7

Lucrarea nr. 1

INSTRUCTAJ PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCIIÎN LABORATORUL DE MAŞINI-UNELTE

1. Scopul şi importanţa instruirii în probleme de tehnica securităţii muncii

Prin instruirea studenţilor în probleme de tehnica securităţii muncii se urmăreşte caaceştia să-şi însuşeascăşi săcunoascătemeinic măsurile de protecţia muncii, dar şi pentru caîn rândurile lor săse formeze o atitudine conştientăfaţăde importanţa aplicării şi respectăriiacestor măsuri.

Normele de tehnica securităţii muncii trebuie respectate şi aplicate în timpulactivităţilor practice studenţeşti, iar apoi trebuie aplicate de către absolvenţi, ca viitoriconducători ai unor ateliere, în secţii sau unităţi economice.

Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie la îmbunătăţireacondiţiilor de muncă, la înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente şi îmbolnăviriprofesionale, dar şi la evitarea unor pagube materiale etc.

Deoarece lucrările în sine şi unele determinări cerute de lucrările de laborator presupunutilizarea unor maşini-unelte (strunguri, freze, maşini de rectificat, maşini de prelucrat prineroziune electricăetc.), pentru buna desfăşurare a orelor de lucrări practice vor trebuicunoscute şi respectate cu stricteţe (pe lângănormele de protecţia muncii cu caracter general)şi normele de tehnica securităţii muncii specifice acestor maşini.

Normele şi instrucţiunile de protecţia a muncii trebuiesc cunoscute şi respectate înmod obligatoriu de către toţii studenţii, dar şi de către personalul didactic şi auxiliar.Nerespectarea normelor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii constituie contravenţie sauinfracţiune, abaterile constante sancţionându-se disciplinar, material sau penal conformlegilor în vigoare.

În ramura construcţiilor de maşinişi prelucrării metalelor, normele de protecţia munciisunt reglementate în baza Legii nr. 5/1965 (cu modificările ulterioare), fiind prezentate înşapte volume.

Pentru buna desfăşurare a activităţii studenţilor în laboratorul de maşini-unelte, în modspecial intereseazăreglementările prevăzute în volumul I şi volumul V, dupăcum urmează:

Vol. I. Norme de protecţia muncii specifice industriei construcţiilor de maşini.Condiţii generale comune tuturor unităţilor (NPM - G);

Vol V. Norme de protecţia muncii specifice industriei construcţiilor de maşini pentruunităţi tehnologice de prelucrări la rece (NPM - PR).

2. Obligaţii şi responsabilităţi

2.1. Obligaţiile cadrului didactic şi ale laborantului

Cadrul didactic şi tehnicianul de laborator, desemnaţi pentru conducerea orelor delaborator şi a practicii, răspund de instruirea, aplicarea şi respectarea normelor de protecţiamuncii şi PSI în cadrul laboratorului în care se desfăşoarăactivitatea practică, aceştia avândurmătoarele sarcini:

MAŞINI- UNELTE LUCRĂRI DE LABORATOR8

a) Săefectueze instructajul de protecţia muncii specific laboratorului respectiv laînceputul fiecărui semestru. Însuşirea de către studenţi a normelor de protecţie amuncii şi igiena muncii se consemneazăîn fişa individualăde protecţie a muncii afiecărui student, iar în caietul colectiv de instructaj, aflat în laborator, fiecarestudent confirmăprin semnăturăcăa luat la cunoştinţăinstrucţiunile şi normele deprotecţie a muncii şi PSI. Studenţii care absenteazăla prima orăde laborator vorparticipa la activităţi practice numai dupăce au fost instruiţi pe linie de protecţie amunciişi PSI.

b) Săorganizeze şi săconducădesfăşurarea lucrărilor de laborator în aşa fel încât săfie preîntâmpinatăposibilitatea apariţiei vreunui accident de muncă.

c) Săatragăatenţia studenţilor, înaintea părţii aplicative a fiecărei lucrării, asupralocurilor care prezintăpericol de accidentare, indicând modul concret de evitare apericolului şi de desfăşurare a lucrării pentru a preîntâmpina accidentul de muncă.

d) La apariţia unor defecţiuni la standuri sau maşini-unelte, acestea se opresc şi se scotde sub tensiune pentru remedieri.

e) Dupăterminarea lucrărilor de laborator, tehnicianul de laborator va verifica dacăsunt întrerupte legăturile electrice şi sunt scoase de sub tensiune maşinile.

f) În cazul producerii unui accident, organizeazăprimul ajutor şi anunţăimediat şefulierarhic, asigurând menţinerea ne modificatăa stării de fapt a locului accidentuluipânăla sosirea organelor de anchetă.

