Mag

enta

Gal

benn

egru

alba

stru

Anul II, Nr. 10,20074 pagini

www.saliste-sibiu.roprimaria@saliste-sibiu.ro

Publica\ie de inforPublica\ie de inforPublica\ie de inforPublica\ie de inforPublica\ie de infor ma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tma\ie local[ fondat[ de Prim[ria `i Consiliul Local al ora`ului S[li`te `i editat[ cu sprijinul ziarului Tribunaribunaribunaribunaribuna

Economie,Economie,Economie,Economie,Economie,culturã,culturã,culturã,culturã,culturã,tradiþii -tradiþii -tradiþii -tradiþii -tradiþii -o reþetã deo reþetã deo reþetã deo reþetã deo reþetã desuccessuccessuccessuccessucces

Aceast[ edi\iese distribuie gratuit

Iată-ne ajunși cu ajutorul luiDumnezeu la cea de-a patraediţ ie a Zilelor Mărginimii,sărbătoare pe care o dorim cutoţii un moment intrat în con-știinţa mărginenilor de pretu-tindeni. Nu voi vorbi azi despreimportanţa acestei sărbători,despre rolul important pe careîl are în menţinerea specifi-cului acestei zone. M-am gânditcă n-ar fi lipsit de interes săabordez o serie de trei aspectestrâns legate între ele. Tot maides auzim vorbindu-se despreimportanţa laturii economicedintr-o comunitate, cultura șitradiţiile fiind de multe ori ne-glijate. Ei bine, eu am convin-gerea că cele trei componente- econimia, cultura și tradiţiile -se susţ in una pe cealaltă,astfel că fiecare contribuie ladezvoltarea celeilalte. Nuputem vorbi despre o dezvol-tare economică în Mărginimefără a lua în discuţie cultura șitradiţiile și nu putem vorbidespre promovarea ultimelordouă în absenţa unui suporteconomic solid. trebuie să necunoaștem cultura, tradiţiile, săle promovăm, contribuind ast-fel și la creșterea economică.Cine crede că economia sepoate dezvolta ignorându-secelelalte două componente,riscă să comiită o eroare.consider că zona noastră areun tezaur cultural nepreţuit,exploatarea lui putându-neajuta foarte mult. Sibielul deexemplu este vizitat anual demii de turiști străini care auauzit că aici pot găsi nealterate,tradiţii autentice, unice. de aici,așa cum spuneam ș i maidevreme, decurge și creștereaeconomică. desigur, promova-rea culturii și tradiţiilor nu tre-buie percepută strict pragma-tic, exclusiv economic; ar fiideal ca cei care pot promovacultura și tradiţiile să o facă șidin convingere, încredinţaţi căau în mâini o comoară careduce mai departe identitateaacestor locuri. în concluzie așvrea să mai spun doar că, înopinia mea, acest triunghieconomie - cultură - tradiţii, maibine zis strânsa legătură dintrecele trei unghiuri, reprezintăgaranţia unui viitor roz pentrumărgineni.

Ieri `i azi

Drd. ec. Teodor DumitruBANCIU, primarul

ora`ului S[li`te

MãrMãrMãrMãrMãrginenii de prginenii de prginenii de prginenii de prginenii de pretutindenietutindenietutindenietutindenietutindenise rse rse rse rse reunesc acasãeunesc acasãeunesc acasãeunesc acasãeunesc acasã

Ajunsã la a patraediþie, sãrbãtoarea“Zilele culturale aleoraºului Sãliºte” îi vareuni ºi în acest an pemai toþi mãrginenii,fie cã locuiesc înMãrginimea Sibiuluisau în diferite zoneale þãrii. ªi în acestan, timp de douã zile(18 - 19 august)tradiþiile, mportulpopular ºi muzica dinzonã vor fi capul deafiº al manifestãrii. N-au fost uitaþi nicitinerii, pentru eiorganizându-se odiscotecã în aer liberºi un spectacol demuzicã uºoarã.

Vizitareaprincipalelorobiective din zonã,participarea la SfântaLiturghie, sesiunile decomunicãri vorcompleta programeleartistice de cântece ºijocuri populare,conferind întregiisãrbãtori un caractercultural complex.

