^Lxral- 31» S i b i i u . Duminecă, 5/18 Maiu 1902 Nr. 19

Preţnl abonamentului:2?a an a n ' ...............................................^ coroana.2* o jumâiate da u i * . . . . 2 ccroas®.

Pentru Rroaânis 10 Iei anual. -Abonuuntelese fac la „Tipografia", soc. pe acţiuni, Sibiia.

3 Maiu.54 de ani s’au împlinit dela ziua

în oare Poporul Român, coborând de pe plaiuri, alergând din văi, s’au în tru­n it la Bit? j, ca te scuture jugul, ce atâ­ţia ani 'l-a p u r ta t

Urmaşi ai legionarilor fi coloniştilor aduşi de T raian-îm părat în Carpaţi, ca să ţină aici ordinea şi «8 apere cul­tu ra romană faţă cu invasiunile bar­bare, ne am împlinit veacuri de-arendul misiunea. Mlădiţa rom ană a fost mai pe urm ă culcată la păment, dar’ nu stri­vită , nu nimicită. Deşi veaouri de-aren­dul nu se face în istoria patriei noastre am intire despre noi, decât pentru-ca să so constate, că suntem încă toleraţi, că m ai avem încă voe se facem robotă în sudoarea feţei, pentru-ca alţii s ă ’şi poată petrece zilele în răsfăţare, zorile unui timp mai bun s’au ivit şi pentru noi.

Fost-am veacuri întregi de arendul uite ţi de lume, părăsiţi, lipsiţi de ori-ce razăm, afară de cel-ce ni-’l da şi n i Jl dă propria ro a s tră trăinicie şi dragostea noastră cătră limbă şi legea strămo- şască.

3 Maiu 1848 e ziua, în care^ne am recunoscut menirea şi am luat cu toţii ho- tă rîrea de a jertfi şi avere şi puteri şi o d ih n ă şi vieaţă chiar, pentru-ca sfi îm­plinim ce sm hotărit.

Nu din întâm plare au ales Românii B lajul drept loo de întrunire, ci pen- tru-că aici la Blaj s ’a întemeiat oultura noastră naţionelă, de aioi au pornit lu­minile, ce încetul ou încetul au străbă­tu t în întregul popor român, de aioi ne-au vorbit Olain, Maior şi Şincai, aioi trebuia sfi ne adunăm, pentru-oa ştiut sfi fie, că nu rîvnim la putere, ci la des- voltare, că nu voim sfi stăpânim pe alţii,oi singura rfisplatS, pe care o cerem pen tru jertfele aduse de noi, e drepta­tea şi libertatea de a ne pute desvolta potriv it firii noastre.

Serbând aoum aniversarea acestei zile, ne reamintim a tâ t hotărîrea, oe am luat, cât şi luptele, pe oari a trebuit sfi le purtăm, ca lă - 'i rămânem credinoioşi.

In ziua aceasta cu toţii trebue se privim cu încredere în viitor, căci o causă şi d reaptă şi bună, cum e aceea, pe care o representăm noi, nu poate să se peardă.

Adevărul străbate, dreptatea în­vinge, şi în cele din urm ă trebue să în- ţelegă şi cei-ce num ai pedeoi caută «ă pună în calea desvoltării noastre, că rău lucru fac, nu num ai pentru noi, ci m ai ales pentru patrie, omenime, deoi şi pentru ei.

S c h im b a r e a le g i i d e n a ţ io ­n a l i ta te . Nu e lucru nou, cu ceea ce s’a ocupat congregaţia comitatului Po- jon, în 12 l. o. Au decis adecă şovini- ştii se ceară dela legislaţia ţerii schim­barea legii de naţionalitate, ca se îm- pedece astfel respăndirea — panslavis­mului, care, după-cum s’a esprimat neaoşul maghiar Borovansky, poate de­veni o calamitate naţională. Patrioţii au putut lua aceasta decisiune necon­turbaţi, de oare-ce la adunare n’a luat parte nici un Slovac.

R e g u la r e a s a la r i i lo r f u n c ­ţ io n a r i lo r d e s ta t . îa ministerul de finanţe s’au terminat deja luorările asu­pra planului, după oare se va face îm­bunătăţirea salariilor de stat. Conform acestui plan, cele trei milioane de cor. luate în budget pe anul acesta, vor fi împărţite astfel încât funcţionarii con­form anilor de servicii, vor prim i o îm ­bunătăţire proporţisnală, oa te apropie salarul funcţionarilor corăspunzători din Austria. In decurs da 8 ani apoi se va face întreagă îmbunătăţirea ridicându-ee salariile la mărimea celor din Austria.

Ca la n o i. în senatul prusiac, prinţul J ta d s tiw ill, in deoursul dss- baterii budgetare, a adus pe tapet şi c h e s t iu n e a p o lo n ă , cerând dela gu vern un tratament mai uman faţă de Poloni. Ministrul de culte S t u d t inse în loc se recunoască procedura bar­bară a guvernului, tot ol a aousat pe Poloni, că agită contra Nemţilor şi în şcoalele lor pregătesc ziua resbunării faţă de Prusia, şi guvernul Prusiei — a declarat Studt — nu va înceta cu măsurile de »înfrănare« contra Polo­nilor, _ Adecă în loo se înceteze per- secuţiunile, ele se vor continua şi ou mai mare înteţire. Ca în Ungaria.

C ongresu l b iserleei .serfoeştt. >Bud 2Yid.«aduce ştirea oă comisar la congresul bise- ricei serbeşti în anul aoesta va fi Talliăn Bela, primul vioe-preşedinte al camerei maghiare.

Numirea lui va apare zilele aceste înfoaia oficială. _ _

I t a l i e n i i c o n tr a t r ip le i - a l i - a n ţe . Societatea comercianţilor şi in ­dustriaşilor din Lombardia a în a in ­tat prim-ministrului italian o moţi­une, în oare guvernul este provocat s& n u r e n o ia s c ă t r ip la - a l ia n ţă , de oare-ce în cazul aoesta Ita lia ar ajunge în neamioiţie eu alte state, îndeosebi cu Francia. Curentul aoesta este toarte puternic în Italia-de-nord şipoate causa mari neplăceri guvernului din Roma.

INSERATEM in biroul adminlstraţiunjei (strada

Poplăcii nr. 15).Un şir g&mocd prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani

a ireia-oară 10 bani.

C uota . Deputaţiunoa ungară a cuotei a prim it propunerea referentului Max Falk, oa raportul cuotei să fie de 34.4 : 65.6. Când se va vota aoeasta prin o lege specială, adusă în came­rele ambelor jumătăţi ale monarohiei, art. 1 V. din 1872, care se referă la »pre- cipuum* ul fostei graniţe militare, să fie soos din vigoare.

liegaţinne persana în Bncnreşti. Este vorba ca în cursul acestui an, probabil chiar peste o lună sau doue, guvernul persan se în» fiinţeze o legaţiune la Bucureşti.

P r o p a g a n d a p a n s la v is tă . înoonferenţele învăţătoreşii din Iaşi a atras revisorul şoolar atenţiunea învă­ţătorilor asupra propagandei p^psla- viste, pe care o fac jugânari rusăşti prin comunele din judeţele Iaşi, Fălciu şi Botoşani. E i îndeamnă pe ţărani la emigrare în Basarabia, unde le p u n în pnrspsctivă, că vor căpăta păment gratuit.

Delegafiunile.In săptămâna treoută s’au întrunit

delegaţiunile. Oa de obiceiu, ministrul de esterne Goluchow*ki a ţinut şi de data aceasta un disours mai lung, în oare a arătat starea politicei esterne.

Despre tripla-alianţă a spus, oă espiră în Maiu 1903. Cabinetele celor trai puteri voesc în mod hotărît men­ţinerea ei şi în privinţa aceasta s au fă­cut deja deolaraţiuni formale.

Decând s’a dovedit în mod nedu- bios, oă nici Austria nioi Rusia nu u r­măresc foloase deosebite în Orient, a d ispărut neîncrederea între aceste două etate. înţelegerea făoută în Petersburg la a. 1897 va contribui mult, oa relaţiu- nile în tre aceste două state sfi devinătot mai amicale.

Pericolele din Balcani. Apropie­rea dintre oele doufi imperii face posi­bil, ca in strînsă solidaritate Austro-Un- garia şi Rusia so procedeze contra peri­colelor balcanice. Aceasta nu e o ao- ţiune prisositoare, fiindcă stările din clasicul cuib de furtuna al Europei Iasă mult de d o rit: comitetele revoluţionare se întăresa n e c u rm a t şi din partea tu r­cească nu s’a ameliorat nimio în vechile stări litigioasa administrative.

Despre Serbia şi Bulgaria zice, că trebue să nisuiască serios, de a- şi ţine în frâu elementele turbulente, nu cumva se-’şi a tragă acusa complicităţii. In oas contrar ole îşi pierd simpatiile şi bună­voinţa noastră şisgudueinoredereapusă în capabilitatea lor de desvoltare.

Pag. 218 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 19

Cu multă laudă vorbeşte despre România. Cum că vecinul regat al Ro­mâniei ocupă un loc atât de frunte între popoarele europene, aoeasta se poate mulţumi muncii calme şi chibzuite depuse de înţeleptul ei domnitor şi de eomilierii set, cari ’şi-au oâştigat mari merite în jurul înflorirei ţării prin aoeea, că s’au ţinut In reservă în mod conştien- ţios de ori-ce aventuri şi păzindu-’şi ou îngrijire independenţa de stat şi inde­pendenţa politică de influenţele esterne, de un sfert de secol 'şi-au concentrat toată atenţiunea asupra oonsolidării ei interne. Acest esemplu vrednic de ur­m at ar pute servi ori cărui stat tinăr drept model de politică sobră, care po­litică sobră va fi apreciată la noi tot­deauna în mod sincer şi va întimpina provenienţa cea mai largă.

Sinoadele bisericei gr.-or.Sibiiu.

In şedinţa din 7 Maiu ’şi-a preaen- tat asesorul cons., dl Z. Boiu cererea de pensionare, oare a fi fost primită.