2.2. Obligaţiile studenţilor

Studenţii au acces în laborator doar în prezenţa cadrului didactic sau a tehnicianuluicare ajutăla desfăşurarea lucrării, având obligativitatea sărespecte următoarele:1. Să-şi însuşeascăîn mod temeinic şi sărespecte întocmai normele de protecţie a

muncii prezentate cu ocazia instructajului general de protecţia muncii din primaşedinţăde laborator.

2. Este interzis accesul studenţilor în laborator pentru efectuarea de lucrări practice,fărăca aceştia săfie instruiţi corespunzător pe linia protecţiei muncii şi fărăsăaibăfişăde protecţia muncii semnatăde persoana în drept.

3. Accesul în laboratorul de maşini-unelte şi prelucrări prin aşchiere este permisnumai cu aprobarea cadrului didactic conducător şi în prezenţa tehnicianului delaborator, iar începerea lucrării de laborator este permisănumai cu încuviinţareacadrului didactic.

4. Studenţii vor avea o ţinutăvestimentarăde protecţie care săle permităefectuareafărădificultate a tuturor mişcărilor cerute de lucrările practice. Îmbrăcămintea delucru trebuie săfie strânsăpe corp, părul va fi acoperit, studentele vor purta bonetesau basmale astfel legate încât părul sau colţul basmalei sănu iasăafară.

5. Sănu porneascăsau sămanevreze maşinile-unelte, instalaţii sau aparatele decât înprezenţa cadrului didactic sau a tehnicianului din laborator şi aceasta numai dupăasigurarea căsunt respectate toate normele de protecţia muncii.

6. Înainte de începerea lucrării se va controla starea tehnicăa utilajului, sistemul depornire-oprire, schimbarea sensului de mişcare, starea grătarelor de lemn,desfăşurarea lucrării începându-se dupăce s-a constatat cămaşina este în perfectăstare de funcţionare.

7. Se interzice cu desăvârşire pornirea sau acţionarea maşinilor-unelte sau a utilajelornecunoscute, a celor pentru care studenţii nu au fost instruiţi sau a acelora care nusunt utilizate în timpul efectuării lucrării respective.

INSTRUCTAJ PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ÎN LABORATORUL DE MAŞINI-UNELTE 9

8. Se interzice cu desăvârşire demontarea sau îndepărtarea dispozitivelor de protecţieşi a apărătorilor sau punerea în funcţiune a utilajelor fărăaceste apărători deprotecţie.

9. În timpul efectuării experienţelor, se va fixa bine piesa în universal sau îndispozitivul de fixare, pentru a nu fi smulsăsau azvârlităîn timpul lucrului, cheiafiind scoasădin universal înainte de pornirea maşinii-unelte.

10. Se interzice cu desăvârşire atingerea organelor de maşini în mişcare de rotaţie saude translaţie.

11. La sesizarea unei defecţiuni la vreun utilaj se întrerupe imediat funcţionareaacestuiaşi nu se mai pune în funcţiune pânăce nu se remediazădefecţiunea.

12. Măsurarea dimensiunilor piesei sau a calităţii suprafeţei prelucrate sunt admisenumai dupăoprirea completăa maşinii-unelte.

13. Se interzice îndepărtarea aşchiilor de pe maşini-unelte cu mâna, aceasta făcându-secu ajutorul unor perii, pensule sau cârlige.

14. Se interzice studenţilor săexecute reparaţii la maşini-unelte sau sărepareinstalaţiile electrice. În caz de defecţiune se deconecteazămaşina de la reţeauaelectrică.

15. În timpul lucrului la polizoare sau la maşina de ascuţit scule se vor purta ochelaride protecţie.