Fra\ii de la Corps NudsDe această dată, în centrul Capitalei Spirituale a

Mărginimii, la Săliște vor intra “în direct” cu valorilespirituale ale zonei și membrii unei delegaţii francezedin Corps Nuds, localitate cu care Sibielul este înfrăţitîncă de anul trecut. De altfel, actul de înfrăţire a fostsemnat în anul 2006 când o delegaţie din Sibiel s-adeplasat în localitatea franceză, urmând ca zi înfrăţireasă fie pecetluită și la Sibiel.

“Dou[ zile de relaxare”Primarul Săliștei, Teodor Dumitru Banciu spune că

“cele două zile de sărbătoare sunt meritate din plin demărgineni, oameni harnici, care de-a lungul anuluiau pus umărul ca dezvoltarea localităţilor în caretrăiesc. este de datoria noastră să nu neglijăm

cântecul popular, costumele populare, tradiţiile, săreușim să îmbinăm ceea ce am moștenit din moșistrămoși cu unele ingrediente moderne care nuderanjează însă autenticitatea cântecelor și dansuluipopular”. Și în acest an edilul săliștenilor mizeză pe oparticipare masivă, la Săliște fiind așteptaţi oaspeţidin toate colţurile ţării, mărgineni pe care viaţa i-a duscătre alte meleaguri.

Zece nun\i de aurSărbătoarea devenită tradiţie consemnează în acest

an și o premieră. Zece familii din Săliște și sateleaparţinătoare vor sărbători 50 de ani de la căsătorie,mai exact nunta de aur. Cele zece perechi care auîmpărţit bune și rele jumătate de secol vor participa lao slujbă religioasă alături de ÎPS Laurenţiu Streza,Mitropolitul Ardealului, după care primarul Săliștei leva înmâna diplome de onoare.

Parcul ““Nicolae Hen\iuNicolae Hen\iu”” 2004 2004 Parcul ““Nicolae Hen\iuNicolae Hen\iu”” 2007 2007

Mag

enta

Gal

benn

egru

alba

stru

22222 august 2007 Vatra M[rginimiiAdministra\ie Public[

Extras din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195din 22 decembrie 2005 privind protecţiamediului

Art. 6(1) Protecţia mediului constituie obligaţia

și responsabilitatea autorităţilor adminis-traţiei publice centrale și locale, precum și atuturor persoanelor fizice și juridice.

Art. 62Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri sunt

obligaţi să întreţină perdelele și aliniamen-tele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile,gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţiide regenerare a atmosferei, protecţia fonicăși eoliană.

Art. 94Protecţia mediului constituie o obligaţie a

tuturor persoanelor fizice și juridice, în carescop:

b) respectă condiţiile din actele de regle-mentare obţinute;

c) nu pun în exploatare instalaţii ale cărorale căror emisii depășesc valorile limităstabilite prin actele de reglementare;

d) persoanele juridice care desfășoarăactivităţi cu impact semnificativ asupramediului organizează structuri propriispecilaizate pentru protecţia mediului;

e) asistă persoanele împuternicite cuactivităţi de verificare, inspecţie și control,punându-le la dispoziţie evidenţa măsură-torilor proprii și toate celelalte, documente

În atenþia deþinãtorilor de animale saude terenuri agricole

relevante și le facilitează controlul activităţilorai căror titulari sunt, precum și prelevarea deprobe;

i) informează autorităţile competente, încaz de eliminări accidentale de poluanţi înmediu sau de accident major;

m) depozitează deșeurile de orice felnumai pe amplasamente autorizate în acestsens;

n) nu ard miriștile, stuful, tufărișurile sauvegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţiicompetente pentru protecţia mediului și fărăinformarea în prealabil a serviciilor publicecomunitare pentru situaţii de urgenţă;

Art. 96(1) Constituie contravenţii și se sanc-

ţionează cu amendă de la 6500 lei (RON) la7000 lei (RON) pentru persoane fizice, și dela 25.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON)pentru persoane juridice, încălcarea urmă-toarelor prevederi legale:

9. Obligaţia proprietarilor și deţinătorilorde terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu ardemiriștile, stuful, tufărișurile sau vegetaţiaierboasă, fără acceptul autorităţii competen-te pentru protecţia mediului și fără infor-marea în prealabil a serviciilor publice pentrusituaţii de urgenţă;

Art. 98(1) Constituie infracţiuniși se pedepsesc

cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cuamendă de la 55.000 lei (RON) la 60.000 lei

(RON), următoarele fapte, dacă au fost denatură să pună în pericol viaţa oi sănătateaumană, animală sau vegetală:

1. arderea miriștilor, stufului, tufărișilor șivegetaţiei ierboase din ariile protejate și depe terenurile supuse refacerii ecologice.

