FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET

COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURETI

MODULUL IV LEGISLATIA SI PROTECTIA MUNCII,

NORME DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR

SUPORT DE CURS -ANEXA

COALA POSTLICEAL CALIFICAREA: TEHNICIAN OPTOMETRIST ANUL I

AUTOR: PROF. SARACIN GABRIELA

Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti

CUPRINS

PROTECTIA MUNCII

IGIENA MUNCII

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

PROTECTIA CIVILA

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE SI SITUATII DE URGENTA

ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIA MUNCII REGLEMENTARI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII

IN MUNCA

Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti

PROTECTIA MUNCII Ca disciplin tiinific, protecia muncii, face parte din ansamblul tiinelor muncii,

avnd ca obiect studierea legitilor fenomenelor de accidentare i mbolnvire profesional, precum i a mijloacelor i msurilor de prevenire a acestora.

Ca instituie de drept, protecia muncii, reprezint un ansamblu de norme legale i obligatorii, avnd ca obiect reglementarea relaiilor sociale ce se formeaz n legtur cu organizarea, conducerea i realizarea procesului de munc, n scopul prevenirii accidentelor i bolilor profesionale.

Ca activitate metodologico-aplicativ, protecia muncii este parte integrant a conceperii, organizrii i desfurrii proceselor de producie i cuprinde ansamblul de aciuni i msuri prin care se realizeaz efectiv securitatea muncii.

Deci, scopul final al activitii de protecia muncii este asigurarea vieii i integritii anatomo-funcionale a omului n procesul muncii. FACTORII DE RISC IN CAZ DE ACCIDENTRI I MBOLNVIRI PROFESIONALE proprii executantului. proprii sarcinii de munc proprii mijloacelor de producie proprii mediului de munc

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA

Conform legislaiei n vigoare, n ara noastr se nelege prin accident de munc vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care se produc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de cel puin o zi, invadilitate sau deces.

Dup numrul persoanelor afectate, accidentele pot fi: individuale sau colective Dup urmrile (efectele) asupra victimei, accidentele pot produce:

- incapacitatea temporar de munc; - invadilitate; -deces.

Dup natura cauzelor directe care provoac vtmarea exist accidente mecanice, electrice, chimice, termice, prin radiaii sau complexe (datorate unor cauze directe combinate).

Dup natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de munc se mpart n contuzii, plgi, nepturi, tieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputri, leziuni ale organelor interne, intoxicaii acute, asfixii, electrocutri, insolaii, leziuni multiple.

Dup locul leziunii, pot fi accidente la cap, la trunchi, la membrele superioare, la membrele inferioare, cu localizri multiple.

Dup momentul n care se resimt efectele, exist accidente cu efect imediat i accidente cu efect ulterior.

Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti

Igiena muncii este tiina care se ocup de pstrarea i ntrirea sntii lucrtorilor la locul de munc, de msurile de securitate a muncii i de prevenirea i combaterea bolilor profesionale.

Mediul industrial trebuie s ndeplineasc anumite condiii igienice care s asigure pstrarea sntii i a puterii de munc a lucrtorilor. Msurile de protecie i organizare a muncii, au ca scop s asigure, n primul rnd lucrtorilor, microclimatul corespunztor. a.Condiiile igienice ale microclimatului ncperile unde se desfoar activitatea trebuie s fie mari, spaioase, bine ntreinute i curate, care s favorizeze micarea liber a lucrtorilor i evitarea accidentrilor i a noxelor profesionale (nox orice agent vtmtor organismului). Temperatura aerului trebuie s fie de 18-20 0C. n unele sectoare industriale, cum ar fi cele din industria prelucrrii metalelor (turntorie, forje) temperatura aerului este mai ridicat dect cea normal. n aceste condiii pentru a se apra mpotriva cldurii, organismul elimin o mare cantitate de ap i sruri, meninnd astfel temperatura constant a corpului. n aceste situaii lucrtorii vor bea sifon sau ap la care adaug 0,2% - 0,5% sare. Aciunea vtmtoare a temperaturii nalte se poate atenua prin folosirea ventilatoarelor, aerisirea prin oberlichturi etc. Deosebit de importante sunt costumele de protecie. Muncitorii vor purta o mbrcminte uoar din bumbac sau din ln, de culoare deschis care reflect radiaiile calorice. Cei care lucreaz n imediata apropiere a sursei de cldur, trebuie s poarte mbrcminte de azbest. Exist i situaii n care muncitorii trebuie s lucreze la temperaturi mai joase, ceea ce poate determina scderea rezistenei naturale a organismului la diferite boli: reumatismul,

CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE

Conform definitiei date de Organizatia Mondiala a sanatati, bolile profesionale sunt afectiuni cauzate de agenti specifici prezenti la locul de munca, asociati cu anumite operatii industriale sau la exercitarea unor profesii. In completare, legislatia din Romania specifica faptul ca boala profesionala este cauzata de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, de caracteristicile locului de munca, suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. Bolile profesionale prevazute de legislatia din Romania sunt urmatoarele:

-intoxicatii -pneumoconioze -imbolnaviri respiratorii cronice -cancer pulmonar -nevroze -boala de vibratii -electroftalmie -conjuctivite -dermite acute, ulceratii, melanodermii -boala de radiatie -soc caloric, tulburari de termoreglare -psihonevroze

IGIENA MUNCII

Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti

amigdalitele, bronitele etc. n aceste situaii mbrcmintea de protecie se compune din haine, nclminte i mnui confecionate din materiale rele conductoare de cldur i umiditate, dar permeabile pentru aer. Starea de umiditate a aerului. Umiditatea normal variaz ntre 50 i 70%. n afara

acestor limite aerul se consider uscat, respectiv umed. Aerul uscat tulbur respiraia, usuc mucoasele i d o senzaie neplcut. Aerul umed ngreuneaz respiraia i evaporarea transpiraiei i duce la scderea rezistenei organismului fa de boli.

Curenii de aer n industrie se produc n mod special n atelierele cu surse puternice de cldur (forje, turntorii, cuptoare). Cercetrile efectuate arat c organismul omului poate suporta fr pericol curenii de aer, cu viteze chiar de 3-4 m/s, dac temperatura lor nu este prea sczut. n orice caz, pericol mai mare mbolnvire l prezint oprirea instalaiilor de ventilare, deoarece aceasta determin noxe care pot produce intoxicaii acute sau mbolnviri profesionale.

Presiunea atmosferic care normal este de 760 mmHg, iar variaiile mici nu sunt resimite de organismul uman. Sunt ns i situaii n care muncitorii trebuie s lucreze la presiuni mult mai mici sau mult mai mari. La presiune sczut sunt expui cei care lucreaz la altitudini mari, cazuri n care, uneori, se impune ca msur de precauie, folosirea mtii de oxigen. La presiune crescut sunt expui cei care lucreaz la fundaii i poduri, la lucrrile submarine etc. Trebuie evitat trecerea brusc de la presiune sczut la presiune normal, care poate provoca dureri de articulaii, dureri ale muchilor, mbolnvirea pielii, greutate n respiraie (boala de cheson).

b.Noxele chimice. Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaiile, arsurile chimice i exploziile. Se deosebesc urmtoarele categorii de ageni chimici nocivi: substane toxice, caustice, inflamabile, explozive c. Pulberile industrale: praful industrial apare n cursul desfurrii unor procese de lucru, datorit diferitelor utilaje sau instalaii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.), ca de ex: azbest, carbune, siderit, ciment, siliciu, d.Zgomotul i trepidaiile sunt cauzate de : de activiti industriale, cum sunt pilirea i tierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, ncercarea motoarelor etc. Este o aciune duntoare asupra ntregului organism, micri vibratorii produse de la mainile aflate n funciune e. Radiaiile. f. Iluminatul si cromatica la locul de munc. Sunt unii dintre cei mai importanti factori ce pot produce oboseala oculara si nervoasa. Iluminatul poate fi natural sau/si artificial, iar cromtica trebuie adaptata fiecarei activitati in parte (culori calde, vii sai deschise) Un alt factor specific proceselor de munca este ritmul de munca Conform studiilor si cercetarilor pentru o buna productivitate a muncii ritmul de munca este de aproximativ 50 minute cu 15 minute pauza. Cea mai scazuta productivitate se inregistreaza in jurul orei 15, iar cele mai scazute zile de productivitate sunt lunea si vinerea.

Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Incendiul este un proces complex de ardere, cu evolutie nedeterminata, incluzand si alte fenomene de natura fizica si chimica (transfer de caldura, formarea flacarilor, schimbul de gaze cu mediul inconjurator, transformari structurale produse in materialele de constructie si elementele de rezistenta etc).

Mijloacele care produc surse de aprindere pot fi:

- electrice: aparate electrocasnice, mijloace de iluminat electric, aparate de intrerupere si control, conductori si alte echipamente; - sisteme care produc electricitate statica: depozitare, vehiculare si transport lichide sau pulberi combustibile, curele de transmitere a miscarii, spalarea in lichide combustibile, echipamente, unelte si scule care se incarca electrostatic; - mijloace cu flacara deschisa: brichete, chibrituri, lampi, spirtiere, lumanari, torte, faclii; - foc in aer liber; - tigara; - aparate de incalzit: cazane, cuptoare, aparate de gatit, sobe, uscatoare, dispozitive pentru sudura, taiere sau lipire cu gaze ori lichide combustibile; - utilaje si sisteme de actionare: motoare, locomotive, masini; - metale (materiale) care ard sau care produc scurgeri topite; - conducte (canale) pentru agenti termici, ventilare sau produse de ardere: burlane si cosuri de fum, conducte de incalzire sau tehnologice cu abur sau alte fluide calde; - produse ce se pot aprinde spontan; - produse si substante care pot produce explozii; - trasnet; - corpuri supraincalzite de soare; - reactoare sau arme nucleare.

