M a o tiM B á , A M s î r i t i u e i , p Tiporta:

Braşov, piaţa maro Nr. 30.8omori nefrancafc* nu se

primesc. — Manuscript» nu retrimet,

INSERATE se primesc la Adml- nlttraţlune în Braşov şi la ur- matórele Birouri de anunoluri:

în Viena: M. lsüket, Eemrtch Schaiek. Rudolf Moste, A. Qppeiiks Nachiblger: Anton Oppeiik, J. Dannebcr, în Budapesta: A. V. ffoldbtrgerg, Kckxtein Bernat: în Bucuresci: Agence Havas, Suo- cursale de Roumanie; în Ham- barţ,: Karolyi & Ltebmann.

Preţul Inserţlunllor: o seriă garmond pe e coióná 6 or. si ŐOcr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Reclame pe pagina a 3-a o seriă 10 cr, séu 30 bani.

Nr. 126.

;,6aieta‘‘ iese în Sí-саге di.A ta a m te pentru Austio-Ungarta:Pe ue an 12 fl., pe şese luni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineci 2 11. pe an.

Pentru România si străinătate:Pe un an 40 frânei, pe ş6se luni 20 fr., pe trei lunî 10 fr. . N-rii de Dumineci 8 franol. Se prenumără la tdte oficiele poijrtaie din Intru şi din atară

şi la dd. aolecteri.

iMiamentnl pentru Brawadministraţi unea, piaţa mare. Târgul Inului Nr. 30 etaglu I.: pe un an 10- fl.. pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă: Pe un an 12 ti., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esempiar o cr. v. a. gâu 15 bani. At&t abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Braşov, Sâmbătă, 8 (20) Iunie 1896.

Banffy şi reforma electorală.Şedinţa de alaltăerî a camerei

ungare a iost o adeverată represen- taţiă de prestidigitator, în care r> Iul „făcătorului de minuni44 l’a jucat năsdrăvanul Banffy, ministrul-preşe- dinte unguresc.

Fiind-că tocmai acum se ţine în Budapesta congresul internaţional al Ziariştilor, Banffy a aflat bine-venită ocasiunea de-a se produce înaintea lor, încercând sé le ia vederea prin câte-va cifre tendenţiose făurite în ministeriul de interne, şi făcen- du-i astfel a crede, că în privinţa censului electoral popórele nema­ghiare de sub stăpânirea ungurâscă, în special înse Românii, sunt fiii des- mi erdaţî ai patriei, bucurându-se de cele mai nepomenite favoruri, în timp ce Maghiarii, elementul dela putere, care are pânea şi cuţitul în mână, sunt cei mai apăsaţi şi neîn- dreptăţiţî.

Nu seim, déea şi câţi admira­tori gură-cască îşi va fi găsit Banliy în aceöt cutezat debut, la tótá în­tâmplarea înse în arta prestidigita- turei el s’a arătat fórte caraghios. Las’, că şi tema, ce şi a ales, a fost cât se póte de nepotrivită, căci rapor­turile între naţionalităţile dela noi sunt ac)î mult mai bine cunoscute, decât sé se mai pótá lăsa cineva a fi înşelat în privinţa acésta; dér apoi a încerca sé areţi, că prin actuala lege electorală dela noi, Românii sunt cei mai tavorisaţi, cum a făcut Banffy la representaţia sa de alaltă- erí, acésta este mai mult decât cu­tezat, e o curată ceghiobiă.

S’a constatat de nenumerateori şi s’a recunoscut în atâtea şi atâtea rânduri chiar şi din partea Maghia­rilor, că actuala lege electorală con­ţine în sine cele mai nedrepte dis- posiţiuni, ce au fost luate anume în favorul rassei maghiare şi în detri­

mentul Românilor ardeleni, cărora li*s’a făcut, aşa cjicend, chiar impo­sibil de a se apropia de urnele elec­torale.

Cine nu scie acţî, că în Ardeal o parte a Maghiarilor se bucură de sufragiu universal sub cu vânt de „Maghiari nobili“, ori „Secui liberîw, er cealaltă parte, aflátóre pe la oraşe, se bucură de un cens de 3—6 ori mai mic, decât al Români­lor, carî locuesc la sate? Şi ârăşi cine nu scie, că censul comunelor rurale din Transilvania este în rea­litate de 8—9 ori mai mare, decât al comunelor rurale din Ungaria?

Póta Banffy se tălmăcescă şi restalmácésca lucrurile cum îi place, dér e fapt constatat de atâtea-ori, că prin actuala lege electorală po­porul român din Ardeal, care in marea lui majoritate este popor agricol şi constitue poporaţiunea dela ţâră, este lipsit în massă de cel mai constituţional drept cetăţenesc, de dreptul activ la alegere, deóre-ce lui ’i-se cere sé aibă o proprietate cel puţin de 8-orî mai mare pentru a pute fi alegétor, pe când in Ungaria ajunge sé aibă numai un pătrar de sesiune, ceea ce este egal cu 9 jugere.

Dér sé nu mai batem apa în piue. In t0tă c(iua se constată, că pe când în ţinuturile locuite de Ro­mâni abia la 50—60 mii de lo­cuitori se alege un deputat, pe a- tuncî în ţinuturile locuite de Secui tot la 5, mult 5 mii de locuitori se alege unul.

Acestea sunt adevăruri, despre cari în totă 4iua se póte convinge orî-cine voesce.

Este, în adevăr, mirare, că în­tr’o cestiune atât de capitală, care formâză basa vieţei constituţionale, astăcji la noi atât de sdruncinate, un ministru-preşedinte vine se pă- ş0scă în faţa lumei cu o sfrantare atât de cutezată a adevărului.

O fóia unguréscá din Budapesta o spune curat, că scopul lui Banffy a fost, „de-a lămuri pe Ziariştii na­ţiunilor streine^, cari sunt adunaţi acum la congresul din Budapesta, şi de-a le arăta „care este adevă­rul în tóté acele aserţiuni, după carî în Ungaria naţionalităţile nu s’ar bucura de egală libertate şi îndrep­tăţire, ci ar fi asuprite

Va sé totul este o simplă încercare de-a seduce pressa şi prin ea opiniunea lumei streine.

Va fi mai avut înse Banffy şi scopul de-a pregăti terenul pentru o nouă nedreptăţire, ce are de gând s’o facă popóreior nemagrhiare şi în special Românilor prin reforma elec­torala, pe care a promis’o. Din cuvin­tele lui cel puţin putem înţelege atât, că reforma se va face numai şi numai în favorul Maghiarilor, cu neîndrep- tăţirea póte încă şi mai vătămăt0re a Românilor.

Mai adăugând la acestea şi îm­prejurarea, că Banffy şi-a făcut enun- ciaţiunile sale între aprobările de­putaţilor de tóté nuanţele, conclu- siunea, ce trebue s’o tragem este, că nici cel mai optimist dintre noi nu póte spera, că Ungurii ar fi în stare sé întreprindă de bună voiă vre-un pas pentru de-a uşura într’o privinţă séu alta situaţiunea nedréptá şi asupritóre, de care au parte acjî popórele nemaghiare de sub stăpâ­nirea lor.

CRONICA POLITICA.— 7 (19) Iunie.

In raportai comisiunei delegaţiim^i

ungare asupra bugetului ministerului de esterne pentru 1897, raport subscris de

preşedintele Coloman Tisza, şi de rapor­

torul Max Falie, se dic despre România următorele: „Un ecou simpatic au produs

în sînul comisiunei aoele deolaraţiunî, pe

cari le-a făout d-l ministru de esterne ou

privire la statele mai mici balcanice. O in-

fluinţă binefăcătore a avut tonul cald, în

oare a vorbit d-l ministru despre România,

şi mai ales despre regele şi guvernul ei.