Dl ases. Zah. Boiu se retrage în pensiune după o muncă de peste 40 de ani pe terenul bis.-şcol., pe oare’şi-a câş­tigat însemnate merite.

In şedinţele din 8 Maiu s’a ho tărît înoeparea lucrărilor pentru edificarea oatedralei.

Se ia la cunoştinţă raportul cons., despre dotaţiunea preoţilor dela stat, şi să decide a fi traşi în cercetare disci­plinară acei preoţi, oari se vor adresa autorităţilor oivile în chestia întregirii salarului.

Să ia la cunoştinţă raportul cons., despre oonferenţele invăţătoreţti. — Con- sistorul să însărcinează a studia chestia întemeierii unei foi pedagogice.

In şedinţa ultimă s’au ales asesori în senatul strîns bisericesc d-nii Nicolae Ivan şi Dr. Elie Cristea.

Propunerea dlui I. Puşcariu, oa «Telegraful române să se prefacă în foaie cotidiană, s’a predat consistorului.

Arad.In-şedinţa a doua referentul comi­

siei epitropeşti Dr. I _ Suciu presintă ra ­portul despre chivernisirea averilor ma­teriale din care reiese, că s’a cheltuit mult peste prevederile budgetare. Din contribuţiunile de 4 bani de suflet sunt a se încassa 59.000 coroane. Budgetul alumneului asemenea înfăţişează o stare cam înouroată; nu se pot încassa taxele ce le datoresc alumnii. Pentru remedi- area acestui rău dep. P. Rotariu pro­pune, ca taxele Be se perceapă antici­pative pe 3 luni şi aceste taxe are să le înoasseze, — amăsurat amandamen- tului dep. V. Goldiş — direcţia, pe ou- vânt, oă oei dela cassa consistoriului nu pot ţină în evidenţă inoassările dela yooale.

Privitor la seminar, fondul semi­narial e în soădere, şi aioi se constată miserii şi pe lângă aceste şi uneltiri condamnabile. Din espunerile şi con­statările făcute despre starea încurcată a fondurilor se vede oă administrarea lor lasă mult de dorit...

O stare desolată presintă şi edifi­ciul şooalei de fete, oare, deşi dovedit dela început de neoorespunzfitor, to­tuşi a mistuit numai pentru reparaturi 10000 cor.

Caransebeş.Sinodul din Caransebeş a durat 3

zile. R apoartele înaintate de consistor au fost luate spre ştiinţă aprobătoare.

D in L u m e .R u s ia .

Turburările muncitorilor şi ale ţă ra­nilor iau în Rusia proporţiuni tot mai mari. în tregu l ţinut dintre Mosoova şi Vladimir e în plină revoltă. In tre ră s­culaţi şi arm ată s ’au întâmplat mai multe ciocniri sângeroase, în oari au fost morţi şi răniţi. Situaţia e ou a tât mai critică, că miliţia refusă în multe locuri de-a puşoa asupra răsculaţilor. In cinci cercuri din guvernamentul Pol- tavei s’a proclam at statariul.

In guvernam entul Omso s’au res- oulat ţăranii din oausa, că nu ’li-s’au avansat buoate din magazinele statului. Aoestea au fost sparte şi jefuite. Poli­ţiştii, oari au v ru t să-’i împedece, au fost ucişi. In multe comune domneşte o astfel de foamete, încât oamenii mor ou sutele.

Despre tu rburările ţerăneşti se co­munică din Chieff, că e vorba de o răs­coală oausată de foamete şi de agita­ţiuni ag rar socialiste. Revoluţia a ce­ru t deja multe jertfe. Numai în Vasi- lovoa (guv. Poltava) au fost împuşcate 75 persoane în tr’o oiocnire ou miliţia, oare a fost atacată de ţăranii înarm aţi ou furci şi îmblăcîi. Quvernorul a eşit numai deoât la faţa locului şi tribunalul marţial ’şi-a înoeput activitatea condam­nând pe consilierii comunali la 200—300 lovituri de cnut. TreizeM-şi cinoi de ţă­rani au m urit în deoursul eseouţiei.

Portugalia.După »Imparcial« din Madrid, in-

dignaţiunea în Portugalia e colosală din oausa măsurilor finanoiare luate de gu­vern. Acestuia 'i-se impută chiar acţiuni maloneste.

Foile din Berlin primeso ştiri seri­oase despre revolta întâmplată in Coim- bra. Aioi n ’a fast vorba numai de o re ­voltă studenţeasoă, oi de-o adevărată luptă de strade, oari erau pe aloourea acoperite de barioade. în Oporto a fost reformat regim entul al 6 de infanterie, pentru oă a fratern isat ou răsculaţii.

Ministerul va demisiona îndată după primirea conversiunii din partea sena­tului.

/Alsaţia-hotaringia.

Cele două provincii câştigate de Germani în răsboiul din 1870/1 stau sub o lege escepţională, oare dispune, că în oas de tu rburări să se poată sus­penda constituţia. îm păratul Wilhelm a adresat guvernatorului din Strassburg un resoript, prin oare îl provoaoă să se pună în conţelegere ou oanoelarul impe­riului pentru de a veni ou un proiet de lege, prin oare să se şteargă aseasta mă­sură escepţională.

Cuba.Peste câteva zile va urma proola-

marea Cubei de republică independentă. Prin aceasta îşi împlineso Statele-Unite promisiunea făoută înainte cu patru ani Cubanilor. Prim ul president al nouei republioi va fi generalul Toma Estrada Palmas, un b ă rb a t simpatic, oare a dat mult de luoru Spaniolilor. Statele-Unite îşi reservă protectoratul asupra Cubei în privinţa relaţiunilor internaţionale.

Peninsula-Baleanică.Am basadorul rus din Constantino-

pol a deolarat înoă odată guvernului bulgar, oă R usia doreşte absolut men­ţinerea liniştei în Macedonia, şi a reco­m andat totodată Turciei să iee disposi- ţiile oorăspunzătoare.

>Kolnisohe Zeitungc află din Con- stantinopol, oă comitetul macedonean continuă cu estorcările de bani dela creştinii bogaţi.

Un bogat greo din Kirkilisse pri­mind avertism entul de a plăti imposi- tul de cinci mii de lire turceşti, a fugit la Atena.

Din Soutari (Albania) se depeşază, oă s’au în trunit toţi preoţii catolici din Albania şi au ho tărît se se menţină con­cordia dintre ei, fiind dată gravitatea situaţiunii.

China. -

O depeşe din Peking anunţă, o i mişcarea boxerilor în provincia Cili se întinde.

Se atacă bisericile şi misionarii.Revoltaţii sunt în num ăr de 40 de

mii şi sunt bine armaţi.Zeoe mii de soldaţi ou tunuri ajută

pe revoltaţi.Până acum trupele imperiale au

fost mereu biruite.

Anglia şi Transvaalwl.Despre pertractările de pace din

luna trecută se comunioă urm ătoarele amănunte: In prima conferenţă din 12 Aprilie au deolarat delegaţii oa baeă a pretensiunilor lor independenţa, obli- gându-se în schimb să dărîme forturile şi să dee Uitlander-ilor un drep t larg- eleotoral. Condiţiunea aoeasta n ’a fost primită de guvernul englez. In stadiul acesta al pertractărilor a sosit şi Milner, oare a luat parte la ele. Cererea Burilor, oa să ’şi poată păstra armele, a fost res­pinsă, tot aşa a refusat guvernul en­glez să stabilească de-aoum ziua pentru introducerea guvernului representativ. Delegaţilor buri li-s’a dat termin, ca până in 15 1. o. să confereze ou Burii. In oerourile normative e foarte mioă speranţa, că conducătorii buri se vor preda.

Ştiri mărunte.In Belgrad s’a constituit un club slavic,

al cărui scop e promovarea ideii de solidaritate a tuturor Slavilor. Presidentul clubului e fo­stul ministrn-president SimicL

•Oficerilor şi funcţionarilor turci li-s’a in­

terzis oercetarea caselor locuite de creştini. K vorba să fie apăraţi de influenţa ideilor eu­ropene.

In Gonstantinopol se înmulţeso atacuril* de stradă oontra creştinilor.

După resultatul balotagillor, camera fran- eeză cea nouă va ave 339 guvernamentali şi 251 oposijionali. Două resultate nu sunt cu­noscute încă. #

După »Gorriere della sera* călătoria pă- rechii regale italiene în străinătate nu va ave loo anul acesta.

•După-cum se afirmă în cercuri turceşti

.fi ruseşti din Constantinopol, chestia Firmilian e definitiv hotărîtă şi consacrarea va urm a în scurt timp. Ambasadorul rus va merge în cu­rend în concediu.

Nr. 19 ________ ___

SCRISORI.Adunare înveţătorească.

— Desp. »Oarei-Eriu« al Reuniuni înv. din păr­ţile sătmărene. —

— 8 Maiu 1902.Grele şi multe «unt datorinţele şi

sarcinile ce apasă um erii bietului învă­ţă to r şi îndeosebi ai celor confesionali, şi acestea în loo să scadă pe zi ce merge tot mai tare se înmulţesa. Şi ori-cât de m ulte să fie acele, el trebue să le împli­nească ou toată conştienţiositatea, de oa­re-ce numai aşa îşi va pute ajunge scopul care este : lum inarea şi cultivarea popo­ru lu i în serviciul căruia stă.

Dar’ oa învăţătorul să poată cores­punde întru toate misiunei sale sublime îi este de o indispensabilă necesitate acuirarea multor cunoştinţe, pe cari tre­bue să ’şi-le câştige, în care scop trebue să folosească toate mijloacele, prin cari să se poată perfecţiona tot mai mult în ce priveşte arta dăscăliei.

Intre mijloacele, cu ajutorul cărora ne putem perfecţiona noi învăţătorii, se num ără ou tot dreptul Reuniunile \nve- ţă tort şti, cu adunările lor. Căoi la aoeste adunări şi conferenţe învăţătoreşti con­venim ca să ne cultivăm reciproo, să schimbăm idei şi astfel să ne lărgim şi întărim cercul cunoştinţelor.

