M s m - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65155/1/BCUCLUJ_FP..., ‘£>erîaw în unul...

8
, ‘£>erîaw în unul dintre f nii- rjm crclo anterioare «le zia- r rulai că voi reveni asupra vizitei pe care a ; efcctuat-o la I’ecs' — oraş înfrăţit cu Cluj-Na- poca — o delegaţie a Primăriei, 'Prefecturii; ;Camerei de comerţ, Radiotetc viziunii Cluj şi ziarelor „Szabadsăg** şi „Adevărul de Cluj". Aşadar,-?s-au purtat dis- cuţii de cunoaştere reciprocă în-. ţre conducătorii forurilor'..admir., nistratiye ale celor două muni- cipii şi judeţe, s-au vizitat fa- brici (de porţelan, de ţigări, do produse din carne,' de bere), o cooperativă; de producţic, muzee, două centre Culturale, obicctive turistice şi s-au purtat discuţii la Camera dc comerţ din Pccs, :referitoare la. schimburile econo- mice şi comerciale dintre cele două oraşe şi judeţe. Sub îicest ultim ' aspect, oste dc -semnalat •interesul unor-oameni de afaceri din Pecş dc a trccc la fapte şi ■recomand — : mai cu seamă, mi- . cilor întreprinzători —' să ia le- gătură cu Camera de comerţ şi industrie’, a judeţului Cluj''pen- tru a le mijloci legături cu even- tuali parteneri din Pecs. rC noi; ziariştii, ne-a intere- 'şatjîn mod special felul în ' ; care concep ungurii priva- tizarea- — in general trecerea la economia de piaţă. Toate discu- ţiile ,-ţ. la masa tratativelor* - ca şi cu persoane particularo — au relevat un deosebit : simţ t prag- matic. ţ lingurii • sînt mai,’puţin interesaţi -de/„ceea ce a /fost", cît dc ..ceea ce- va fi*1 .- adică do eficienţa noului/ sistem. . iLegea fondului funciar nu a fost încă votata de‘Parlament, dar'atmos- fera în jurul problemei proprie--; tăţii asupra pămîntului este mult mai destinsă decît lâ noi. Orăşe- nii' spre dcosebire dc ai noştri, nu' sînt interesaţi să reintre .,; în posesia terenurilor părinţilor ori bunicilor lor. Mai mult, există o la sută.. La Fabrica dc porţelan .,Zsolna>“, dc' exemplu, întrebat, ce.sistem dc repartizare prefe- renţială a acţiunilor din restul de’51 la sută pentru angajaţii fa-- fricii ./există sau cum se vor‘ vinde aceste acţiuni, directorul a răspuns scurt: „O să le cumpere cine o să aibă bani**. ' Dar cu pragmatic al reformei , A iii anume reţinere faţă dc posibili- tatea restituirii pămîntului foşti- lor 'proprietari,/' de teama reîn- toarcerii marilor latifundiari! La cooperativa de producţie’ „lieke" — o unitate agricolă-de o*mare- forţă- economică ' cu ' tractoare grele , şi maşini de mare randa- menf, de producţie occidentală/ — oamenii afirmau că, după a- pâriţia legii, • cooperativa se va reorganiza., pc alte principii de asociere, dar nu se va desfiinţa: ar fi păcat să sc spulbere toate investiţiile făcute de-a rlungul a- nilor din muncă lor, iar posi- bilităţile'individuale de'a 'face agricultură modernă sînt prea limitate; Ţ a întreprinderile-vizitate — J j toate ; de stat, încă prî- - • vatizarea”; este concepută ca o formă de atragere a capita- lului Străin i» proporţie de 49 foştii proprietari ai unor fabrici, făbricuţe şi ateliere Pe care “s-au constituit fabricile de azi ce se va întîmpla; le veţi restitui ceva? — i-ăn» întrebat, pe un domn, a- , vizat în problemă.- „Dacă se va întîmpla ca tocmai " ci să . fie •; investitori serioşi, care să ofere garanţii de dezvoltare Eficientă a fabricii 1— cu atît mai, bine! Dacă nu — se vor găsi alţii" — , mi s-a răspuns. şadar,_ ideea reparaţiilor 5 morale, după 15 de ani, nu are o mare pondere în ’ gîndirca- multora/- asupra. strate- giei’ viitoare a dezvoltării econo- miei Ungariei. Stînd cu faţa spre •viitor, nu spre trecutul proprie-/; tăţii, ungurii ■înţeleg că*sistemul! cconoftiic nu poate fi însănătoşit cu injecţii specifice sistemului imoral, ta ' noi, populismul chiar neoproletcultismul şi fel ‘ de heodictatură a proleta- riatului —-.au fost încurajate, cti . ' voie sau'fără de‘ voie, dar din mă- ■ ; ;rărite raţiuni dc putere, atît dinspre stingă, cît. şi - dinspre dreapta dovedind confuzia poli-, tică şi a unora, şi a altora. csigur, ungurii , şi-au făcut la foarte intensă propagaii- ... dă în;Străinătate în legă*. : tură cu privatizarea. Din ceea ce ; am văzut, âm putut constaţii , că, intr-adevăr s-a dat curs li- berci -iniţiative a - micilor între- : prinzători, -.care şi-au deschis a- •tTlicre de reparaţii, mici făbri- cuţe .şi m ulte; societăţi' comercia- le, cărora (avînd mai. uşoare le- gături cu Austria -şi Germania) le-ar place să fie o placă tur-, nantă între rţcestea şi România, din. intermedierea- acestor" legă-, i turi .comerciale revenindu-le şi lor un profit! Dar în --privinţa marilor, întreprinderi,- probleme-;, le sînt -şi, aici mai complicate. Legile economice. sînt dure, iar! salvarea, economiei trebuie so- luţionată pe principii economice — .în primul rînd prin atragerea capitalului străin. . IJaportîn- , du-mă la situaţia de la noi; cons- tat ,eă atît în: industrie, cît şi în agricultură; pentru cei mai mulţi soluţia apare ca „a avea" şi nu „a produce"! — eroare în mare măsură legiferată datorită :; fie incapacităţii, fie ' meschinăriei multora’ dintre cei care! partici- pă la conceperea şi, mai ales, la amendarea şi votarea proiectelor de legi... ' 'Ilie CĂLIAN NOTE DE BASARABlA, NUMELE m I tiu fviii) De Chişinău to desparţi cu nos- talgie, ca de tot ce ţi-e drag, şi . cu dorinţa ,să-l revezi. Cît mai curîrid; şi nimic dramatic nu mai poate avşa’ momentul întoarcerii/ la Cluj; fiindcă, s-a'născut o îri-; ' dîrjită iiOtărîre.că: trebuie trecut ' ,'cîţ mai des Prutul, indiferent ce t-fe'. aşteaptă .în^vama pustiei1 ' ;şi 7 a .preţului întvalută, fiindcă .pre- ţul’ celor de acolo a fost dat in vieţi şi In! gerieraţii de robi. Dar-, piuă la plecare mai sînt eîteva zeci; de ore!' Toate se desfăşoară în ambianţa prietenească, de - la Ministerul Culturii, , de la! Uniu-! nea Scriitorilor, de la ' departa- mentul.! General al Editurilor, de la Centrul, Republican al ' Mise i ' rli; Artistice,.-de lâ Teatrul „Mi- hâi Eminescu**,’ de la’ Biblioteca Municipală „B.P. Hâşdeu** de la Ministerul -Invăţămlntului,. dc 1i Primăria Chişinăului ... In re- laxa'rea ce mă aflu, în“ sfir!şitj în liniştirea’'cît de cît a sufletultii! şi-' după:- ce oamenii "mă? cunoşc, - Simt-îndreptat spre/mine :ophiUl Întrebător al .fiecăruia (şt chiar,!, unul ,vmi".se adresează):;;.De* ce- ne-aţi- trădat,’ fraţilor,', do -.cedaţi' semnat ’ tratatul cu Moscova,, de ce v-aţi . g r ă b it? E .prehmgirea. actului 'crimirialItibbentrop-Molo-;, tov!“. Sintem intr-un birou noi, doi.'lini este aşa dc'grevi să,cx-r plic,' să motivez,. să acuz!! Parcă- trii-e milă de ei, de mine.- do noi. , dş, neaniMl!românesc. 'Şigîjuicjsc . în . timp cp . caut- un răspuns, ’că^ ; daca domnul Iliescu ar fi ciinos-, ciit peste, cele ce .ştie din istorie şi diplomaţie ; şi ar fi VuzuV'. vin» Teodor TANC O i (cunuaUfire ln pnc # fl-a) MITING POLITIC, MITING CULTURAL /începînd cu orele 1-1, în ziua ae 12 iunie a început ixiJ Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca o hiânifestare foarte originală a -ALIANŢEI CIVICE,,. s-a numit Arta împotriva minciunii'şi a cuprins: la Ora 14 'Expoziţia de fotografie cu- imagini din zilele Revoluţiei, cu lucrări executate: de ltâzvan Kotta, o expoziţie de caricatură politică . â lui , Victor Lungu, la oră’’15, apoi, începînd cu ora 18 — un miting regizat de Călin Nemeş, c\ i tot „tacîmul**: .personalităţi 'cunoscute ale opoziţiei, muzică, poeme,’, poante' politica etc. Compoziţia / interesantă'între un miting cultural, acoperit de, o clară tentă politică antiguvernariientală, .s-a vă- . Kut clar. Dar clujenii nu au prea. avut apetenţă în feţa âcesîei noi şi originale pregătiri, într-o criză ce ameninţă întreaga ţară. Cuvîntul echi- librat al domnului 'Radu, Sârbu,; actualul - lider - al Alianţei în zona clujeană a fost frumos punctat de;, recitalul, chitaristului şi actorului de la Teatrul , „PUCK“ Dnn Lconard, ca şi de. recitalul cînte- ' celor revoluţionare susţinut de Cristian paţurcă ,şi,dr.Badi din Timişoara. „ ./, ; ; ; : . ‘ Singurul dintre mulţii vorbitori,! exceptînd-o ? poate nuniai pe doamna Doina Cornea, care-,şi’ susţine în continuare poziţia, a fost Tbadcr- Şteţ- ca ~ prinţarul din -Săpînţa, care îi consideră pe, clujeni cam blegi, în ceea ce priveşte adevărata luptă politică. Domnii Ilcndi Gustav (U.D.M.R.) sau j)an Stegăjroiu şi-au păstrat de asemeni po - ziţiile antiguvernamentale cunoscute, poate uşor extremiste, dar foarte valabile'din punctul de vedere al opoziţiei, care a-dorit să aniverseze zilele singerotise de 13—15 iunie 1990. De aceea, începînd cu ora 22,00 a avut, loc la cinemato- graful „Ârta“ şi proiecţia filmului Piaţa Univer- sităţii regizat, de Sfere, Gulea, un filţn documen-, tar bine făciit, cu’;o nuanţă foarte : clar îndrep- tată irafotriva lipsei de dialog,care, să, nu min-: ţim, ! a marcat, puternic viaţa noastră politică-, socială, şi mâi grav — cea economică. Oricum, mitingul ’ a fost frumos, şî bine organizat, ^decent în'atitudinef fără nici o eficienţă politică, fluc- tuaţia persoanelor ,prezerite; riedepăşind 1000 de /inşi,- plus „observatori i“ , mai mult -sau- mai p u - ţin benevoli, inchizînd efiiar şi forţele de brdine. ,Concluzia: Clujul rămîne,- deocamdată, ceea ce este, si nu va'deveni niei Bucureşti, şi nici Ţi- iri^oar?.. ~ ; " . Dorin SEltGIIIE- MAXIMA ZILEI • „l’vistă o pulerc inai presus de forţă şi accasta este conş- tiinţa solidarităţii umane”. NICOLAf; T1TULESCU M sm ,' . « - V I Z lt A . Ca răspuns la invitaţia- adrasată rviersonal de prefectul Cornelîu Munteanu,, ieri preşedintei^ Ion Iliescu' a ; efectuat o vizită ,1a . Tulcea.. - O", vizită cu; un evantai' larg de.: probleme ridicate şi discutate în cursul întîlnirilor ce au avut loc. : * PROMULGARE. Pi-cşcdin- : trie României, Ion Iliescu, a promulgat Legea pentru modţfi- ’ •cârca şi completarea. Legii nr. 121990 privind protejarea popu- laţiei . împotriva activităţii co- merciale, ilicite. ! !: . • Î n t r e v e d e r e . >Preaferici-; tul Părinte Patriarh Teoctist ,a. primit ierir la' cerere, pe.-Exce-> lenţn Sa Arhiepiscopul John Bu-S kovski.. nunţiul apostolic la Bu» ciireşti. Discuţiile purtate în. ca- drul întrevederii. au vizat pro- bleme legato de relaţiile, actuale dintre biserica ortodoxă şi cea - catolică.' -■ .; / ;/•.;■ .-:■> - ! • APEL. In condiţiile în .care Albania.: nu dispune de rezerve alimentare decît pentru eîteva 7 zile. dacă situaţia din economie; nu Va ,fi stabilizată rapid,’ catas-; trofa economică devine ;inevitaf ' biiă — -a subliniat în parlament premierul Ylli, Bufi. La rindul» său, vicepremierul Grarnoz Pash* ; lco a lansat un apel pentru acor-,. darea ,! unui ajutor urgent din străinătate. . ' • PRIME REZtJLTATK. Con- !form-primelor : informaţii trans-1 mise în cursul zilei tio . ieri Ia : primele' ore în cadrul alegerilor prezidenţiale "din* Federaţia Rusă, * la Moscova, Boris Elţînd n obţi- nut între 65—-70:1a siită din vo- luriV^el .situîndvi-ş^ pe p\*imul loc, şi’ în ‘numeroase circumscripţii e- -iecţorale',!. ,din. Extremul -^Orient- ' Sovietic. Intre .60—C5 la suta din -voturi-, a nbiiriut'- îri^prim ul - tur. de scrutia -Gavriil Popov pentru funcţia- de’ primar a! >M6Seoveîr' ; - . • PAŞAPORT.-/ Televiziunea din Sofia, a anunţat, miercuri, că: guvernul bulgariei a acceptat: ce-, rerea de a se elibera. un paşa-4 pprt fostului -suveran a! Buîga- • rief, Simeon al; Il-lea;!. care tră-!; ieşte .în exil în .Spania.-' /; { • TURISTICĂ. Anul* •trecut,' Ungaria;a fost vizitată de apro-s ximătiv 3S - milioane de'turişti3 - se arată într-un document di-7 fuzat ! de Direcţia Centrală ; de • Statistică din această: ţară.’ Gel mai mare număr — peste 9 mi- - lioane —' au venit din România,;' Iugoslavia ' situîndu-se pe locul’ secund cu B milioane. Austria cu 5 milioane şi Cehoslovacia - cu-} milioane _________ - - - .. .... ... . ■- —» î;;.r?v CALENDAR ;î 11 liîXIE !!i -'/:",!\;':' -■-• A lflf)-a zi n anului. .Mai sînt 200 pînă-la sfîrşitul lui 199t.' Soarele a. răsărit la -ora ’5,31 şi- va- apiuie la ora 21,00. :; % DATE SEMNIFICATIVE , 1800-'— .- bătălia de la Maren-i go: armata austriacă este înfrîn-., tii de armata franceză condusSS de Napoleon Bonaparte ' 1807.— bătălia de la Fricd- ', land: armata ,rusă ’esle înfrîntăde , cch franceză; )\ . .-.i =• 3840 j Guvernul!revOluţio-.,,. nor dă; primele^ sale decrete:* în-,1 fiinţarea .steagului naţional! for- mat din 'tribolorul albastru,!8al*Ş; bon şi. roşii cu dcviza/vbr’eptate- Frălie'înscrisă pe el; desfiinţarea-! rangurilor ' civile; . înfiinţarea J gvardiei naţionale şi dcşfiinţ.irea^ pedepsei cu moaijUsa şi>ârbRf»uI> t880 .^Lstabilirea de_ relaţiig diplontatice între. România ţi S.U.A. i • 1910 — armata germană, oeu- ; pă Parisul ', , • ’* ” • 198C — a murit scriitorul Jorge ' IAiis Borges ‘!(n! .âl.VIU. f 1892). ‘ X-Y. . \

Transcript of M s m - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65155/1/BCUCLUJ_FP..., ‘£>erîaw în unul...