Comisiunea e departe de acolo, ca sé în­

chidă oebii dinaintea unor aparinţe nefavo­

rabile, cari şi acum se índatinézá а-se ivi

din timp în timp pe teritor român; însă

noi suntem cetăţeni şi representanţl ai

unui stat constituţional, şi cunósoem fórte

bine marginile, pănă unde póte merge un

guvern în restrîngerea dreptului liberei ma­nifestări, şi nu se póte nega, că guvernul

român în timpul mai nou a mers păDă la aeele margini, decâte-orl i-s’a oferit oca-

siune pentru acésta. Mai mult nu pretin­

dem dela el, pănă atunci, pănă oând inci­

dentele de dincolo de graniţele nóstre nu

vor lua astfel de dimensiuni, încât sé apară

ameninţătore pentru pacea nostră internă; căci în oaşul din urmă asemeni inoidente

chiar şi din punotul de vedere al dreptului

internaţional, absolut nu vor mai puté fi to­

lerate.*

Din Belgrad se anunţă, că principele

Nichita al Montenegrului este aşteptat

acolo cu mult dor şi multe speranţe. Se

spune, că Regele Serbiei, prinoipele Bul­

gariei şi prinoipele Muntenegrului, imitând

pe marile puteri din centrul Europei, vor

sé încheie o nouă triplă alianţa a statelor balcanioe. Tratările în privinţa acésta se

urmâză ou mare activitate între regele

Alexandru şi principii Bulgariei şi Mun­

tenegrului. In luna viitóre aoeştl trei mo-

narohl vor avó o întrevedere la Sofia, ou

care ocasie — ф0в-зе — 80 va pune basa alianţei Slavilor din BaloanI. Judecând

după limbagiul pressei sérbo-bulgare, acéstű

alianţă ar avé de reálisát idealuri naţio­

nale faţă de Macedonia, Adrianupol, Do-

brogea şi Bosnia-Herţegovina.*

Abdulach-paşa a oomunicat poporului

cretan o iradeă a Sultanului invitând pe deputaţii insulei sé vie sé ţină şedinţe la

Canea. Iradea фее, oă Sultanul e gata

sé ia în oonsideraţiă reelamaţiunile legale

FOILETONUL „(*AZ. TRANS.U

Primăvara şi pasările.De Comill Flamarion.

In mânia luiVoltaire, care ne-a învi­

nuit planeta, că se înverte cu nedibâcie, trebue să mărturisesc, oă urmarea una după

alta a anutimpurilor oferă o deosebită bu-

ouriă amicilor naturei.

Natura păment^scă aşa precum este,

nu-i tocmai neplăcută, şi deşteptarea pri­

măverii ne în vită în fiă care an. se uităm

pe un moment lumea prisobitore a civili-

saţiunei omenescl şi să gustăm nouă viaţă

din isvorul vivificător al naturii.

Reîntorcerea pasărilor în ţera nostră

este una dintre apariţiunile cele mai inte­

resante, ce ne pot încătuşa atenţiunea.

Mult timp strămutarea pasărilor primăvara

şi tomna, a fost un secret neesplicabil îna­

intea 6menilor. A fost nevoie de nespus

de îndelungată cercetare şi în primul loo

de deschiderea comunicaţiei în cele mai

depărtate ţări, oa să ne orientăm, cum sun­

tem orientaţi a4l în acostă cestiune.Câte povesti n’au sburat până atunci

din gură ’n gură despre miraculosa dispa-

riţie a pasărilor de-odată cu apropierea

iernei. Credeau, că păsările în tótá tómna se prefac în alte animale, ori că se refu­

giază în găuri şi acolo amurţite îşi dorm

somnul iernii, ca liliecii. Despre drăguţele rândunele se susţinea adecă, că se aruncă

in mlaştină şi se prefac în amfibii murdare;

drept dovadă la aoésta se provooau la pes­

cari, cari prindeau printre pescl şi astfel de

animale, ér când ele se încălcţiau în oasă,

prefăcendu-se ârăşl în rândunele, sburau.

Şi aceste absurde poveşti aflau credăment

aşa de mare, încât o íóiá seriósá din Paris

făcea amintire de ele cu câţî-va ani îna­

inte, ca despre un lucru de tot nou.

Din aserţiunile nenumăraţilor oălătorl

şi esploratorl însă, soim a4l cu siguranţă absolută, oă pe când noi ne astrîngem

iérna pe lângă foc, pe atunci rândunica se încăl^esce vesel în ra4ele pórelui din oazele africane, Rândunelele şi celelalte pasări

călătore urmeză sórelui şi astfel se refu­

giază dinaintea frigului şi feţii triste a

iernii.O, dâeă omul ar ave aripi şi s’ar

mulţămi ou puţinul, cu care se mulţămescaceste paseri fericite, câţi nu li-ar urma

esempiul!

Pasările europene — înţelegend subacâstă

numire pe tóté acele, cari trăeso în par­tea nostră de păment — se împart în 500

specii. Dintr’acest număr abia 30—40 specii

rămân statornice îutr’un loo. Celelalte oâ-

lătoreso mei mult séu mai puţin spre

m0<}ă-4i, unele din ele merg pănă unde frigul îşi pune graniţa, altele sb0ră în ţinu­

turile mai moderate ale Europei meridio­

nale, séu în cele ale Afrioei fierbinţi.

Capabilitatea şi uşurinţa de sburat a

pasărei, e íntr’adevér fără păreohe. Rân­

dunica comună de casă sboră în jurul nos­

tru cu iuţâla săgeţii aşa, încât abia sun­

tem în stare sé-i urmărim forma. Ciocârlia

cântând vesel, urcă înălţime de un chilo-

metru în aer şi dispare dinaintea ochilor,

urmându-şl cântecul cu glas mare. Porum- belul-postalion sbórá în timp de 1 0ră 20

—30 mii uri. Despre şoimului regelui fran-

ces Henrio I I stă scris, oă slobozit în

Fontainebleau, a doua ^i a f°st prins pe insula Malta.

Buffon susţine, că vederea pasérilor răpitore ou sbor înalt e de doué4eoI de

ori mai viuă, decât a omului, ér simţibili- t&tea li-e infinită. Acésta o arată fineţa în­

treg ei construcţii, mai ales simţibilitatea

esteriórá e estraordinar desvoltată. Penele

lor pe câte un trunchiu au nenumérate bărbicele şi acestea ârăşl o mare mulţime

de fulgi fini şi uşori, cari sunt tot aţâţi hydrometri şi eleotrometri aşa, încât pa-

sérea este aşa cjicend o preparaţiă viie me­teorologică.

Influinţa stării şi mişcării aerului o

simţim mai mult séu mai puţin toţi: vén- tul de résárit e próspet şi uşor, oel de

mâtjă- i e usoat oald, cel de apus umed şi

rece, ér cel de mé4á-nópte reoe şi uscat.

Ineé cât de fin póte fi simţul paserilor în

privinţa acesta. Şi cea mai neînsemnată

sohimbare de temperatură o simt îndată:

acesta e barometrul lor. Ele simt şi oel

mai neînsemnat vént, că dinootro vine: acésta e busola lor. Aşa-d0ră portă cu ele un întreg observatoriu.

Deşi înaintea nostră e fórte întunecat limbagiul şi modul cum animalele îşi co-

munioă ideile, totuşi ele hotărît posed aoeste însuşiri.

Glasul strigător al pasărilor şi cân­tecul lpr schimbăcios ,— ale căror nuanţe

noi nici pe departe nu le cunósoem — do- vedesoe acesta în deajuns. Paznioul pus a

veghia până când ceilalţi dorm, la totă în-

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 126— 1896,

ale adunării, dâoă vor fi îu concordanţă,

cu drepturile de suzeranitate ale imperiu­

lui otoman. Invită pe insurgenţi să depue armele în vederea unei amuestii grabnice şi

declară afară de acésta că armata turoâsoă

nu va lua ofensiva deoât în oas de turbu-

rărî. — Comitetul central cretan din Atena

a adresat telegrafic guvernelor puterilor mari un apel călduros cerând intervenţiu-

nea Europei creştine în favórea femeilor şi a copiilor oretenî, din care mii sunt ex­

puşi la lipsurile cele mai mari, după celi s’au prădat şi incendiat casele. O copie

a acestui apei s’a comunicat guvernului

elenio şi comitetul cretan îi cere ajutorul

séu în favórea unei opere, ce are ua ca­

racter pur filantropic. Se asigură că guver­

nul elin ar fi dispus să răspun4ă în mod

favorabil la apelul comitetului cretan.