Despărţământul «Cărei Eriu* al ace­stei reuniuni ’şi-a ţinut adunarea de pri­m ăvară în comuna Andrid la 20 Apri­lie st. n. a. o. decursul căreia îl schiţez în urm ătoarele:

Politica lui „nem engedetn“.Dl învăţător M. Prunar, din co­

m una Andrid, după primirea avisului d e la notariatul desp. a înştiinţat antistiei comunale din aoel loc ţinerea adunării din chestiune.

Numai după multe capacitări şi la intervenţia reverendisimului domn Dr. Felieian Bran, archidiacon şi pre­şedintele reuniunii, s’a simţit îndem nat d l protopretor a acorda licenţă pen­tru ţinerea adunării din chestie în sus amintitul loc.

Serviciul divin.Conform punctului 1 din ordinea

de zi la 8 ore s’a celebrat sf. liturgie— carea a fost îm preunată cu parastas pentru sufletele membrilor decedaţi pe teritorul acestui despărţăm ânt — de cătră Bartolomeu Bonyi, preotul local, asis­ta t fiind de bravul şi activul capelan învăţător Iosif Pataki, din Sanislau. Re- spunsurile la sf. liturgie le au eseoutat elevii de şcoală sub conducerea dlui in văţ&tor local.

F O A I A P O P O R U L U I

Şedinţa.După sf. liturgie ne-am adunat ou

toţii în şcoală, unde activul şi zelosul president dl G. Pteaneu, prin o cu­vântare rostită ou mult sentiment, în oare a îndem nat pe fraţii sei colegi la sirguinţă şi muncă neîntreruptă, a de­clarat adunarea de deschisă.

S’a puroes la prelegerea cu elevii de şcoală a tem ei»Comuna* preleasă prin dl învăţător looal, Al. Prunar. Aoea­sta prelegere de model a fost acom­paniată până în fine de atenţiunea în ­cordată a tu tu ror membrilor presenţi. După puţine reflecsiuni făcute din p a r­tea unora, prelegerea a fost declarată ou unanimitate de foarte bine succeasă. Dlui învăţător ’i-s’a votat mulţumită protocolară.

Protocolul adunării precedente s’a verificat prin m. o. d. B. Bonyi şi dl G. Murăşan. — Şi de membru nou s’a în- soris dl N. Kirvai, înv. în Piscolt.

După acestea a urmat cetirea a lor două disertaţii: a) «Drepturile ce- tăţanului în comună, comitat şi »tat« de oătră dl I. Raţ, învăţ. în Simiclauş; 6) «Vindecarea viţiilor tinerim ei; remediele desrădăoinării acelora, şi oa un atare remediu p rinc ipa l: despre înfiinţarea b i­bliotecilor poporale» de oătră dl M. Ghi- riti, înv. în Portelec.

Ambele prelucrate au foit asoul- tate cu viuă atenţiune şi după reflec- siunile obioinuite — cari de altcum şi la aceste elaborate au fost neînsemnate— s’au declarat de foarte bune. Aioi am să observ — ou plăcere, că autorii ace­stor lucrări sunt unii dintre cei mai ze­loşi şi mai oapaoitaţi învăţători ai reu­niunii noastre.

Looul adunării viitoare s’a stabilit comuna Moftinul-nou, cu oare ooasie dl înv. local va ţine cu elevii de şcoală propunere practică, ear’ on. dl Iosif Pa- teki şi dl Ioan Irimiaş vor ceti lu­crări.

In fine „după pertraotarea unor agende de interes special adunarea la i/, 2 ore d. m. s’a înohis.

După-oe colegii ne am întrunit la masa oşpitală a iubitului nostru coleg Prunar, unde în tr’un şir lung de toaate şi voie bună am petrecut timpul până de cătră seară, toţi apoi ne despăr- ţirăm cu dorul de a ne revedâ iarăşi în aşa frumoasă ceată la prim ăvara vii­toare în Moftinul-nou.

O constatare.Cu regret am constatat la aceasta

adunare, că cei mai mulţi dintre învăţ, acestui despărţăm ânt nu ceteBO nioi o gazetă românească. Şi de oare-ce fiind ziaristica aoel for competent, unde se espun dorinţele, ori suferinţele mulţimei, unde se întâlnesc spiritele mai alese ale naţiunei, unde se ventilează chestiuni de drept, de egalitate şi libertate, şi oa fiind deci un mijloo puternio ce conlu- oră la adevărata educaţiune naţională*n ' a r fi iertat să lipsească de pe masanioi unui învăţător român pe lângă o foaie de specialitate nici barem o foaie săptămânală românească, d-lor! Numai puţină jertfă şi abnegaţiune, atunoi uşor puteţi ajunge la aoeasta.

Căoi pe lângă favorurile, date de ziarele noastre cotidiane, să poate p re­tinde un preţ mai bagatel de 4 cor. pen­tru o gazetă săptămânală, oa «Foaia Poporului* şi oa nrii de Dumineca ai «Gazetei* ? Aceste foi săptămânale, credr rivalisează atât în ce priveşte redacta­rea, cât şi în ieftinătate cu ori-oare foaie săptămânală din Patrie.

Bihoreanul.

Pag. 219

Din America.YVheeling, W . Va, Aprilie 1902.

De un timp încoace se aud din Amerioa diferite ştiri, nu prea de lăudă cu privire la vieaţă din Lumea nouă. Dar’ pân’ acum nimenea nu a soris adevărata cauză a greutăţilor, pe oari le întimpină unii din oamenii noştri, oari _vin aicea.

Limba engleză e prima greutate ceo întâlneso oamenii noştri, căci ea dom­neşte în toată Amerioa-de-nord. Cine are de luoru se plăteşte binişor, aşa oă poate omul după toate oheltuelile eă mai rămână şi cu oeva prisos. D ar’ e espus de multe-ori a sta făr’ de lucru şi aoea­sta mai mult din cauză , oă nu ştie limba vorbită aioi. In luoru e preferat numai când nu se găseşte alţi oameni şi la lo­curi unde nu are trebuinţă de vorbit.

Meseriaşii încă au de întâm pinat multe greutăţi din partea «Uniunii lu­crătorilor Americani* cari sunt uniţi în societăţi tari pentru a se apăra şi a-’şi ţinea lefurile nesoăzute contra marelui număr de imigranţi, cari sosesc zilnic din toate părţile lumei şi cari le fao o c o n c u ren ţă nedreaptă lucrând mai eftin decât ei. Fieoare uniune de meseriaşi îşi are de moto următoarele cuv in te ;

United we stad Dividet we fall.

în româneşte:Uniţi noi rezistăm îm părţiţi noi cădem.

Fiindcă aproape fiecare meşeriaş american a ajuns a fi pătruns de ade­vărul acestor cuvinte, cea mai mare parte din ei fao parte din diferite seo- ţiuni ale Uniunei (despărţăminte după feliul meseriilor). Fabricanţii sau mă- estrii nu pot scădea lefurile stabilite de uniune; ear’ dacă primesc lucrători noi (din oei cari vin aoum în Amerioa), ei trebue să îndeplinească oare oare puncte din statutele uniunei, trebue să devie membri ai ei şi să nu lucreze mai eftin decât e ho tărît de Uniune. In multe caşuri lucrătorii noi nu îndeplineso oon- diţiunile pentru a fi primiţi în Uniune; cauza poate fi, oă e prea slab în mese­rie sau în cele mai multe oazuri, fiindoă nu cunoaşte limba engleză. în acest caz e silit a oăuta de lucru în ateliere, ţcari pân’ acum nu sunt în puterea Uniunii, de oare sunt mai puţine şi oari sflnt numite ateliere ou oi negre (black ship shop) sau să se apuce de luoru obici­nuit oa lucrător fără de ştiinţă.

Pentru Germani, Franoezi, Slovaci, Poloni şi alţii, e mai uşor, fiindoă fie­care găseşte colonii întregi din neamul lui şi Pr*n e* 86 Poa*0 ajuta foarte mult mai cu «eamă, că sunt mulţi ca măestri şi şefi de ateliere, oari fao totul pentru a veni în ajutorul oelor cari vin

Pag. 220 F O A I A P O P O R U L U I Kr. 19

aoum, preferând fieoare pe oei cu oare ie poate înţelege.

Eu me aflu aproape d eo ju m g ta te de an în America. Ştiind limba ger­mană, nu am avut greutăţile pe oare le au coi-ce ştiu numai româneşte. Lucru am avut în continuu, fiindcă şe­ful fabricei e Neamţ.

După cât înţeleg eu starea lueru- rilor de afet, pot spune oelor oari se gândeio să vis la Amerioa următoarele :

Amerioa e bună pentru oameni ti­neri, oari pot sâ mai înveţ9 cava şi să progreseze aicaa, pantru aoaia însg, oari sânt mai înaintaţi în state şi părinţi de familie, e mai bine sg rămână acasă, oăoi progres mare nu vor faoa nioi aioi, daoă avem în vedere «hsUuiala oea mare de drum, scump9tea traiului de aioi şi

. marea deosebire între împrejurările de aioi şi cele dela noi.

In alt numer al »Foii Poporului* vă voiu trimite mai multe amănunte din vieaţa şi obiceiurile americane oari au m are deosebire de oele dela noi.

A bonent nr. 3377.

Cerul cu stelele.• Cerurile spun mărirea lui

Dumnezeu şi facerea mânilor lui vesteşte tăriac.

{Sf. seri]) turăj.Ridioându ne oohii spre oer vedem

lucruri mari şi minunate, cari preeentă omului înţelept maiestatea lui Dumne­zeu aşa da ourat, înoât tot ce ’i-se pare minunat şi însemnat pe păment, ba ohiar şi sufletul lui faţă de creatorul seu 'is e pare ca nimica. La Iaaia, 40, 26 se z ice: «Ridicaţi oohii voştri în sus şi vedeţi cine a făcut acestea? Scoţând oştirea lor după numgr- şi chemându-îe toate pe nume*. Profetul venerat al timpurilor veohi aşa sfătuia pe neamul omeneso do atunoi, care-’şi uitase de Dumnezeu, dar* şi astăzi ne sfătueşte vocaa lui.