, ‘£>erîaw în unul dintre f nii- r jm c r c lo anterioare «le zia-

r ru la i că voi reveni asupra vizitei pe care a ; efcctuat-o la I’ecs' — oraş înfrăţit cu Cluj-Na­poca — o delegaţie a Primăriei, 'Prefecturii; ;Camerei de comerţ, Radiotetc viziunii C lu j şi ziarelor „Szabadsăg** şi „Adevărul de C lu j". Aşadar,-?s-au purtat dis­cuţii de cunoaştere reciprocă în-. ţre conducătorii forurilor'..admir., nistratiye ale celor două m uni­cipii şi judeţe, s-au vizitat fa­brici (de porţelan, de ţigări, do produse din carne,' de bere), o cooperativă; de producţic, muzee, două centre Culturale, obicctive turistice şi s-au purtat discuţii la Camera dc comerţ din Pccs,

:referitoare la . schimburile econo­mice şi comerciale dintre cele două oraşe şi judeţe. Sub îicest u ltim ' aspect, oste dc - semnalat •interesul unor-oameni de afaceri d in Pecş dc a trccc la fapte şi

■recomand — : mai cu seamă, mi- . cilor întreprinzători — ' să ia le­gătură cu Camera de comerţ şi industrie’, a judeţului C lu j''pen­tru a le m ijloci legături cu even­tuali parteneri d in Pecs.

r C noi; ziariştii, ne-a intere- 'ş a t j în mod special felul în

' ; care concep ungurii priva­tizarea- — in general trecerea la economia de piaţă. Toate discu­ţiile ,-ţ. la masa tratativelor* - ca şi cu persoane particularo — au relevat un deosebit : simţ t prag­matic. ţ lingurii • sînt m ai,’puţin interesaţi -de/„ceea ce a /fost", cît dc ..ceea ce- va fi*1.- adică do eficienţa noului/ sistem. . iLegea

fondului funciar nu a fost încă votata d e ‘Parlament, dar'atm os­fera în juru l problemei proprie--; tăţii asupra păm întu lu i este mult mai destinsă decît lâ noi. Orăşe­n ii' spre dcosebire dc ai noştri, n u ' sînt interesaţi să reintre .,; în posesia terenurilor părinţilor ori bunicilor lor. Mai mult, există o

la sută.. La Fabrica dc porţelan .,Zsolna>“, dc' exemplu, întrebat, ce.sistem dc repartizare prefe­renţială a acţiunilor din restul de’ 51 la sută pentru angajaţii fa-- fric ii . / există sau cum se vor‘ vinde aceste acţiuni, directorul a răspuns scurt: „O să le cumpere cine o să aibă bani**. ' Dar cu

p ra g m a tic al re fo rm e i■ , A

i i i

anume reţinere faţă dc posibili­tatea restituirii păm întu lu i foşti­lor 'proprietari,/' de teama reîn­toarcerii marilor latifundiari! La cooperativa de producţie’ „lieke"— o unitate agricolă-de o*mare- forţă- economică ' cu ' tractoare grele , şi maşini de mare randa- menf, de producţie occidentală/— oamenii afirmau că, după a- pâriţia legii, • cooperativa se va reorganiza., pc alte principii de asociere, dar nu se va desfiinţa: ar fi păcat să sc spulbere toate investiţiile făcute de-a rlungul a- nilor din muncă lor, iar posi­b ilităţile 'individuale d e 'a 'face

agricultură modernă sînt prea

limitate;

Ţ a întreprinderile-vizitate —• J j toate ; de stat, încă prî- - • vatizarea”; este concepută

ca o formă de atragere a capita­lu lu i Străin i» proporţie de 49

foştii proprietari ai unor fabrici, făbricuţe şi ateliere Pe care “s-au constituit fabricile de azi ce se va întîmpla; le veţi restitui ceva?

— i-ăn» întrebat, pe un domn, a- , vizat în problemă.- „Dacă se va întîmpla ca tocmai " ci să . fie •; investitori serioşi, care să ofere garanţii de dezvoltare Eficientă

a fabricii 1— cu atît mai, bine!

Dacă nu — se vor găsi alţii" — ,

m i s-a răspuns.

şadar,_ ideea reparaţiilor 5 morale, după 15 de ani, nu are o mare pondere în ’

gîndirca- multora/- asupra. strate­giei’ viitoare a dezvoltării econo­miei Ungariei. Stînd cu faţa spre •viitor, nu spre trecutul proprie-/; tăţii, ungurii ■înţeleg că*sistemul! cconoftiic nu poate f i însănătoşit cu injecţii specifice sistemului imoral, t a ' noi, populismul — chiar neoproletcultismul şi u«

fel ‘ de heodictatură a proleta­riatului —- .au fost încurajate, cti .

' voie sau'fără de‘ voie, dar din mă- ■; ; rărite raţiuni dc putere, atît dinspre stingă, c ît. şi - dinspre dreapta dovedind confuzia poli-, tică şi a unora, şi a altora.

csigur, ungurii , şi-au făcut la foarte intensă propagaii-

... dă în;Străinătate în legă*.: tură cu privatizarea. D in ceea ce ; am văzut, âm putut constaţii , că, intr-adevăr s-a dat curs li-■ berci -iniţiative a - micilor între-: prinzători, -.care şi-au deschis a- ■• tTlicre de reparaţii, mici făbri­cuţe .şi m u lte ; societăţi' comercia­le, cărora (avînd mai. uşoare le­gături cu Austria -şi Germania) le-ar place să fie o placă tur-, nantă între rţcestea şi România, din. intermedierea- acestor" legă-,

i turi .comerciale revenindu-le şi lor un profit! Dar în --privinţa marilor, întreprinderi,- probleme-;, le sînt -şi, aici mai complicate. Legile economice. sînt dure, iar! salvarea, economiei trebuie so-

■ luţionată pe principii economice— .în primul rînd prin atragerea capitalului străin. . IJaportîn-

, du-mă la situaţia de la noi; cons­tat ,eă a t ît în: industrie, cît şi în agricultură; pentru cei mai mulţi soluţia apare ca „a avea" şi nu „a produce"! — eroare în mare măsură legiferată datorită :; fie incapacităţii, fie ' meschinăriei multora’ dintre cei care! partici­pă la conceperea şi, mai ales, la amendarea şi votarea proiectelor de le g i. . .

' 'I l ie CĂLIAN

NOTE DE

BAS ARA Bl A, NUMELEm I tiu fviii)

De Chişinău to desparţi cu nos­talgie, ca de tot ce ţi-e drag, şi

. cu dorinţa ,să-l revezi. Cît mai curîrid; şi nimic dramatic nu mai poate avşa’ momentul întoarcerii/ la Cluj; fiindcă, s-a'născut o îri-;

' d îr jită iiOtărîre.că: trebuie trecut ' ,'cîţ mai des Prutul, indiferent ce

t-fe'. aşteaptă .în ^v am a pustiei1' ;şi 7 a .preţului întvalută, fiindcă .pre­

ţu l ’ celor de acolo a fost dat in vieţi şi In! gerieraţii de robi. Dar-, p iuă la plecare mai sînt eîteva zeci; de ore!' Toate se desfăşoară în ambianţa prietenească, de - la Ministerul Culturii, , de la! Uniu-! nea Scriitorilor, de la ' departa­mentul.! General al Editurilor, de la Centrul, Republican al ' Mise i

' r li; Artistice,.-de lâ Teatrul „Mi- h â i Eminescu**,’ de la’ Biblioteca Municipală „B.P. Hâşdeu** de la Ministerul -Invăţămlntului,. dc 1i Primăria Chişinăului . . . In re- laxa'rea ce mă aflu, în“ sfir!şitj în liniştirea’'cît de cît a sufletultii! şi-' după:- ce oamenii "mă? cunoşc, - Simt-îndreptat spre/m ine :ophiUl Întrebător a l .fiecăruia (şt chiar,!, unul ,vmi".se adresează):;;.De* ce- ne-aţi- trădat,’’ fraţilor,', do -.cedaţi' semnat ’ tratatul cu Moscova,, de ce v-aţi . g r ă b i t ? E .prehmgirea. actului 'crimirialItibbentrop-Molo-;, tov!“. Sintem intr-un birou noi, do i.'lin i este aşa dc'grevi să,cx-r p lic ,' să motivez,. să acuz!! Parcă- trii-e m ilă de ei, de mine.- do noi. , dş, neaniMl! românesc. 'Şigîjuicjsc . în . timp cp . caut- un răspuns, ’ că^; daca domnul Iliescu ar fi ciinos-, ciit peste, cele ce .ştie din istorie şi diplomaţie ; şi ar f i VuzuV'. vin»

Teodor TANC O

i (cunuaUfire ln pnc # fl-a)

MITING POLIT IC , MITING CULTURAL/începînd cu orele 1-1, în ziua ae 12 iunie a

început ixiJ Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca o hiânifestare foarte originală a -ALIANŢEI C IV ICE ,,.

s-a num it Arta împotriva minciunii'şi a cuprins: la Ora 14 'Expoziţia de fotografie cu- imagini din zilele Revoluţiei, cu lucrări executate: de ltâzvan Kotta, o expoziţie de caricatură politică . â lu i , Victor Lungu, la oră ’’15, apoi, începînd cu ora 18 — un m iting regizat de Călin Nemeş, c\i tot „tacîmul**: .personalităţi 'cunoscute ale opoziţiei, muzică, poeme,’, poante' politica etc. Compoziţia / interesantă'între un m iting cultural, acoperit de, o clară tentă politică antiguvernariientală, .s-a vă- . Kut clar. Dar clujenii nu au prea. avut apetenţă în feţa âcesîei noi şi originale pregătiri, într-o criză ce ameninţă întreaga ţară. Cuvîntul echi­librat al domnului 'Radu, Sârbu,; actualul - lider - al Alianţei în zona clujeană a fost frumos punctat de ;, recitalul, chitaristului şi actorului de la Teatrul

, „PUCK“ Dnn Lconard, ca şi de. recitalul cînte- ' celor revoluţionare susţinut de Cristian paţurcă , ş i,d r .B ad i din Timişoara. „ . / , ; ; ; : . ‘

Singurul dintre m u lţii vorbitori,! exceptînd-o ? poate nuniai pe doamna Doina Cornea, care-,şi’

susţine în continuare poziţia, a fost Tbadcr- Şteţ- ca ~ prinţarul din -Săpînţa, care îi consideră pe, clujeni cam blegi, în ceea ce priveşte adevărata luptă politică. Domnii Ilcndi Gustav (U.D.M.R.) sau j)a n Stegăjroiu şi-au păstrat de asemeni po­ziţiile antiguvernamentale cunoscute, poate uşor extremiste, dar foarte va lab ile 'd in punctul de vedere al opoziţiei, care a-dorit să aniverseze zilele singerotise de 13—15 iunie 1990. De aceea, începînd cu ora 22,00 a avut, loc la cinemato­graful „Ârta“ şi proiecţia film ului Piaţa Univer­sităţii regizat, de Sfere, Gulea, un filţn documen-, tar bine făciit, cu’ ;o nuanţă foarte : clar îndrep­tată irafotriva lipsei de dialog,care, să, nu m in-: ţim , ! a marcat, puternic viaţa noastră politică-, socială, şi m âi grav — cea economică. Oricum, m itingul ’ a fost frumos, şî bine organizat, ̂ decent în 'a titud ine f fără nici o eficienţă politică, fluc­tuaţia persoanelor ,prezerite; riedepăşind 1000 de

/inşi,- plus „observatori i“ , mai m ult -sau- mai p u ­ţin benevoli, inchizînd efiiar şi forţele de brdine.

,Concluzia: C lujul rămîne,- deocamdată, ceea ce este, si nu va'deveni niei Bucureşti, şi nici Ţi- iri^oar?.. ~ ; " . Dorin S E ltG IIIE -

M A XIM A Z ILE I

• „ l ’vistă o pulerc inai presus de forţă şi accasta este conş­tiinţa solidarităţii umane”.

NICOLAf; T1TULESCU

M s m,' . « - V IZ ltA . Ca răspuns la

invitaţia- adrasată rviersonal de prefectul Cornelîu M unteanu ,, ieri preşedintei^ Ion Iliescu ' a ; efectuat o vizită ,1a . Tulcea.. - O", vizită cu ; un evantai' larg de.: probleme ridicate şi discutate în cursul întîlnirilor ce au avut loc. :

• * PROMULGARE. Pi-cşcdin- : trie României, Ion Iliescu, a promulgat Legea pentru modţfi- ’ •cârca şi completarea. Legii nr. 121990 privind protejarea popu­laţiei . împotriva activităţii co­merciale, ilicite. ! !:

. • Î n t r e v e d e r e . >Preaferici-; tul Părinte Patriarh Teoctist ,a . prim it ierir la' cerere, pe.-Exce-> lenţn Sa Arhiepiscopul John Bu-S kovski.. nunţiul apostolic la Bu» ciireşti. Discuţiile purtate în. ca­drul întrevederii. au vizat pro­bleme legato de relaţiile, actuale dintre biserica ortodoxă şi cea - catolică.' - ■ .; / ;/•.;■.-:■> -

! • APEL. In condiţiile în .care A lban ia .: nu dispune de rezerve alimentare decît pentru eîteva 7 zile. dacă situaţia din economie; nu Va ,fi stabilizată rapid,’ catas-; trofa economică devine ;inevitaf ' b iiă — -a subliniat în parlament premierul Y lli, Bufi. La rindul» său, vicepremierul Grarnoz Pash* ; lco a lansat un apel pentru acor-,. darea ,! unui ajutor urgent din străinătate. .

' • PRIM E REZtJLTATK. Con- ! form-primelor : informaţii trans-1 mise în cursul zilei tio . ieri Ia : primele' ore în cadrul alegerilor prezidenţiale "din* Federaţia Rusă, * la Moscova, Boris Elţînd n obţi­nut între 65—-70:1a siită din vo- luriV^el .situîndvi-ş^ pe p\*imul loc, şi’ în ‘numeroase circumscripţii e-

- iecţorale',!. ,din. Extremul -^Orient-' Sovietic. Intre .60—C5 la suta din

- voturi-, a nbiiriut'- îri^prim ul - tur. de scrutia -Gavriil Popov pentru funcţia- de’ primar a! >M6Seoveîr' ;

-. • PAŞAPORT.-/ Televiziunea din Sofia, a anunţat, miercuri, că: guvernul bulgariei a acceptat: ce-, rerea de a se elibera. un paşa-4 pprt fostului -suveran a! Buîga- • rief, Simeon a l; Il-lea;!. care tră-!; ieşte .în exil în .Spania.-' /;

{ • TURISTICĂ. Anul* • trecut,' Ungaria;a fost vizitată de apro-s ximătiv 3S - milioane d e 'tu r iş t i3- se arată într-un document di-7 fuzat ! de Direcţia Centrală ; de • Statistică din această: ţară.’ Gel m ai mare număr — peste 9 mi- - lioane —' au venit din România,;' Iugoslavia ' situîndu-se pe locul’ secund cu B milioane. Austria cu5 milioane şi Cehoslovacia - cu-} m ilioane_________ - - - .. ........ ■- —»

î;;.r?v CALENDAR

;î 11 l i îX IE !!i -'/:",!\;':'

-■-• A lflf)-a zi n anului. .Mai sînt 200 pînă-la sfîrşitul lui 199t.' Soarele a. răsărit la -ora ’5,31 şi- va- apiuie la ora 21,00. : ; %

DATE SEMNIFICATIVE ,

1800-'— .- bătălia de la Maren-i go: armata austriacă este înfrîn-., tii de armata franceză condusSS de Napoleon Bonaparte '

• 1807.— bătălia de la Fricd- ', land: armata ,rusă ’esle înfrîntăde , cch franceză; )\. .-. i =•

3840 j Guvernul!revOluţio-.,,. nor dă; primele^ sale decrete:* în-,1 fiinţarea .steagului naţional! for- mat din 'tribolorul albastru,!8al*Ş; bon şi. roşii cu dcviza/vbr’eptate- Frălie'înscrisă pe el; desfiinţarea-! rangurilor ' civile; . înfiinţarea J gvardiei naţionale şi dcşfiinţ.irea^ pedepsei cu moaijUsa şi>ârbRf»uI>

t880 .^Lstabilirea de_ relaţiig diplontatice între. România ţ iS.U.A.

i • 1910 — armata germană, oeu- ; pă Parisul ', , • • ’*

” • 198C — a murit scriitorul Jorge ' IAiis Borges ‘! (n! .âl.V IU. f 1892). ‘

X-Y. . \

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

BASARABIA, NUMELE TĂU E MARIÂ! (VIII)(Urmare din pag. I)

ţa lor, suferinţele în casele ro­mânilor, în limba lor stricată, în lip sa ‘ aproape totală a numelor şi diminutivelor româneşti, în Cimitirele profanate, în nebote- zarea-creştinească .a copiilor, în neînregistrarealOr cu prenumele alese de părinţi . . . şi atîtea al-

• tele ce sînt părţi ale tragediilor descoperite . şi văzute în cîteva zile, şi-ar fi tăiat mîna decit să semneze tratatul. Omul politic, mare, pentru cauza dreaptă a po­porului ‘său uneori trebuie s-o facă şi pe aceasta; chiar să-şi pună capul pe butuc, ca Brânco- veanu sau să se aşeze sub roată ca Tănase Todoran, Horea şi Cloşca. Eu aşa cred, asta gîndesc cîrtd ochii celui ce mă întreabă sînt îri lacrimi (ca mare lider po­litie e foarte tînăr şi riscă să fie ucis în orice ceas). Se umezesc şi- ai mei ’ şi-i răspund că întot­deauna ne mai rămîrie o speran­ţă. „Care-i aceasta, în ce-o. ve­deţi"?. „ !a neratifiearea tratatu­lu i de parlament. Or fi majorita­tea fesenişti. -dar sînt şi înalte conştiinţe între ei. Chiar o bună parte. împreună cu opoziţia • î l vor respinge". .«Juraţi că şînteţi sincer şi credeţi în ce spuneţi" 1 „Jur!.. . Dacă nu aş crede la. ce mi-ar mai fi de folos viaţa. Şi dp nu va fi aşa, nu ştiu ce se va întîmpla şi cu a mea“. -

■Mai poale spune cineva că e

uşoară o •' călătorie peste Prut,

cînd te . întorci de acolo bolnav

de istorie? Dar sînt ■ necesare,.cît mai mu'.te. Fraţii de sub ocupa­ţie simt un colosal sprijin, moral şi polilic, o solidaritate româ-. ncască, Ja cauza dreaptă a dez­robirii,' ă independenţei, a suve­ranităţii, prin prezenţa noastră; cu atît mai m u lt prin ' faptele noastre, ■ găsiridu-ne între ei. ‘

Se apropie 14 mai, destinată deschiderii • sesiunii Sovietului Suprem al Moldovei care poate fi o dată fatidică. A m hotărît ca în preziua evenimentului pe care- î l presimt dramatic, să plecăm. S-au adus trupe de podiţie în Ca­pitală. Tensiunea, ; înverşunarea sînt mari; căci reacţiunea ruso- fobă iar şi-a ridicat capul după semnarea, acelui- tratat -româno- sovietie. Rezum înd conţinutul presei, se spune: Basarabenii şi bucovinenii se consideră !'• legaţi cu m îinile la spate şi predaţi încă pe 15 ani ocupantului! Deşi mai bine de o treime dintre par­lamentari sînt democraţii, şi ho-:

; tăierile importante se iau cu două treimi pe care prosovieticii şi prounionalii nu le m ai au; însă, românii-români ’ se tem de ma­nevrări, de încălcări a legilor şi Constituţiei, se tem că guvernul Druc o să cadă, că asta-i condi­ţia neromânilor de a începe se­siunea şi a tuturor 'flloruşilor. Dar Mircea Druc nu-i numai- un nume şi'premier, n ici nu-şi m ai aparţine, el este un simbol a l românismului, iar 'programul său o busolă politică şi istorică. E l e cel care a vrut să figureze în stema nouă (chiar a fost în pro­iect) literele V.R.R. (Virtutea Ro-; •mână Reînviată). N-aii1 vrut alţii. ; Şi nu doresc să prind momen-

. tu l acela d in '14, să-mi fio şi mai !ruşine de va fi r ă u ' în' acea zi sau în următoarele. ‘ M ă pregă­tesc de plecare. M ai trec ' pe străzile centrale, pe lingă sta-

' tuia lu i Ştefan cel Mare, pe lîngă Eminescu; ş i! fatalmente ajung şi la a lui Marx şi Engels, nişte coloşi ‘ aşezaţi pe bancă într-o dezbatere â unor „teze“. Cu u-

m w , doamna L.N. îm i povestise

la un .dineu o replică „celebră"

a1 fiu lu i său Radu, copil abia in ­

trat la grădiniţă. Trecînd cu el

prin faţa statuii celor doi, aşeza­tă, unde credeţi?, în faţa G.C.. al partidului comunist, băieţaşul surprins că, nu-i văzuse pînă, a- tunci. ţipă şi o trage de mînă, arătîndu-i: „Uite, mamă, uite-i pe Păcală şi Tăndnlă“! Zîmbesc, anxintindu-mi cele auzite, dar Şi de caraghioasa lucrare. Ceva mai Oribil nu cred să fi văzut ca

. acest , monument, a l „clasicilor". Pentru blocul masiv de bronz, poate că-4 cumpără şi pe acesta japonezii. ' ;

Zilele au trecut. A trecut şi a- ceastă ultim ă noapte la hotel „Naţional"; încă 6 Intîlnire cu preşedintele M ihai Cimpoi. Vrea cu orice preţ să ne vedem pen­tru cîteva minute, şi mă invită la Uniunea Scriitorilor (splendid şi ospitalier sediu). Acolo îi cu­nosc pe Leo Butnaru şi pe An-

. drei Burac ,. n e . oferim, cărţi ' cu autografe, i ne .simţim bine. Tim­pul trece fantastic de repede! U ltima persoană cu care trebuie să mă întîlnesc şi să-i spun ră­mas bun e doamna M.D. Are un mesaj pentru-fiica studentă la ” Cluj. Ne /vedem. Nu ştiam că pentru mine, pentru noi, â pre­gătit o surpriză: un document oficial cu care vom trece Prutul fără aşteptări de zile la vama Leuşeni! 1 ; ‘ ‘ J ”

E ora 15 fă ră («ece ■ minute/- şl, de pe strada Ştefan cel Mare, „Dacia" demarează' grăbită. Ple-

; căm spre casă pe o vreme exce­lentă. ; :> ■ . i.'.

O să pară incredibil, că. . sînt 102 km pînă la frontieră, dar peste două ore eram dincolo de

- Leuşeni şi ne aflam în vama ro­mânească 'A lbiţa. Documentul a fost miraculos! ;

"Trecînd Prutul, .trecînd din Rom ânia în România am jurat să-l; trec iar înapoi, cît de curînd şi de cît mai multe ori. 1 eiuj-Nap«ca, 18 mai 1991.

. ASTA SEARA PE SCENA OPEREI ROMANE r

SIMONA MOJARevine pe scena' Operei' Ro­

mâne din Cluj, balerina Simona Noja. Ş i nu oricum. Un premiu internaţional — medalia de ar­gint — la cea de a patra ediţie a Concursului internaţional de Balet <IBC), adevărată „Olim­piadă a dansului1*, Jackson, r Sta­tele Unite, iunie 1990. Apoi, pre-; zenţa ’ pe alte prestigioase sce­ne, urmate' de elogioase cronici de specialitate. „Domnişoara^ No­ja, scria Helen C. Sm ith într-o cronică ,lă „Giselle", ne-a trans­mis tot dramatismul rolului, toa­tă disperarea ei, ca balerină dar şi ca artistă".

Astă .seară deci, Lacul lebede--

lor ■ sau.. . reîntoarcerea la pri-• ma dragoste. Reîntoarcerea . la Odetta/Odillie cu care Simona"

; Noja a • debutat şi care i-au adus, -în timp, numeroase- satisfacţii.- In . distribuţia spectacolului _ diri­ja t de maestrul Petre Sbârcea,

t a coregrafiei semnate de Oleg ■{Danovski, artist emerit, (asistenţi• — Adrian , Mureşan şi ■ Ileana Todea)'— Dan Orădan (Prinţul),

.Dan Sas (Rottbart), Ioan D: Co- şeriu (Bufonul). In celelalte ro­luri: Monica Martin; Anca Opriş,

îşi Sergiu Moga (Pas de trois), Olga Mucichescu.' Oana Ene, A- driana. O rădan ' şi Olah Eniko

'(Lebedele- mici), Anca* Opriş, Claudia Popescu, Em ilia Popa şi Ligiă Cristoloveanu (Lebedele

• mari). Spectacolul va începe la orele 18,30. v '

Demostene ŞOFRON

, . COMUNICAT . . . .

Cele 11 sindicate’ din ' C luj coponcnte ale Filialei Judeţene a Confederaţiei „FRAŢIA" spri­jin ă revendicărilo şi se solidari­zează cu acţiunile pe care le în ­

treprinde Sindicatul „Sanitas”,

eerînd factorilor decizionali ana­

lizarea şi soluţionarea de urgen­ţă .a, acestor revendicări privind suplimentarea bugetului pentru sănătate, care afectează . starea sănătăţii întregii populaţii.

> Consiliul. Filialei C luj a Confederaţiei „FRĂŢIA" Lider Filiala judeţeană

; „FRAŢIA- C lujIloţoleanu DELIA

PREŢURILE PRODUSELOR ÎNPIAŢA AGROALIMENTARA

„M IIIA I VITEAZtlL"

> -Roşii i.— ; 100 lei/kg; castraveţi .— '60 lei/kg;, varză — 20' lei/kg; fasole verde — 35 lei/kg; car­tofi — 30 Iei/kg; gulii — 5-^8 lei/buc,; ridichi — 5 lei/leg; morcovi V— 10 le i/ le g ;, ' ardei graşi — 5—20 lei/buc; ■ ardei iuţi — 2—5 lei/buc; conopidă— 30—40 lei/buc,; ciuperci — 50 lei/feg; frunze de pătrunjel 1—5 lei/leg; cireşe' — 70—80 le i/ kg; căpşuni — 60—70 lei/kg; lapte de vacă •— 20 le i/l; smîn- tînă — 100 le i/l; urdă — 80 lei/kg; - brinză de vacă — 50 lei/kg; ; telemea — 100 lei/kg; caş — 120 lei/kg; ouă — 4 le i/ buc; cîrnat — 150 le i/kg; slăni­nă — 100 lei/kg; carne de oaie— 75 lei/kg.

S IMPOZION

Cercetaşii României, SCOUT .— Filiala C luj organizează în data de 19 iunie a.c., ora 17,30, simpozionul cu tema de actuali­tate: „Ce este scoutismul? Cer- cetăşia reînfiinţată în România", Manifestarea va avea loc la sa­la m ică a Casei Universitarilor.

1 /•

I

II

I

I

I

I

I

I

I

I

«CONCURS-25*

, — sponsorizat de firma „PRITAX*, care răspunde non-stop oricărei solicitări la telefoanele: 12-40-00•

11-22-86; 11-73-71. *

TALON DE PARTICIPARE

NR. 2

Numele: '

Profesia:

Adresa:

1. In care din romanele lu i Dostoievski în* tîlnim personajul „Raskolnikov**: a) Idiotul; b) Demonii; c) Crimă şi pedeapsă.

3. Cui î i aparţine cea mai- izbutită tradu­

cere a „Sakuntalei" de Kalidasa: a) M. Emi­nescu; b) L . Blaga; c) G . Coşbuc. J

3. A flînd că la Paris s-a dat ordin să i se ardă cărţile, a exclamat: „Cărţile -mele sînt asemănătoare' castanelor: cu cît sînt mai pră­jite, cu atît se v înd mai bine!": a) Voltaire; b) Hugo; c) Rousseau.

4. Căre d in tre . temerarele aerului, enumerate m ai jos, este considerată. a f i prima româncă aviatoare şi una dintre cele zece aviatoare bre­vetate d in lume: a) Ioana Cantacuzino; b) Ele­na Caragiani; c) Smaranda Brăescu. ,

5. A introdus cibernetica şi teoria generală- a sistemelor. î n : neurobiologie, psihologie şi ge­rontologie în România: a) Constantin Bălăcea- nu-Stolnici; b) Ştefan Procopiu; c) Mirort Nico- lescu. ’

S tim aţi cititori! Decupaţi talonul de parti­cipare, şi setul de întrebări la care subliniaţi răspunsul considerat corect -şi trimiteţi-le pe adresa redacţiei. Nu uitaţi! Premiul I — 3.000 lei, prem iul a l II-lea — 2.000 lei şi premiul al III-lea — 1.000 lei. Participînd cu mai multe taloane, vfi sporiţi , şansele de cîştig.

ET=J-I=-LJ

• In scurtele notaţii făcute" în . numărul de marţi la trecerea în revistă a rezultatelor etapei a . XXX I-a a diviziei „A" de fotbal, consemnînd scorul de 2— 2 de la Arad, dintre' „Poli" Timişoara şi F.C. Bihor, adăugam, că odată îndeplin it baremul de 20 de ' puncte; ultimele trei etape oră- denii le vor „negocia" cu formă-'

, ţiile interesate. A firmaţia !^a a- deverit miercuri ,1a Oradea, unde ; F.C. Bihor a capotat, cu ' 1—3 (fără drept de apel) în faţa J iu ­lu i. Deci, „negocierile", âu. rodit,arădenii dîndu-şi arama pe fa­ţă. Cît de penibilă a fost masca­rada de la Oradea a reieşiţ din,

' jena crairiicului-reporter care a solicitat să nu i se măi dea legă­tura decît la sfîrşit pentru anun­ţarea rezultatului final. De - ce oare federaţia noastră, biata de, ea. s-a transformat în înregistra­toare de. matrapaziîcuri fără a. ise implica în luarea unor măsuri severe de asanare a climatului din lumea fotbalului? Pe~ cînd „va pune piciorul în prag"?

• Deci lupta a devenit palp i­tantă în . două sectoare ale clasa­mentului: pentru locurile, 1—2,. unde - Universitatea C raiova,. şi Steaua se află la egalitate de puncte, lupta răm înînd deschisă şi la . . . discreţia golaverajului pînă la „gongul final", respectiv pentru locurile 15— 16 (cel de al doilea fiind retrogradant), unde F.C. Bacău . şi J iu l au ajuns la egalitate de puncte, departajate de golaveraj. .. fâvorabir.băcăua­nilor. Cum în penultima etapă ambele joacă acasă, ultima eta­pă, va decide: băcăuanii vor evo­lua la Constanţa iar petroşenenii Ia Bistriţa. Deci tot . . . „nego­cierile" vor avea u ltim ul cuvînt de spus . . . y;- • în privinţa luptei pentru ti­tlu, partidele ultimelor două e- tape sînt , decisive: Gorvinul — Universitatea Craiova şi Sportul Studenţesc — Steaua (duminică), respectiv Sţeauş — Petrolul şi Universitatea CraiOva'— Sportul' Studenţesc (ultima etapă). Se. în ­cumetă cineva să dea un pronos­tic? Calculele hîrtiei acordă pri­ma şansă craiovenilor. Dar cele­lalte „calcule"? Vom trăi şi vom vedea „minuni", vor mai avea loc în ultimele două etape .; ., ’ i

: • Reamintim rezultatele etapei a XXX II-a şi autorii; golurilor: Farul — Rapid 2—1 <0—I) — ‘

Marginalii la etapa a X X X I l-a

.•NEGOCIATORII"SI-AU DAT ARAMA

PE FATA... , _

Petcu şi Comănescu . (autogol), respectiv Cr. Sava; ,;UU — Dina- mo O—3 (0—0); F.C. Braşov — ..Poli" 4—1 (2—1)'— Gerstenma-

»yer, Chiriţă 2 şi Tikosi, respec­tiv Rosemblum; Gloria — F.C. Bacău 2—1 (1—0)' — Iftodi (din

‘ penalty) şi D. Moldovan, respec­tiv Căpuşe; Sportul .Studenţesc— Petrolul 3—0 (0—0) — D. Du- mitrescu. Răduţă şi-Şumudică; • Steaua — Corvinnl 6—2 (2—1) — Vlădoiu (3), D. Minea, I. Stan şi M. Popa, respectiv Uleşan, Vşi Hanganu; Universitatea Craiova— F.C. Inter 5— 1 (2—0) - Agă- i liu ;(2), Pigulea, Badea şi Ciurea, respectiv Laurenţiu; Progresul,— F.C. Argeş 2—1 (1—0) — Dră- ; goi (2 — unul din penalţy),; res- pecţiv G îlcă; F.C. Bihor — Jiu l ’ 1—3 (1—2) — în m in. 14 Răducu 0— 1 apoi două minute mai tîr- ziu 0—2, a marcat Bicu; 11 me- ‘ tri In m in., 42 (de .ce o mai fi .fost' nevoie, cînd şi aşa totul era „cusut o i a ţ ă ; albă" ?) transfor­mat de O. Lazăr. ca pentru com- ; pîetarea- „tacîmului" 1—3 . în min. .50 prin golul lu i Bîcu.vA-; pol . , . mascaradă. Vă prezen­tăm . în continuare, clasamentul,':în .fo rm a nouă intervenită, după:decizia (neomologată. încă) .din partida „U“ — Farul 0—3:

1. Un. CV.2. Steaua3. Dinâmo4. Inter5. Gloria'6. „Poli*7. Farul8. Petrolul9. F.C. Bv.

10. F.e. Arg.11. Sp. Stud.

; 12. Corvinul13. Rapid'14. Progres.15. F.G. Bac.16. J iu l17. F.C. Bih,18. „U“

32 20 32 18 32 15 32 17 32.14 32 14 32 12 32 14 32 13 32 12 32 10 32 15 32 13 32 12 32 10 32 10 32 G 32 4

6 6 69-25 46 10 4 63-26 46 .10 7 50-27 40

2 13 51-43 36 ‘ $12 45-37 34

6 12 44-43 34 9 11 40-36 335 13 46-47 336 13 46-41 32 8 12 45-40 32

12 10 43-48 32 2 15 47-57 325 14 44-44 31

'5 15 30-45 296 16 30-4L 26 6 16>42-60 26 8 18 36-70 20 6 22 24-65 14

PROGRAM UL PENULTIMEI ETAPE (duminică, 10 iunie): Di- namo — Farul (0—0). Petrolul — Rapid (1—2), Corvinul — Uni­versitatea Craiova (1—8). F.C. Argeş -7 F.G. Bihor (1—2),: F.C. In te r.— Progresul'(0—2), J iu l — F.C. Braşov, (1—4). _ ;Poli“ . —

' Gloria (2—3), F.C. Bacău — „U" (2—2), Sportul Studenţesc — Steaua (1—3).~ In paranteze re-

; zultatele d in tur. • • >

Volei . , . _ ■

START-IN „CUPA FEDERAŢIEI" -

Intr-un anonimat total, cauzat, şi de programarea matinală, ' miercuri au început la C luj, în . Sala sporturilor, jocurile turne­u lu i final în „Cupa Federaţiei", echipe de băieţi. .

In primele două zile s-au în ­registrat următoarele rezultate:

miercuri: Electra Bucureşti — Tractorul Braşov 1—3 (6, — 14, —9, —3) Elcond Zalău — Rapid Bucureşti:. 0:—3 (—12, —8, — 11),. ,.U - — Delta Tulcea: 3—0 (4, 9, 6); joi: Tractorul —- Rapid: 3—1- (— 14, 3, 11,13); Delta — Eclond: 3—0 (8, 11, 10); „U“ — Electra: 3—0 (1 1 ,7 ,5 ).

Azi, de la ora 15. vor .avea loc întîlnirile: Ecfond — Elec- tra, -Rapid — Delta şi „U" ■— — Tractorul Braşov, (d. ş.)

GIMNASTICA AEROBICA ;PENTRU FEMEI

Doriţi să fiţi suple, frumoase, să vă menţineţi tinereţea? O puteţi face participînd în zilele de marţi şi joi, intre orele 17 r—18 la cursurile de gimnastică

aerobică;. ce se desfăşoară sub conducerea doamnei instructoa­re Oama Maria Codreanu, în sa­la de gimnastică de pe str. Ar-

■ geş nr. -7 (lingă Liceul Nicolae Bălcescu). Amănunte — la în ­

scriere.

CALEIDOSCOP SPORTIV

• „THE 1IARLEM GLOBTRO- TTERS'*,. celebra cchipă profe­sionistă de baschet care în u lti­m ii. 30 de ani a vizitat peste 2000 de oraşe ale lum ii, va e- volua la ‘ sfirşitul acestei luni Sn România. Debutul turneului în ţara noastră va fi la . C luj, In ziua de 25 iunie, cu începere de Ia ora 19,- pe „Municipal". Inegalabilul spectacol baschet- balistic va continuă în 27 iunie

la Bucureşti şi în 28 iunie la Constanţa.- ; "

• CLASAMENTUL inedit a l cîştigurilor în dolari realizate în acest ăn de marii, aşi ai rache­telor: J im Courier 893.889, S. Edfcerg 720.128, I. Lendl 515.949 şi B. Becker 406.504 dolari. In ce priveşte clasamentul ATP or­dinea este oarecum inversă. S. Kdberg 3814 puncte, B. Becker 3721, Iv a n ; Lendl 2696, J Cou­rier 2070 puncte., '

PROGRAM UL COMPETIŢIILOR SPORTIVE

• FOTBAL. Etapa a 30-a a Diviziei C, ultima, programează sîmbătă, de la ora 11, partida dintre liderul seriei a XI-a C .F.K . şi M inerul Lupcni (sta­dionul d in strada Maşiniştilor).