Din dieta ungară.Enunciaţiunile lui Banffy asupra censului.

In şedinţa dela 17 Iunie, continuau -

du-se desbaterea pe paragraf! a proiectu­

lui de lege privitor la jurisdicţiunea Cu­

riei, deputatul Fr. Sima propuse, oa în

locul §-lui 148 să se pună un nou para­

graf, prin care să i-se recunoscă dreptul de alegStor fiă cărui cetăţân, care plătesce

o dare de pământ de 5 fl.

Br. Desider Banffy, ministrul-pre-

şedinte: De astă-dată desbatem asupra

proiectului de lege privitor 1» dreptul de

jurisdicţiune faţă ou alegerile de deputaţi

dietali. Tot oe nu se ţine strîus de acéstá

cestiune s’a omis, ori decă totuşi s’a in­

trodus icl-colo câte ceva în acest proiect,

s’a făcut acésta numai în interesul regulă-

rei şi lămurirei unor cestiuni anumite, cari

stau în strinsă legătură co cestiunea, juris-

dicţiunei...

Guvernul încă este de părere, că ces-

tiunea censului mai curând séu mai târ4iu

trebue regulată, trebue regulată însă ou

ocasiunea modifioărei legei electorale.. Da,

sunt de părere, oă şi acestă cestiune tre­

bue regulată; sunt de părere, că mai cu­

rând séu mai târziu va trebui sé se intro­

ducă cens unitar, dér la totă întâmplarea

cens, căoi eu în total nu sunt de părerea, accentuată aici de d-1 deputat Sima, că

ar fi de ajuns să scie ci ne-va sorie şi oeti,

pentru oa într’un timp oa cel de a4i să

potă oăpăta în Ungaria drept electoral

(Aprobări în drépta.)

Este în adevăr luoru neîndoios, că

în privinţa censului, disproporţiunile sunt

peste măsură mari; căci pe când d. es. în

comitatul Baci-Bodrog minimul dărei după un pătrar de sesiune este 32 fl. 83 cr., pe

atunci d. es. în oomitatul Vas minimul este19 fl. şi câţi-va erucerî, în comitatul Ves-

tâmplarea scie să-şi dea sâmă, când peri­

colul se spropie.

Este mare întrebare, cum trec pase­

rile peste marea Mediterană. Cea mai mare depărtare, care desparte uscatul Africei de

Europa — dela Marsilia pănă la Algir —

este cam de 650 chilometri. Déoá rându­

nica face pe oră 300, ciocârlia 240 şi po­rumbel ul-postalion 100—120 chilometri, a-

tuncl la prepeliţa mai domolă putem com-

puta 64 chim., adecă şi acésta sboră îotr’o nópte peste ocean, dimpreună cu celelalte

paseri mai slab-sburătore.

Nu trebue însă să uităm, că sunt şi puncte intermediare, unde pasările călătore

pot odihni; astfel în apus, la strímtórea

Gibraltar, marea e lată numai de 15 chim.,

mai sunt apoi insulele Baleare, Corsica şi

Sardinia, Sicilia, care abia la 150 chim* cad departe de Tunis; apoi insula Malta,

ne mai amintind multe alte insule, cari se îmbie pribegilor atmosferei, ca tot atâtea

locuri de odihnă.

Din tóté acestea se póte vedé, cât de

m«ritos ar fi a studia fundamental pribe-

girea pasărilor, apoi că în genere instictul şi inteligenţa animalelor este încă o mare

şi amăgitore problemă pentru amicii na­

túréi.

prim 29 fl. 29 cr. şi aşa mai departe. In

ţinuturile maghiare, mai ales în „ Alföldu

şij accentuez, mai ales în ţinuturile locuite de Maghiari, este mai mare censul, pe când

din contră, m comitatele locuite parte de

Slovaci, parte de Ruteni şi mai ales în Ar­deal, respective în ţinuturile locuite de Ro­

mâni, censul est?, cu mult mai mic (sic!) aşa, că d. es. în comitatul Sălagiu, unde basa

censului este 6 jugăre, până la atâta se

scob0ră censul, încât după o dare de 11

cr. omul are drept de alegere. In comita­

tul Maramureşului 17, în Abauj-Torna 1 fl.

20 or., în Lipto 35 cr. etc. (S’au4im!

S’au4im !) Da, recunoştem, că starea

acésta nu mai e de suferit şi oă ea trebue

regulată. Dér, cum am 4is, nu aflăm nece­

sar, ba nici posibil, ca cestiunea censului

s'o resolvam de-odată ou acéstá lege. (Apro­

bări în drepta.)

Dér, on. cameră, déoá a venit vorba

despre asta, am aflat necesar să spun aces­

tea, deórece mai ales din partea Românilor,

şi în România se face o agitaţiune íórte

mare pentru a dovedi, că în Ungaria, din

causa censului, li-se fao nedreptăţi naţio­

nalităţilor, despoindu-le de drepturile ad­

ministrative. Acestă afirmare este în mo­

dul oel mai hotărît greşită şi neadevărată.

(Aşa este! îu stânga.) Din contră: pot afirma pe basa datelor oficióse cu totul

pusitive (??), oe le am la mână, că în Un­

garia din oausa mărimei censului mai mulţi

aunt lipsiţi de dreptul electoral în ţinutu­

rile locuite de Maghiari. (Adevărat! Aşa

este! în drépta. Strigări în stânga estremă:

destul de rău!). In Ardeal, unde dreptul de alegător se soootesce după un anumit

minim al venitului cura1', iu urma corege- rei catastrului de pământ, în considerarea

acestui venit curat de 69 fl. 99 cr., censul

e de 6 fl. 9 cr.

Şi pe când în Ardeal, va să 4'oă *n ţinuturile iocuite de Români, cineva póte

ave dreptul de alegător după 6 fl. 99 cr.,

pe atunci în comitatul Betel-Bodrog censul

merge pănă ia 32 fl., în Baranya 22 fl.,

Borsod 22 fl., în Cianad 24 fl., în Cion-

grad 16 fl., în comitatul Strigoniului 31 fl.,

în al Albei 25 fl.. în Győr 28 fl., în

Comorn 14 fl., în comit. Vestei 20 fl., Somogy 19 fl., Vas 19 şi Vewprim 21 fl ,

de unde urmâză, că toomai ţinuturile locuite

de Maghiari sunt în privinţa censului în

situaţiune mai nefavorabilă.

Aşa-d0ră, cum am dis, de-o schimbare

este în adevăr lipsă, guvernul simte lipsa

schimbărei şi se ocupă cu cestiunea acésta.

Intru cât îi va fi cu putinţă, acest guvern

se va ooupa, — nu 4*° 4'^0le proxime, nici în săptămânile, ori lunile cele mai

apropiate, dér cât de curând, — şi cu mo­

dificarea articulului de lege X X X III din 1874, atunci va fi locul de-a ne ocupa şi

cu aoestă cestiune şi de-a introduce, după putinţă, oens unitar. Cu ooasiunea acésta

nu aflu nici potrivită, nici posibilă o ast­

fel de modificare. Am aflat înse necesar a-le

spune acestea, nu atât pentru a polemisa

ou d-1 deputat Fr Sima, ci pentru ca sé

combat aserţiunile cu totul false, neîntemeiate şi neindreptdţite, colportate de agitatorii na­

ţionalităţilor. (Vii apobări în drepta.)

Mai urmară câte-va observări din

partea iui Ugrón, Polónyi şi Madarász, cari

urgitară modificarea legei electorale şi,

după o replică a lui Banffy, Sima îşi re­

trase propunerea şi §-1 se primi neschimbat.