Oine poate cunoaşte meimra puterii lui? Cine cunoaşte hotarul înţelepciunii lui celei nem ărginite?

S’au aflat ochianuri de astronomi renumiţi, prin cari dacă te uiţi la cele mai îndepărtate obiecte, pe cari ou ochii liberi nu le poţi vede, atâta ia apropie încât sg le poţi cunoaşte încâtva, d a r’ şi aceste ochianuri sunt lotuşi prea ne- perfeot8 de a cunoaşte mai lămurit lu­mile îndepărtate şi construirea lor na­turală.

Luna însăşi e cea mai aproape de noi dintre toate stelele, fiind ca Ia cinci- zeci-şi-una de mii de mile depărtate dela noi, şi totuşi întocmirea sa rămâne in­tre noi nedeslegaţă, d s |i putem binişor deschiliai obiectele ce ee văd Intr’insa dacă au un diametru dela 4 —5 mii urme.

Precum pământul nostru ca planetă depărtată de soare ara luna, oa eă ae poată vedă nopţile întuneooaae, aseme­nea mai sîint şi alto planete, cari au şi mai multe luni, oari asemenea sunt celei â noastre, oă şi dînsele — ca luna după pămentul nostru să se roteasoă necon­tenit după globul lor, şi sunt mai mici ca planetele după oari ae mişoă.

Pe când pământul are un diametru de şeptesprăzece sute de mii mile, al lu­nei este numai de patrusuteşesezeoi de mile.

Privind- la lună cu oohii liberi, ob­servăm la dînsa nişte loouri mai luci­toare.şi altele mai întunecoase. A stro­nomii cu ochianuri luorate ou multă mă­iestrie putură să o vadă mai deaproape. E i desooperiră în petele şi umbrele ace­lea cu multă mirare, că sunt munţi foarte înalţi, văi şi adânoimi mari, — o lume care ae aseamănă mult cu cele oe avem noi pe păm ânt; dar’ earăşi în multe e cu totul altfel, precum e la noi.

Patele cele mari şi întunecoase ale lunei sg văd a fi numai nişte şesuri în ­tinge, cari nu reflectează lumina soare­lui aşa vederos oa părţile cele luoitoare, oă numai prin «oare primeşte luna s tră ­lucirea aa asemenea oa pămentul şi pă­mentul nostru oând e luminat ziua de «oare, trebue sg se arete noaptea fiin­ţelor acelora, oari looueso aoolo, aşişde­rea ca o lună mare şi foarte frumoasă. Aşa se faoe un lucru altuia de minune, anunţându-se m ărirea lui Dumnezeu în ­tru toate.

După descoperirile astronomilor re ­numiţi s’a constatat, că în văile şi adân­cimile acele oe sg văd in lună nu se află apă, care sg le umple, ci de după s ta ­rea soarelui s’au vgzut umbrele căzând până în fundul adâncurilor sau perzen- du-se cu totul.

De aci trebue se credem, oă în lună nu este elementul apei, care sg curgă în rîu ri şi eg se adune în mări oa la noi; oă mâna lui Dumnezeu a aşezat acolo ou totul altfel de rînd pentru fiinţele oe vieţuesc acolo, deoum e la noi. Cine poate cunoaşte aşadar’ puterea Iui? Cine poate sg ounoasoă măsura puterii lui? Cine cunoaşte otarul înţelepoiunii lui celei nemărginite ? Spre oe scop acele adâncimi şi munţi înalţi? Go tandenţe a avut Tatăl tu turor lumilor pentru bu­năstarea şi fericirea fiinţelor de acolo? Cine poate şti?

Nu e destul, oă acele văi estraor- dinare sunt înounjurate ou munţi, oi atotputernicia preaîaţelsptului creator a înălţat aceşti munţi cu aşa culmi înalte, oât abia se va afla pe păment în toate părţile lumii asemenea aoelora.

E a r’ -în văile acele atât de estinse şi încunjurata ou munţi aşa de înalţi, stau earăşi dealuri mai mici, cari ae r i­dică din adânoime oa un aul drept în sus.

înălţimile munţilor în lună s’au m ă­surat şi calculat ou diametrul după um ­brele şi depărtarea lor. Munţii de aoolo sunt cu mult mai înalţi ca oei de pe p ă ­mânt.

E demn şi de mirat când aflăm, oă prin astronomi neobosiţi s’a constatat şi ounosout, oă luna nu e înounjurată oa pămentul nostru de nici un abure, în care se pot forma nori sau ploaie, g rin ­dină sau neauă. Oi aerul acolo e nea- semgnat de subţire şi mai fin deoât acela ce-’l inspirăm noi.

Gând ne-am sui pe munţii oei mai înalţi ai pământului, aerul atâta se aub- tie, cât ou anevoe mai putem rgsu fla ; şi aşa ar fi omului cu neputinţă de a tră i dacă s’ar şi pută înălţa trei iau pa tru mile deasupra lu i; d a r’ în lună aerul îndatinat e aşa de ourat, precum poate fi patru ohilometrii deasupra capului no­stru, daoă ne-am pute sui până acolo.

Aceasta s’a ounosout parte din formarea zorilor şi a amurgului de

seara în lună, parte din modul cum it răsfrâng razele soarelui în aerul acela. Astronomii privesc de mulţi arii cu mare atenţiune la lună şi nici-odată n ’au vă­zut acolo vre-o îngroşare de aer sau nori, oari totuşi a r trebui sg întunece unele părţi întregi, de-ar fi ca la noi.

Deoi aerul acestei luni nu numai că e fără asem ănare mai subţire şi mai fin, oi e şi de o natură ou totul mai us­cată deoât aerul oare încunjură pămân­tul. în tot timpul se află luna senină şi ourată de întunecimile oe s’ar aiă- mena ou norii.

Adâncimile oele. lungi şi ânguste ce se află în lună, au asemănare multă cu rîurile noastre pe păm ent; preoum is- vorgso rîurile noastre din munţi, aşa şi ele sunt prinse de munţi şi curg în li­nie dreaptă oătră prezisele adânoimi, ba încă şi treoe p rin aoele. Numai oât nu sunt oa rîurile noastre umplute ou apă, sau ou altceva de materie g ro asă ; oăoi de-ar fi aşa nu am pute vede până în fundul lor, cunoscând toomai şi neasă- menarea adânoului. Ge ourge aci nu umple adâncimile văilor, preoum ar fi umplerea ou apă, oum avam pe păm ent Ci ce ourge în acele oanaluri poate avă asemănare ou acel aer des ce-’l între­buinţăm noi în cercul atmosferei noastre spre răsuflare.

Apa şi pe pămentul nostru nu e alta, deoât un aer mai condensat şi ear' aerul nostru oe-’l inspirăm, nimica alta deoât o apă mai subţire. Noi bem ele­mentul, în oare răsuflă peştii fă ră de care ei mor. A şadar’ un aer oa aoela, în oare noi răsuflăm, poate aă fie fiinţe­lor celor de alt gen aoeea-oe este ele­mentul condensat sau apa, în oare peştii vieţueso.

Dintre toate oorpurile cereşti, oari sg rotaso după soare oa şi pămentul, pe oare locuim noi, nu ae aseam ăaă atâta ou pămeutul oa Marte, care după des­coperirile făcute de cei mai renumiţi astronomi, e înoun ju rat de un oer de nori, oari oa şi la noi acuşi ee adună mai des la olaltă, acuşi ae rgspândeic, acuşi pier. Preoum aruncă la noi vân­turile norii aoum în tr’o parte de lume,

i aoum în tr’alta, toomai aşa aflăm şi în■ norii din lumea lui Mar te.

' în aoea lume, oare se arată ochilor noştri oa o stea luoind din depărtarea ei cea de oinoi milioane chilometri, încă e oa la noi, şi acolo prim ăvara, vara, toamna şi iarna, sunt ziori şi amurgul de seară, ploaie şi nea, zile limpezi şi turburi. Şi măoar se nu fie apa aoolo oa la noi, neaua oa a noastră, totuşi apariţiuniie lor şi curm i lor regulat se aseamănă de minune ou ce avem aci pe păment.

Şi pentru oine prim ăvara şi toamna acolo? Ce simţuri resar în gândurile mele! Oh, Doamne, oât e de m are bu­nătatea şi puterea ta! Pentru aoeea zio ou apostolul: >Noi ştim, oă de se va ■trioa casa noastră pămenteasoă a cor­pului acestuia, avem zidire la Dumnezeu oasă nefăoută de mână, eternă în ce­ruri ! Că după aoeasta suspinăm, dorind a ne îmbrăoa în lăcaşul nostru oel din cer* (II. Cor. 5, 1, 2). Jaatea , preot.

Nr. 19 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 221

Despre dări şi aruneuri.(Urmare).

Dare de clasa a IV . plătesc cei-ce a u venite statornice, aalare, pensiuni, funcţionarii de stat, comunali, fundaţio- nali, bisericeşti, privaţi, precum şi vădu­vele acestora, apoi preoţii, profesorii, învăţătorii, instructorii, scriitorii, artiştii, servitorii de oancelarie, inspectorii, con­ducătorii, adm inistratorii, comptabilii, cassarii etc., apoi calfele şi ajutoarele, cari au o plată lunară de peite 80 coroane.

Scutiţi de darea aceasta sunt am­basadorii şi consulii, precum şi persona­lul ambasadelor şi consulatelor, ofioerii armatei, soţiile funcţionarilor de stat şi oomitatensi, activi şi pensionaţi, şi copiii lor, dacă looueso laolaltă, şi nu au o ocupaţiune deosebită, tot a ţa profesorii călugări, dacă n’au salar, ci tcăesc nu­mai din venitele ordului lor oălu-

găresc.In clasa IV. nu se fao fasionări,

scăzendu-se darea aceasta la oei-ce-’şi prim esc salarul din cassele statului a tu n c ;, când li-se plăteşte. La funcţio­n a rii privaţi dela bănci şi alte în tre ­prinderi se scot dările pr>n aoestea din salare şi se plătesc la oassele statului.