Atragem atenţia tuturor cetăţenilor cu pivire

la respectarea prevederilor ordonanţei deurgenţă a guvernului, numărul 195/2005, învederea izbucnirii de incendii datorateincendierii miriștilor sau vegetaţiei uscate.

Agent de proximitate,

ag. ̀ ef adj. Vasile Fr[\il[@@@@@

Mulţumită unor oameni cu suflet mare(Schel Mihail și Gunter Lasarzewski), prietenivechi ai primarului Teodor Dumitru Banciu,Capitala Mărginimii are propria ambulanţă.Astfel s-a reușit rezolvarea unei problemestringente și anume acordarea primului aju-tor și transportarea bolnavilor, în special apersoanelor în vârstă. Autospeciala marcaVolksagen fabricată în 1996 estedotată cuaparatură modernă necesară acordării pri-mului ajutor. Pentru ca ambulanţa să ajungăla Săliște a fost necesar ca cheltuielile detransport să fie suportate de aleșii locali, caun gest de omenie a acestora. Valoarea cos-turilor de transport s-au ridicat la 25 miliaonede lei vechi.

Au decis să contribuie la această sumăprimarul Teodor Dumitru Banciu, vicepri-marul Andrei Bordea și consilierii locali IoanStancă, Ioan Nartea, Nicolae Răcuciu, DanRăcuciu, Dumitru Manig, Dumitru Busuioc,Simion Stoica, Viorel Moldovan, Ioan Gligor,Ioan Luca și Danil Câmpean. Donaţia ale-șilor s-a realizat prin hotărâre de ConsiliuLocal.

Nu au dorit să participe la cheltuieli con-silierii locali Mihai Cazan, Dumitru Băilă,Danil Beju și Gianina Simon.

Spirit civic în sjlujba sãliºtenilor Se întâmplãîn S[li`tel Centrul Săliștei are o faţă nouă, fiind

amenajată o parcare cu zonă verde,urmând ca în perioada următoare să seamenajeze trotuarul și parcarea de laRăcuci până la Cup.l Prin Hotărâre a Consiliului Local

Săliște s-au aprobat și confecţionatnumerele de înregistrare a ATV-urilor,motoscuterelor, tractoarelor, remorcilor șicăruţelor. Înregistrarea acestora se facela Biroul de Impozite și Taxe, str. Băii, nr. 3.l În Aciliu se lucrează la reţeaua de apă

potabilă.l La Sibiel s-a adjudecat licitaţia pentru

reţeaua canalizare și staţia de epurarepentru satele Săcel, Mag și Fântânele, decătre SC DPC Sibiu. Lucrările vor începeîn luna septembrie.l La școlile din Săliște și din satele

aparţinătoare se lucrează intens pentru ase da o nouă faţă acestora, fiind alocaţi înacest sens aproximativ 7 miliarde lei vechi,fapt devenit posibil datorită buneiconlucrări dintre primarul orașului Săliște,Teodor-Dumitru Banciu, și noul directoral Grupului Școlar Economic „ IoanLupaș”, Ștefan Șerban.

Hotărâri aprobate în martie 2007

Hot. privind rectificarea bugetului propriude venituri și cheltuieli pe anul 2007

Hot. privind declararea vacantă a unui postde consilier local al Consiliului Local alOrașului Săliște

Hot. privind aprobarea casării imobiluluiproprietate publică, situate în Săliște, str.Spitalului, nr.5, înscris in CF nr. 2581 nr.top.480 si 481

Hot. privind atribuirea în folosinţă gratuită,pe termen limitat- 25 ani, a unui spaţiu de 1cameră de 3x3=9 mp din imobilul situate însatul Sibiel, nr. 299 pentru funcţionareasediului Asociaţiei Sibiel 2000

Hot. privind atribuirea în folosinţă gratuită,pe termen limitat, Asociaţiei Sibiel 2000 aimobilului numit fostul grajd al taurilor, situateîn satul Sibiel nr. 21 A CF nr. top. 595, 596,597în vederea amenajării unui complex muzealde etnografie