- • RUGBV. Tot sîmbătă. dc la ora I I , în parcul sportiv al Un i­versităţii sc dispută ultimul meci din cadrul barajului pentru A 2, dintre „U" 10 Februarie şi I.O.B. Balş, decisiv în desemna- ica promovatei în eşalonul se­

cund a l . primei divizii.

PAGINA 3 sa ADEVÂRUt DE CLUJ

V ÎN ZĂ R ILE d e c a r n e d e PORC Ş l DE VITA PRIN

COMERŢUL, DE STAT ŞI COOPERATIST

In u ltim u l deceniu alimentele ne-au cam lipsit; m ai aies car­nea, datorită priorităţii, absolute acordate exportului şi a resurse-- lo r în continuă scădere. In pri­mele cinci , lun i din 1989 vînză­rile de carne au fost de 40,6 tone

- în ianuarie, 203,8 tone, In febru­arie, 346 tone.In martie, 385,1 to-

-ne în aprilie şi 66,6 tone în mai. După ^cum ştim, d in ianuarie

• 1990, nu am m ai exportat pro­duse’ alimentarei iar la cele din ţară s-au adăugat mari canti- tâ ţi importate sau sosite In ca-; dru l ajutoarelor., Ca urmarş. şi vînzările au , cunoscut creşteri spectaculoase; 528,7 tone, 534,4 tone, aproape 800 tone, peste 1000

' tone şi , 828 tone. Putem aprecia că în 1990 am cumpărat practic e lt am dorit- la un preţ mediu de 30 Iei kilogramul de carne de porc şl de 42 lei la cea de vită. Este - anul în care multor cate­go r ii'de salariaţi le-au crescut, salariile au prim it diverse su­m e peste salarii {părţi . sociale, sporuri etc.).- Dar din noiembrie a început „liberalizarea", mai b ine spus mărirea preţurilor de

- vînzare la un foarte mare nu­m ă r de produse. Deci, a început să scadă puterea de cumpărare. V înzările de . came au fost : (în perioada ianuarie-mai 1991) de 356,7 tone, S66.2 tone, 660,7 tone. 457.4 tone (în aprilie cînd pre­ţ u l1 mediii "de 'carne de porc a- ajuns la 73 lei, iar cel de-yită la aproximativ 88 lei), 552,7 tone în mai cînd au mai crescut ve­niturile în urma negocierii sala­riilor.; Dacă avem în vedere-că populaţia urbană este de aproa­pe 490.000 locuitori, nu ne putem lăuda totuşi cu un consum mare pe locuitor. -

La ora actuală există sufici­entă1 carne la antrepozitul din Bariu şj în' abator. Achiziţiile de

BL ÎV. V.

.la populaţie sint practic sistate, iar complexul din Bonţida este obligat să reducă livrările . d in

.lipsă de cerere. Reducerea cere-, rii are o singură cauză: scăderea

- puterii de -cumpărare a popu­laţiei. Această apreciere- o, sus-

■ ţinem şi prin următoarele cifre: •în condiţii comparablie cu peri-' oada corespunzătoare a anulu i trecut, în cinc i'lun i din acest an vînzările de mărfuri cu am ănun­tul au scăzut cu peste 20 la sută, iar valoarea prestărilor de ser­vicii pentru populaţie cu aproa­pe 25 la sută.

. Ion G O IA

^ W V A / S / W W W SAAA/NAA A A A A A /N /S A /S /W S A /W W W V W

Pentru o clipă dc lâcotnlcPotrivit legii, tîlhăria înseam- .

n ă luarea de bunuri din posesia a ltu ia prin întrebuinţare de vio­lenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de in­conştienţă sau neputinţa de a se . , apăra. Este o infracţiune gravă şi se 'com ite în-cercuri dintre cele mai . diferite, uneori chiar

.între prieteni, .rude, cunoştinţe e tc .Ia tă . de. pildă, ce s-a întîm- p lat nu de m ult la restaurantul „Vlădeasa“ d in oraşul Huedin. La o masă stăteau B. Zoltan şi încă doi prieteni, M. Gheorghe şi P. Karol. Au băut, au discutat, - dar de la im tim p privirea lu i - B. Zoltan era tot mai atrasă de buzunarul lu i M. Gheorghe .unde văzuse un portmoneu. „Cînd ie­şim afară, îl iau, şi-a ziş el.-Tre­buie însă să f iu dibaci, să acţio­nez prompt". Primul a părăsit localul P. Karol, după vel a ur­m at M. Gheorghe şi ultimul, B. .Zoltan. M. Gheorghe se gră­bea şi a accelerat pasul. Pe ne­aşteptate, s-a . trezit cu lovituri în cap şi pe.spinare. Pînă-să se

dezmeticească, a mai prim it o lovitură şi s-a rostogolit la pă­mînt. în cădere, B. Zoltan i-a răsucit' m îna îa spate şi i-a sus­tras din buzunarul interior al hainei portmoneul _ m ult rîvnit. Vicţima â strigat' după ajutor, dar nu 1-â auzit nimeni.

B. Zoltan a dispărut de la lo­cul faptei, convins că nu-1 va descoperi nimeni. N-a ajuns Insă prea departe. Poate nu atît fap-

'tu l că a fost iute depistat l-a necăjit cel" mai tare, c i'lip sa de valoare a „pradei". Intr-adevăr,

- lovise un om gata să-l omoare, pen tru . . . 250 lei, cîţi e rau . în portmoneu. • A urmat prinderea, arestarea, judecarea . . . „Să nu fiu pedepsit aspru, onorată ins­tanţă !“ a bolborosit el. la proces, încă neînţelegînd cum de-a putut

. face asemenea gest, copleşit apoi de pedeapsa primită. 3 an i închi­soare şi interzicerea tuturor drepturilor civile.

A meritat, pentru o clipă de lăcomie, să-şi piardă libertatea?

Ion G IIERC IO IU

neîncrederea si spera n ţele ţă ra n ilo rDacă economia românească este (spun unii) a-

proape de prăpastie, agricultura ar putea să ne ajute să nu cădem-în ea (spun alţii).-Chiar dacă pariul nu este cîştigat, păm întul ne va da pîinea cea de toate zilele. Culturile de toanină arată ex­traordinar, porumbul şi legumele încep să-şi re­vină odată cu intrarea in anoţimpul căldurii şi-al - ploilor. Iar-cei pe care ne-am obişnuit a-i num i ţărani, împreună cu cei care ar putea, redeveni ce-au fost odată ei sau părinţii lor, sînt mai har-, nici ca oricînd. Ch iar dacă . . .

A ici simt nevoia să-mi cenzurez drastic opti­mismul. Pentru că legea fondului funciar nu este

. foarte clară în toate punctele saie şi pentru toată lumea, de parcă: n-ar f i vorba despre acelaşi text; pentru dă o parte a ţăranilor au început să-şi piar­dă răbdarea aşteptînd aplicarea tn practică a le­gii; pentru că unele probleme din sate sînt,1 In ­tr-adevăr, insurmontabile. Deasupra lanurilor fru­moase şi a oamenilor atîrnă neîncrederea. I n ; ziua c înd 'am sosit la Bobîlna (săptămîna trecută), pri­marul Alexandru Faur -şt încă un membru a l co­misiei asistau neputincioşi la-cearta dintre doi cumnaţi (dacă am înţeles bine): Fiore Faur. pen­sionar C.p.R., şi Dochia Lădar, ţărancă. Primul susţinea că „mejdia“, adică dunga ce- despărţea două-proprietăţi, trece prin zidul casei celuilalt, adică a fam iliei Lădar. In opinia femeii, „mejdia" trecea la un metru in spatele zidului casei, recu- perînd astfel " un spaţiu pe care se afla via pro­prie. Omul nu era însă nici. în ruptul capului de acord; „mejdia“ trebuia să treacă exact pe unde spunea el. V ia putea, să răm înă la locul ei, pu avea nim ic împotrivă. Femeia hu voia să mănîn- ce struguri crescuţi pe o vie ce-şi trăgea' seva din păm întul altu ia Discuţia a continuat m ultă vre­

me. Părţi ale ei se auzeau din stradă, dar nimeni nu se oprea să asculte. Oamenii păreau obişnuiţi cu astfel de ' conversaţii -purtate pe un ton ridicat. „Nu vă e frică de ce va urma?* — îl întreb pe primarul Faur, intuind că cearta la carş tocmai asistasem nu putea să-l preocupe prea m u lt „Nu, imi răspunde, ţlin moment ce vom*- aplica legea". „O lege foarte c la ră ...* încerc să-l ispitesc. „Păi ̂tocmai ăsta e; că nu e foarte clară în toate punc­tele ei. Nu mă refer la diferenţele intre suprafaţa reală şi cererile ţăranilor. Cu toate că, uneori, ci­frele ar putea să îngrijoreze. La Maia, .de exem-

„ piu, cererea dtipăreşte cu vreo 250 hectare supra­faţa -totală existentă". „De unde această diferenţă, au exagerat unii, au m inţit alţii?". „Şi de aici, Există şi alte cazuri- în ; care, paradoxal, toţi ..au dreptate. Prin 1953 au fost luate suprafeţele agri­cole ale parohiilor şi şcolilor şi cu ele au fost împroprietăriţi un ii ţărani. Apoi, aceştia au intrat cu ele în C.A.P. Acum Ie cer ţăranii şi,, pe de

; altă parte, profesorii -sau preoţit Cui să le dăm? Legea nu spune nimic. Am solicitat un jurist de lă Prefectură, dar. n-a venit nimeni. E, apoi, pro­blema unui fînaţ de aproape 100 hectare, preluat ia o anumită dată de -LA^i. Dej, pe care ţăranii îl solicită, ameninţînd că vor intra cu coasa .în iar­bă. Nu e simplu n ici cu Asociaţia pomicolă, care ocupă 240 hectare.-Şi multe altele". „Deci, sînt probleme, totuşi?” „Şînt, şi cu oamenii se lucrează greu. A ţi văzut".

, ■ Am văzut şi chiar dacă în afara satu lu i. totul pare frtunos, idilic aproape, dacă griul ne va asi­gura pîinea de toate zilele, în sat, între oameni, - lucrurile nu sînt foarte limpezi. Nu numai la Bo­bîlna: . - . . ■

, V'alcr CniOREANU

• M ODIFICARE DE TRASEU? ! Am mai scris Ia această rubrică -despre faptul că un ii şoferi de , pe autobuzele transportului în comun din Cluj-Napoca se abat de l ş . traseu, producînd derută şi enervare celor ce aşteaptă în staţii. Am dat exemple concrete, dar se vede că n a au ajuns la conducerea un ită ţii respective. M ai dăm unul: autobuzul nr. 546, pe linia- 31,, care circulă pe str. Decebal, abătîndu-se de la str Horea. • AVANTAJ... PR IVA T I­ZATUL. Cei privatizaţi sînt m ult m ai asaltaţi decît ce» din unită-, ţile de stat. M otivul? Oferă pro­duse m ai ieftine, mai proaspete, de mai bună calitate, „Aproza­rele" -ţin; cu încăpăţinare la preţ chiar la produsele care „trăiesc" m ai puţin după-recoltare. Mai bine aruncă roşiile şi: ciupercile decît să reducă preţul în momen­te de . criză. • DACA NU G Ă ­SIŢ I EXTINCTOARE în prăvă­liile de specialitate, nu fiţi trişti.- Incercaţi-vă norocul mergînd pe

NOROCOŞII

In primele cinci lu n i ale aces­tui an, Sucursala C lu j a Regiei. Autonome Loto-Pronosport 1 a âcordat participanţilor la .siste­mele de joc cîştiguri în valoare de 40.590.000 lei. Suma depăşeşte cîştigurile pe u n 'a n , d in peri­oada trecută.- Dintre cîştigători se detaşează Nemety Ioan . din Gluj-Napoca (cu 630.000 lei cîşti- gaţi la Pronosport) Aurel Pop d in . Gluj-Napoca, (cu 395.043 lei ciştigaţi la PronoeXpres), Aurel. M iron (cu 377.561 lei cîştigaţi la Pronosport). Recordul, însă, este deţinut de Mircea Nicolae care ă cîştigat 973.000 de lei la Pro­nosport). Avem toate motivele să f im invidioşi pe norocul altorat

lîngă lin ia ferată; n il în staţii, ci între. Cu siguranţă jveţi găsi ceea ce căutaţi, deoarece unii călă­tori Ie desprind d in dispozitivele de fixare şi le aruncă pe geam. Un nou hobby îl • UN TURBU­LENT a vrut să-şl completeze alcoolul din sînge, dar nu avea

.nici bani, nici . . . prieteni. So­luţia aleasă însă nu i-a „mers“ la Alimentara nr. 47 din Cluj- Napoca. De ciudă, a spart m ai multe sticle cu băuturi. C îţi va

cetăţeni voinici au avut grijă de el pînă cînd a venit Poliţia. • tN CONTINUARE se practică

: comerţ mai m u lt s au . m ai puţin ilicit în diferite - puncte ale ora- şelor: noastre., • ‘ M ULŢI C IT I­TORI ne-au întrebat cine reali­zează diverse utilaje de mică capacitate pentru ■ prelucrarea şi ■realizarea de produse alimenta- _re. Din-cîte ştim noi. aceştia ar f i îo -judeţul nostru: Institutul de cercetare şi proiectare de pro­f il şi societatea „Tehnofrig*, am ­bele în apropierea staţiei G.F.R. Cluj-Napoca. Se pare însă că producătorii respectivi se mişcS. cam greu. Cel puţin p înă acum.

ARGUS

Smîhtînă sau iaurt?‘ In data de 5 iunie a.c. în ju ­rul orei 11, l ă Unitatea comerci­a lă nr. 56 (str. E. Racoviţă) au fost aduse produse lactate, inclu­siv smîntînă. Punerea în vînzare a smîntînei s-a făcut cu o în-

? tîrziere suspect de mare, cum­părătorii bănuind că aceasta a fost înm ulţită cu apă. De fapt, cînd au văzut ce calitate are, m ulţi au renunţat să mai cum ­pere smîntînă. Eîţi va cumpără­tori ne-am hotărît să sunăm la Poliţia municipiului, de unde, ni s-a răspuns că problema e de competenţa „Sanepidului", nu a lor. Am sunat, apoi. la Irispecto-

Calităţii Produselor. Ne-a răs­puns d-1 Tăuţan că problema es­te de competenţa lor, dar cei ce se ocupă de aceste; lucruri sînt plecaţi pe teren şi vor fi pu-î în temă cînd se întorc.-Am dat .iu- mele şi adresa a patru persoane care s-au oferit să păstreze smîn- ,tîna pentru analiză. După cinci zile de aşteptări şi repetate sesi- . zări telefonice, nu s-a întreprins nimic. Slostreîe de sm întînă au devenit iaurt, ia r : noi am rămas cu certitudinea că nu s-a schim­bat nim ic nici în comerţ, nici la n ive lu l organelor de control.1 Vasile Gocan, str. Maşiniştilor nr. 87. . . ’ \ 'râtul Judeţean pentru Gontrolul

kJMANITARA ;

Bolnavii din spitale a u ; ne­voie, în continuare, pentru a su­pravieţui,'de sînge omenesc. -Do­natorii sînt aşteptaţi la Centrul de Recoltare a Sîngelui, de unde

am prim it 'asigurări că Se lu ­crează numai cu truse de unică recoltare, fiind exclus, astfel, orice risc de îmbolnăvire a do­natorilor.’ Iată un subiect de-se­rioasă reflecţie pentru hiperten­s iv ii' . ' . - -:

PROTEZE PENTRU N ECAZU RILE NOASTRE- . O vizită Ia Unitatea de protezare de pe strada Dos- toievski mîhneşte, doare. Ca şi in alte locuri, azilul de bâtrîni, orfelinate, sanatorii, constaţi şi aici ce a însem­nat pentru vedhea conducere de partid şi de stat „grija faţă de om“, faţă de nevoile sale. Şi în tim p ce vechi activişti se lăfăie cu pensii cuprinse între 8.000—10.000 lei, drept recompensă pentru marile servicii aduse, han­dicapaţii fizic îşi trăiesc drama, purtîndu-şi crucea cu demnitate. Majoritatea handicapaţilor o constituie adul­ţii. încadraţi sau nu, beneficiind sau nu de pensii so­ciala, în funcţie de gradul de invaliditate. Unii, puţini Ia număr, au 2.000 lei pe lună şi se consideră fericiţi. Cei mai .mulţi, însă, trudesc şi trag cu o pensie de ru­şine. Unii au familie de întreţinut A l(ii, -abia se între- ţ>n pe; ei. Proteza apare ca un ajutor. Un ajutor greu, uiestctic, repede dcgradabiL Maşinile cu. care sînt fă ­cute protezele pot intra mîndre în orice muzeu de. vechi meserii. ■ . . .

Cu dtva .tim p în urmă, am vizitat Unitatea do prote­zare şi am stat de vorbă cu domnul Vasilo Chira, pre­zent în această unitate d in 1970, practic de la absol­virea Şco lii. profesionale da confecţioneri proteze sî apa­ratură ortopedică.

— Au fost bune aceste şcoli profesionale şi ar trebui cit mai repede reînfiinţate. S înt singurul din această secţie cu meseria la bază. Am studiat tehnologia mate­rialelor, lemn, fier, apoi practica propriu-zisă,- de loc de neglijat. Meseria noastră are Ia bază şi temeinice cu­noştinţe de anatomie. De anatomie a membrelor infe­rioare, ' superioare, cunoaşterea coloahel vertebrale, lu­cruri fără de care meseria noastră nu este de conceput.

— Aţi venit Ia C lu j in 1970. Faţă do 1991, caro este diferenţa?

— Nici una. Vă rog să mă credeţi, nu s-a schimbat nimic. Utilajele, maşinile pe care lucrăm acuma sînt cele pe care eu le-am găsit în *70, cînd am venit Ia C luj. Dar şi starea materialelor este aceeaşi. Avem pro­bleme cu pielea, cu lemnul.