Darea aceasta se măsură prin per- ceptorat. în contra ei se poate reclama la comisiunea municipală şi în instanţa a doua la tribunalul administrativ.

Procurorii de stat, municipali şi co­m unali, inginerii şi medicii plăteso după salarele lor fixe dare de clasa IV. şi după praxa p rivată dare de cl. III. Dacă sânt însă num ai în serviciul unei în treprinderi, plătesc şi după salarul lor fix dare de clasa III.

Măsurarea dării de clasa IV.

Salar Dare Salar j Dare

in coroane în coroane

200 2 2600 | 42

400 4 2800 46

600 6 3000 50

800 8 3200 56

1000 10 3400 62

1200 14 3600 68

1400 18 3800 74

1600 22„ 4000 80

1800 26 4200 86

2000 30 4400 92

982200 34 4600

2400 38 4800 104

şi aşa mai departe.

Sumele sub 200 cor. nu vin su­puse la dare, d. e. după un salar de 720 coroane se plăteşte o dare de 6 co­roane ca după 600 coroane.

Membrii familiei plătesc în ol. IV. eâte 2 coroane, daoă oapul familiei n ’a p lă tit în comuna, u n d e domiciliază, mai m ult de 80 cor. dare directă în anul p re m e rg ă to r . Daoă a plătit peste 80 coroane, e darea de 4 cor. Membrii fa­miliei servitorilor de oancelarie înoă plă­teso în felul acesta, se înţelege num ai după-ce au treout de 16 ani.

(Va urma).

PAR TEA ECONOMICICâteva recerinţe pentru mulsul yacilor.

— «Mămăliga cu lapte este stîlpul casei economului*, zioe o veche zicală românească, oare s ’a constatat a fi pe deplin adevărată, de oare-ce ce ar face mi­lioanele de oameni dela sate — fără de lapte, ou deosebire pe timpul de vară, când alte mâncări mai grase nu se pot conserva fie din oausa căldurilor prea mari, fie oă nu se pot procura aşa de uşor ca la oraşe. De aceea şi vedem, că vaoile cu lapte sunt nişte prieteni ne­despărţiţi ai economului din timpurile cele mai vechi. Fiind-că laptele este cel dintâiu şi oei mai neapărat de lipsă mijloo de nutrire al omului dela naştere până la moarte, credem că nu va fi de prisos, oase arătăm la locul acesta câte-va regule mai însăm nate pentru mulsul vacilor.

Mulsul vacilor se socoteşte de cătră unii economi, oari nu se prea deprind ou aoela, oa un luoru foarte uşor, pe oare il poate face ori-oe persoană. D ar’ aceia sunt în rătăoire, de oare-ce mulsul vacilor este de o însăm nătate tot aşa de mare, ca ori şi oare lucru din eco­nomie, pe oare îl poate săvîrşî cum se oade, numai o atare presoană, care are şi puterea şi deprinderea de lipsă.

Şi pe lângă toate aoeste8, cum am zis, adese-ori putem vedă pe la sate mai ales, că vacile ou lapte, astăzi se mulg de cătră o persoană din casă, ear’mâne de cătră alta. U rm area acestei schimbări de persoane este aceea, oă nioi una nu mulge de o potrivă şi în tr 'un fel şi aşa vacile ou lapte pot se-'şi peardă pe în ­cetul laptele din zi în zi tot mai tare, ba în cele din urmă pot chiar se şi în- ţerce.

Aşa stând lucrul, este prea natural, oa vaoile să se mulgă numai de cătră o persoană, ear’ de cumva sunt mai multe şi de cătră două sau trei, oari însă au deprinderea de lipsă. Mulsul trebue să se facă pe cât numai se poate la una şi aceeaşi oară, atât seara, cât şi dimineaţa.

Pe unde vaoile ou lapte se ţin şi vara în grajd, mulsul Be poate fece de

Tocana lui căpitan Costache.Războiul se sfîrşise şi Vodă Carol

Be întorsese în Bucureşti.Armata însă era toată peste Olt, de

unde aştepta ciasul să-’şi facă în trarea triumfală în capitala ţării.

Astfel, garda civilă făcea serviciul de pază şi la palatul domnesc.

La câte întâmplări, oare de care mai plină de nostimadă, a fost prioină astă gardă civilă, de hazlie m em orie!

Aşa, în tr’una din zile, se vedea în dreptul corpului de gardă, un reteveiu de om, scurt şi gros, ou chipiul dat pe ceafă şi oam pleoat pe urechia dreaptă.

II simţiai numai deoât oă nu e la looul lui în tunica ceea, ameninţată să plesnească pe la toate încheeţurile.

Totuşi, îl vedeai în aoelaş timp că umblă să se arate ţanţoş, grozav, mai să vîre un dram de frică în pacînioii tre­cători de pe podul Mogoşoaei.

oâte trei-ori pe zi, şi adecă: dimineaţa, la ameazi şi seara. Cu cât se mulg va­oile mai des, ou atât dau lapte mai mult, mai bun şi mai gras. AceaBta se poate vedă la laptele de dimineaţa de peste vară, oă e mai gras ca oei de seara, fiind-că dela mulsul de seara până la cel de dimineaţa nu treoe atâta timp, p e când în decursul iernii, este mai [gras cel de seara, fiind-oă ziua e mai scurtă şi noaptea e mai lungă.

Mulsul vacilor trebue să se facă totdeauna înainte sau după nutrire. Va se zică pe timpul mulsului, vacile tre ­bue se fie în linişte deplină. Prin u r­mare greşesc tare economii aceia, cari pentru-oa se poată mulge vaoile, le dau de mâncare, şi pe timpul acelp, oând ele mânoă, ei se apucă de muls; — greşeso, pentru-că atunoi vacile sunt neodihnite, lacome după mânoare, ba unele lu n t şi invidioase, cu deosebire daoă văd, oă mai eunt şi alte vite în apropierea lor, şi aşa uşor ae poate întâmpla, oa să ne verse laptele chiar când »fin tem gata ou mulBul.

înainte de a se apuoa de mul*, ţî- ţele, ba une-ori şi ugerul trebue spălat, iarna cu puţină apă mai călduţă, ear’ vara poate fi şi oeva mai rece. P rin acest spălat, se depărtează oare-oum ne­curăţenia, ce se află pe acelea, ear’ va­cilor le mai trece şi gâdilitul.

La muls trebue se prindem tot câte două ţiţe deodată, dar’ aşa, ca se nu fie amendouă de dinainte sau de dindărăt, sau amândouă din partea de oătră om,oi ţiţele trebue să se ţină cruois la muls va se zică, una de dinainte de oătră om, ear’ ceealaltă de dindărăt din afară. După ce cele dintâiu s’au golit, se prind următoarele două, tot în modul arătat.

In decursul mulsului, ţîţele se schimbă, după-ce s’au golit odat?, apoi earăşi se apucă, în oare timp cele lă­sate goale, se umplu din nou ou lapte. La muls, ţiţele trebue să se prindă ou mâna întreagă, ear’ mulsul, pe cât numai «e poate, să se facă ou toată graba. Numai la urmă, când vedem, oă numai vine lapte pe ţiţe, le strîngem cu nodul degetului cel mare. şi arătătorul, pentru a ne pută convinge, că oare mai este lapte în uger — sau nu?

D ar’ mai ales oând îşi ştergea de pe frunte şi de sub guşă o nobilă su­doare de erou, tuşia apăBat şi cu a tâ ta ifos, încât soldatul din preajmă era gata să-’i prezinteze arma... plin de respect şi de teamă.

Aoest grad arătos, avea o frunte văduvită de păr până la creşte t; nişte sprincene ca două lipitori sătule; o pă- reche de oohi de un verde şters, mici, neastîm păraţi şi vicleni...

Obrazii îi erau bucălaţi şi roşii ca două părjoale gata de pus la g ră ta r; mustăţile cât vrabia de toamnă, întoarse a o a lă ; ear’ musca de sub buza de joso purta despărţită în două.

De altmintrelea era pururea ras bine, cu perdaf, de-’i sta pieliţa linsă, cu luciri albaştrii, şi cinstita guşă, ca o guşă de somn.

în dealul Spirei îl ounoşteau toţi oa negustor de ispravă, drept la cântar şi păstrând ooaua lui Cuza.

Pag. 222 F O A I A P O P O R U L U I «r. 19

De iine se înţelege, oă daoă vaoile au viţăi, şi acaetora trebue se le lăsăm câte o parte din lapte, fie înainte, fie clupă-ce le-am muls, după-oum sunt de­date dela fătat. Laptele, pe oare îl mulgem mai ântâiu, este mai apătos, ear’ cel de pe urmă este mai gras. Aceasta pro­vine de acolo, oă stând laptele mai mult t imp în uger, grăsimea se ajează pe pă- retii aoeluia, şi numai în deoursul mul­sului se sloboade în ţîţe.

Unii economi cred. că ugerul va­cilor este ca o puugî, în oara se adună laptele gata. Aceasta nu e pe deplin adevărat, de oara oe s’a constatat, oă sflnt multe vaci, în al oăror uger abia ar încăpea oâte două litre de lapte şi totuşi ele dau îndoit mai mult, după-oum se poate vedea aceasta şi la bivoliţe. Cum vine dar’ aceasta? îm prejurarea aceasta se poate esplica numai aşa, căo parte a laptelui se pregăteşte prin ce­lulele ugerului tocmai pe timpul mul­sului.

La mulsul vacilor, pe lângă de­prinderea de lipsă, cum am zis şi mai sus, persoana, care mulge trebue sd fie şi tare în mâni, ou deosebire la vacile, oari se mulg mai greu, căci dacă nu se mulge tot laptele din uger, vaoa şi-’l tot contrage, până oând în cele din urmă înţarcă ou totul.

Cu deosebire vacile tinere, oari fată mai ântâiu, se nu le lăsăm, ca să le mulgă deoât o persoană oare ştie mulge bine şi care are în mânile ei şi puterea si măiestria de lipsă, de a faoeo vaoă bună sau rea de lapte, dupi- oum o dedă la tinereţe, de oare-oe şi «u vaoile se adevereşte, în cele mai multe oasuri proverbul bine cunoscut: >precum se învaţă în tinereţe, aşa se poartă la bătrâneţe«.

loa n G eorgeaca.