MagMarisarea numelor în Ungaria.Numai înainte cu câte-va cjile

apăruse în Budapesta un op înti­tulat Schimbări de nume în secolul nostru“, în care se citeză tóté acele nume, cari între anii 1600 şi 1893 s’au maghiârisat, cu concesiune mi­nisterială. ţ>iarul german ,,Allgemeine Zeitung“ din München se ocupă cu acest op într’un articul mai lung, care articul, cu tóté că conţine mai multe incorectităţi, totuşi este demn de-a fi cunoscut. Etă ce secjice în a- mintitul articul:

Să ne îndreptăm atenţiunea asupra

conţinutului acestui op, şi vom da de un

fapt, cu care nu ne întâlnim într'alt stat cult.

înţelegem schimbarea în masse a numelor de familiă cu concesiunea autorităţilor. Ca­

şuri singuratice de schimbări de nume, ce

e drept, se află şi în alte” ţări, dér acestea

sunt numai escepţiuni, séu sunt provocate

de motive estraordinare, aşa d. e. în urma

unei adoptări séu în urma unui fapt cri­minal şi nemernio, prin care se profanâză

onórea şi numele celorlalţi membri ne­vinovaţi ai unei familii. Dér chi»r şi în

ast-fel de caşuri se permite schimbarea

numelor numai cu mare reservă, deórece

schimbarea acésta este împreunată cu o

mulţime de schimbări ale raporturilor in­

time familiare, ale competinţelor de drept,

ale oestiunilor privitóre la identitatea per-

sónei oto., cari uşor pot ave ca urmare mari conturbări, inoorectităţi, pretensiuni

nejuste şi chiar şi înşelătorii. Numele de

familiă mai departe nu este numai pro­

prietatea singuraticului seu purtător, ci

este proprietatea legală a întregei familii

de care se ţine şi din oare îşi trage ori­

ginea respectivul individ. Cel-ce il depune

séu îl sohimbă, acela se lipsesce de o parte

a fiinţei sale, dér el păgubesc© totodată şi

familia sa, deórece îi subtrage un membru

séu un număr de mai mulţi membri ; o

denéqâ, şi prin aoésta îşi despreţuiesce carnea

şi sângele propriu ; desonorézá ve părinţi, îm-

pingându-i delà sine cu nepietate séu de-

honestându-le amintirea.

Afară *de acésta parte privată, mai

are schimbarea de nume de regulă şi altă

însămnătate publică şi politică. Familia

formézá basa societătii. (naţiunei, şi a sfa­

tului. Prin ruperea dela o familiă urruézá

ca consecinţă şi ruperea dela o rassă seu

dela un popor, la care aparţine familia ;

şi mai departe dela naţiunea séu naţiona­

litatea, care represintă pe acést& rassă séu pe acest popor ca individualitate politică.

Şi ast-fel schimbarea de nume însâmnă

totodată şi trecerea la o altă comunitate naţională séu politică. Pe basa diferitelor

concepte, ruperea acésta dela naţiunea sa

şi alipirea de altă naţiune, séu să ínfierézá

ca renegare mârşavă, séu se preamăresce ca „virtute şi abnegaţiune patriotică44.

Schimbarea de nume şi de naţiune

din motive politice se face forte des în

Ungaria, şi ea se favorisésâ ş> se promovém

pe diferite căi şi in diferite moduri.

Iutr’o térà poliglotă, cum e Ungaria, pro­

cesul de despărţire şi de amalgamisare a

esistat de secoli între rassele şi popórele

ooloouitóre. Maghiarii, după cum dovedesce

istoria şi limba lor, deja la imigrarea lor în Ungaria de astă4i, au fost un amestec

de poporă fino-ugrice şi slave. Aci apoi a continuat absorbirea şi contopirea altor

elemente slave, germane, ohazare, pece-

nege, cumane etc., cari însă tóté au lăsat

în poporul maghiar urme din firea şi fiinţa

lor. Capabilitatea elementului maghiar de a absorbe, este una dintre căuşele princi­

pale ale esistenţei şi îmulţirei sale, cari,

atât în timpul mai vechiű cât şi în cel

mai nou, s’au sevârşit mai puţin prin îmul-

ţire naturală, decât prin continuă 'amal­

gamare.Dér şi celelate poporă din Ungaria

au influinţat mult una asupra celeilalte.

Pe calea acésta s’a amestecat cu încetul

sânge german, slav, şi român, cu sânge ma­

ghiar; séu Slovacii din Nordul Ungariei

au absorbit Saşi şi Germani din Zips, Ma­

ghiari şi Ruteni; seu Românii dm Ardeal

au cucerit elemente săsescl şi maghiare ; séu

în fine Şvabii din Bănat au supt din când

în când indivi4l români şi sârbi. O astfel de luptă „en miniature44 decurge! de secol*

între popórele Ungariei, dér lupta a fost

„paclnicăw, şi nimeni nu se simţea ofensat

séu păgubit în naţionalitatea sa, deórece

procesul era natural. Numai patima, egois­

mul şi pofta de domniă a ómenilor a sgu- duit de o jumătate de secol íncóce, cu pu­

terea, mersul liniştit al lucrurilor, şi prin

aoésta a potenţat în mod artificial deoj: arte

cérta nenorocită şi neînţelegerea între na­

ţionalităţi, ér dealtăparte procesul de desna- ţionalisare.

Istoria internă a Ungariei ne trată

că la procesul de desnaţionalisare elementul

german a dovedit cea mai puţină capabilitate

de risistenţă. ^Renegarea nicăirl nu înflo-

resce aşa de tare ea la Germanii din Un­

garia. Despre acésta ne oferă osie mai

eclatante dovedi opul despre oare vorbim.

Germanii maghiarisaţî, precum şi alţi rene­gaţi, sunt apoi prim-representanţii şi propa­

gatorii şovinismului intolerant, apostolii de

căpeteniă ai maghiarismului absotbitor. Ade­văratul Maghiar se distinge de regulă prin

toleranţă şi bunăvoinţă (!!) faţă cu alte naţionalităţi, şi cil mult compătimesce pe stră­

inul, care n’a avut fericirea de а-se nasce Ma­

ghiar (!!) Bărbaţii serioşi maghiari totdéuna

au condamnat şi au combătut (??) şovinis­

mul şi furia de-a maghiarisa.

Autorul anonim al opului despre care

scriem, vede în maghiarisarea numelor

triumful propăşitor al egoismului naţional

maghiar, în fine tre4it, şi se bucură de

amorţirea şi decadenţa elementelor nemaghiare din {érá; laudă guvernul ungar, care şi-a

dat totă nisuinţa de-a trecui, nutri şi pro­

paga acest spirit naţional, prin mai multe imjlóce de asimilare, dintre cari oel mai

puternic este schimbarea numelor. Şi e lu­

cru natural; oăoi un domn „Trachenfels

să fiă el cât de învăţat, nici odată nu

póte ajunge aşa uşor la acea influinţă şi

popularitate, la care ajunge décá Ы schim­

bă numele în vSziklayu. Răposatul minis­tru ungar Gábriel Baross se codi odată

de-\ subscrie protocolul unei anchete, diceud : „Iu Viena totdéuna îmi scriu cu

t'aiâ numele sub nume germane, aci acasă

msă uuii»ai t..u greţă...u

Cu ce fel de oohi privesc aderenţii

tendinţei de maghiarisare schimbările de

nume, se póte vedé din următorele cuvinte

ale anonimului: „Ce se ţine de schimbarea de nume, merită cea mai mare stimă în

întregă ţâra acele persóne, cari posed pu­

terea morală, de-a realisa schimbarea în ei înşişiu. Altfel deci acela să se bucure de

stima cea mai mare, care îşi denégá tată,

mamă, familiă şi naţiune, se alătură li un

popor síréin şi devine adese-ori cel mai în­

verşunat duşman al naţiunei din care s’a născut!