Hot. privind atribuirea în folosinţă gratuită,pe termen limitat, Asociaţiei Sibiel 2000 aRemizei PSI din satul Sibiel, str.Râului învederea amenajării unui muzeu alPompierului

Hot. privind aprobarea încheierii unuiparteneriat între Asociaţia Sibiel 2000 șiSăliște în vederea organizării calendaruluievenimentului de semnare a Actului deînfrăţire a satului Sibiel cu localitatea Corps-Nuds-Franţa

Hotãrârile aprobate în 2007 de Consiliul Local al oraºului SãliºteHot. privind atribuirea în folosinţă gratuită,

pe termen limitat, Asociaţ ia Cacova aRemizei PSI din satul Fântânele, în vedereaamenajării unui muzeu al Pompierului

Hot. privind aprobarea încheierii unuiparteneriat între Arhiepiscopia Sibiului șiorașul Săliște în vedere realizării unuiașezământ social în locaţia Tabara Săliște II

Hot. privind aprobarea preţurilor de pornirea licitaţ iei pentru părtile din pășuneaîmpădurită a orașului Săliște

Hot. privind trecerea din domeniul publicSăliște în domeniul privat al Orașului Săliștea cabanei cu saivanul, grajdul și tabara devară Șanta, nr.top. 12078, 12079 si 12080/1

Hot. privind iniţierea unui PUZ de cătreSC CONINVEST SRL Sibiu

Hot. privind darea în administrarea RPLOcolul Silvic Valea Frumoasei Săliște RA aunor suprafeţe de teren din zona Aciliu, învederea împăduririi

Hot. privind iniţierea unui PUZ de cătreSîmtion Corneliu, Sibiu, Calea Dumbrăvii,nr.145, bl.21,sc.B, ap.32

Hot. privind aprobarea înscrierii RPL OcolulSilvic Valea Frumoasei RA Oraș Săliște camembru –persoana juridică în AsociaţiaAdministratorilor de Păduri din România

Hot. privind desemnarea consilierului localSimon Gianina ca reprezentant al ConsiliuluiLocal în Comisia de evaluare a Grupului

Școlar Economic Ioan LupașHot. privind închirierea prin licitaţie publică

a doua camere, hol și casa scării în suprafaţăde 33,69 mp in imobilul Casa de cultură,situate în Săliște, Parcul Nicolae Henţiu, nr.2,înscris in CF nr.20 nr.cadastral 2916 si 2394pentru staţie emisie cablu

Hot. privind închirierea prin licitaţie pu-blică a doua camere +pivniţă, în suprafaţăde 75 mp din imobilul situat în Săliște,str.București, nr. 8, înscris in CF nr.2768 nr.top. 596 si 597

Hot. privind acceptarea donaţiei de catreFundaţia Ebhis a unui mobilier-bucătărie

Hot. privind aprobarea încheierii unuiparteneriat între Săliște și Fundaţia CulturalaDALA, pentru proiectul Troitele dinMărginimea Sibiului

Hot. privind desemnarea viceprimaruluiSăliște pentru constatarea contravenţiilorprevăzute de Legea energiei electrice nr. 13/2007

Hot. privind acordul de principiu pentruconcesionarea, prin licitaţie publică a unuiteren în punctul numit Crinţul Vălii, pentrudezvoltarea agroturistică în satul Crinţ

Hot. privind acceptarea de donaţii deterenuri în favoarea Orașului Săliște de lapersonae fizice sau juridice

Hot. privind acordul de principiu pentruvânzarea, prin licitaţie publică a imobiluluisituate în Orașul Săliște, sat Vale, nr. 262

Hot. privind aprobarea vânzării în rate către

chiriași, din domeniul privat al OrașuluiSăliște, a imobilului din Orașul Săliște, satAmnaș, nr. 119, jud.Sibiu, înscris in CF nr.1581 nr.top.525 si 526

Hot. privind închirierea prin licitaţie publicăa morii de cereale situate în sat Amnaș

Hot. privind închirierea prin licitaţie publicăa imobilului-teren proprietate privata aOrașului Săliște, situate în sat Sibiel, nr.cadastral 1158

Hot. privind vânzarea prin licitaţie publicădeschisă a imobilului-teren situate în satFântânele, inscris in CF nr. 1 nr.top. 1805, incota de 2/3=377 mp