*— rorn ind de la aceste materiale,' cît „funcţionează"o proteză, ce termen de garanţie nrc?

— O proteză are o garanţie de doi ani. După doi ani se poate face alta nbuă. D in ţase în şase luni, omul are drept la reparaţii. Normal, o proteză ar trebui să rezis­te cinci ani. Dar nu are cum ?ă reziste. Mulţi handica­paţi lucrează, şi nu munci uşoare. Am avut clienţi care au venit la noi cu proteza legată, prinsă c u . , , slrmă

ghimpată’!! Să nu vă mire. Pe lîngă aceste materiale deficitare, mal stăm prost şi cu documentarea. Nu avem nicf cărţi de specialitate. Avem doar două albume, cred eu de pe la 1930—35 şi o carte, singura tipărită la noi In 1980, mai m ult de tehnică operatorie decît de pro­tezare. . -

— Cu ce personal lucraţi?—■ Personalul lasă de dorit. Sînt băieţi buni, harnici,

binevoitori in .ale învăţăturii meseriei, dar deocamdată atît. La partea mecanică, în afară de mine, am un sin­gur om care cunoaşte meserie, apoi trei bandajişti, 11 pantofari. Ei sînt băieţi tineri, absolvenţi a zece clase ţ! calificaţi la locul de muncă. '

— Cîte jude(e deserviţi şi cum arată cererile lui 90?— Deservim opt judeţe. Pe cont propriu vin mulţi şi

din alte judeţe, chiar şi din Constanţa. Privind comen­zile, anul trecut am avut 500 de comenzi de proteze în care intră coapsă, gambă, corsete şi 1500 de cereri pen­tru ghete. Lucrez acum la ultimele comenzi pentru *90, noiembrie-decembrie, iar la ghete mai am comenzi şt din august, în special'pentru adulţi. ;

V in străinii la noi, se uită, se m iră, se mai şi cru­cesc, nu le vine a crede. Fac poze, filmează, promit. Noi, insă, rămînem cu protezele şl. necazurile noastre.

Demosteno ŞOFRON

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 4

UN SUFLU NOU• Promite să introducă în activitatea agenţi­

lor do circulaţic din CIuj-Napoca, domnul ma­ior Ioan ANTONESEI, noul şef al biroului cir- culaţic din municipiul nostru •

— Sin feţi adeptul unei discipline de fier?— Nu m i se pare cuvîntul cel mai potrivit. Aş

zice, 'mai degrabă sînt adeptul disciplinei’ liber consimţite. în acesf sens sînt hotărît să creez toa­te - condiţiile pentru introducerea unui • suflu nou -

în activitatea agenţilor de circulaţie.- Vreau să şe vorbească frumos despre agentul de circulaţie, . pentru aceasta fiind necesare întrunirea unor con­d iţii'care să'ridice întreaga pregătire ă acestora l a ; nivelul- poliţiilor puropene. Adresarea politicoa­să,-dar fermă, ţinuta, cunoştinţele minime pentru

- Sndrumarqă 'cetăţenilor români şi străini şi încă1 multe altele vor sta în atenţia noastră ţn urm ă­

toarea etapă.' - ;

— Concret, ce aţi întreprinse în acest sens?— Sînt numit în funcţie doar de cîteva zile,

Aşa că mare lucru n-am putut face. începem, din această săptămîriă, cursuri intensive de lim bă en-: \ gleză şi .franceză pentru toţi agenţii de circula-

. ţi^. Ne-am ocupat şi de ţinuta subofiţerilor noştri. Cele două vizite îri străinătate m-au determinat.

; să introduc m ăsuricare să l'acă -agreabilă ţinuta .- agenţilor de c irculaţie/N u barba şi pletele mă «deranjează,-ci: murdăria ; şi comportamentul neci- .vilizat şi; neîngrijit .al oamenilor din post. - • *

' ‘ — Dintr-o discuţie anterioară a m : înţeles că sîn-’ •teti hotărit >ă puneţi capăt brainfaurelii din circu­laţia elujeaiiă. Vă; mai menţineţi opinia? '

— Neîndoielnicxcă sînt multe deficienţe în acest ; domenixi; In primul rîiţd trebuie ca noi, Smpreu- ■ " na cu 'Administraţia domeniului public s ă : înlă-, ’

• turăm .- lipsa indicatoarelor, a denivelărilor ' de drum, pentru^ o ■' mai bună orientare - a participan- '

. .tului la ■ trafic, şi o mai mare coerenţă a circula­ţiei vehicolelor şi pietonilor. în al doilea rind, o

R E C O M A N D A M

« « ■ U l i i.........

...; &

' 1. Domnul n<aior Ioan ANTONESEI ; : . ‘

. . „ - ‘ ‘ ‘ " ’ ’ mai activa prezenţa • In- posturile cheie" din oraş,

rv a determina-prin toate mijloacele, respectarea cu „ stricteţe a' regulilor de ’ circulaţie. Toate1 acestea ' au un singur , scop: să păzim . viaţa, cetăţenilor, să avem. t ît mai'i puţine şi dacă se poate nici . un caz de fam ilie îndoliată din cauza accidentelor^rutie­re. Chiar în aceste zile am început discuţii cu o categorie, mâi neglijată: privatizaţii. Ei au .par-J

. curi-.auţo, sînt pietoni şi. deci, aii obligaţii spo­rite. P rin . această, prin asigurarea desfăşurării

'normale* a mitingurilor şi ..manifestaţiilor vrem că' şi contribuabilul să simtă că este ocrotit, de o ! jSoliţiff' competenţă şi civilizată, gata' oricîrid să le apere integritatea corporală şi a bunurilor..

Pagină realizată de Radu VIDA

; Fotografiile: Nicolae I’ETCr

2. Şi dacă vine tramvaiul?.

WgîiStirf

i f ^ S i l î

3. Regulamentul de circu­laţie interzice staţionarea pe linia tramvaiului. Sînt foarte

'-mulţi .conducători: auto care nu îespecfă această prevedere*

•Oprit de agentul de ordine, conducătorul autoturismului din imagine i-a răspuns sfi­dător eă-i dă şi 1.000 lei, nu­mai : să-l lase în pace. Pînă la ,urmă, stimaţi conducători auto, e bine atita tiinp cit dai. Nu cînd iei. Pentru eă_ din acel moment alţii iţi maniacă din colivă! .' ’

(Date automobiliştilor clujeni"' de către domnul maior Vasiie GADALEAN, şeful serviciu­lui circulaţie Ialomiţa)

— Două rute posibile ne duc la mare: Cluj — Tîrgu-Murcş sau Cluj Sibiu, urmînd pe ambele variante drumul spre Ploieşti, Urziecni, Slobozia, Ţăn- . dărei, Feteşti, Constanţa.; Acum, în sezonul', estival aceste -artere (preferabil- varianta Sibiu) v° r fi foarte aglomerate. Ce trebuie să ştie automobiliştii noştri pen­tru această perioadă? ■ !. — Intrucît ne aşteptăm ca in această vară să avem un trafic foarte intens pe teritoriul jude­ţului Ialomiţa, rugăm .conducă­torii auto să facă o atentă veri­ficare tehnică a maşinilor, să nu supraîncarce automobilele : cu bagaje;.-şi . persoane, fapt ce ;.ar deregla bătaia farurilor şi ar ■ spori periculozitatea în curbe şi .viraje. Rugăm, totodată, sa , se folosească adecvat drumul, ’şoîe- 'riij fiind r in permanenţă atenţi. , la adptarea yitezei de rulare Ia condiţiile concrete. Atragem a- tentia asupra monotoniei arte­relor noastre. Drumurile drepte, autostrada, dublate de neatentia provocata de utilizarea tadioca-

setofoanelor pot < duce' la 1 grave greşel i de pilotaj. Şi ~nu uitaţi!

"30 la sută din accidentele noas-,. tre sînt comise între Urziceni şi Slobozia, ca urmare a neaten­ţiei, precum şi, a :existenţei mul­tor drumuri laterale pe care cir­culă un mare număr de biciclişti, tractorişti şi pietoni. :■ De aseme-

“nea recomandăm ca la vutilizareâ autostrăzii Ţăndărej :Feteşti şi podurile dunărene" să' se folo-- seaMă centurilede-siguranţă.

:;.— Drumul de la ’ noi la 1 mare este foarte lung. ^

— .Tocmai de aceea, rugăm să se fragmenteze drumul, prin po­pasuri ori de cîte ori este; nevoie. A tît lă hotelul „Privighetoarea" c iţ şi !a popasul „Malu“ se pot

."reface forţele. ' Dar nu uitaţi: fură alcool! ■ '_•

■ Nu nc mai rămînc , decît.. .

să urăm tuturor con­cediu plăcut fără nici un fel de evenimente rutiere. Rugăm con­ducătorii auto: să se adreseze cu

-încredere agenţilor noştri -de cir­culaţie de la punctele de - con­trol Urziceni şi Feteşti pentru a

- prnni toate lămuririle necesare- in vederea asigurării unei circu­laţii fluente.

> 41 \ \* -

. >; s '

!•?$ l ' |

— - . *

5. Conducătorul auto a virat Ia dreapta, cînd semnul spune iă nu-i voie. A fost avertizat. Noi, insă, ciodcra că o amendă usturătoare i-ar fi fost dc mai m u lt . . . ajutor. -

, 4. Domnişoara, din imagine se numeşte Maniu Anca Monica. Este studentă Ia medicină în anu l V şi şoferiţă de anul tre­cut. Să vedeţi: curii circulă domnişoara: intră pe • sens interzis (viraj de dreapta) nu şi-a înmatriculat maşina, deşi termenul a trecut demult .şi,--.in. eventualitatea' unui accident (foarte po­sibil la greşeala pc cârc , a fă cut-o) tleci, în cazul unui acci­d e n t nimeni n-ar şti ce grupă sangvină are. De ce? Pentru că, pur şi simplu, a uitat să treacă j>e Ia . . . doctor s'ă-şi ia; sînge.

Strada Avram taneîiAtac.iirile d in presă şi, mai a-

j’es, insinuările cum că strada Avram Iancu ar fi fost trecută: pe circulaţia îritr-uri singur sens da­torită unor persoane suspuse 'ce stau in zonă, a determinat Ser­viciul de circulaţie a judeţului, să facă următoarele precizări. ;A- ceastă stradă a fost. . . teatrul a 6 accidente grave de circulaţie, Irccindu-se la „sens unic" la ce­rerea conducerii şcolilor Coşbuc, Şincai, Coregrafie şi Matematicâ- Kizică nr. 3.

I-a terminarea- anului şcolar,- această arteră va recăpăta sta­tutul de circulaţie în ambele sensuri, urmînd să se analizeze dacă în toamnă, la deschiderea anului; şcolar se va menţine unul sau două sensuri.. Pînă la o lio-’ tărire definitivă a Comisiei de sistematizare a primăriei, ' con­ducătorii auto sînt rugaţi să res­pecte cu stricteţe . semnele res­trictive.

- - 'j - u „ . *

' -/ -

CAROSABIL

• CE AI Cir PRIMARI/}.' DOMNII HUCUIl? Că transpor­ta pari pentru viţa de ,vie, .si­

gur, fără formele legale, e li­na! Că era băut alta. Dar să intre cu maşina în zidul pri­măriei din Moldoveneşti e groa­să de tot. Toate acestea Ie-a lacut domnul Bucur din Mun­tele Băişorii. Şi a încasat o

■amendă de 5.000 lei. Merita?• DE LA BEAT CIRCIUMA

VIU", spune un cintcc. Aşa ve­

nea şi Pop Gavrilă, pensionar din Turda care, datorită... ba­lansurilor de pe carosabil a fost grav accidentat de Rad Fetru din Oradea. Nu.ştim dacă automobilistul are • vreo vină.

-Ştim însă că uri şpriţ în pliis ne poate duce oricind la spital. Dacă nu chiar la morgă.

• LA VOLAN, IN COMPA­

NIA ALCOOLULUI. Suciu Si­ni ion (str. Prof. Ceortea) s-a urcat la volan în stare de c- ' brietate. A crezut că scapă, dar n-a fost ;să fie. A accidentat-o pe numita P. N. care se află la Clinica de Neurochirurgie intre viaţă şi moarte. Iar au­torul accidentului este cercetat în stare de arest.

• NU M A I FURAŢI, DOM­N ILOR! Cum a dat căldura,, cum s-au înm ulţit furturile de material lemnos^ Aşa . a fost. găsit Feivari Ioszef din Tîrgu Mureş care ducea . asemenea... achiziţie spre Hodoc. X s-au confiscat 3 mc de lemn de cea mai bună calitate. Nu- eră moi bine să le cumpere? .

PAGINA 5 adevărul d e c l u i

SOCIETATEA COMERCIALĂ „IZOPA" S.A.? CLUJ-NAPOCA (fost ALSIT):

; Colea Dorobanţilor nr. 4Firma cu tradiţie în executarea lucrărilor de izo-

jaţiişi protecţii anticorozive, angajează pentru lu­crări în ţară (cu perspective de lucru în străinăta­te) următoarele categorii de personal muncitor:

* izojatori hidrofugi , ! i* izolatori termici* izolatori antiacizi. ,Prin modul de organizare şi contractele pe care

le are încheiate, veţi avea pe termen lung, sigu­ranţa zilei de mîine,'prin cîştiguri cp re să vă dea posibilitatea de a face faţa preţurilor de pe piaţă.

Reţineţi un nume - ^ SOCIETATEA „IZOPA" - singura firmă cu tradiţie din Cluj-Napoca, în exe­cutarea lucrărilor de izolaţii ţi protecţii anticorozi­ve garantează siguranţa locului de muncă., Angajaţi-vâ la SOCIETATEA „IZOPA" şi primii ca­re vă vor mulţumi vor fi soţia ţi copiii dumnea­voastră. (861 /A) •>

SOCIETATEA COMERCIALĂ DE INDUSTRIE MICA S.A. GHERLA

str. Fizeşului nr. 2, telefon 952/4-19-36

execută:

> confecţii metalice (garaje) ; ; v ’ pâtule porumb► rame închidere balcon ^

lucrări de tinichigerie bobina j / turnătorie croitorie ' . r

• strungărie

Vincfem imediat ornamente funerare pentru loa- -te confesiunile. (835) ^

FIRMA MUNTEAN" DIN: C5ERMAN5A

efectucazăsăptămînal transporturi de persoane din România iii. Germania şi retur, cu preluare de la domiciliul pasagerilor, pînă Ict destinaţia dorită.

Informaţii la telefon 924/3-24-11. (3704/A)

' FIRMA „TRIDENT" S.R.L. vinde avantajos

• CALCULATORUL HC-90. Garanţie. ' -Telefon:. 16-98-11. (3916)

SOCIETATEA COMlERCIALĂ..ARMATURA" S Â.

; organizează licitaţie pentru proiectarea unor obiec­tive de construcţii sociale şi industriale.

Doritorii se vor adresa la sediul societăţii, ser­viciul Mecano-Energetic, pină la dota de 30 iunie1991.. (3835) "■■■

SOCIETATEA COMERCIALĂ „IZOPA* ,S.A. ‘ ■ ■.■ ţ;;7■ - .•: c lu j- n a p o ca ': ■ ■ . ; ]

:'.';':'Colea Dorobanţilor'nr.14 |

organizează in data de 18 iunie 1991, orele 17, la sediul isocietoţii, concurs pentru ocuparea postu­lui de : [

• şef birou aprovizionare Relaţii suplimentare la telefon 95/11-24-67. ' >

(861/A)

SOCIETATEA COMERCIALA „ARMÂTURA" S.A.CLUJ-NAPOCA

' . _ Str. Gării nr. 19 organizează concurs, in data de 24 iunie 1991, ora 8, pentru ocuparea următoarelor posturi:

• ECONOMIST (bărbat) pentru activitatea C.F.I.• TRADUCĂTOR* absolvent al învăţămîntuluisu-

perior. cunoscător al limbilor franceză- germană şi rusă 1

• DESIGNER INDUSTRIAL, absolvent ol învăţă- mintului superior.. J îa‘ar''le s'r*t negociabile in baza Legii nr. 14/ 1991. ,

Informaţii; suplimentare la telefon 13-27-37, In­terior 148. (844) :1 . ; .

FIRMA „SOLAR - FRIG - ENERGO - INST"

angajează, ih condiţii dvântd|paî6, in număr li­

mitat,...-' V.' : V '1AV|• posesori de autoturisme pentru activitate IAai

cu 1/2 normă.Firma asigură: _• reparaţii şi asistenţă service• carburanţi şi lubrefianţi. ; ? , . . Informaţii suplimentară zilnic între orele 18—21

Ia telefon’ 15-28-47. (839) \

Doarr ş i numai p înă la 31 iulie l9 9 1 , vă oferă. ^

*», V- Paradox 3.5, Quattro Pro 2.0,-, ţ; ̂ * Turbo C+ f , ' T urbo Pascal '6.0 y,. v ';

la p re ţu rile ce le m ai scăzu te din . ţa ţă , : : JV ţ ' - j ~în ciăriiprogram ului de amnistie:1' ^ , 'V

/ "tjOVE BORCAND-Products. .1 r

^ ’ 3V« rctfali această ocazie .unicăt de a intra în -V- f ’legaliiat&cu ^cheltuială minimă / y -

To t liO G IG yl oj&rdi%S10P: ;«calculatoare ţjersonaleAComp^tibile ^ nu f d t ’ / v t AT jft/î IRfiY. îm nr im an f^ ;̂ *

*-Sibiu: f ,(924)46652,45475 ,. ^ Bucureşti: (90)754900, 757135{ ,.. ţ et6y

............ ..... . - -------- -

m SOfTWARC ; APft»CATîON$ SSRVlce CONSULTING TRAÎNING;

A*eeo Wuîtei n«. 9/9 3400 CM’ f'cmo’̂ c teţ. ?Şî/4974&

în. colaborare cu CENTRUL DE PERFECŢIONARE A CADRELOR DIN INFORMATICĂ, sub egida Comi­siei Naţionale de Informatică, organizează, înce- pind cu 1 iulie 1991, cursuri de iniţiere in utilizare caJculaţo.qrelor IBM-PC, Cursurile au duratq de 4; soptărriiriLşi au-ca tematică:- • ' sistemul dei operare DOS

• utilizarea sistemului de gestiune a bazelor de‘ date" - '■ j "v • dBase III PLUS ..:. , !