După-ce accentuéza apoi auto­rul articulului din „Álig. Ztg., că tóté cele c[ise se refer numai la Nema­ghiari, deore-ce Maghiarii ţin forte mult la aceea, ca ei se nu se desna- ţionaliseze — arată cum susţin Ma­ghiarii pe conaţionalii lor din străină­tate, şi mai ales din Austria şi Ro­mânia, pănă când, décá alte popore îşî sprijinesc pe conaţionalii lor din Ungaria, atunci Maghiarii îndată strigă, că se face „atentat contra sta­tului maghiar“ séu că »un stat strein se amestecă în cestiunile interne ale Un­gariei14 etc. Mai departe spune cum renegaţii, dintre car! Jidanii forméza 60°/0, adoptézá mai bucuros nume istorice séu nume sociale mai mar­cante ca: Andrási, Batori, Bethlen, Hunyadi, Rákóczi etc., şi cum ma­joritatea celor maghiarisaţî este re­crutată din classa funcţionarilor depen­denţi şi din a comercianţilor. Apoi în- cheiă astfel:

Că un astfel de op, ca „Scliimbarea nu­

melor în seooiul nostru44 a fost posibil se

apară, după părerea nostră nici-decum nu-i

servesce spre onórea Ungariei „liberale1*; ou atât mai puţin onorabilă este tendinţa,

care se manifestă şi se propagă în el. Ma­

ghiarisarea în masse a numelor de familiă

sub auspiciile autorităţilor, formézá ua

punct negru în istoria modernă a Unga­

riei ; ea servesce ca dovadă despre şovinis­

mul setos de persecuţii, despre desconsiderarea

şi despreţuirea oH-cărei alte naţiuni. Cu ast­

fel de procederî nici-odată nu se va ajunge la

o pace cu diferitele naţionalităţi; neliniştea,

neîncrederea şi lupta vor rémáné aci în perma­

nenţă şi vor împedtca ori ce consolidare sáné•

tosâ şi durabilă a terci, orî-ce siguranţă pen•

tru viitorul ei.

S C Ă R IL E D1LEÎ.— 7 (19j Iunie.

Scandalisatorii se scandaliséza. Foile unguresc! scriu, că in Şomcuta-mare s’a

întâmplat Dumineca trecută un mare „soan-

Nr. 126—1896 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

&1K. Preotul gr. cat. a vestit în biserică

poporului, oă séra să ilumineze. (Din ce

eausă nu spun numitele foi). După amé(]í primarul încă a provocat pe Maghiar! să

ilumineze. P© la 8 óre s’aucji un mare sgo-

DOt spre biserioa gr. cat., de unde veniau

Bomânii cu faole şi cu musică conduşi de

idvooatul Dragoşiu44. Poporul striga *tră- iéscá împăratul14 şi câuta „Deştâptă-te Ro-

tuânetf. îndată se iviră gendarmi şi husari Oălări în urma „bandei sălbatioe11, ca la

t&s de nevoiâ s’o huiduóscá, In urma acósta

«Ivooaţii Nilvan şi Dragoşiu şi preotul gr.

ttt. au fost daţi judecăţii. Oă da ce şi

pentru ce foiie ungurescl tac înfundate. —

Din Elisabetopole se scrie de-asemenea

Burniţelor cliare, că două stóguri ungurescl

|q fost „infamate44. învăţătorul român Si-

işoreanu a fost arestat, bănuit, că el ar fi

ntorul moral ai „faptei44 dimpreună ou

irotopopul Câmpian, care încă e amenin-

at cu arestare — Batâ-i bruma milenari,

iá invenţioşi mai sunt!

Contra mileniului. Din Nyiregyhaza

i-se depeşăză lui „P. Ll.tt, oă în 16 c. s’a

Scut o arătare oficiosă la comitat despre

mele agitări contra mileniului. In arătare

№ spune, că mai ales preoţii rom. cat. şi

j, cat. din cercul Nagy-Kallo agită con- ra esposiţiei milenare şi reţin pe credin-

joşii lor de-a merge la Budapesta. Decă

îs va fi şi scésta o minciună încornu-

Ită?!—o—

„Nouă foia valahă14. Sub titlul acesta

(Kolozsvár44, fóia guvernamentală, publioă

rmâtorea telegramă, ce i-se trimite din

Ibi’u: „Elementele nemulţămite ale „co-

oitetului naţional44 valah, au de gând să

nfiinţeze un nou di ar de (ji, care ar urma

lirecţiâ contrară „Tribunei14. Spre scopul

pesta câţi-va dintre ei au umblat

in urmă în BucurescI, ca acolo să câştige

urnele necesare pentru editarea foii. Per-

r&eţările nu sunt încă finite, şi astfel nu

e póte sci, ce resultat va avé misiunea

ir acolo44 — O fi, o fi! Duhurile rele pe

tttlţl i-au dus în ispită şi póte că vom

jauge să vedem şi acest caraghioslîc.

Misiunea nnui Maghiar la Bucurescî.

’oile de dincolo spun, oă alaltăerl a sosit

I Bucurescî, mergând dela Budapesta,

rinţul de Odelscalchi, care a descins

r otelul Bristol. Se crede, că prinţul

láelscalohi a mers la BucurescI având de

ideplinit o misiune, cu care a fost însăr-

l'nat de guvernul unguresc. El a fost la

Raţiunea austro-ungară, unde a stat mai

line de trei óre.

Mare întrunire la Iaşi. Partidul con- irvator din România va ţină Duminecă

l Iaşi o mare întrunire. Din Bucuresol

or pleca dd. Lascar Oatargiu, Tache Io-

Bscu, G. Panu şi alţii.— o—

0 mare nenorocire s’a întâmplat alal-

ierî séra pe drumul de fier funioular, care

bulă între citadelă şi cheiul Dunărei la

adapesta. In oupeul, care uroa în sus, se

& singur secretarul de curte Trileszky. In

ipeul, care se scoboria în jos, vre-o 30 de

iriştî, cari fuseseră la serata, ce s’a dati palatul ministrului-preşedinte din Buda.

in causa greutăţii neegale, nu s’au pu-l aplioa opritorile, şi cele două cupee

iu isbit c’o uriaşă putere de păre-

i gărilor. Lui Prileszky i-s’au frânt Déndoué pioiórele. Intre greu răniţi

it: Dr. Rorovitz colaborator la „Daily ironiole*4, Valero, colaborator la „Secolou

ia Milan, Shibstadt Amandus, cjiarist din

Siristiania, Clerici şi Gustav Chicei cji&rist,

io Milan, şi alţii.—o—

Unde nu le trebue conducétorí de

ittricule ? Locuitorii comunei Soimuş din

Uitatul Heveş s’au îndreptat cu o ru­

fe cătră comisiunea administrativă a co-

itatului ca să elibereze comuna de ma-

8 dări, ce trebue să le plătescă pentru

íduoétorii de matricule. Comisiunea ad- mistrativă a comitatului, după oum scrie

ik ungurescă „Alkotmány14,, în 15 1. c.

şi-a ţinut şedinţa ordinară lunară, în oare

s’a hotărît, că oererea Şoimuşenilor va fi aşternută ministrului de interne.

— o—

Lăcuste în România. Din Tulcea se vestesce, că cjilele acestea au că(}ut prin împrejurimile oraşului nisoe stoluri de lă­

custe, cari ameninţă să se întindă şi în alte părţi ale ţării. Tote măsurile luate de

administraţie sunt apr6pe imposibile faţă cu teribilul flagel.

•—o—Catastrofă pe mare. Din Londra se

telegrafeză, că vaporul rDrummond Castleu

s’a ciocnit în drumul său dela oraşul Fok spre Plymouth c’un alt vapor. Dintre 250

persone, cari se aflau pe vaporul „Drum-

mond Castle44 numai 3 au putut fi mântu­iţi, oeilalţî toţi şi-au aflat m6rtea în valu­

rile mării.— o—

Interzicerea importului de rîmători Ministrul austriac de interne a dat ordin,

ca să se interzică importul de rîmătorl în

Austria din comitatele Agram, Belovar,

Criş, Poşega, Sirmiu şi Verocze din causa

epidemiei de porci, ce bântue în acele părţi.

Etate frumosă. In comuna Bătania

a murit alaltăerl un ţăran român, cu nu­

mele Ilie Dej an, în etate de 102 ani. El

lasă după sine o avere de 28.000 fl.