Gama materialelor si substantelor care se aprind primele sub actiunea surselor de aprindere este foarte larga; pot fi sub forma de gaze (vapori), lichide sau solide (inclusiv sub forma de pulberi

Actiunile de prevenire a incendiilor se refera la: -prevenirea si identificarea cauzelor potentiale de incendiu -supravegherea permanenta a mijloacelor tehnice -respectarea normelor privind siguranta la incendii -asigurarea conditiilor necesare impiedicarii/limitarii/intreruperii propagarii incendiilor, salvarea persoanelor si accesul/securitatea echipelor de interventie

Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti

PROTECTIA CIVILA

Situatiile de urgenta ce implica protectia civila se refera la situatiile generate de dezastre, conflicte militare si/sau situatii neconventionale care pot pune in pericol sau afecta mediul, viata, bunurile si valorile culturale, ca de exemplu: incendii, cutremure, inundatii, alunecari de teren, furtuni,etc.

Exista mai multe structuri si competente ierarhice incepand de la nivel national (Institutul General pentru Situatii de Urgenta) pana la administratiile publice centrale si locale, institutii publice, agenti economici si populatia civila.

Strategia de asigurare a protectiei civile se refera la: -pregatirea pentru protectie -informare si educare preventiva -activitati practice-aplicative

La nivelul agentilor economici managerii/ patronii/conducatorii locurilor de munca au obligatia de a coopera cu institutiile de stat/centrale/locale din domeniu, de a asigura conditiile specifice, instruirea si pregatirea angajatilor in acest domeniu.

La rindul lor, angajatii sunt obligati sa respecte normele de protectie civila, sa participe la activitati de pregatire si instruire si sa respecte actiunile prevazute in caz de situatii de urgenta. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE SI SITUATII DE URGENTA

Primul ajutor (de baza) este doar un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul in care un serviciu medical adecvat poate sa intervina.

Cele mai frecvente manevre se refera la situatii de genul: hemoragii, arsuri, intoxicatii, contuzii, intepaturi, sufocari, etc

Pana la acordarea primului ajutor specific fiecarei situatii in parte trebuie respectate 4 etape importante care feresc persoana ce acorda ajutor de eventualele pericole si la ingrijirea adecvata a victimei: 1. luarea masurilor de siguranta: analizarea si verificarea potentialelor pericole 2. evaluarea starii vicitmei: contact verbal si vizual, verificarea starii de constienta, eliberarea cailor respiratorii, verificarea respiratiei si a starii generale, determinarea posibilelor leziuni/hemoragii 3. apelarea serviciilor de urgenta 4. acordarea primului ajutor Continutul trusei de prim ajutor: - Foarfece cu virfuri boante - Manusi chirurgicale - Masca respriratie gura la gura - Comprese sterile - Fese tifon, bandaje - Vata sterila - Ace siguranta - Leucoplast - Dezifectant, alcool sanitar - Creion/pix si notes/caiet/foi - Alte accesorii din materiale plastice

Colegiul UCECOM Spiru Haret Bucureti

ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIA MUNCII Scopul utilizarii echipamentului este de a proteja impotriva unui pericol asupra securitatii si sanatatii muncii, fiind utilizat doar de o singura persoana in conditii ergonomice si adecvate situatiilor date. In general, un echipament individual trebuie sa asigure protectia: - capului: casti, bonete - picioarelor : bocanci, cizme, pantofi (ortopedici), sorturi - ochilor: ochelari protectie - fetei: masti, ecrane - mainilor : manusi - urechilor: dopuri, casti REGLEMENTARI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA Legea 53/2003 cu modificarile ulterioare Legea 477/2004 Ordonante de urgenta: 93 si 96/2003 Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii muncii Hotarrea Guvernului 1425/2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Hotarrea Guvernului 971/2006 privind cerintele minime pentru

semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca Hotarrea Guvernului 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si

de sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectia muncii la locul de munca

Hotarrea Guvernului 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si de sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca

Hotarrea Guvernului 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si de sanatate pentru locul de munca

Hotarrea Guvernului 557/2007 privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata nedeterminata si salariatii temporari incadrati la agenti de munca temporara

Ordinul M.M.S.S.F 3/2007 pentru aprobarea Formularului pentru inregistrarea accidentelor de munca-FIAM

Hotarrea Guvernului 600/2006 privind protectia tinerilor la locul de munca

Hotarrea Guvernului 355/2007 privind supravegherea lucratorilor