• utilizarea mediului ' de programare Turbo- PascaL ;' Absolvenţilor li se acordă certificate de absolv vire. ■

Locurile sînt limitate de numărul ds calculatoa­re IBM-PC puse Ia dispoziţia cursanţilor. ~ ' ;

Tariful de curs este de 5.000 lei, achitabil în două rate. • • ... . . •

Informaţii şi înscrieri: zilnic între orele 11-13 şi16—18, la telefon 11-82-63 şi la sediul firmei, str. Observâto‘ru|ui^bloc OS 1 .

'' J : .(885)

EXPOZIflE DE PICTURĂ: PRESECAN CLAUDIU- SZEKELV^IKLOS" . 'i

Vernisajul luni, 17 iiinief orele '13, Ia Biblioteca Centrală Universitară. _ ‘ J " ' ■ i-y (4365) !.

ÎNTREPRINDEREA „FLAMINGO*

vinde

• puf de gîscă, selectat.' Telefoane: 13-68-07; 11-81-73.

''LICITAŢII

(4590)

C.A.P. OŞORHEL, comuna BOBlLNA, jud. Cluj, a- nunţă vînzarea prin licitaţie publică .a mijloacelor fi*e, în dala de 29. iunie 1991, ora 9,. Io sediul uni­tăţii din Oşorhel. (2797) ;

AAA/AAA/VV'>V'A>VVNAAAAAAA^A/V’>^A'VVAA^'vAAA/VVV*v*v^V V V V V /V V V vV V V /V V V V V V V V V W V V V V V V V V V 'V V V V V V V V S

^AAA^AAA/y/v^AAAAAAA^AAAA^AAAAA/VWW^/WVVVVvOi

FUNDAJIA SOCIETATEA DESCHISĂ ’ anunţă un concurs pentru: obţinerea. burselor ae participare la noul program postuniversitar de şti-; inţe sociale şi politice de la Universitatea Central* Europeană, Secţia din Praga.

Programul se va desfăşura în şase etape tenia-; ti ce.

1 . Problemele societăţilo'r postcomuniste2. Metode de;cercetare şl de calcul3. Stratificarea socială, structură socială şi mo*,

bilitate socială . ......4. Piaţa, statul şi societaiea; noi structuri şi noi

probleme-in' noua -Europa - • . v ; * - {5. Naţjonalism, rasă şi etnie ;6. Teorie socială şi politică. . , \ j Cei interesaţi pot să-şi ceară participarea Ia: < '• programul complet ae un~ an ■• un număr oarecare de etape (teme) preferate. Concurenţii trebuie să îndeplinească următoare*

Io condiţii: • ; .• să aibă studii universitare încheiate in dome*

niul sociologiei, politologiei sau intr-un domeniu înrudit \

• să stăpinoască limba engleză , ;. . ■ ̂ [• să fie sub 35 de ani . . - .. I Cunoaşterea metodelor statistice poate fi utilăm Dosarul întocmit de concurent : trebuie să cu^

prindă:. . Ţ. •. .• t.• diploma şi foaia matricolă ~ traduceri -legali*

zate în limba engleză; ; : r i• curriculum vitae în limba engleză; ’ - . J• un eseu despre o problemă socială (3—5 pa­

gini dactilografiate sau imprimate, de preferinţă în limba engleză) , . - |

• formularul de înscriere completot. f ‘ Dosarele trebuie să parvină la unul' dintre se-;

diile Fundaţiei cel tirziu.pînă la 30 iunie d.c. I ' Formulare şi informaţii suplimentare se,pot ob­

ţine la următoarele adrese': * ’• Bucureşti, Calea Victoriei nr. 133, telefon

.50-63-25 ...• ciuj; c.p. .73 . • ; ■ v >• Iaşi,' str. Mihai Eminescu nr. 18, C.P. 356, le-;

jefon.981/4-63-63,şi 981/4-56-10, • ;Jimişbară^ Piaţa .Victoriei (Operei) nr. 2, eta-; jul 3. ...

- ^ Lâ niijlocul lunii |ulie candidaţii trecuţi, prin prâ-■ selecţia bazată pe acte vor fî înştiinţaţi, ca să se pregăţeqşcă pentru examenul de limbă engleză (TQEFLE).din 28 aiigust. ... . . -

Selecţia finală se va face Ia începutul lunii .sep-; tembrie^,(857) / . . .... ̂ »

; CUNOSCUTA AGENŢIE ARTISTICA .ITALIANĂ

organizează preselecţie de profesionişti pentru constituirea unei companii de spectacole cii acti* ifitate în ţară şi străiriatote: ̂ : '

• compozitori : ; “ - ' ,, -• libretişti v;';' ... '• creatori de costume şi de modă ^• prezentatori de modă (fete şi băieţi)

• • finalişti ai concursurilor de frumuseţe "■" • balerini

• cinfăreţi ; . ̂ '. " '!• maeştri de lumina şi fotografi artistici. • - Acum aveţi ocazia să vă afirmaţii - . .

■ Trimiteţi cîteva date personale şi fotografie. ’" Adresa: căsuţa poştală 351, Oficiul poştal .1

Cluj. (2784).;; ; . \ 1

: : - SOCIETATEA DE TRANSPORT AUTO

„JASKUN - VOLAN - SZOLNOKV r,'

a pus în circulaţie începînd cu dată de 10 iunie 1991, cursa de călători pe traseul: -A v : ;

• SZOLNOK -CLUJ şi retur.Plecarea din Szolnok in fiecare zi de luni la ore­

le 8,00 - sosire în Cluj la orele 15,50.Plecarea din Cluj în fiecare zi de marţi la ore-;

le, 12,30. ■ _Sosirea şi plecarea din Cluj se face din Piaţa

Mihai Viteazul - Agenţia TAROM.Biletele se pun in vînzare anticipat la sediul So*

cletâţii Comerciale „SORETI" S.A. - Calea Doro­banţilor nr. 38 - la „AGENCOM*.

' Orice relaţii de informare se pot obţine'la te­lefon 95/11-63-59. Contravaloarea biletelor de Că*, lâtorie se achită în forinţl. (852) ; -

AVVWyVvVVV'VVvVVVvVvSVvVVVVVVVVVVVVVVVVVV'^

ADEVĂRUl DP CiUJ PAGINA 6

RECICLARE A M ATERI AtELOR REFOLOSIBILE - a IMPORTANTĂ RESURSĂ PENTRU

OBIECT lVElPRIORITARE

Colaborări

Introducerea Ici circuitul economic a mate­rialelor refolosibile arc o însemnătate deose­b iţi pentru economia naţională.

— în această perioadă de trecere ia ecdno-:' m ia de piaţă şi de extindere a privatizării, ne spune d-1 economist Traian Ienciu, directorul Societăţii comerciale JREMAT" S.A. C lu j, a-- w m stabilite cîteva obiective de perspectivă, j Printre acestea am intim : creşterea» cantităţilor d» materiale colectate, Îmbunătăţirea , calităţii

, materialelor livrate; extinderea gamei de «ria- teriale recuperate; valorificarea superioară a * materialelor colectate; îmbunătăţirea ■ .condi- fiilor de lucru şi reducerea consumului de manoperă in activităţile cu condijii grele. de muni.‘ă ; creşterea - eficienţei- economice. >

— Care sînt direcţiile strategic#'principale *’ iii această perioadă? :

— Este vorba, în prim ul rind, de adoptarea - unui ac! normativ; «Legea privind recupera--, rea şi valorificarea resurselor de materiale re- ciclabile" care ar - trebui să reglementeze ur­mătoarele: '■ V

— definirea materialelor reciclabile precum şi a noţiunilor de recuperare, prelucrare, va­lorificare; , ; ' i " v - '■-— obligativitatea gospodăiirii şi utilizării raţionale a acestor surse;

— interzicerea distrugerii ■ sau degradării,’ sub orice formă a materialelor refolosibile:. prin ardere; îngropare, deversare, evacuare la-

• rampele de reziduri menajere etc. sau polua- '■ rea' mediului înconjurător prin depunerea a- ccstora în alte locuri decit cele special ame­najate. .....

■Urgentarea trecerii la privatizarea activită­ţii de colectare prin închirierea, concesionarea sau predarea în locaţie de gestiune a puncte* : lor de colectare de la populaţie şi chiar a centrelor m ici de recuperare;

Negocierea unor preţuri stimulative' şi în concordanţă cu preţurile pe plan mondial pentru toate sortimentele de materiale refo- , losibile. • V' '

: Creşterea gradului de- prelucrare, a ' mate­rialelor refolosibile, prelucrarea tuturor re­surselor în centrele proprii şi respectiv creşte­rea calităţii materialelor livrate;• Dotarea cu instalaţii şi utilaje moderne de prelucrare a materialelor refolosibile care să asigure creşterea calităţii materialelor livrate şi a productivităţii muncii şi cu mijloace de . ridicare şi transport 'necesare organizării ţ i livrării operative.

—. Putem vorbi de o lărgire a activităţii noii societăţi? ’

— Noua societate se ocupă în continuare de colectarea,' prelucrarea şi valorificarea mate- . rialelor refolosibile provenite atît diii gospo­dăriile populaţiei, cît şi din activitatea altor societăţi sau a regiilor autonome.' ;

REMAT S.A. intenţionează şă extindă sfera activităţii de valorificare, a materiilor ca ata­re, respectiv a diferitelor piese şi subansamble recuperate din materiale refolosibile preluate în depozitele “proprii. Aceste materiale şi pie- . se se livrează direct din depozitele REMAT ' S.A. la preţuri avantajoase. ” .

! Reporter

Preturi avan la joaseIncepînd cu anul 1991 Societa*.

tea REMAT S.A. a majorat sub­stanţial preţul m aterialelor^'re­folosibile achiziţionate de la populaţie ajungind la următoa­rele valori: ;

— Oţel şi fontă — 1 leu/kg J— Cupru — 20 Iei/kg;—.Cenuşi cupru, — 3 lei/kgV— Alamă — 15 lei/kg

• Bronz — 15 lei/kg A lum in iu — 4 lei/kg

■ Zinc — 10 lei/kg■Plumb • — 8 lei/kg• Acumulatoare ■ auto (golite de acid) — 5 lei/kgH irtii şi cartoane — 3 lei/kg Textile vechi d in lînă şi bumbac apte pentru şters — 3 le i/kg

— Cioburi sticlă — 0,10 lei/kg— Anvelope uzate de autotu­

r ism e — 0,05 lei/kg j

— Mase. plastice curate

— 2 lei/kg /

, în urma aplicării acestor. pre-- ţuri, „REMAT* S.A. Cluj a achi­tat populaţiei, pe primele 5 luni ale anului 1991, suma de 8.761 m ii lei„ ajutind cetăţenii la ob­ţinerea unor venituri suplimen­tare. ■ ,

■ Colaborarea societăţii' cu dife- *riţi agenţi economici a fost deo-- sebit de fructuoasă In perioada trecută de la începutul anului,

iar cantitatea totală a materiale­lor preluate de la acestea a a- tins nivelul de 26.960 tone.

Invitaţie

Societatea ,REM AT“ S.A. invi­tă pe toţi colaboratorii săi să se­lecteze pe sortimente materiale­le refolosibile care : rezultă din activitatea internă şi să livreze In cantităţi avantajoase la, depo­zitele societăţii. - ,

IN GOSPODĂRIA DVS. SE GĂSESC CANTITATI DE FIER VECHI REZULTATE D IN SCOA­TEREA DIN UZ A UNOR F R I­GIDERE, M AŞIN I DE SPĂLAT, FIARE DE CALCAT, ASPIRA­TOARE, MÎNERE DE UŞI, VA­

SE DE BUCĂTĂRIE, etc.• VA RUGAM SA NU ARUN­

CAŢI ACESTE OBIECTE DE­OARECE CONSTITUIE MATE­R IE PR IM A PENTRU INDUS­TRIE. DECI POT F I RECIBCU- LATE.

' STRINGEŢI-LE Ş l PREDA- ŢI-LE LA CENTRELE, RULO­TELE Ş I PUNCTELE DE CO­LECTARE ALE'„REMAT“ S ^ . AM PLASATE IN ÎNTREGUL JUDEŢ.

• VA ÎM PLIN IŢ I ASTFEL UN ACT D E CIVILIZAŢIE Ş I RESPONSABILITATE CIVICA.

Puncte de colectare

în Municipiul Cluj-Napoca şi judeţ

— Str. Fîntinele nr. 7;— Str. Pasteur nr. 74;— Piaţa Cipariu f.n.;— Str. Fericirii nr. 4;

v — Str. Fabricii nr. 93—95;— Piaţa agroalimentară Flora;— Str. Republicii f.n. (colţ cu

str. Şoimului); '

în cazul unor 'cantităţi mai■cetăţenii judeţului Cluj se pot înfiinţate in fiecare . localitate mătoarele numere de telefon:

— Str. Nădăşel, nr. 12; ^— Str. Tulgheş nr. Î0;— Complex Mercur;

— Aleea Băişoara f.n.

— Str. Bucureşti nr. 17;

— Piaţa 14 Iulie f.n.; -

— Str. Simion Balint f.n.

mari de materiale - refolosibile. adresa dispeceratelor, societăţii

urbană şi care - răspund la ur- .

Cluj-Napoca •V:.v.teL‘. 136347 . (materiale metalice)■145116 (materiale nemetalice) ’

— Turda 16639 (materiale nemetalice)— Cimpia Turzii 68258 (materiale metalice) ■-— Dej - 12135. (toate materialele) ;— Gherla 41861 (materiale metalice) ■

U -41248 (materiale nemetalice)— Huedin , 51648 (materiale metalice)

51726 (materiale nemetalice)

APEL PENTRU SPRIJIN MATERIAL NECESAR UNIVERSITĂŢII DIN TIMIŞOARA

Universitatea din Timişoara a redevenit o uni­tate de prestigiu între instituţiile de inyăţămînt su­perior. Au fost reînfiinţate facultăţile de tradiţie ale Universităţii şi au început să funcţioneze noi specializări. In anul universitar 1991/1992, vor funcţiona peste 20 de specializări, majoritatea avind profil didactic. Universitatea dispune ae un nucleu valoros de cadre didactice, cu rezultate bu­ne în activitatea de instruire şi cercetare.

Calitatea procesului de învăţămînt este grav a- fectată de lipsa bazei materiale, atît sub aspectul spaţiilor de învăţămînt, cît mai ales al aparaturii, laboratoarelor şi mijloacelor tehnice de instruire.

Apelăm la regiile autonome, societăţile comer­ciale, firmele particulare sau la_ persoanele fizice, care doresc sâ sprijine acţiunea de dotare a Uni­versităţii, să participe cu mijloace sau cu fonduri. In acest scop au fost deschise următoarele conturi la Banca Română de Comerţ Exterior, filiala Timi­şoara; ’ , ~-

• 47.21.2.16.46. Dolari S.U.A.• 47.21.8.10.46. DM '• 45.10.5.46. LeiAvem convingerea câ toţi cei care doresc pros­

peritatea acestei ţâri şî scurtarea perioadei de tranziţie vor contribui la crearea bazei materiale necesare instruirii viitorilor specialişti. ;,

Mulţumim tuturor celor care_ne înţeleg si ne an­gajăm sâ răspundem in faţa lor de modul cum vor fi gospodărite aceste fonduri. (805) ,

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA" CLUJ

execută panouri de comanda pentru orice lip de utilaje şi lucrări de lăcâtuşerie şi confecţii metalice.

Informaţii la telefor* 11 -86-72. (863)

ÎN ATENJIA PĂRINŢILOR!

. Administraţia Permanentă a Taberelor Şcolare Cluj, anunţă că mai sîni locuri în următoarele ta­bere judeţene şi interjudeţene:

JUDEŢUL CLUJ:• Leghia; 9-20 august; 22 august - 2 septem­

brie;'4-.13 septembrie;.; • Traniş: 23 august - 3 septembrie;

• Belişi 26 august — 4 septembrie; : <• Rîşca: 1 - 10 iulie; 12-23 iulie; 8-17 august;

15-28 ougust;• Măguri-Răcătău: 17-26 iulie; 29 iulie - 9

august; 12-23 august; 26 august - 4 septembrie.

- INTERJUDEŢENE:

• Judeţul BIHOR: • Nucet: 1-10 iulie; 12-23 iulie; • Urvis: 12—23 iulie; 25 iulie — 5 august;

• Judeţul SIBIU: • Santa: 3-12 septembrie; • Sălişte II: 2-11 iulie.

• Judeţul SATU-MARE: • Ştrand: 28 august -8 septembrie.