Dela Hunedoara,(Constituirea însoţirii economice «Agricola*).

— Raport special —— 4 Maiu 1902.

Abia ou oâteva zile înainte s’a ve ­stit publicului românesc dorul Români­lor din comitatul Hunedoarei, de a-’şi în ­fiinţa o însoţire eoonomică pentru valo-

ll chiamă Costache Mireasmă, ear’ de când ou gvardia civilă, toţi îi ziceau sourt: don căpitan Costache.

Să nu credeţi, că don oăpitan Cos­tache nu era om ou lipiciu.

Dim potrivă; şi lipioiul ii stă în alu­niţa din stânga gurei, o aluniţă mân­dră o'un smoc de păr negru, şi care, pe vremuri, furate multe inimi simţi­toare.

Atunoi chiar, aluniţa cu prioina, e ra dragostea ooooanei Firiţei, jum ăta­tea după prăvilă lui don’ oăpitan Cos­tache.

Mai ales când coana Firiţa avea şi dînsa nevoe de doi, trei poli pentru yre-o »tualetă«, era destul să-’l pupe odată pe aluniţă şi să-’i zioă:

— Of! Costache, o să mă omori ou aluniţa ta, şi, numai deoât polii îşi ară­tau roata lor de aur şi treoeau din oeo- mageaua prăvăliei în palmă la dum­neaei.

* *

risarea produotelor agrioultorului român şi azi cu buourie înregistrăm, oă dorul— fapt s’a făcut.

La oonsfătuirea din 30 1. tr. ţinută în H unedoara sub p re s id iu l noului pro­topop al tractului, dl Avram P. Peou- rariu, entusiasm ul şi şansele succesului au fost a tâ t de promiţătoare, încât ini­ţiatorii acestei mişcări au decis să ţină adunarea constituantă deja la 3 Maiu.

Adunarea s’a ţinut şi însoţirea pro­iectată s’a în fiin ţa t. Despre decursul acestei adunări corespondentul nostru ne sorie urm ătoarele:

Ideea înfiinţării unei însoţiri eoo- mice în H unedoara, care să se ooupe cu valorisarea produotelor agricole — era cunoscută ou luni de zile în cercu­rile de pe aici. Sufletul acestei mişcări, dl Nicolau Macrea, n ’a cruţat timp şi m uncă: a pregătit terenul în Hunedoara, a alergat pe la Deva, Orăştie şi pe Va­lea-Jiului şi — spre iauda lor fie zis — fruntaşii din toate părţile aceste au p ri­mit cu entusiasm şi ou dor de munoă ideea lansată. In fruntea mişoării s’au pus apoi fruntaşi valoroşi oa domnii: Franciso şi Dr. Alexandru Hosszu-Lon- gin, Avram P. Peourariu, P. Stoica eto. etc. şi munoa pregătitoare, se făcea fe­bril şi conştient.

Astfel se esplioă faptul, oă la adu­narea constituantă ţinută Sâmbătă, în 3 Maiu, abia la oâteva zile după consfă­tuirea anunţată prin ziarele noastre — iniţiatorii acţiunii s ’au văzut faţă în faţă ou un fapt împlinit.

La deschiderea adunării, presiden- tul dl Franciso Hosszu-Longin, după-oe în calde şi entusiaste cuvinte a sinteti- sat im portanta muncii eoonomică pen­tru desvoltarea şi întărirea individuali­tăţii naţionale, a pu tu t anunţa ou bucu­rie, oă la p lănuita însoţire sunt sub­scrise deja cuoto în sumă de peste17.000 coroane! Şi asta abia în decurs de 2 —3 zile şi numai prin membrii din loo şi din ap ro p ie re !

P entru constituirea biroului ad hoo presidentul a designat ca notar pe dl Nicolau Macrea, e a r’ oa verificători pe domnii Dr. Aug. Drăgits şi Petru Moisin.

După-ce presidentul a spus înoă odată celor presanţi (în număr de peste

Care va zioă, don’ oăpitan Costa­che era un om ou dare de mână, ou vază în mahala, şi ou aluniţă lângă guşă.

Ce-’i mai lipsia ? o cinste mare, de oare tă m eargă vestea ca de popă tu n s ...

Iacă-’i veni şi oinstea, că doar’ era om ursit să se buoure de toate bunătă­ţile v ie ţe i...

In ceea zi de atunoea, oând era de gardă la palat, oând se plimba de colo până colo m urind de sete şi înviind la gândul oă s’apropia ceasul mesei, eaoă se pomeneşte că Maria-Sa Vodă îl pofteşte la masa domnească.

Don’ oăpitan Costaohe nu mai vă­zuse până atunoea stele verzi...

In clipa aoeea însă, mii de stele de asemenea fel, îi solipiră pe dinain­tea ochilor.

Auzi, mă r o g : la masă ou Vodă 2Câtă oinsto pentru tot dealul Spi­

rei, cinstit în arătoasa Iui p ersoană!

30) scopul însoţirii, pentru a cărei con­stituire s’a oonohemat adunarea, a ru­gat pe di V. C. Osvadă se dee cetirs proiectului de statute, stab ilit în consfă­tuirea ţinută zilele trecute. Cu mioi modificări proiectul de statute a foit primit şi în basa aoeluia — însoţirea eoonomică >Agricola* din Hunedoara s’a deolarat de înfiinţată. Direoţiunea nouei adunări s’a compus din următorii membri: protopopul Avr. P. Păourar adv. Dr. Alex. Hosszu • Longin, preotul Leontin U ngur, preotul Petru Popoviciu, oassarul opid. Mihail Rimbaş, comptabi- lul de bancă Nioolau Macrea şi comer­ciantul Daniil Muşa.

Comitetul de revisiune constă din membrii: preotul Petru Şinca, diacon- oomptabilul Petru Rimbaş, notarul Teo- fil Tulea, medioul Dr. Aug. Drăgits, preotul George Rain şi proprietarul Pe­tru Şerban. Direotor eseoutiv al înso­ţirii a fost ales d l Vasile C. Osvadă.

însoţirea »Agricola« îşi va începe activitatea îndată ce va avea subscris capital de cel puţin 40.000 coroane. In speranţa spriginului ce-’l aşteaptă dela publicul româneso oă plănueşte inaotiva- rea însoţirii im ediat după secerişul anu­lui .curent. P rin anticipaţiile ce le va da atunoi această însoţire agricultorilor români — le va da acestora posibilita­tea să-’şi ţină buoatele în m agazine şi să nu le arunce in piaţă cu preţuri de batjocură.

Faoem şi la aoest loo apel la pu­blicul românesc şi-'l rugăm să dee spri- ginul seu însoţirii din vorbă, oa ou atât mai îngrabă să-’şi poată începe aotivi- tatea, menită să contribue foarte mult la îm bunătăţirea sorţii ţăranului agri­cultor. Mtap.

(Va urma).

îndrumări pentru creşterea vermilor de mătasă.

(Urmare şi fine.)Regula urm ătoare trebue păstrată,

în ce priveşte h rana vermilor.a) H rana trebue să fie potrivită

vîrstei lo r ; în primele etăţi li-se dau. foi mici şi fragede şi de e ou putinţă tăiate, mai tâ rz iu li-se pot da foi mal mari întregi şi în cea din urm ă vîrstă

Aoela oare-'i făcuse poftire din par­tea lui Vodă era un ofiţeraş, un sublo­cotenent num ai...

El, cosoogea-mi-te căpitan Costa­ohe, se fistici în tr’atâta de buourie, că luă poziţie şi-’l salută ourat după re­glement, oa pe un superior.

Mai târziu, oând povesti el asta, avu. presenţa de spirit să spue, oă în ofioera- şul acela, el sslutase pe Vodă.

Eaoă-’l pe don căpitan Costache la musă dom nească!

E ra u : Măria-Sa Vodă, câţiva ofi- oeri din casa militară a Mariei-Sale, şi el._ oăpitan Costache!

E ra îndrăzneţ de felul lui, era vorbăreţ foo, in m ahalaua lu i ; stătuse şi pe la mese boereşti în vrem e de a legeri; oare va să zioă era om pur­tat şi nicăieri nu dăduse oinstea pe ruşine.

In faţa lui Vodă însă, nu ştiu de ce şi cum, sta oa pe ghimpi şi-’fi per- duse pofta de mănoare.

Nr. 19 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 223

li-ae pot da foile pe ram uri ţi chiar ra ­m uri întregi.

b) Ia primele etăţi nu ie dau foi liă trâne .

c) In etatea din urm ă aă nu ae dee jfoi prea tinere aau din acelea provenite dela pomi crescuţi isolaţi.

Cantitatea de frunză oe trebue pen­tru vermii eşiţi din 3 grame aemânţa este urm ătoarea;a) în cela dintâiu 6 zile 400 ^grameb) Dela 7—11 zile 1. kgr. e) » 12—17 » 7. »d) » 18-24 » 27. >4) » 25—31 » 121. >

In total dar 157 k. 400 gr.Nu se va da decât puţină frunză

în ziua a şasea şi numai celor, cari nu sunt în somn. în ziua a 1 1 -a, când vierm ii sunt în al doilea somn, sa dă earăşi foarte puţină frunză şi numai celor-ce nu sunt în somn. Acelaşi luoru se va urm a şi în zilele de 18 şi 24. In toate zilele cât se va putea mai de di­m ineaţă (ora 5) se va ră ri şi schimba aşternutul, afară de zilele când au loo somnurile.

La schimbarea vermilor se vor în­lă tu ra toţi aceia cari s ’ar presupune oă sfint bolnavi. Patul, pe oare s’au găsit vermii bolnavi, se va spăla numai de­cât cu leşie fiartă sau ou apă de var, se va usoa bine şi numai astfel va putăi i din nou întrebuinţat. Vermii presu­puşi bolnavi se vor îngriji separat, ear’ cei constataţi bolnavi se vor nimici prin îo c ; asemenea ae va nimioi şi aşternu­tul, pe care au fost acei vermi.