Programa esamenelor dela şcolele medii şi superióre gr. or. române din Braşov dela

finea anului şcolastic 1895—96. In 13, 14 şi 15 Iuniu v. va fi esamenul oral de ma­

turitate la şcola oomercială. In 17 şi 18

Iunie v. va fi esamenul oral de maturitate

la gimnasiu. La esamenele de maturitate

nu pot lua parte şoolarii; pentru publicul

mare ele sunt desohise. Esamenele publice

de înoheiere : a) la gimnasiu, Vineri, în 21

Iunie v. dela órele 7%—8 clasa VII latina,

profesosul P. Budiu; 8—8l/2 cl. V II fisica,

prof. L. Nastasi; 8y2—9 cl. VI istoria, prof.

V. Goldiş; 9—9Y2 cl. VI elina, prof. P.

Budiu; 9ya—10 cl. V matematica, prof. P. Dima; 10—l iy 2 ol. V maghiara, Dr. I.

Bunea; 10y2—11 ol. IV religiunea, prof.

D. Făgărăşan; 11—131/2 cl. IV româna,

prof. Dr. Ios. Blaga; l i y 2—12 declama-

ţiune. Órele 2y2—3 cl. III latina, prof. V. Goldiş; 3—3y2 ol. I i i germâna, prof. Dr.

I. Bunea; 31/2—4 ol. II aritmetioa, Ip.

IlasievicI; 3—4y2 ol. II maghiara; prof.

D. Făgărăşan; 4y2—5 ol. I româna, prof.

I. Popea; 5—-5y2 ol. I geografia, prof. Pomp. Dan. b) La şc01a comercială şi reală,

Sâmbătă, în 22 Iunie v. Órele 71/2—8 ol.

II com., cunoscinţe de drept, prof. I. So-

oaciu; 8—8l/2 ol. II com., francesa, prof.

A. Vlaicu; 8y.2—9 ol. I com., principii

comerc., prof. I. C. Panţu; 9—dl/2 cl. I

oom., aritmetioa comerc., prof.I. O. Panţu;

9l/2 —10 cl. IV reală, româna, prof. I. B.

Boiu; 10 —10y2 cl. IV reală, chemi a, prof,

A. Vlaicu; 10y2—11 ol. III reală, germâna,

prof. I. B. Boiu; 11—11 y2 ol. I I I reală,

istoria, prof. Pomp. Dan. Őrele 2y2—3 cl.II reală, geometria, prof. Ios. Maxim;

3—3y2 ol. II reală, istoria naturală, prof. G. Chelariu; Bi/2—4 cl. I reală, geografia,

profj P. Dan ; 4-4% cl. I reală, aritme­

tica, prof. G. Chelariu.

Nota . Esamenele (afară de cel de gimnastică) se ţin în sala festivă a gim- nasiului.

Tot Sâmbătă în 22 Iunie v. se va

ţinâ şi esamenul de gimnastică ou toţi şoolarii la 5 óre p. m. în sala de gimnas­

tică. Sâmbătă, în 29 Iunie v. (cjiua sfin­

ţilor apostoli Petru şi Pavel), după servi-

oiul divin, la care vor participa toţi şoo­

larii, se va încheia în mod solemn anul

şcolastic 1895/96 distribuindu-se premiile

în sala oea mare a institutului. La înche­ierea anului şcol. fiă-care şcolar va primi

testimoniu şcol. şi un esemplar din pro­grama şcolară. La esamenele acestea pre­cum şi la festivitatea de încheiere a anului

şcolastio să în vită cu totă stima părinţii şcolarilor, amicii şi binevoitorii acestor

şcole.Braşov , în 5 Iunie v.

Direcţiunea.

Cronică din Paris.Paris, 16 Iunie.

Un anarchist. O grupă conpusă din

5 pers6ne discuta erl séra cătră 9 ore la

colţul stradelor Gérard şi Moulin — de

Près despre explosia bombei de pe Boule-

vardul Haussmann se comenta atentatul ca anarchist; fiă-care era indignat, când sosi

un individ oare se amesteca în conversaţie.— Eu strigă el, găsesa oă are dreptate.

N’ar trebui numai o bombă pusă dérâ 100

în fiă-oare 4*» pentru a terorisa pe acapa­ratori. Cine-va voi să-i facă observaţie

noului venit, că o bombă nu era un argu­

ment, şi oă lovesce în general omenii, care

nu aveau de loc a face ou organisaţia so­

cială. — Sunteţi toţi nisce laşi şi inbeciii,

strigă atunci necunoscutul, a-ţi merita să

fiţi sfărîmaţl în bucăţele, şi înoepù a face apologia propagandei prin fapt. Pe urmă

l’a rugat să tacă, séu se se retragă, el

strigă insă de mai multe-orl : „trăăscă anar-

ohia, morte burgezimii şi poliţiei. Toţi

veţt fi aruncaţi în aer mă însărcinez eu.

Lumea să îndesi din ce în ce mai

mult în aoest timp. Decă cineva mă va

atinge, oontinua eJ, îl voiü omorî ca pe

un oâne. Atâta a trebuit, pentru-ca mulţi­

mea să se înfurieze. — La morte anar- chistul ! să aucj'a din tôte părţile, necunos­

cutul fù numai decât încunjurat şi lupta

începù. Anarchistul fù imediat trântit la

pămănt, şi lovit ou mânile şi piciôrele. Nar

fi scăpat cu viâţa, décâ n’ar fi intervenit

Armant Lilmann stenograf la camera depu­

taţilor. Ei parveni, nu fără greutate a asi­

gura mulţimea, oă culpabilul aparţinea

iustiţiei.

Ajutat de câte-va persone sculâ pe necunoscut plin de sânge, şi coutusionat

forte grav. Anarchistul fù condus la oomi-

sariatul de poliţiă, unde i-se fàoù interoga­

toriul. El declara magistratului, că se nu-

mesoe Alphonse Bargot, în verstă de 38

de ani, domiciliat pe strada Traversière,

însă a refusât a da alte esplicaţiunl.

— Am spus oea ce gândesc ! a răs­

puns el magistratului. Refus de a răspunde întrebărilor poliţaiului.

Faţă ou atitudinea prisonierului comi­

sarul nu a însistat mai mult, ci după ce a

fost legat la răni, l’a arestat.*

Dramă de familie. O curiôsà dramă

de familie s’a desfăşurat erl sără în

strada Mazarine. Un tînăr de 24 ani, anu­

me Gaston de Fommersault, a tras ou re­

volverul asupră tatălui seu. Glonţul a în-

trat în cap, de unde încă pănă aoum n’a

fost scos. Căuşele acestei tentative de

omor; snut din cele mai obscure. Rănitul

Joseph de Fommersault era în vârstă de 54

de ani şi antiquar de profesiuue. De câte­

va lungi devenise de o estremă iritaţiune,

şi căuta necontenit cérta cu fiiul său, care

suferea • de o gravă laryngită. — Eri sérà

între 9 ore, pe când tînărul era culcat pe

patul său, tatăl lui întră în odae, avênd în

mână un sveşnio greu de aramă. Atitudi­

nea şi ameninţările bătrânului, spsriară pe Gaston, care luând un revolver a tras foc

asupra tatălui său. Rănitul a fost transportat

la spitalul Charité.

Gaston de Fommersault după-ce a

fost întrebat de comisarul de poliţiă a fost dus la acelaşi spital luându-se în vedere

starea sănătăţii lui, şi însemnat ca să fiă la disposiţiunea justiţiei.

Un nou resboiu.Soiri din Calcuta anunţă, că consiliul

de miniştri din Nepal a ooiDunicat guver­

nului lui Dalai-Lama din Lhassa o decla­

raţie de răsboifl.Ambele state, regatul Nepal din Nor­

dul Indiei britanice, Tibet, marele stat preo­

ţesc din sud-vestul imperiului chine*, fac parte din ţerile cele mai puţin cunoscute.

Se soie însă, oă regatul Nepal e ou mult superior adversarului său în inteligenţă,

putere armată şi mijl6oe pecuniare, aşa că resultatul răsboiului nu va pute fi decât

defavorabil pentru Tibet şi va ave, pote, drept consecinţă desohiderea acestei ţări

mister’ose, în a cărei capitală, Lhasse, n’a

mai călcat de cinoi-cjecl de ani un Eu­ropean.