Hot. privind aprobarea concesionării, prinlicitaţie publică deschisă, a pasunilor libereale Orașului Săliște

Hot. privind rectificarea bugetului propriude venituri și cheltuieli pe anul 2007

Hot. privind aprobarea încheierii Convenţieide colaborare între Orașul Săliște, ConsiliulJudeţean Sibiu și Asociaţia Judeţeana deTurism Sibiu, pentru realizarea subpro-gramului “Sibiu 2007 Capitală europeană”

Hot. privind aprobarea contului deînchiriere a exerciţiului bugetar pentru anul2006 al Orașului Săliște

Hot. privind aprobarea bilanţului financiar-contabil pentru anul 2006 al SC Servicii CLSăliște SRL Săliște

Hot. privind aprobarea bilanţului financiar-contabil pentru anul 2006 al RPL Ocolul SilvicValea Frumoasei Săliște RA

Mag

enta

Gal

benn

egru

alba

stru

33333iunie 2007Vatra M[rginimii M[rginimii M[rginimii M[rginimii M[rginimii Cultur[Din SfinteleEvanghelii afl[mc[ MântuitorulIIsus Hristos as[vâr`it multeminuni, pe carele putem împartiîn trei categorii:minuni s[vâr`iteasupra naturiiînconjur[toare;minuni s[vâr`iteasupraoamenilor `iminuni s[vâr`iteasupra Sa.Dintre minuniles[v]r`iteasupra Sa-înafar[ deÎnvierea dinmor\i – cea maiimportant[ esteSchimbarea laSchimbarea laSchimbarea laSchimbarea laSchimbarea laFa\[, Fa\[, Fa\[, Fa\[, Fa\[, pe careBiserica opr[znuie`te înziua de 6august.

Când și de ce S-a schimbatla Faţă, Mântuitorul IisusHristos?

Sfânta Evanghelie ne spunecă, după ce a vestit în Ceza-reea lui Filip, patimile Sale,Mântuitorul a luat pe trei dinucenicii Săi – pe Petru, peIacob și pe Ioan și s-au suit pemuntele Taborului. În timp ceMântuitorul se ruga, deodatăfaţa Sa s-a schimbat: ,, Și astrălucit faţa Lui ca soarele, iarveșmîntele Lui s-au făcut albeca zăpada,, (Matei 17,2)

Atunci s-au arătat Moise șiIlie, vorbind cu Mântuitorul.Apostolii s-au înspăimântatdar, văzând că n-au patit nimic,s-au bucurat de aceasta minu-ne și au zis Învăţătorului lor:,,Doamne bine este nouă săfim aici. De voiești, să facemtrei colibe: una Ţie, una luiMoise și una lui Ilie. Vorbind eiîncă , iată un nor luminos i-aumbrit pe ei și iată glas dinnori zicând: Aceasta este FiulMeu cel iubit în care am bine-voit, pe Acesta să-L ascultaţi,,(Matei 17, 4-5). Auzind acestglas, uncenicii s-au înspăi-mântat și au căzut la pământ.Dar Iisus, apropiindu-se de ei,le-a zis: ,,Sculaţi-vă și nu vătemeţi”, iar ei ridicându-șiochii, nu au văzut decât pe

Schimbarea la faþãIisus singur.

De ce S-a schimbat Mântui-torul la Faţă pe muntele Tabo-rului ?

Iisus a săvârșit această mi-nune, spre a-i întări pe uceniciiSăi în credinţa, spre a le arătadumnezeirea Sa, pentru a ledovedi că ceea ce ei aumărturisit prin gura lui Petru –ca Iisus Hristos este Fiul luiDumnezeu celui viu-este cuadevărat așa.

Prezenţa celor doi prooroci,Moise și Ilie, din Vechiul Testa-ment în cadrul acestei minuni,avea menirea să arate că înacel moment cerul și pămân-tul se înfrăţesc, Vechiul cuNoul Testament se contopesc,avându-L pe Hristos de faţăîn mijlocul lor.