Relativ la boale se vor observa verm ii oari încetează de a mai mânca şi au pe piele pete roşiatice, sau când au nişte picături mioi pe oorp, din care ese un fel de suc lipicios, oare se uscă «i dă naştere la pete negricioase; ace­stea ae văd mai uşor pe picioare şi corp.

Viermii cu pete roşietice sunt atinşi de boala n u m i t ă înţepenire (musoardină,/, care este foarte molipsitoare. C ând se iveşte această boală, trebue, oum am zia mai sus, sohimbaţi viermii sănătoşi pe paturi ourate şi chiar în altă odaie; dacă e posibil h rana să fie dată cu frunze de alţi duzi, decât aceia din oare

li-a’au dat la început; odaia unde s’a ivit boala să fie spoită şi curăţită din nou. Desinfecţia se poate compleota, a r­zând pucioasă în acea cameră.

Vermii cu pete negricioase sunt atinşi de boala num ită Pebrină, boala oare a adus pagubele oele mai mari dela 1845 încoace. Boala aoeasta ae moşteneşte şi prin semenţă, de aoeea şe recomandă, să nu se cultive altă să­mânţă decât aceea care este garantată ca sănătoasă. Aceea pe care ministrul agriculturei o îm parte gratuit micilor cultivători, este garan tată în privinţa sănătăţii. Pentru în lăturarea acestei boale nu se poate recomanda deoât cu­răţenia, isolarea şi distrugerea vermilor bolnavi şi procurare de sămânţă ab ­solut sănătoasă.

Cea mai mare greşeală a cultiva­torilor noştri eBte creşterea săminţei re­coltate de ei fără oa fluturii cari au produs-o să fie fost esaminaţi in oe pri­veşte sănătatea lor. Ia toate ţările as­tăzi nu se oultivă nioi o semeaţă, oare nu e mai ântâiu esam inată la microscop şi găsită sănătoasă.

5. Urcarea verm ilor şt raooltarea gogoşilor. Daoă timpul e favorabil şi odăile în oare se face creşterea vermi­lor de mătasă, se pot ţine cu o tempe­ratu ră potrivită (17°—20°j, urcarea ver­milor are loo în a pa tra aau oel mult a oinoia săptămână.

Cu două trei zile înainte de a se apropia timpul uroatului se prepară paele sau tufele ou frunze, pa oare vermii trebue a se urca spre a forma gogoşile. Paele de grâu, de ovăs, de săoară, de oentaură sau vineţioâ de rapiţă sunt cele mai bune p en tru acest lucru, d a r’ aă se bage bine de seamă, oă ori-car1 vor fi alese, să fie mai ântâiu bine us­cate la soare sau pe cuptoarele de pâne ori în alt mod.

Când vermii au devenit maturi, ceea-ce se poate observa după corpul lor, care devine transparent (străveziu), ceva mai mic şi după mişcarea continuă a capului şi tirîrea pe marginea pa tu ri­lor, trebue să avem grija sâ nuf tepref f deşi, oăci în acest cas fao gogoşi duble (înfrăţite), a căror valoare e foarte mică. In aoest timp paturile pe cari stau nu

i trebue mişoate.

De altfel, drept vorbind, nici mâncă­rile ale domneşti nu-’i plăceau.

Fireşte, Vodă prinse de veste că. d o n ’ căpitan Costache numai cât îşi m ânjea farfuria şi oă nu mânca nici din puţinul cât scotea.

— Don’ căpitan, îi grăeşte Vodă atunoi, d-tale nu ’ţi-e foame ?

— Să trăeşti, Măria-Ta, eu sflnt sin- eer de «naturelul meu... Nu fie Mariei- Tale cu supărare, eu am stomac delicat şi bucatele astea afint p rea grele pentru mine...

_Grele pentru dumneata... a ! foartebine...

Atunci apune, te rog, oe aă coman­dăm pentru d-ta.~ Nu te afii, don’ căpi­tan. Ce mâncări aşa uşoare, pentru dum­neata ?

:■ — Apoi, Măria-Ta, vre o tuzlama -de burtă , vre-o tooană »par egzamplu»... <ftii oa pentru stomac delioat..

__Foarte 'b ine, don’ căpitan—

Şi Măria-Sa porunci să vie »şeful* bucătăriei.

Măria Sa era foarte vesel în zilele acelea de după răsboiu şi voia să facă pe voia lui căpitan Costache.

Şeful bucătăriei se ivi sfios şi m irat de cinstea oe ’i-se făcea.

— Aouma, don’ căpitan, porunceşte, te rog, mâncarea după plăcerea d-tale, îi zice Vodă.

— Daoă-’mi dai voe, Mâria-Ta, răs­punse căpitan Costache ridioânduse, mă duo eu la buoătărie şi în zece minute to rn o tocană, să vă lingeţi degetele». adeoăte aă fie ou »pardon« oă aşa vine vorba.

— Bine, don’ căpitan... duceţi-vă...(Va urma).

G L l J M E .Ţiganul ş i cioara. _

Un Ţigan şi un Român mergeau pa drum. Sub un copao Românul vede o

Numai după opt zile treoute dela învălirea gogoţei se începe reooltatul şi pentru a ne încredinţa mai bine,”dao£ vermele a iaprăvit de tors tot firul şi prin urm are putem recolta gogoşile, tre ­bue aă ne uităm mai ântâiu, daoă aceea gogoaşa sună ca miezul d in tr’o m igdală sau oa un ou s tă tu t

După culesul gogoşilor se aşează până la întrebuinţarea lor pe paturi, în odăi bine aerisite şi în straturi cât se poate mai mici.

6. Uciderea crisalidelor (păpuşele din gogoşi). D aci cultivatorul nu voe- şte a vinde gogoşile imediat după re­coltă şi dacă nu dispune de timp pen­tru a trage firul,fgogoşile trebueso omo- rite în modul u rm ăto r:,

In cuptorul de pâne după 2 ore dela scoaterea pânei se bagă o gratie de scândurele pe care se pune un strat de 5 om. (trei degete), de gogoşi punând deasupra pe cele duble aau cum să mai zio gemene; se ţin un sfert de oră şi apoi ae scot afară, ae fcae una din ele, se înţeapă păpuşa din ea şi dacă nu mai mişcă e un semn oă toate au murit. După aceea se pun toate într’o cameră bine a em a tă şi se păstrează acoperite ou o pânză stropită ou apă timp de3 — 4 ciasuri, după csre se ţin descope­rite până se uscă toate complect In acest mod se ţin răsfirându-le in fieoare zi până la tragerea firului sau vânzarea lor. Nu este bine a ţină gogoşile prea mult în cuptoare, căci mătasa se strică, Fiind-oă cultivatorii noştri nu prea sîin t deprinşi cu aceasta operaţie recomandăm să la vândă numai decât.

7. Raoolta seminţei. Nu putem re ­comandă nimănui a-’şi recolta singur sămeaţa, de oare-oe se cere pentru aceat scop o adevărată ştiinţă. De aoeea p o ­văţuim pe crescători sau să cumpere sămânţă dela producători reounosouţi cu cunoştinţi speciale, pe oare-’i poate recomanda ministrul, sau să oultive n u ­mai pe aceea ce împarte în mici canti­tăţi m inistrul agriculturii.

In nioi un cas nu sfătuim a cultivao sămânţă, care n’a fost mai ântâiu exa­minată în priv inţa sănătăţii, de oare-oe am arătat că boala Pebrină e foarte pe­riculoasă şi vermii bolnavi de aceasta boală produc şi sămânţă bolnavă.

cioară şi o ara tă Ţiganului, întrebân- du-’l r îz ân d : — Ce lighioană aă fie aia de colo de sub copac, măi Ţigane? Ţ i ­ganul se uită, nu-’i veni să-’i spue ce e, de frică să nu se păoălească, oăoi

Să-’i zio cioară Dă pă tica de ocară.

t>e apropie de cioară şi răspunse:— De!., ra ţa să fia., nu ie, câ ra ţa are oiooul iataganos... perpeliţa.» nu ie, ca perpeliţa e pestriţa... Ne mai găsind ca să mai apue, ii dete cu piciorul zicendi— Laa’o draoului încolo, că ştiu eu ce e l

* 'A. Pentru-ce ’ţi-e naaul aşa de roşu?B. De mândru, oă nu-’l vlr In trebile

altora*. ♦Directorul de temniţă. E i bine, oc

munoă cinstită vrei aă înoepi?Pungaşul. O aă-’mi cupmăr un loş

de loterie.

Fag. 224 FO A IA P O P O R U L U I Nr. 19

Daoă însă cineva ţine cu ori-ce preţ a produce singur sămânţă, reco­mandăm ca să aleagă mai ântâiu gogo* file cele mai frumoase, să le înfire oa pe mărgele la oapete, fără a le pătrunde, ■8 le a tîrn e in o cameră până-ce vor începe să iasă fluturii. Fluturii eşiţi se fie puşi pe un pat, pe hârtie curată şi după împărechere, ie luăm numai pe cei-ce nu vor svea băşici negricioase pe aripi şi nici coloarea plumbului la vîrf, şi eă se pună fieoare părech9 în tr’o punguliţă de hârtie sau de pânză rară, prin care însă să nu poată trece sămânţa. Aceste săculeţe se strâng la guri şi se acsţă 2 câte 2, pe sfori, în o cameră cu­rată până-ce mor fluturii.

Când fluturii au murit şi când nu avem instrum ente pentru esaminat îi aruncăm în foc, ea r’ săculeţele se pă­strează în tr'un loo răcoros, aerisat şi ferit de umezeală, de şoareci sau de alte insecte până Ia timpul înviatului.

A. S. Nlfesea.

Date statisticedin arch id lecesa gr.-or. a Transilvaniei pe

u n u l 1901.Din rapoartele înaintate de consistor si­

nodului din anul acesta comunicăm datele ur­mătoare :

I. fonduri, tunda\iuni eto.Averea fondurilor administrate de

consistor a fost la finea anului 1901 de 5 milioane 111,418 cor. 76 bani.