Singurele ţări ou cari Tibetul are re- laţiuni, sunt provinciile chinese Kansn,

Setcîvan şi fegatul Nepal. Relaţiuuile aces­

tea sunt insă numai superficiale şi se măr*

gineso la neoesităţile pur oomerciale; de-

altmintrelea ambele state se privesc cu ne- înoredere.

Deja de mai multe ori îndrăsnâla şi rapacitatea autorităţilor tibetane a provo­

cat conflicte cu ţâra vecină, care după

aplanarea ultimului diferend câştiga drep­

tul de a crea în capitala duşmană o mare

casă de comerciu pentru negustorii şi meş­teşugarii săi. Aoăstă oasă, pusă sub pa4*

unui fel de jurisdicţii consulare din Lhassa,

a fost distrusă şi prădată acum, cu aproba­

rea guvernului, de cătră Tibetanl, er pro­

prietarii ei au fost maltrataţi şi ucişi.

O asemenea călcare a dreptului de

ospitalitate s’a mai produs în 1883, şi nu­

mai intervenţia comună a guvernului en« gles şi a celui din Peking a împiedecat

pe Maharadşa din Nepal de-a întreprinde un résboiü contra Tibetului. Acum guver­

nul chinez e prea ocupat cu propriile sale

afaceri pentru a se ocupa cu daraverile al­

tora, pe lângă că residentul engles din

Khatmandu, capitala statului Nepal, nici

nu are puterea de a-se opune la planurile

acestui aşa c|is vasal al reginei Angliei.

Intr’adevăr, de când primul diplomat en­

gles a pus piciorul la Khatmandu, guver*

nul indian nu şi-a putut consolida situaţia

în acăstă ţâră muntósá: nici aoum residen-

tulj care formâză împreună cu medioul le-

gâţiunii şi un ministru engles în serviciul

domnitorului, íntréga colonie europenă din

Nepal, nu $re voie să tróoá peste graniţa

trasă în jurul locuinţei sale, pici aoum nu

se póte amesteoa în afacerile Statului şi

trebue să sa márginéscá la supravegherea

exportului comercial în Indii.

In împrejurările acestea vom avé in­

teresantul spectacol de a vedé mândrul

popor Ghorka, care formâză rassa predo­

minantă în statul Nepal, eşind din reserva

de pănă acum şi íntreprincjénd un résboiü,

al oărui resultat va ave o influenţă deci­

sivă asupra sórtei Asiei de mijloc.

învingerea Tibetului se póte prevede

aprópe ou siguranţă. După părerea tuturor

cunoscătorilor, afară de Afghani nu esistă

în Asia un popor mai răsboinic, deoât

aceşti Ghorka, pe oari nici trupele euro­

penesc! ale companiei din India nu i-au pu­

tut bate.

NECROLOG. Subscrişii cu inima frân­tă de durere facem cunoscut rudeniilor şi

cunoscuţilor, că iubita n6stră soţiă, mamă,

fiică, soră şi oumnată Carolina Cheţianu

măritată Graur astă4i la 8 ore diminât»

în anul al 37-lea al etăţei şi 18-lea al fe­ricitei sale căsătorii şi-a dat sufletul în

mânile creatorului. Rămăşiţele pămentesol

Joi în 18 1. c. la 11 ore a. m. s’au aşa-

4at spre odihnă eternă în cimiterul gr.

cat. din loc. Sidriaşul-mare, 16 Iunie 1896.

Zacheifi Graur paroch gr. cat., ca soţ \

Victoria şi Aurelia, oa fiice; Simeon Che­

ţianu paroch gr. cat., ca tată; Juliana, Augustin, Ambrosiu, Petru, Maria şi Si­

meon Cheţianu, fraţi şi surori; Teodor MateiQ, Alesandru Mera, Virgina Pop, Cor­

nelia Densuşianu, cumnaţi şi cumnate.

DIVERSE.Oraşul New-York. S’a adus aoum de

eurend o lege, oă dela 1 Ianuar 1898 la

oraşul New-York să se mai aneoseze şi urtnâ- t6re!e oraşe: Brooklye, Long, Island, City,

New-town, Flushing, Jamaica, Hempstead şi

o parte din State Island. Cu aceste oraşe la

olaltă New-Yorkul va ave ou 3 milidne

de locuitori mai mulţi, 1100 biserici şi 90 oficii poştale principale. Marele oraş New-

York va mai avea 37,000 de prăvălii, 130,000 case, parcuri în estensiune de 600 jugăre,

strade de 900 mile englese, 1100 mile oăi

ferate şi 350 şcole medii.

Proprietar: Dr. Aupel BRupeşiaiiii.Redactor responsabil Gregoriu SHaiox".

Pag 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 126— 1896.

Cursul la bursa din Viena. Renta de argint austr................... 101.45

Din 18 Iunie 1896. Renta de aur austr....................... 122.80

Beata ung. de aur 4% . . . . 122.70 Losuri din 860 144.75

Renta de cor6ne ung. 4°/0 • •' • 98.90 Acţii de ale Băncei austro-ungară. 967—

Impr. căii. fer. ung. în aur 472% • 124.- Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 378.—

Irapr. căii. ier. ung. în argint 4l/2% 101.— Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 348 80

Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.80 Э.БЗ1/*

Bonuri rurale ungare 4% • • • 96.90 Mărci imperiale germane . . . 58.80

Bonurî rurala croate-slavone. . . 96.75 London v is t a ............................ 119.90

Itnprum. ung. cu premii . . . . 150.25 Paris v ia t a ................................ 47.627,

Losuri pentru reg. Tisei şi Segedin. 138.— Rente de cor6ne austr. 4%* • • 101.15

Renta de hârtie austr. . . . . 101.45 44.55

Cursul pieţei Braşov.Din 19 Iunie 1896.

Bancnote rom. Camp. 9.46 Vend. 9.49

Argint român. Cump. 9.40 Vend. 9.46

Napoleon-d’ori Сишр. 9.49 Vend. 9.62

Galbeni Camp. 5.60 Vend. 5.65

Ruble rusesc! Cump. 126.50 Vend. —

Mărci germane Cump. 58.40 Vend. —

Lire turcesc! Cump. 10 60 Vend. — .—

Scris. fonc. Albina 6°/0 100.75 Vend. 101.75

Anunciuri(inserţiuni şi reclame)

Suntu a se adresa subscris! administratiuni. In caşul pu

blicării unui anunciu mai mul

de odată se face scădenten care cresce cu cât publicare! se face mai de muite-orl.

Admiaistr. «Gazeta Trans

Calitate su p e r io ră .

Chocolada Thiess k Seidels’afiă în tote magaziile de specerei cu preţurile fabricei, fia-care pachet şi

envelopă este prove ut cu firma n6stră.

• r l

В

oВД

N u tr ito r şi uşor de m is tu it.

M ersul trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. n. valabil din I M aiu 1896.

B u d a p e s t a — P r e d e a l

Trende

person.

10 —

8.B0 11.21 1.833.42 3.584 385 205.43

Tren

aceel.

8.05

2.154165.48

6.32 7.16

8.07

8.34

8.49 9.06

10.12 10.42 11.01 11 09

11.31

11.48

12.05 12.33 12.47 1.181.34 2.132.32 3 04

3.40 4,03

34j

7.087.157.438.18

9.079.B7

10.37Tr. prs.

'11.10 11.27 12 30 12.57 109 1 16

Trenă

mixt.

Trende

pers6n.]

Tren

accel.

6.10

Trjxpr.11.4011.55

1.001.02

i1.39

2 06!2 27

3 30

6 12

6.41 7.16

3.554.40

5.10

12 OU

8.00

1.222.193.32 3.515.136.14

7.32

8.218.40

9.091040 11.25 1149 11.59 12.29

12,55

1 BOI 2.08 2.27 3.11 3.313 46 4.084 45

5 27

6 12 7.50

837

9.079.40

8.05

5.45

У.02 U 33

1.48 2.06 3.03 3.45 4 06 4.53 5.32

6.24

6 59

2 00

9.15

11.1912.47

2.112.182.50 3.26

4.174.50

5 552.17 2 52 4 45

5 39 6.086 19 6.57 7.30

4.16

5.07! 10.25

5.14 5.59

6.291125

%!? p

o c-r

a Cjts e

CZ) P

S' m9> Ф

11.— 12.26

1 11

8 30

6 40 7.30 8.00

10.05Si na >

6.116.27

7.27 7.50

8.178.33

8.38

9 09

9.42 9.44! 9.59

10 22

10.51 11.12

12.26

12.58

1.151.34 2.092 19

3 01

3.31

pl.