16. Pietrele abrazive se vor controla temeinic înainte de montarea lor pe maşinile deascuţit şi de rectificat.

17. Discurile abrazive se fixeazăpe dorn cu flanşe, avându-se grijăca între parteafrontalăa discului şi flanşăsăse aşeze de ambele părţi un material compresibil(hârtie groasă, carton, cauciuc).

18. Pietrele abrazive se echilibreazăînainte de montare pe maşină.19. Pietrele abrazive se verificăîn mod obligatoriu dupăce au fost montate pe maşină,

înainte de începere a lucrului.20. Se interzice cu desăvârşire pornirea maşinilor de rectificat şi de ascuţit fărăsăfie

montate carcasele de protecţie.21. Se interzice studenţilor săatingăconductoarele electrice ne izolate, bornele de

legătură, ca şi oricare parte metalicăa instalaţiilor electrice când acestea sunt subtensiune. Racordarea la reţea a instalaţiilor se va face numai cu aprobarea cadruluididactic dupăce acesta a verificat corectitudinea tuturor montajelor.

22. Studenţii nu au voie sămanevreze întrerupătoarele, butoanele de comandăetc. aletablourilor şi pupitrelor de comandădecât cu aprobarea tehnicianului de laboratorsau cadrului didactic şi numai dacăacest lucru este cerut de lucrarea respectivădelaborator.

23. Nu este permisămanevrarea aparatajului hidraulic de comandăşi reglare decât cuaprobarea cadrului didactic şi dacăacest lucru este necesar efectuării lucrării.Pornirea instalaţiei hidraulice a maşinii-unelte sau a standului de încercare estepermisănumai dupăcunoaşterea acesteia. Scăpările de ulei la racorduri şi aparate sevor remedia numai cu instalaţia oprită, chiar dacăeste vorba de o strângere a unuiracord.

24. În decursul experimentărilor este interzis a se depăşi valorile indicate pentruparametrii reglaţi.

25. Se interzice fumatul în spaţiile de laborator, iar în timpul orelor de laboratortrebuie păstratădisciplina, fiind interzise deplasările de la o lucrare la alta.Amplasarea studenţilor la maşini, standuri, mese de lucru şi aparate trebuie săsefacăastfel încât săse evite supraaglomerarea acestora.

MAŞINI- UNELTE LUCRĂRI DE LABORATOR10

26. Este interzis cu desăvârşire săse facăglume în timpul efectuării experienţelor sauorice alt act care ar putea sustrage atenţia colegilor studenţi sau a tehnicianului delaborator de la pericolele de accidentare.

27. Studenţii răspund de păstrarea în bune condiţii a tuturor aparatelor, instrumentelor,maşinilor-unelte etc., pe care le folosesc în cadrul orelor de laborator. Studenţii suntobligaţi sălase locul de muncăcurat şi cu toate aparatele, dispozitivele etc. înordine Orice defecţiune trebuie adusăimediat la cunoştinţa tehnicianului delaborator sau cadrului didactic.

3. Principalele surse de accidentare în laboratorul de maşini-unelte,dispozitivele şi măsurile de protecţie utilizate.

Principalele surse de accidentare a operatorului uman (studentului) sunt: aşchiile,particulele abrazive, pardoseala, dispozitivele de fixare, sculele şi elemente componente alemaşinii aflate în mişcare de lucru.

Deoarece maşinile-unelte moderne lucreazăcu viteze de aşchiere mari, producândmari cantităţi de aşchii la temperaturi ridicate, care sunt aruncate în afara spaţiului de lucru almaşinii, acestea constituie o realăsursăde accidentare. Pe de altăparte, asigurarea unui procesoptim de aşchiere impune utilizarea unor cantităţi mari de lichide de răcire şi ungere, care, deasemenea, pot fi aruncate în afara spaţiului de lucru al maşinii. Din aceastăcauză, pentruprotejarea operatorului şi menţinerea curatăa maşinii, se folosesc mijloace de protecţiepotrivite, care reţin aşchiileşi lichidul de răcire.