Minunea Schimbării la Faţăa Mântuiroului este însoţită deglasul ceresc aL Tatălui , caremărturisește: ,, Acesta esteFiul Meu cel iubit întrucare bineam voit, pe Acesta să-L ascul-tati” ( Matei 17,5) . Prin acestecuvinte , Dumnezeu –Tatăl damărturie despre dumnezeireaFiului, dar este și un îndemnde a-L asculta pe Hristos de-acrede în Evanghelia Sa, de a-I urma Lui, deoarece El esteFiul cel iubit al Tatălui.

Din vremuri străvechi, săr-bătoarea Schimbării la Faţă,

se mai numește și Probejanie.Ce înseamnă aceasta ? Dinaceastă zi întreaga natură seschimbă. Stolurile de păsărice ne-au încântat văzul șiauzul, încep să se pregăteas-că să plece spre alte zări maicalde. Florile care ne-au împo-dobit câmpiile și casele începsă se ofilească, iar verdelecrud al frunzelor se modificăși capătă culoarea ruginie.Și noi oameni suntem trecă-

tori pe acest pământ. De aceeasuntem datori să ne schim-băm înfăţișarea noastră sufle-tească și să ne curăţim de pă-cate prin căinţă, prin lacrimi șifapte bune.

Aceasta să însemne pentrunoi ,,Schimbarea la Faţă”. Săurmăm calea desăvârșiricreștine, să ne propunem ho-tărâri sfinte și mântuitoare, pecare să le înfăptuim. Să pă-răsim păcatele și răutăţile carene întunecă viaţa și ne des-tramă familia, instaurând înviaţa și casa noastră pacea șiarmonia, seninătatea și liniș-tea.

Dacă vom duce o viaţă cuadevărat creștinească, în fricade Dumnezeu și în respect faţăde aproapele nostru așa cumau trăit moșii și strămoșii noștride pe aceste meleaguri bine-cuvântate de Dumnezeu a-

tunci vom putea zice cu ade-vărat: ,,Praznicul, mi-a trans-format sufletul și mi-a atinsadâncurile constiinţei, m-aîntărit și luminat duhohnicește,mi-a curăţit inima și gândurilede poftele necurate, mi-a

purificat sufletul pe care-l punîn slujba lui Dumnezeu, almilei și iertării, al binelui șibunei intelegeri”.

preot Ioan Ciocan,

Protopopul S[li`tei

(6 august)

@

Caracteristicile fizico-geograficeau conferit zonei dintre râurile Sebeșși Cibin o dezvoltare economică șiistoricăunitară. Situatăpe valea largăa Râului Negru și aproximativ încentrul acestei zone, Săliștea a jucatun rol predominant în dezvoltareaistorică a acestei regiuni. Este posibilca așezarea ce a precedat Sălișteade azi să se fi aflat undeva în apro-pierea celei actuale, deși trebuie săfi fost destul de modestă din punctulde vedere al suprafeţei locuite, avândîn vedere faptul că așezările maimari ce purtau denumirea de cetăţierau ele însele destul de mici. Celemai vechi dovezi ale prezenţeiomului pe aceste locuri se pierd înnegura milenilor. Aceste doveziconstau din răzuitoarte de cuarţ detip musterian, uneltele universale aleepocii. Prezenţa omului paleolitic însudul Transilvaniei este dovedită șiprin descoperirile de la Racoviţa, Șe-limbăr, Ocna Sibiului și Turnișor.Descoperiri întâmplătoare precumtoporul de piatră cu gaură de înmă-nușare, găsit în actuala vatră a loca-lităţii, confirmă existenţa societăţiiomenești încă din epoca pietrei șle-fuite, de acum 5000 de ani în urmă.

În neolitic, ca urmare a procesuluide sedentarizare apar și primeleașezări stabile precum Fântânele,Sibiel, Săliște, Poiana Sibiului,Șugag. Spre sfârșitul epocii (circa2400 - 2500 î.d.Hr.) peste acestecomunitaţi neolitice se suprapunvenind dinspre răsărit grupuri depăstori seminomazi, cu o structurasocială ș i cultură materială șispirituală deosebită. Convieţuireadintre noii veniţi - indo-europenii -și vechea populatie neolitică, pro-

"Săliștea este un viu monumental trăiniciei, al destoinicieiculturale și al stăruinţeineîntrerupte a poporului nostrupe plaiurile ardelene".