Iso?

pl

Viena . . .

B u d a p e s t aSzobok P. Ladâny.

\ Oradea-mare

У

sos.pi.

sos.p'1.

У

S04. I

pl. I

Mezo Telegd Rev . . .Bratca . .

Ciucia . .В -Huiedin

Ghârbău .

Cluşiu . .

Apahida

Ghiriş . .Cucerdea .Uioara . . Vinţul de susAiud . .

Teiuş

Creciunel .Biaşiu . .Micăsasa .

Copşa-mică

Mediaş . . Elisabetopol Sighişora . Haşfalăa .

Homorod .

Agoştonfalva

Ap a ţa

9.30

У FeldioraSOS. 1 pl. } Braşov .

i Timiş .

P r e d e a lsos. Bucuresci

ROS.Л

1{pl-Isos.

plsos.

{ pl- Isos.

pl.sos.

Г pl. boş.

îPi.

Tren Trend Tren Tren Trenu

pers6n. m ixtă accel. accel. pers6n.

1.55 155 7.20 6.20

7.- 7,40 1.50 8.10

3 37 5.31 11.44 4.281.19 3.56 10.03 2.17

11.04 2.37 8.43 11.3210.44 8.00 2.31 8.38 11.1710.07 7 10* 2 01 8.11 10.429.30 6.13 1.34 7.46 10.089.10 5.38 9.50

8.32 6 49 12.52 7.08 9.197.54 4.59 12,20 6.39 *8.37

6.54 3.185.23

7.37

6 13 2 23 11.01 7.-

u> 5.24 10 45tr.pers.

~4Л?5 6.45

'5.02 4.03 6.27

Tr. expr, 3.37 9.23 2.55 5.12+Э ■+=> 3.06 8.49 2.25 4.33

h ci g- 2.49 2.08 4.27

Й D 2.418.23

2.00 4.20PQ W 2.17 1.38 3.59

3.36 1.55 8.06 1.17 3.383.18 1.29 7.59 12 57 .-.06

12.55 12.32 2.402.48 12.40 7 30 l i .59 2.26

12.01 7.09 11.28 1.54

2.15 11.41 6 56 11.10 1.352 12 11.14 6 54 11.05 1.01

10.55 6.41 10.48 12.451.40 10.21 6 20 10 18 12.16

1.06 9.42 5 53 9 43 11.3312.52 9.12 5.32 9.19 11.16

11.54 7.45 4 27 7.38 10.037.02 3.53 7.22 9.25

I U I 6.36 3.37 6.481 9.01

6.58 3 16 6 33 8.28

10.10 5.08 2.45 5.67 7.48

10 05 5.20 2.18! 9.089.39 4.14 142 5.20

Л 1 A8.28

9.12 3.32 1.124.14:

3.32 8.015 35 9.15 8.35 3.15

€* Si i г I s й — T и p d a

trenude

person.

trenu

m ixtă

7 33 11 - 7.53! 11.20

trenu

mixtă

5.-5-20

trenu.de

person,

10.2110.41 T Ghiriş

Turda

trenude

person

5.054.45

trenă

m ixtă

10.3010.10

trenă

m ixtă person

3.203.00

9.1Л8.52

€ o p ş a - » iic ă — § ib i i u — A v r ig i i — F ăgărasutrenu

de

person.

Trenmixt

trenăde

person.

trenă

m ixtă

trenă

m ixtă

2.20 4 45 11.55 7.10IPi. flopşa mica SO?’.

3.57 6.35 1.25 8.50 3 13i Ocna . .4.19 701 1.48 9.15 339; ■sos. \42îhiî n / p’.

4.34 2.05 t j pl. J 1 OII. ll • • 1 sos.

6.16 3.58 ! A Trig . .

8.42 6.35i ! v 1

sos. Făgăraş pb

9.348.11

7.447.29

6.02

3.28

Trenmixt

trenăde

person

3.05

1 27

12 57

6.25

5.07

4 40

trenii

12.35

11.

10.3(851

7,

i n i e r i a (P i 8 к i) — I I и n e d o г a

trenă

m ixtă

trenă

m ixtă

trenă

m ixtă

trenă

m ixtă

6.156.387.13

11.35 11.54 12 20

4.254.485.23

10.2810.4611.12

Simeria . Cern a. . Himedora

trenă

m ixtă

4.504.344.10

trenă

m ixtă

10.2510.059.38

trenă I trenii

m ixtă minţi

3.102.542.30

8.348.7.451

m и * t itrenă

m ixtă

trenă

m ixtă

trenă

m ixtă

trenă

m ixtă

trenu

mixtă

trenii

miîtt

8.35!

10 28j

4.55!

6.36

4 30;

5.491 I$

Braşov .

Zerneşti.

7.44

6.20

1.29

12.051

831

7

. ' V I u r e ş - J L i i d o #

Cucerdea — ©şorlteiu — l&eglt.-săsesc.

Trenă Trenă de

mixtu person.

Trenăde

person.

Trenăde

person

2.30 8.10 3.11 j 10.593 19 8.51 З.52! 11.404 12 9.37 4.37; 12.26

5.12 10.27 5.26! 1.14

5.40 10.42 5.361

7.14 12.16 7.li|

pl.

SOS.

pl.

sos.

Trenude

person.

Тгепйde

person.

Тгепйde

person.

,,,Trenu

mixta

Cucerdea . . SOS. Л 7.45 2.36 8.31 12.42Ludoşft. . 7.02 1.58 7.38 9.59Cipău . . . 6.28 1.19 6.55 11.01

/ Pl* 5.34 12.25 5.50 9.54Oşorheiu . • \ SOS. 9.20 5.04 9 35

Ilegh.-săs.. . pl. 7.54 3.30'j 8:05

4.-5 03

6 487 388 339 07

g 9.10 1.10.28

Î12 41 « 1.54 I 3.02

4.205.35

341 9.69; ş- 4 55

5 § aоб O

Mureş-Ludoş . . .Z a и .........................Ţagii-Budatelicii . . St. Mihaiu de câmpieL e o i t ţ a ......................

Ş.-M&ghiăruş .

6.465.49

7.216.24

<S

6 =

4.50 3 44 2.48 2.01 1.16

A r a «I -- T i M i w o r a

6.20 11.25 5. I ! ** ii Aradâ • • ж # ^ i Ю.4В 3.44 10.Ы7.08 12.15 6.14, ! :! Vinga • •

11 ; 9.42 3.0110.il

8.01 l.lOi 7.39! ;| Timişora • • • 1 ] 8.20 2.— 9.,1(12.47 12 27| 5.10 ^ || Segedin . . . . • • ^ ! 6 05 2.80 10 05 2.15

S i b i l и — C i s n ă d i e . S ig f i i i io r a - O d o r foeiu - secuesc.

trenii trenă j trenă ttenă trenă trenă trenă trenimix^ mixtă i,1 i mixtă m ixtă m ixtă m ixtă ! mixiu mişti

5.30 2.151 pl. Hibiiu . SOS.j 7.10 9.20) 3 22 11.08! Sighişora . . . 9.51 5.35.42 2.27IJ „ Selemberlv „ 6.57 9 07 3.54 11.48 Haşfaleu . . . 9.02 4.56.06 2.51 j| „ Cisnădie p!.| 6.36 8.41> ! 6.20 1.591 Odoriuvni-secuese. 7.15 3,-

N o t a : 6rele înserauate în stânga

însemneză drele de copte.

staţiunilor sunt a se ceti de sus îa jos, cele însemnate în drepta de jos în sus. — Nu oierii încuadraţi cu linii mai uegri

Tipografia A. Mureşianu, Brasov.

A