Dispozitivele de protecţie sunt foarte diferite. Ele sunt astfel adaptate la diferitelemaşini-unelte ca săîndeplineascăcondiţiile de securitate, săpermităo continuăsupravegherea spaţiului de lucru al maşinii şi sunt astfel construite încât maşina sănu poatăporni pânăcând dispozitivul de protecţie nu se găseşte în poziţia de lucru.

Pentru protecţia operatorului împotriva aşchiilor fierbinţi şi a lichidul de răcire, înspecial la maşinile semiautomate şi automate de mare productivitate, la maşinile-uneltespeciale cu comandăsecvenţialădupăprogram şi numericăse folosesc ecrane de protecţiecare închid întregul spaţiu de lucru al maşinii - formând o cuvăde lucru.

Închiderea spaţiului de lucru se realizeazăcu mai multe ecrane (maxim patru) caredelimiteazăspaţiul de lucru al maşinii. Vizibilitatea în spaţiul de lucru este permisădegeamurile incasabile (plastice) cu care sînt prevăzute ecranele confecţionate cu cadru din tablămetalică. În scopul asigurării accesului operatorului în spaţiul maşinii, ecranele de protecţiesunt glisante pe role şi şine sau rabatabile circular, permiţând astfel eliberarea spaţiului delucru. Pentru o deservire comodăa maşinii, eliberarea spaţiului maşinii se va face prindeplasarea ecranelor în spre stânga şi în spatele maşinii.

Ecranele rabatabile se folosesc în special la strungurile revolver semiautomte şiautomate, ecranele paralelipipedice de tip cuvă- la maşinile de frezat şi rectificat, iar ecraneleglisante - la strungurile cu comandăsecvenţialădupăprogramşi numerică.

Pentru protecţia operatorului împotriva particulelor abrazive, la maşinile de rectificat,de ascuţit şi polizoare se utilizeazăecrane de protecţie din sticlăincasabilăfixatăîntr-un cadrumetalic. Ecranele de protecţie sunt rabatabile sau deplasabile în plan cu ajutorul unui suport cupârghii articulate de tip patrulater, iar eliberarea spaţiului de lucru se face prin deplasareaecranului spre stânga sau în spatele maşinii.

Maşinile de ascuţit scule şi cele de rectificat profile au spaţiul de lucru mic în raport cudomeniul de lucru. În acest caz se utilizeazăecrane de protecţie fixate pe suporţi magneticideplasabili dupănecesităţi în domeniul de lucru al maşinii. În toate cazurile, fiecare ecran

INSTRUCTAJ PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ÎN LABORATORUL DE MAŞINI-UNELTE 11

trebuie săacţioneze microîntrerupătoare care săpermităfuncţionarea maşinii-unelte numaidacăecranul se aflăîn poziţia de protecţie.

Pentru protecţia operatorului împotriva alunecării pe pardosealăse utilizeazăgrătaredin lemn sau plastic sau covoare striate din masăplastică.

Organele şi componentele în mişcare ale maşinii-unelte constituie o altăsursădeaccidente grave pentru operator. Arborii principali, roţile dinţate, săniile, suporţi, mesele,culisourile, mecanismele cu pârghii sunt tot atâtea surse de accidente.

Dacăorganele în mişcare constituie componente ale mecanismelor de reglare, atunciacestea trebuie acoperite cu apărători metalice rabatabile pe balamale şi încuiate.

Accidentele provocate de mese, sănii etc. în mişcare se evitădacăsuprafaţa lor delucru este delimitatăprin bordurare distanţatăfaţăde ghidaje la cca. 40..60 mm, care săconstituie totodatăşi cuva de colectare a lichidului de răcire sau ungere.

Protecţia împotriva accidentelor provocate de discurile abrazive se realizeazăprinecrane de tip carcasă-blindaj.

Protecţia contra accidentelor provocate de sculele din capetele revolver constăîndelimitarea domeniului de lucru şi închiderea lui parţialăcu ecrane de protecţie, care săpermitătotuşi accesul uşor şi rapid la scule.

În scopul evitării accidentelor prin electrocutare , maşina-unealtătrebuie săfieprevăzutăcu protecţie prin legare la pământ, precum şi cu element de protecţie împotrivaatingerilor accidentale a elementelor circuitului electric.