înscrierile şi plata se fac (a sediul Administra­ţiei Permanente a Taberelor Şcolare, str. Borzeşti nr. 28, telefon 11-70-21 sau 11-28-13. (2774)

AGENŢIA DE TURISM A SINDICATELOR

B-dul Eroilor nr. 16, camera 4, Cluj-Napoca,- . telefon. 11-63-17

oferă la cele mai avantajoase preţuri:• bilete de odihnă-pe litoral• bilete de tratament la: GOVORA, MONEA-

SA, SINGEORZ-BAI, TECHIRGHIOLOrganizează: ,• excursii la CERNĂUŢI, CHIŞINAU şi TIRAS-

POL. (871)

SOCIETATEA COMERCIALA „FLACĂRA" S.A.

anunţă că în data de 3 iulie 1991, vinde la licita­ţie utilaje propuse pentru casare.' y

Lista utilajelor disponibile şi informaţii supli-' menlare se pot obţine la sediul societăţii comer­ciale după data de 10 Iunie 1991. teiefon 13-40-77, int. 134. (849)

SOCIETATEA COMERCIALA „NAPOCOM“S.A. CLUJ

i cu sediul în B-dul Eroilor nr. 21-23 vinde la preturi avantajoase;

• CUTII CARTON ONDULAT IMPORT la dimen­siunile: J51X36X24 cm; 48X22X46 cm şi alte dimensiuni mai

■ mici■ ^Informaţii la sediul societăţii, biroul comercial I,

telefon 11-62-94, interior 114 sa ir 132. (865)'

SOCIETATEA COMERCIALA „AVICOLA" SOMEŞENI S.A., FERMA NR. 17 FLOREŞTI

vinde pui vii în vîrstă de 40 de zile, la persoane fizice, c® preţul de 35 lei bucata, şi iepuri de prâ- silă. (2788)

B.T.T. CLUJ

organizează tren special la Bucureşti, în data de 5 iulie, la spectacolul formaţiilor

• BONEY M, TRAMVAY 5, GEEF HARRISON Costul 725 lei. 'Informaţii şi înscrieri la Agenţia B.T.T. Cluj, P ia­

ţa Ştefan cel Mare nr. 5, telefon 11-80-67. (864)

PAGINA 7ADEVARUl Dî CLUJ

AGENŢIA DE TURISM „DORTON" '

• facilitează obţinerea vizelor ■ .• organizează excursii în T u rc ia ,'Ungaria şi în

ţară.

Informaţii şi înscrieri: Cluj-Napdca, str. Moţilor 18, telefon 11-82-14; Gherla - str. Libertăţii nr. 1; Turda'— str. Clujului 35, telefon 1-40-86.

Deschis zilnic între orele 9-17, (4605) '

- 3 IMPRIMERIA „ARDEALUL-

cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 22 Decembrie nr. 146 recrutează absolvenţi ai şcolii generale de 8 sau 10 clase pentru

•ŞCOALA PROFESIONALA CU PROFIL POII- GRAFIC Ş ' .v.';care va: funcţiona în cadrul i Liceului .industrial „Traian Vuia“ Cluj. . )

înscrierile se fac în perioada 17-30, Iunie :1991. Relaţii suplimentare la telefon: 14-51-15, int. 120.• S ' .. (891)

STIMAŢI CONCETĂŢENII

SOCIETATEA COMERCIALA „INTERTAXI" S.A. CLUJ

(provenită din fostul I.J.T.L.), cu sediul în str. Scor- ţarilor nr. 12, la telefoanele ; 053, 14-27-27 şi 14-17-38, interior 122,vâ stă Ia dispoziţie pentru a vă veni prompt, civi­lizat şi avantajos .economic, cu următoarele servi­cii: . [ < / . ' "—■ >

• tranasport de persoane cu taximetre '• transport de persoane cu microbuze MAXI-

taxi r• transport de marfă cu autofurgonete, autodu­

be şi autocamioane ..............• ̂ diferite lucrări de întreţinere şi reparaţii auto

(schimb ulei, spălare, rep. motor etc.) pentru per­soane fizice şi juridice

• lucrări de confecţii metaiice (garduri. închî- deri balcoane etc.)

• tfmplărie, tapiţerie, vopsitorie'_ • efectuăm transporturi de mărfuri şi persoane in trafic intern şi internaţional.

Practicăm tarife negociabile - avantajoase eco­nomic.;--- ;•'■■■! '.'

Preluăm comenzi de transport prin dispeceratul de comenzi ce funcţionează continuu.S.C. „INTERTAXI" S.A. AŞTEAPTĂ SOLICITĂRILE DVS. (883)

SOCIETATEA COMERCIALA „TURISM

TRANSILVANIA** S.A. CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Constanţa nr. 1-3, vinde în angro

• TELEVIIZOARE ALB NEGRU scoase din uz, prin licitaţie publică în ziua a e i 8 iunie 1991 la Hotel „Astoria". Licitaţiile vor avea Ioc la ora 11,00.

- (892)

FIRMA „GARANT" SIBIU ;

organizează excursii în G E R M A N IA cu plecări în .9 iulie, 22 iulie. D u r a ta : .? zile.Transport cu auto­car special. Asigurăm viză individuală. .- :

Telefon: 924/3-48-80, orele 17-21. (2798)

S.C.E.L.I.F. CLUJ

Str.-Sobolilor nr.-36/A, anunţa: ian Se anulează concursul din data de 18 iunie 1991

pentru ocuparea postului de secretarâ-dactilogra- fă, apărut in numărul 39t din 12 iunie a.c.

S.R.L. „OLDAN". angajează de urgenţă

• DIFUZORI carte, presă în gheretă sau stradal, (salar sau procent din vînzare). Telefon, 14.48.73.

:.- -v (100)

TEATRUL DE PĂPUŞI „PUCK-anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: - _• ■ '■ - ' - - ■

• 24 iunie 1991. orele 10:• 4 posturi de actor minuitor• două femei• doi bărbaţi

■ Secţia română ’• 5 posturi de actor minuitor

două femei• trej bărbaţi Secţia j maghia.ră

7 *-26 iunie 1991, orele 10:• un post de pictor scenograf• un post de constructoare păpuşi

■ ! • 27 iunie 1991, orele 10: .*•.un post de impresar — secţia maghiară; băr-,

baţi limita de virstă: 30 ani. ' ?. Informaţii suplimentare la secretariatul Teatrului de Păpuşi „PUCK”, str. I.C. Brătianu 23, telefon11-59-92. (884) : . . r

A/VVW \

ÂGENŢlX bE TURISM „ROTTÂ3 CLUJcu sediul la Consignaţia „Ulise" - cartier Mărăşti, vă oferă vacanţe plăcute pe litoral.

Informaţii: telefon 16-72.-02. (2790)

ÎNTREPRINDEREA MICĂ „SIFONĂRIE SI BĂUTURI RĂCORITOARE" CLUJ-NAPOCA

vinde sucuri en-gros: brifcor, portocale, mandarine, la preţuri avantajoase, precum şi sifon îmbuteliat Ia sticle de 0,5 şi 1 litru.

Informaţii între orele 18-23 la telefon 12.-45-51.(2791)

ANUNŢ

SE VINDE LA LICITAŢIE in data de 16 iunie 1991, în satul CIUMĂFAIA

• O MAŞINA DAC, în stare de funcţionare,. . (3867)

MINISTERUL INVĂŢÂMINTULUI' Şl ŞTIINŢEI prin CASA DE CULTURĂ STUDENŢEASCA

s CLUJ-NAPOCA - ;. oferă

TABERE DE ODIHNĂ STUDENŢEŞTI , • GRATUITE la: , '• Costineşti '<>'■• Mamaia '--v V:y• Păltiniş \ ^• ■ Borşa ■. - v % -• Slănic Moldova . ■.Cererile so depun spre aprobare consiliilor pro­

fesorale din facultăti (institute) de URGENŢĂ. ,'r• CUPLATĂ:• Neptun• Venus• Jupiter .. ' ... ... ......Informaţii: Casa de Cultură, 1 Studenţească! Ser-‘

viciul Economic, etaj I, tam..17. ţ-Poi5ibiJitate'- de; transport cu autocar. '

Sejur:-10—12 zile. (889)

T c ' ^ A r o i X c r s .a . clu j-n a po c a . str. 22 Decembrie nr. 95 . •• : -

organizează concurs în data de 21 iunie, ora 12,' pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: '

• doi economişti (princ.) pentru contabilitate-fi-, nanciar Cluj -

• un contabil (princ.) pentru secţia Huedin; cu domiciliul în oraşul Huedin

.9 un economist (princ.) pentru salarizdre-orga-' 'nizare ~'y v,/- 'S::-

• un normator (tehnician) .cu probleme de nor* mare-organizare.

Cererile de înscriere se var depune pînâ: Ia da-; ta de 18 iunie 1991 la compartimentul Personal-; învăţămînt. o

Relaţii, suplimentare Ia telefon 14-50-88. ' Condiţii: conform Legii 12/1971. (879) , ■’ ,

„VADI-TOURS" ^

începe din iulie curse'regulate cu microbus -.pe- ruta: Cluj - Budapesta - Kolon - Duisburg. V i

Informaţii Ia telefon 11-13-94/Foto-Svabi; (2792)

SOCIETATEA DE ASIGURARE ROMĂNA-GERMANA „UNITA" • J

caută colaboratori, agenţi de asigurare pentru în-: cheiere de asigurări în Iocalitâţile CIuj, Dej, Tur­da, Gherla, Huedin.

Informaţii în Cluj-Napoca, str. Bîrsei nr. 5, etaj I, ap. 24. telefon 11-83-60. (2793)

SOCIETATEA COMERCIALĂ,,,NAPOLACT" S.A..

oferă cantităţi rjemilitate de îngheţată la toţi agen­ţii economici comerciali constituiţi în societăţi co-' merciale şi privatizaţi, cu plata prin CEC sau nu­merar, .cu livrare în mijloace de -transport?proprii• sau ale beneficiarului, de. la secţia de producţie.. Baciu. .AKC-;-.. c;t

Informaţii suplimentare la telefon 18-45-15. Com­partimentul Desfacere. (878) ,

— fcTNZARl—

-CUM PĂRĂRI-• V lnd apartament 2 camere,

bucătărie, baie, bun pentru spa­ţiu comercial. Zilnic, intre orele16—22, str. Bariţiu 22, ap. 5. (1572) ' -

• V înd casă 8 camere cu seră 5i grădină Cluj-Napoca, str. Va­lea Chirităului nr. 37. (3892-A)

• V lnd la preţ avantajos casă, anexe gospodăreşti, livadă situ­ate Jn Valea Drăsanului nr. 580, Dumitraş Gheorghe din DeaL (1600)

• Vfnd autoturism Moskvich 1500 (125.000 lei), negociabil. Tt> lefon 14-67-89. (4573)

• De vînzare Opel Kadet de ţapte ani, stare foarte bună. Te­lefon 14-27-5G, orele 14—19. :; (4391)

• Vlnd „Dacia- d in depozit depunere CEC 1981. Schimb lo­cuinţă. Telefon 15-9G-19. (3785)

• De vînzare Dacia 500 în stare nouă. Moţilor 86, ap. 9. (3873-A)

• V înd urgent 6EC Dacia, no­iembrie 1987. Telefon 15-99-25.(4602) . , .

• V înd CEC Dacia din 1987. Telefon 13-03-02. (4381)

• V înd convenabil CEC Dacia ianuarie 1990. Telefon 17-21-87, după masă. (4374) . ,, -

• V înd Dacia 1310 cu carose­rie nouă şi motor la cota stan- ' dard. Telefon 15-93-55.'(4356)

• V înd CEC Dacia sport, anul1989. Telefon 16-86-24. (4561)

•V ln d Dacia 1310 stare per­fectă. Telefon 14-45-58. (4309) •, • Vînd' urgent GEC Oltcit, cu

ridicare imediată. Telefon:18-90-86. (4373)- • Vlnd camionetă VW strada.

Bucureşti 70. bloc D 17, ap. 51, după ora 17. (4582) '

• V lnd JMobra" stare. foarte bună: 12.000 lei sau schimb cu lanţ de aur. Telefon; 18-27-12. (4568) , }

• Vînd rulotă tip comercial. Telefon 16-27-81. între orele 20—22. (4267)

; • De vînzare 1 pereche axă planetară Trabant, 1 set Skoda 120 şi Vilbrochen; Dacia 1300 co­ta 2. Moţilor 86, ap. 9. (3873) V . • V înd înscriere Aro Diesel,,

ridicabil imediat sau schimb c u 1 Dacia similar. Telefon 14-70-41.- !(4615)

• . Vînd ; un televizor color şi un televizor alb-negru. Telefon:12-30-50. (4383) ^ *

• V lnd televizor Philips dia­gonala ,66 cm şi hîrtie telefâx. , Telefon 12-05-10. (4586): • Vînd TV coî6r JElcrom“. In ­

formaţii telefon 13-54-65, ’ după ; ora 17. (4583) - '

• Vînd televizor «Sirius" . ex r» jx>rt. Telefon 15-76-06. (3963)

• Vînd recievei' TV satelit — garanţie 2 ani, CEC Dacia (febru­arie 1987), componente electroni­ce reciever.--Telefon 16-21-96. (4128) ,

• V înd apartament 4 cainere. Telefon 11-16-64. (4386) * >

' • Vlnd-orgă electronică »Ca- şsio“ M-201. Telefon 18-29-71. (4368)

• Vînd orgă Yam aha PSR 37. Telefon 14-91-68, .între orele 15 —20.(4588)

• Vînd iarbă," 3 camere bloc nou, preluare rate. Telefon:12-03-12. (4338) " .

• Vînd maşină de tricotat Ve- ritas 360 ace nouă, plus mate-.

. rial alpin diferite culori, după ora 16. Telefon 16-82-49. (4385); •- Vînd fam ilii albine. Sat Lu ­

na de ■ Sus nr. 750. (4350) .

• Vindem, maşină de scriâ ma­nuală, maşrnă de scris electrică, aparat tclefax, aparat telex, apa­rat de multiplicat tip Geschten- der. Str. Pavlov nr. 27, telefon11-79-91, între orele 9,30— 13;14— 19. (4296-A)

• Vînd pat francez în stare perfectă pentru pretenţioşi. Te- lefon ,18-28-82. (4557) ::

, • Vlnd Emaur roşu 28,4 kg. , Telefon 11-03-12, după ora 16: *(4603) ; / :• ■; ,

• Cumpăr garsonieră saun- partament 2 camere Mănăştur. Telefon 15-62-89. (4248).

• Cumpăr apartament 2 came­re sau garsonieră în cartier -Gri- gorescu^ Telefon 17-16-75. (3875)

• Cum păr tester motor - cu lam pă stroboscopică. Informaţii telefon 11-18-99. (4260) , r,v

• Cum păr monezi argint, cu inscripţia Fercnz Jozef emise, în anul 1960. cu următoarele valori: 5, 10, 15, 20, 100 koroane, taleri argint cu Maria Tereza. emise în anul 1790; 1791. Plătai In lei sau valută. Telefon 17-15-53. (4608)

• Cum păr valută şi forinţi. Te-' lefon 18-27-19, între orele 20— 22. i;- ) ■

• Cum păr forinţi şi valută-la preţ avantajos. Telefon' 11-75-09. (4216-6) o-;:?

• V înd TV color „Elcrom" si­gilat cu tub Goldstar nou. Tele­fon 12-12-20- după ora 16.(4616) ' ' l ;

• V înd CEC- Dacia 1300 din .1987. Telefon 13-87-04. (4396)

• V înd dormitor de copil ‘ şl aragaz. Telefon 14-59-04.; (4617) :

; • V lnd autoturism Dacia 1310 nou. Inform aţii telefon 15-48-94.

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINĂ 8

BBIIGITÂTMATRIMONIALE

• Tînăr serios 23/l,7&/G3, do­resc cunoştinţă cu domnişoara drăguţă pentru o prietenie sin­ceră şi durabilă. Oficiul poştal9, S.P. 511. (3757) •

^Vînzări-cufnpârăr î̂?

• Vînd: casă cu grădină cu.po"; sibiiitate excelentă de privati­zare. Str. Moţilor nr. 110, ’infor- maţii orele 20—21. (4417)

• Vind Audi 80, Golf Diesel, amîndouă în stare foarte bună. Telefon 13-08-78. (4641)

• Vînd. bibliotecă • două cor­puri şi un covor 3/1,86 m. Tele­fon 16-61-31. (3846). • 'Vînd răsad de crizanteme. Telefon 14-43-45. (4601)

• închiriez rochii dc. mireasă, străine, deosebite. Telefon;16-83-42.(2889-6) .

. ' • închiriez apartament 2 ca­mere supei1 finisat, mobilat ;pen- - tru ex ig en ţi;P la ta în lei sau valută. De vînzare casetofon A*

\ kai F 71 .şi magnetofon . Deck ; : Akai 630 D.B. stare: ireproşabilă. Adresa: cartier Mănăştur. strada Tăşnad’ nr. 18 bloc 1* 11, sc. -1, ei. I I I , ap. 11, între orele 18,30 Sau telefon i 4-85-31. (3397) ' " ' .

• închiriez apartament 2 ca­mere ' confort, semimobilaf în Mănăştur pe valută sau lei. ,ln- ;

■ formaţii fam ilia Pop, str. Bucu­reşti 88, ap. 8, telefon 15-56-93. (4564)■ • închiriez pe term.en lung, apartament central 3 camere pe Iei sau valută. Telefon 15-68-76. (4372) .

• Dau: ..în clime o garsoniera pe valută în Grigorescu. Telefon 15-60-78. (4387) ^

■ ■: • Doi studenţi străini caută a- partament ;.cu; 3 ''.camere, m ob ila ţi cu telefon, în , cartierul' .Zorilor— Pasieur. Plata în valută sau Iei.’ Telefon .■ 11-34-74, zilnic între orele 13—22. (4416) ,

• Schimb apartament 2 came­re Rîmnicu Vîlcea cu similar

• Cluj-Napoca.'Telefon 1-79-79/947. ■ (4400)

• Pentru, salvarea unei" vieţi, Ia 24 ani. caut urgent; următoa­rele medicamente: Gama yenin; . Gamaglobulină intravenos; For-

. trum. Telefon 11-33-34. la orice', oră. (4420)

• Parohia Romano-Catolică din Turda, închiriază .-, prin licitaţie ’ , imobilul din str. Republicii • jir .’.' 53. Oferte p înă la ' data de 18 iu ­nie a.c., la adresa: Parohia Ro- mano-Satolică, 3350 Turda,- Pia­ţa Republicii nr. 1. (4643) ’

• Angajez femeie serioasă pen­tru ajutor menaj pe termen lung. Telefon 18-48-09. (4394) . - , • Caut urgent persoană 'pen­tru îngrijire' permanentă bolna­vă. Telefon 13-87-70. (3894)

• Caut asociat serios în vede­rea privatizării. Domeţiiul la în ­ţelegere. Telefon 18-48-09. ' (4394-A) .. -

ra e aO J ^ C J L & R

' '• O fer’ apartament 2 camere, etaj I, <Salea Dorobanţilor,’ Do-.-. wîsc 3—4 camere,-zona centrală. Telefon 16-95-15. (4607) < ;. • Schimb garsonieră de stat confort.I . cu două camere. Tele­fon 16-66-95. (3948) -

• Schimb apartament 2 came­ra ICRAL din Gheorgheni cu apartament 3 camere. ” Telefon v 15-94-12, orele 18—20. Exclus Mănăştur. (3959)

• Schimb apartament 2 came­ra y confort, gaze, /dependinţe, curte, loc parcare, ultracentral,

: în. casă ISRA Ii, . vad comercial. Ger apartament ICRA£> 2 came­re confort, zona Sipariu, Gară. Oferte la telefon 13-01-83.,(4352) .