Ioan Lupa`@ MÃRTURII ARHEOLOGICE

Editori:Editori:Editori:Editori:Editori: Drago` BAKO`i Cosmin PALColegiul de redac\ie:Administra\ie:

Carmen Livia HRISTACHECultur[-Religie:

protopop Ioan CIOCANRela\ii cu cet[\enii: Ana Maria IUGASocial: Monica DRAGOMIRTehnoredactare: Liviu CATALANCorectur[: Iuliana H{R~AN,

Marcela ALBU

Tiparul:

duce o asimilare lingvistică și cul-turală reciprocă, astfel că la înche-ierea acestui proces, noile triburiformate se ridică economic, socialși cultural pe o nouă treaptă.

În faza de trecere de la neolitic laepoca bronzului grupuri cu caracterpredominant păstoresc se răspân-desc pe spaţii întinse în Banat,Oltenia și Podișul Transilvaniei. Înzona dintre munţii Cibinului și par-tea depresionară, sunt atestate bo-gate urme la Orlat, Sibiel, pe dealulȘtezii si chiar pe muntele Rozdești(1954 m altitudine). Perioada desfârșit a epocii bronzului se carac-terizează economic prin predomi-narea păstoritului, în unele zonemontane și submontane, în paralelcu dezvoltarea agriculturii primitive.De asemenea, se remarcă o ade-vărată explozie a metalurgiei bron-zului și exploatarea sării. Pășunilebogate și zăcămintele de sare dinzona Cindrelului susţ in ideeaintensei locuiri a zonei.

Pentru epoca bronzului cea maiconcludentă descoperire esteașezarea de pe Dealul "Cetate" dela Tilișca, datată între anii 1550-1300 î.d.Hr., descoperire ce dove-dește că populaţia așezării eraancorată în practicarea agriculturiidar și în cea de creștere a vitelor.Pe teritoriul Galeșului, și în partepe cel al Tilișcăi, și anume peDealul Căţănaș, încă înainte de anii1000 î.d.Hr. trăia o comunitate ome-nească, a cărei existenţă a duratcirca o jumătate de mileniu. Tot peDealul Căţănaș au fost dezvelite șiurmele unei așezări dacice fortifi-cată cu valuri de pământ construitedin piatră de stâncă și de râu.

Materialele descoperite aici con-stau din vase și fragmente de vaseceramice de o mare varietate. Deasemenea, au fost scoase la lumi-na zilei și numeroase unelte de fier:securi, ciocane, dălţi, cuţite, săpă-ligi, seceri, nicovale, cuie și piroa-ne, piese de harnașament, armede fier, accesorii la îmbrăcăminteprecum și piese de podoabă (inelespiralice, brăţări, coliere, etc.) dinbronz și argint. La poalele DealuluiCăţănaș au fost descoperite și douămorminte dacice de incineraţie,într-unul din ele fiind descoperiteobiecte de podoabă: fibule, inele,brăţări de tipurile cunoscute în așe-zările dacice. Activitatea locuitorilordin această zonă în epoca dacicărezultă și din descoperirile mone-tare: tetradrahmele de argint de laGura - Râului, din secolul II î.d.Hr.,500 de denari romani descoperiţiîn Apoldu de Sus, fapt ce dovedeștelegăturile cu negustorii romani cu200 de ani înainte de cucerireaDaciei de către Traian. Alţi denariau fost găsiţi în Amnaș, la GropileHoţilor, iar la Săliște, pe CoastaPăţii, a fost descoperit un denardatând din anul 158 î.d.Hr.

Cât privește cetatea dacică de peCaţănaș, aceasta a fiinţat numaipână la începutul secolului II d.Hr.,când Dacia a fost cucerită deromani. Așezări romane în zonă nuau fost puse în evidenţă până înprezent, deși se pare că la Alămora existat o asemenea așezare.Romanitatea nord-dunăreană s-adezvoltat în strânsă legătură cu ceabalcanică până la sfârșitul secoluluial VI-lea, creând acea romanitateorientală pe fondul comun traco-

dacic. La începutul secolului al VII-lea unitatea acestei lumi estedistrusă prin prăbușirea sistemuluidefensiv al Dunării și pătrundereamasivă a slavilor la sud de aceasta.Așezaţi din secolul al VI-lea peteritoriul ţării noastre, slavii suntatestaţi în secolul următor și înTransilvania, unde vor convieţui cupopulaţ ia daco-romană, fi indtreptat asimilaţi de către aceasta,proces cu care se încheie șietnogeneza românească. Cele demai sus atestă, cu deplin temei, căzona al cărei centru îl reprezintăSăliștea de azi a fost locuită din celemai vechi timpuri, că ea n-a cunos-cut nici o întrerupere până în pragulorânduirii feudale, când aparinformaţii scrise. Sub aspect social,obștea sătească a constituit formade organizare economico-juridicăa întregii vieţi, instituţie ce a su-pravieţuit până în epoca modernă.