Pentru iluminatul local şi pentru instalaţiile de comandă, alimentarea acestora se facela tensiuni reduse.

În cazul în care instalaţiile şi echipamentele electrice nu sînt executate şi folosite înmod corespunzător, se creeazăsituaţii periculoase care pot genera accidente de muncăde tipulelectrocutărilor, unele cu urmări deosebit de grave. Intensitatea curentului care parcurgecorpul omenesc, durata acţiunii lui, frecventa şi tensiunea sunt factorii care agraveazăaccidentul prin electrocutare.

Valorile maxime admise ale curentului electric ce străbate corpul omenesc, un intervalde timp mai mare de 3 secunde, sunt de 50 mA c.c. şi 10 mA c.a.( STAS 2612-72 ). Pentruvalori mai mari, electrocutarea poate avea urmări foarte grave.

Accidentele produse de curentul electric pot surveni fie ca urmare a atingerii unor părţiaflate sub tensiune şi “punerea lor la pământ“ prin intermediul corpului omenesc, fie datorităscurcircuitării unor părţi aflate sub tensiune prin intermediul corpului omenesc.

Cele mai multe accidente se produc ca urmare a nelegării la pământ a unor carcasemetalice ce pot ajunge sub tensiune datoritădeteriorării izolaţiei sau ruperea şi degradareaunor conductoare.

4. Desfăşurarea lucrării

Instructajul privind tehnica securităţii muncii se efectueazăîn prima şedinţădelucrări de laborator şi se consemneazăîn fişa individualăa studenţilor, precum şi într-o fişăcolectivăde instructaj - ca cea de mai jos.

Tot în timpul acestei prime şedinţe de laborator se vor urmări dispozitivele desiguranţăşi protecţie ale principalelor grupe de maşini-unelte existente în laborator, precum şimijloacele de protecţie cu care se echipeazăsuplimentar maşinile pentru asigurarea protecţieioperatorului uman.

FIŞĂCOLECTIVĂDE INSTRUCTAJ

MAŞINI- UNELTE LUCRĂRI DE LABORATOR12

Întocmităla data de……..Subsemnatul,……………......,.funcţia didactică……………, asistat de studenţii

specificaţi în tabelul anexat, am procedat la instruirea lor în probleme de protecţia munciipentru desfăşurarea în bune condiţiuni a activităţii de laborator (practică) la disciplina demaşini-unelte.

Prezentul instructaj este valabil pentru perioada de la …….. pânăla ……………Materialul predat:1. Norme de protecţia muncii specifice industriei construcţiilor de maşini. Condiţii

generale comune tuturor unităţilor (NPM - G);2. Norme de protecţia muncii specifice industriei construcţiilor de maşini pentru

unităţi tehnologice de prelucrări la rece (NPM - PR).

Semnătura

Tabel nominal

anexăla fişa colectivăde instructaj din………Au luat la cunoştinţăde cele consemnate în fişa comunăde instructaj următorii

studenţi:

Nr.crt.

Numele şi prenumele Semnătura

123..

FIŞĂCOLECTIVĂDE INSTRUCTAJ

Întocmităla data de……..Subsemnatul,……………......,.funcţia didactică……………, asistat de studenţii

specificaţi în tabelul anexat, am procedat la instruirea lor în probleme de protecţia munciipentru desfăşurarea în bune condiţiuni a activităţii de laborator (practică) la disciplina demaşini-unelte.

INSTRUCTAJ PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ÎN LABORATORUL DE MAŞINI-UNELTE 13

Prezentul instructaj este valabil pentru perioada de la …….. pânăla ……………Materialul predat: 1. Norme de protecţia muncii specifice industriei construcţiilor de

maşini. Condiţii generale comune tuturor unităţilor (NPM - G);2. Norme de protecţia munciispecifice industriei construcţiilor de maşini pentru unităţi tehnologice de prelucrări la rece(NPM - PR).

Semnătura

Tabel nominal, TCM IVAu luat la cunoştinţăde cele consemnate în fişa comunăde instructaj următorii

studenţi:

Nr.crt.

Numele şi prenumele Semnătura

1. 12. 23. 34. .5. .6.7.8.9.10.11.12.13.14.15.16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.