• Schimb apartament, 2 came­ra proprietate Tirgii Mureş ’cîi siniilâr îri Cluj-Napoca;1;.Tcjlefon: 15-73-03, după oră 18. '(4376)

t Schimb apartament "4 came-;/ re şl o garsonieră o u . 2 ş i , 3' că-’, mere. Zilnic, după ora 18, telefon'14-01-79. (4382) { , - .V -y,

, • Schimb garsonieră confort I. ca apartament. 2 camere: Săsuţn

; poştală 451, Oficiul I. (4392) *

• Schimb garsonieră confort sporit, central, Baia Mare' cu ̂ si-

. tnilar sau apartament 2r-3 came- re.Cluj.'.Informaţii t?leîori 994/3-22-01. (4C01) - { j ’

• Se împlineşte un an de cînd florile şi lacrimile presari mereu drumul fără, întoarcere ai iubi­tului nostru fiti, tată, soţ şi fra­te TULBURE DAN, din Mării-, neşti. Amintire veşnică suflet drag. Familia îndureraţii. (3331)

» Lacrimile curg mereu, ; iar sufletul ne doare şi acum cînd se împlinesc şase săptămini • de cînd a. plecai dintre noi cel mai

drag soţ şi tată MOCAN ALEXANDRU. Mulţumim din su­flet colegilor, vecinilor, prieteni- , lor, tuturor celor care l-au cu­noscut şi au fost alături de noi în aceste ’ momente grele. Come­morarea va avea Ioc duminică, ÎS iunie. Ia biserica ortodoxă diii cimitirul Mănăştur. Dumnezeu sa-1 odihnească. ‘ Soţia şi fiicele veşnic îndurerate. (3533)

| Cu aceeaşi mare durere, a- nunţim că azi, * 11 iunie, se îm­plinesc şase săptămini de cînd a plecat pentru totdeauna, din­tre noi cel mat drag fiu şi frate, MOCAN. ALEXANDRU. Dumne­zeu să-I odihnească In pace; Pă­rinţii şi surorile, cu familiile. (3532-A) . ; "

£ Şe împlinesc azi şase săpta- Diiiii de lacrimi şi durere, de Ia trecerea în nefiinţă a scumpului nostru ginere şi cumnat MOCAN ALEXANDRU. Dumnezeu să-I o- dihnească In pace. Socrii şi cum­natele cu familiile. (3532-B)

0 Sintem alături de colega noastră Cornelia Dreve la’ trece­rea în nefiinţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei' în­durerate. Colegele de serviciu de la Proiectare'-Cercetare. (436S)

• împărtăşim durerea prieteni­lor noştri, familia dr. Gabriel Vasiliu, pentru pierderea mamei dragi. Familia'dr; Teodor Tudor. (4451-A) *.. ■“ { " ’

0 Întreaga noastră compasiune fain. prof.’ G .‘ Vasiliu' ~ pentru pierderea mamei dragi, rarii. Fe­lea. (kioc) ; v ; "r" ' ;*-

• întreaga noastră compasiune colegei noastre,’ jeni Moldovan, <n marca durere , pricinuită de decesul surorii, dragi.: Colectivul Liceului Economic. (4107)

r. # Sintem : alături de.:, familia dr. Ion Mihai Nâstase, în . aceste momente grele pricinuite ’r’/.de moartea tatălui drag.’. Familia Fa- zekas, Franclsc. (1429) ;■ ,

9 Sîntem alături de colega noastră, Doina Olar, în marea durere pricinuită de pierderea fratelui drag.; Colectivul Serviciu­lui ' Financiar-Centabilitate ̂ — „Fortpres". (4604), ..

’ ’# Sintem alături' de familia Râmboiu. S. în marea durere pricinuită de pierderea! surorii şi cumnatei' dragi; FLAVIA ANCA. Colegii din Oficiul de Calcul. (438S) :

0 Regrete eternei dor nestins însoţesc’ în eternitate pe' iubitul

nostru soţ şi tată, prof. ION GOIA,; la un an de : lai! trecerea îu nefiinţă. 'Dumnezeu sâ-l; ierte. Familia. (4614) ■! : / : v

- • Sîntem alături de- prietenul nostru dr. Gabriel Vasiliu in marea durere pricinuită de dece­sul mamei dragi. Condoleanţe familiei. Familia; dr. Nicolae Gu- dea. (4431) .

0 Cu inimile Îndurerate amin-* ţăm încetarea din viaţâ a scum- je i noastre soţii, mame, soacre,

bunici şi străbunici ELENA VALCU în vîrstă de 83 de ani. Inmormintarea va avea loc is ziua de 15 iunie, ora 13, la cimi­tirul ; Central.Familia ’ îndoliat». (4453) ■ . . . _ ' .... ' - .

• Cu adincă durere ne despăr­ţim de buna noastră mamă, bu­

nică şi străbunică FLOAREA ; IOICA, în vîrstă de 8S de arii/ Inmormintarea va avea loc vine-, ri, 14'iunie 1991, orele 12, din ca­pela- mare a . cimitirului Central. Fiicele Lucia şi Rodica. (1S18)

% Cu nemărginită durere anun­ţăm decesul scumpei noastre

ANCA FLAVIA. Inmormintarea are loc azi, 11 iunie, orele.'.’ÎS. la cimitirul Central/ Familia îndu­rerată. (4G34)

• Cu multă durere anunţăm încetarea din viaţă în ziua ile. 12 iMnie ÎMI, ora "16, a iubitului nostru soţ,' tată, bunic şi stră­

bunic, învăţător NICOLAE - NASTASE, in vîrstă de 13 ani. Inmormintarea va avea loc în ziua de sîmbătă; 15 iunie 1351, ora 13 la cimitirul Mănăştur., ca­pela veche. Amintirea lui va ră­mâne veşnic în inimile noastre. Soţia Florica, fiii Mlrcca, Viorel - Ştefan, - Ion Mihai cu familiUe, nepoţii şi strănepotul, (4430) .

0 îndureraţi, anunţăm stinge­rea din via|ă a dragei . noastre mame, soacre şl bunici MARIA C1IIOREAN, in vîrstă de 70 ani. Inmormintarea are loc . în data de 15 iunie, ora 14 de ’ Ia : capela cimitirului Central; Familia îndo­liată, (4«16) • • ’ -

^ S-au împlinit şase săptămini de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna' scumpa noastră mamă, soacră şl bunică MARIA MARTA. Mormîntul îţi va fi veşnic presărat Cu fiori u- date de lacrimile noastre. Fiica Mărioara cu familia. (4377)

• Pios omagiu la S ani de la decesul soţiei, mamei şl' bunicii

noastre ■ dragi LUCREŢ1A / FODOKEAN din Feinrdeni. Soţul Ştefan eu cei S copii şi familiile lor. Odihneascâ-se în*pace.* (4355)

0 A trecut un an de lacrimi şi durere de cînd fiica mea, econo­mista MIMI CRIŞAN, din Tur­da, a plecat in eternitate. Come­morarea în IC iunie, ora 12, la biserica din Oprişani. Dumnezeu s-o , odihnească ; in pace. Mama, Silvia Crişan. (3360) ; •

|i Au trecut şase săptămini de cind ne-a părăsit scumpa noas­

tră mamă,' socară şl bunică ' MARlA MIltON din Gădilin, pa­rastasul de pomenire va avea ioc in ic iunie'la biserica'din - Mă- ’răşti. Odihncască-se in pace, Fa- mUii. (3938) .. t

. 0 Colectivul salariaţilor socie­tăţii S.P.U.T; S.A. sint ală­turi de fam. domnului dir.'lng'. Iosif 'Clnipcahu ' iii momentele grele', lâ’ trecerea iri nefiinţă a mamei dragi. Sincere condolean­ţe familiei îndoliate, (I5C3) ’ : ~

• Azi se tmpUaesc 3 ani de cînd m-a părăsit dragai meo soţ,’ GHEORGHE BIJI. Dumnezeu să-l ierte. Nu-1 voi uita. niclo dată. Soţia Anuţa; (3884)

0 Păstrăm neştearsă amintirea regretaţilor noştri dascăli: Silvia Bucevschi, Nicolae Ducaru, Liu ba Ciobănu, Petru Răcăşan, Fe- licia Nana, Leontin Ghergani, Ioan Miciea, loări D. pop,' Silvia Nuşfeleanu, Mircea’ Mireştean şi a colegilor ; noştri, plecaţi prea de timpuriu dintre noi: TRAIAN

ONU, SEVER LUCA, SILVIA . MORAR, FLORIN MUNTEANU şi NICOLAE FILIPISCjHI. Promoţia de absolvenţi 19C1 a Liceului „G Bariţiu". (3909)

I S-au scurs 20 de ani de cind a plecat pe drumul fără întoar­

cere scumpa noastră mamă SUSANA POP (JUJICA) din CU- bleşul Someşan, lăsînd ia urma el numai lacrimi şi durere. Dum­nezeu, sâ ta odihnească iri pace. Pe veci nemZngiiaţi copiii Aîiiş- cuţa, Găvrişel, Maria,' Culiţă cu familiile. (4494) _

• Ne alăturăm mării dureri prin care trece colega noastră, Rodica Ioica, la încetarea din viaţă a mamei iubite. Sincere condoleanţe.; famiUei Îndoliate. Colegii de la Biblioteca Jude­ţeană. (4111):

# Sintem! alături de buna noastră prietena, Rodica Ioica, in marea durere ce-o încearcă' ‘ la pierderea mamei dragi, fiinţa de-o aleasă puritate sufletească. Odiiinească-se , în i pace, , Doina, lea, Mariana. (4410) '

0 Colectivul - Clinicii Oftaimo- iogice - este alături de colega lor Elena Pop în marea durere pri­cinuită de moartea mamei dragi.<> S)î: ’ . ' <y:>

# Sîntem alături de; colega noistră, Gergely; Ileana,-în ma­rea suferinţă pricinuită de pier­derea mamei adoptive, MARIA GERGELY, din Alba JuUa. Sin­cere condoleanţe, familiei. ; învă­ţătoarele şi colectivul ’ clasei I-a B de la Liceul Teoretic „George Coşbuc" Cluj-Napoca. (4633) -

i» Un ultim omagiu doamnei IRINA VASILIU şi sincere con­doleanţe familiei îndurerate' din partea Asociaţiei . de -'locatari Herculâne 15, Cluj-Napoca,(4418) - ’■ . - ,

« Colectivul Clinicii Medicale II se alătură infinitei suferinţe prin. care trece familia distinsului lor coleg, dr. Ion Mihai Năstase Ia trecereă/în nefiinţă a tatălui său.. Rugim să primească sincerele noastre-'condoleanţe. (4413)

: • Cu' tot ’ sufletul sîntem ală­turi de fam. dr. Ion Mihai Năs­tase in acesie grele momente, pricinuite de trecerea în eterni­tate a tatălui drag. Sincere con-- doleanţe familiei îndoliate.. Fam, ion Căpuşan. (4412) ’

» Sincere condoleanţe şi în­treaga- noastră compasiune fami­liei ing. Iustin Anca : la trecerea în nefiinţă a surorii dragi. Co­legii de la Inspecţia de Calitate. (4(19) •

# Sintem cu tot sufletul ală­turi de colegul nostru Nicolae Leva, în marea durere a pierde­rii fiicei dragi, NICOLETA. Sin­cere condoleanţe familiei îndu­rerate. Colegii de la F.S.E. cluj. (815) . , : • ■ . . .

■ • împărtăşim ’ durerea distinsei- noastre' colege, prof. Elena

Neagoe inspector şcolar,' ia cli- peie dc grea încercare prin care trece la despărţirea de tatăi său.’ Catedra de lb. română a Liceului Teoretic „Gh, Şincal”. ’ (4593)' ’ - • ■

. # Lacrimi şl ilorl pe mormin- tul celei care a fost soră, cum­nată şi mătuşa noastră VALERIA TOMAl Sufletul bUnd şt bunikta- .tea el nit Ie tvom uita niciodată. Surorile şi fratele: Lucrcţiâ, Vie* to'rlţa, Jeni şl Ioan cu familiile. (4559) ‘ “ ■

» Ca nespusă durere anunţlm încetarea din viată,'după o grea suferinţă, a • scumpului' mostra soţ, tată, bunic şl socrii' BLAG VASILE BURDEA, Ininormînta- reâ va avea Ioc. Iri Hăşdate îri ÎS funie, ora 13, Prin dragostea, bu­nătatea şi blîndeţea mingiierilor sale, va rămine mereu în amin­tirea noastră. Familia. (4409)

• întreg, personalul Clinicii Medicale I, zguduit de vestea morţii fulgerătoare ;a celei care a fost MARIA: COSNAROVICI, fi­inţă de înaltă distincţie morală, desăvîrşiţă omenie şi mamă pro­fund iubitoare, asigură - familia prof. Llgia şi Roman Vlaicu de toată compasiunea' sa şi-i expri­mă cele mai sinccre condoleanţe, («sa) ..

« Sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiune prie­

tenului nostru dr.; Ion Mihai . NSistase - şi familiei sale la. trece­rea în nefiinţă a tatălui > drag. Fam, dr. Dorin Lupea. (4414) '

• Un pios omagiu, adus cole­gei noastre . MAIÎIA BOANCA. Nu te vom uita niciodată.' Colegii de muncă de la Unitatea — 94 Chi­micale — Mărăşti. (4115)

• Sincere condoleanţe . familiei Mia-şi Nicu Leva pentru dure­rea imenşi provocată -fle stinge­

rea din vată a fetiţei . dragi NICOI.KTA. Fam. . Pemeş şi fam. Popa. (4578). C

% Sincere condoleanţe colegilor noştri Olteanu. Dumitru şl".Vasile la decesul mamei lor. Colegii de serviciu —. * atelier Intrcfoer« M.E. Armătura».: (4576)

% Sincere condoleanţe ;CO]egu-

lui Ţeofii Şiunleă . în marea dure­re pricinuită de moartea mamei dragi. Catedra de Informatică E- conomică a ̂ Facultăţii -d4Ştiinţe Economice Cluj.,’: (4362)

• Sintem alături de familiUe Vlaicu şl Cosnarovici - In dure­roasa despărţire de iubita.: lor mamă.. Familiile'Tomu$ ,ş i, Po- peşcu. (4346) ■' • -■ ’’

Sintem alături de' Ligia şi Sorin cu familiile ;în durerea des­părţirii de mamă iubită, MARIA COSNAROVICI. Fam, Nistor : şi Gherman. (I5S8) . . . -.

• Sîntem alături, de' . colegii noştri Olteanu Dumitru şi Olţea- nu Vasile in marea durere prici- niyiă de moartea mamei dragi., Colegii de la secţia şi serviciul Mecano-Energetic; — - „Armătura”. (4375)

• Sintem alături dc colocatarii noştri, domnii Toma Bărbii şi Mircea in durerea pricinuită de decesul scumpei lor soţii şi ma­me, transmiţihdu-le sincere con­doleanţe.. As., locatarilor - strada Craiova 28—34. Cluj. (4577) >,

» Sintem alături' de" familia Nicolae Leva in marca durere pricinuită ; de moartea' fiicei dragi. Sincere condoleanţe. Fami­lia Achim; (4571)

•O Azi, 14 iunie, se împlinesc 6 •-săptămini de cind: „A plecat din casa noastră / Cumnatul CÂMPEAN Livro IOAN '/ Fără a spune un cu­vînt / A lăsat durere-n suflet / Cit vom trăi pe păminT.®. Fam. Cincu şi Petrean. (4349) ; ' .

• Lacrimile curg mereu şl sufle­tul . ne doare - şi acum, lâ ‘şase Săp- tămini de la tragica despărţire de

cel care a fost LIVIU IOAN CÂMPEAN. Fiica Liviuţa, soţla va- leria, părinţii \şi socrit (3932).... ’, • S-au scurs şase săptămini 'de lacrimi şi durere \ de -cind -. iubitul nostru Soţ, • tată şi bunic col. (re*.) GBBOnGHe POPES'CU, rie-a părăsit pentru totdeauna. Ceremonia de co­memorare va avea ioc Ia biserica „Schimbarea la Faţă" de pe/ B-dui Eroilor (fost Dr. p. Groza) rir. i i , ' sîmbătă 15 iunie'1991, oreie 17.(4398) ; / v _ • ._ : '-;v‘ » ; ’■ # ; Sincere 1 condoleanţe .. familiei.

Boancă Vasile pentru greaua pier­dere suferită prin decesul soţiei ţi mamei. Asociaţia de locatari strada Fîntincle nr, 63—Cj, biod B 9, sc. IX .’ («OS) '

COLEGIUL DE REDACŢIE : .

Ilie Câltcin (redactor sel), Dan Rebreanu (re* doctor şef adjunct), Vaier Chioreanu (redactor şei adjunct), Traian Bara (secretar general de redacţie), Ion Rus, Maria Sângeorzan, Radu Vida.'

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: ; 11-10-32 (redactor şei); 11-75-0? (redactor şef odjunct şî secretariatul de redacţie); 11>74*18 (secţia culturalâ); 11-73-07 (sec­

ţia probleme social-economice); 11-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti); 11-73*04 (ad^

ministrajia ilarului). Mica publicitate se primeşte rflnic între orele 9-16, numai Io admi­

nistraţie, str. Napoca nr. 16 (la parter). Simbâta şl duminica închis.

- (Tiraj 30^40