatie de decupare a unei coli de hartie, pentru a o aduce la formatul dorit.

Familie de litere - totalitatea caracterelor unui anumit tip de litera

Fonta - culoarea care se aseaza sub un text pentru a fi scos in evidenta

Format - expresie care defineste dimensiunea unui jurnal

Initiala/letrina - prima litera a textului scoasa in evidenta

Latimea unei litere - latimea unui caracter inclusiv a spatiului gol de la stanga si de la dreapta caracterului

Legenda imaginii - text explicativ care insoteste o fotografie, completand-o cu datele necesare intelegerii acesteia

Litera de rand - toate literele mici sunt denumite litere de rand

Litere verzale - litere majuscule

Paginator - lucrator calificat, care monteaza zatul de plumb pentru pagini

Punct - unitate de masura tipografica, egala cu 0,376 mm

Plana - masina de tiparit in mai multe culori, care foloseste hartie cretata

Rotativa - masina de tiparit in flux continuu, direct de pe rola de hartie

Rubrica - pagini tematice sau sectiuni care revin cu regularitate

Serif - picioruse la extremitatile literelor

Spatiere - operatie de marire a intervalelor de albitura dintre litere

Sapou - prezentare pe scurt, la inceputul textului de baza, a unui articol, prin care sunt rezumate, pentru cititor, punctele cele mai importante ale acestuia

Tipometru - rigla speciala pentru masurarea dimensiunii elementelor tipografice

Straif - partea ramasa de prisos dupa taierea hartiei la formatul definitiv

Vaduva -randuri disparate care se gasesc izolat la sfarsitulunei pagini sau coloane

Zat -plumb topit din care se toarna literele