Atest[ri documnetareDeși știrile despre localitatea Să-

liște sunt foarte vechi, nominalizareaei în documente este consemnatăîncepând cu anul 1354, CoriolanSuciu înregistrând următoareledenumiri ale Săliștei: 1354 - Nog-falu, 1383 - Magna Villa Valachikalis;Villa Olachalis Gorozdorph; VillaOlachalis, Grozdorph; Nogfalu,1494 - Grosdorf, 1496 - Salistia,1507 - Zelestye, 1570 - Villa Sze-liste, 1667 - Szeleste, 1733 - Sze-listye, 1761 - Seliste, 1839 - VillaMagna, 1850 - Langendorf, 1854 -Szelistye; Grossdorf; Seliste.

Din anul 1854, localitatea își con-tinuă existenţa sub numele de Să-liște - uneori scris cu grafia maghia-

rizată, alteori cu scrierea de tran-ziţie, - nume ce i-a fost dat de cătrepopulaţia autohtonă, românii, încăde la începuturi. Această succintăenumerare a denumirii localităţii îndocumente ilustrează intenţia au-torităţilor de a-i schimba numeleromânesc - cel puţin în actele ofi-ciale - prin traducerea lui fie în un-gurește (Nogfalu), nemţește(Grossdorf) ori în latina cancelariilorEvului Mediu (Magna Villa). Împo-triva schimbării numelui de cătreautorităţi, populaţia românească -în unanimitate - a luptat cu toateforţele și cu toate mijloacele pentrua-și păstra nealterat numele, mo-dul său de viaţă, graiul, și prin a-ceasta, fiinţa naţională. Denumiriledate de autorităţile stăpânitoaredemonstrează că atât pentruoficialitatea maghiară și germană,cât mai ales pentru autohtonii(români) din zonă, numele româ-nesc al localităţii - SĂLIȘTE - cu-prindea în el și sensul de "localitatemare" (multe case, mulţi locuitori).În dicţionarele limbii române, ca șiîn majoritatea studiilor de specia-litate, săliște este considerat ca ovariantă a lui seliște ori siliște, cusensul de "vatra satului", "locul pecare a fost /este așezat un sat", ceprovine dintr-un apelativ de origineslavă.

Nici documentele scrise, nici gra-iul viu popular nu cunosc și nici n-au cunoscut alt nume pentruaceastă localitate.

(Material cules din volumul"Săliștea Sibiului străveche vatrăromânească", Sibiu, 1990)

Marius S{RARU@

RevedereDupă 54 de ani, absolvenţii celor două

promoţii ai Școlii Tehnice Horticole seîntâlnesc din nou în tot mai frumoasa Săliște,de unde și-au luat zborul cu peste 5 decenii înurmă. Pentru că ne întâlnim după cei 50 deani - în fiecare an -, în funcţie de "tinereţea"ce o avem în suflet, demonstrează că ampăstrat acea icoană vie din tabloul deabsolvire, în care scrie: "Ai fost, ești și vei ficea mai frumoasă, cea mai scurtă și neuitatăpărticică din viaţa noastră". Parcul "NicolaeHenţiu" rămâne și în continuare locul unde neîntâlnim, ne îmbrăţișăm și începem sădepănăm amintirile.

Mihai Toma LUPA~@

Mag

enta

Gal

benn

egru

alba

stru

44444 ?????????? Vatra M[rginimiiAGROTURISM

Cei care doresc s[ fac[ propuneri, sugestii `i s[ vin[ cu idei noi pentru aceast[ publica\ie, se pot adresa secretariatului Prim[rieiora`ului S[li`te, tel. 55.35.12, 55.35.72., fax. 55.33.63., e -mail: primaria@saliste-sibiu.ro. De asemenea `i cei care doresc s[ publice

anun\uri de mic[ publicitate, o pot face în paginile “Vetrei M[rginimii”.