Din taxele sidoxiale s’au încassat 37,796 cor. 94 bani.

Fondul de pensiune e de 375,988 cor. 93 bani. in deoursul anului s’au dat ajutoare şi pensiuni în suma de 10,785 cor. Restanţele la membrii şi la comunele bisericeşti s’au redus la suma de 81,958 cor. 88 bani.

Depositele fructifere administrate la consistor s'au urcat la suma de 530,168 cor. 79 bani.

Din taxa cununaţilor s’au încassat 2347 cor. 51 bani.

Comunele bisericeşti au avut la finea lui 1900 o avere de 19 milioane 633.783 cor. 83 bani.

Dintre darurile făcute în favorul fondurilor yi comunelor noastre biseri­ceşti cele mai considerabile sunt urm ă­toarele.*

a) Maria Baboia m ăritată Sonde- regger din Sibiiu a creat o fundaţiune de 10,000 cor. pentru acoperirea trebu­inţelor culturale ale ai chidiecesei.

b) Constantin de Sterio a donat bi- sericei din Braşov-cetate 6000 cor. pen­tru ajutorarea văduvelor sărace de acolo.

c) Eufrosina 6 Ioan, bisericei d n Braşov-cetate 6000 cor , tot în scopul ajutorării văduvelor de acolo.

d) Bucur Popa din Sălişte pentru fondul cultural de acolo 2200 coroane.

e) Rosalia George Sabo din Ro- şia-montană un loc în preţ de 3200 cor. pentru acoperirea salarului învăţătoreso dela şcoala noastră confesională de acolo.

/> Alexandru Sighiartău oapelan în Cioeu-Poeni traotul Dejului 404 oor. în soopul zidirei unei biserici nouă în parochia sa.

g) Simeon Boşoo din Sânger trac'r tal M.-Oşorheiului, bisericei de aoolo o sasă şi grădină în valoare de 2000 cor.

h) Ioan Oţetea din Retişdorf, 2 ju* găre de păm ânt pentru înfrum seţarea bisericei de acolo.

i) Maria A iserdin Făgăraş, o oasă, curte şi grădină pentru scopurile oultu- rale ale biserioei noastre de aoolo.

Din conspectul detpre starea raţi- ociniilor se vede, că nioi ou un % în restanţă ifint protopresbiteratele: Bran, Câmpeni, Cohalm, Lupşa, Sebeş şi Si­ghişoara.

Cu 1% Cetatea-de-peatră şi Sibiiu; 2% Bistriţa, Sălişte, U nguraş; 3% Mu- reş-Oşorheiu, Solnoc; 5% B raşov; 6% Deşiu, Târnava ; 7% Alba-Iulia, Dobra şi O răştie; 8% Reghin; 11% Z arand ; cele mai multe restanţe s u n t: Turda 43%; Treiscaune 35% Făgăraş 32%; Cluj 29% ; Deva 27%; Mercurea 24% ; Haţeg 23%, Ilia 23%; Avrig 17%; Ag­nita 15% şi Abrud 13%.

(Va urma)

SFATURI.Contra vermilor la cai recomandă

profesorul S teuert tisighie (aoid tartario) pentru vomat. Pentru mânzi sub 1 an ajung 12 grame, Ia cei de 2 ani 16 grame. Din cantitatea aoeasta le dăm în 2 dimineţi dup’olaltă jum ătate. J u ­mătatea aceasta se disoalvă în V* litru apă ferbinte şi se toarnă în^apa de adă­pat. Ca să o bee, nu le dăm în pre­sără apa de beut sau le-o dăm sărată bine. In 2—3 zile pierd o grăm adă de vermi. După două săptămâni le mai putem da odată cantitatea aceasta.

Lustru pentru tablele de scris din şcoală. P en tru înegritul tablelor de scris amestecăm V* litru spirt bun, 70 grame şelao, 6 gr. funingine fină şi 3 grame făină fină de cretă.

Ştiri economice, comerc. industr. jurid.D ela b ăn c ile noa tre . »Aurora*,

Nâsfiud. Anul XXVIII. Depuneri 806.546, fondul de reservă 55.500, venitul curat 12.025 coroane.

^Unirea«, Vad. Depuneri 86.961, ve­nitul curat 3763 cor. 6 bani.

T irg u l de lâ n ă din Mişcolţ se va ţine anul acesta în 18 Iunie n.

L i fe r are. Din partea comandei dis­trictuale honvezeşti din Cluj se publică un anunţ pentru liferare de ovăs, fen, paie şi lemne de foc. Terminul până în 3 Iunie n. Amănunte se pot afla în cancelaria camerei comerciale din Braşov.

' U n m u z e u com eroial a m ericans e va deschide în curând în Bucureşti sub auspiciile representantului Statelor-Unite ame­ricane.

S ta re a s e m ă n ă tu r ilo r este escelentă în toată România.

Arăturile întârziate se activează peste tot, aşa că în câteva zile totul va fi sfîrşit.

F u rn is a re de în că lţăm in te pen­t r u ho n v ez i. Ministrul ung. de honvea a luat hotărîrea de a da meşteşugarilor din pa­trie furnisarea încălţămintelor, şi anume & 16.300 de pârechi bocoance şi 6700 părechi ghete uşoare. Preţul unei părechi de bo- coance este 10 c or. 15 bani, al ghetelor uşoare 8 cor. 65 bani. Marfa gata este dt a se înainta cel mai târziu până la sfîrşitul lui Martie 1903 la depositul de monture din Budapesta. Relativ la timbrarea ofertelor, s’a dat favorul de a se pune timbru de o co­roană pe coală, ori-câţi ar fi semnaţi pe ea. Meşteşugarii, cari fac oferte individuâle, fiecare trebue să pună timbru de 1 coroană. Ofer­tele sfint de a se înainta cel mult până la 1 Iunie a. c. la camera de comerciu şi industrie din Braşov.

E s p o rtn l de vaci în R om ânia.Guvernul român a dat o ordinaţiune, prin- care opreşte importul de vaci nevaccinate cu tuberculin contra tuberculosei (ofticei). Resul­tatul negativ al vaccinării trebue să fie notat pe ţidulă.

P r e ţu l z ă h a ru lu i a scăzut de nou în Germania cu 50 finice de maja metrică.

S ta re a să m e n ă tu rilo r în A m e ­rica d e -n o rd e după ultimele rapoarte fa­vorabilă.

V eterin ag îu l d in U n g a ria în a- 1 9 0 0 In anul 1900 au fost înştiinţaţi ca bolnavi 3123 cai, 11059 vite, 23.573 o i, 300.349 porci. Au perit 1262 cai, 2548 vite, 1476 oi, 188.893 porci. Boala de gură şi d e unghii a fost în 22 comune Paguba pricinu­ită de boalele de vite s’a socotit cu 6 m ili— oane 636.000 cor. In întreaga ţeară sânt 991 medici veterinari.

F E L U R I M I .C u ltu ra hriBcei în F ran c ia . E .

Fau dă urm ătoarele am ănunte: Se sea ­mănă în Francia din veacul al XV-lea. S’a sem ănat anul treout pe 610,710 hec­tare, adecă pe o întindere îndoită c â t ovăsul şi aproape de o potrivă ou a o r­zului. Hrişcă dă 10,114 992 heotolitre de boabe în valoare de 92 042,085 lei, şi 9,123.181 cântare metrice de pae, în va­loare de 17.332.690 lei.

Hrişcă nu cere păm ânt gras, ci se mulţămeşte cu cele granitice şi şistoase^. d a r’ sufere rău de vânturi tari şi ploi reci şi de arşiţă.

Florile hriscei sunt foarte căutate de albine; paiele singure sau am este­cate cu huji de măzăriche îngraşă v i­tele şi dau hrană bună şi bogată.

Boabele se întrebuinţează la făout~- gris, se întrebuinţează, mai rar, şi făina- In Olanda se face un rachiu foarte soump şi bun din hrişcă.

Hrişcă omoară bine buruenele şi deoi curăţă lanurile, în oari a fost să» mănată.

Sunt trei feluri de hrişoă în F ran ­ci a. Hrişoa obicinuită, hrişcă cenuşi» sau argintie, hrişoa tătăreasoă şi o va­rietate a acesteia Hrişca-săcară, am bsle tari în potriva frigului.

Nr. 19 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 225

CRONICĂ.N ou vicar. I. P. Sa Episcopul

Nioolae Popea, a numit zilele acestea v icar al diecesei Caransebeşului pe Prea

cu v io su l archimandrit Filaret Musta.9D ela A sociaţiune. In şedinţa din

8 J. o. comitetul Asociaţiunii a primit in­vitarea comitetului ceroual din Oraviţa de-a ţinea adunarea generală din anul acesta acolo. E a va fi convooată pe zilele de 14 şi 15 Septemvrie,

în tre alte concluse de mai puţin interes public s 'a hotărît tot în şedinţa aceasta se ae intervină la locurile com­petente din România, ca ee se reducă taxele vamale oneroase, cu care sunt im puse dincolo productele literare ro­mâne din Transilvania şi Ungaria.c

S erbările de la B eiuş Sâmbătă, în 3 Maiu a. o. st. n., la orele 5 p. m., sala festivă a gimnasiului superior gr.-oat.d in Baiuş era îndesată de pu- blio. Inteligenţa din loo, precum şi mulţi provinciali grăbiră să asiste la strălu­cita serbare iubilară pe care au aran- j î t o şcoalele şi internatele române din Beiuş în onoarea prea vrednicului ar- chiereu Mihail Pavel.

Festivitatea a decurs după un pro­gram foarte bogat şi cu mult gust ala», care a fost oeecutat peste toate aşteptă­rile, spre deplina laudă a corpului di­dactic.

Ou finea program ului Escelenţa Sa "Episcopul Pavel, oare a fost de faţă în decursul întrfgei festivităţi, cu vocoa-’i blândă, a mulţumit oald fiilor S9i mani­festarea iubirii lor sincere şi devota­mentul loial. — S’a ridicat apoi din pu­blic II. Sa Demetriu Radu, episcopul Lugojului. Vocea-’i puternică, plină de convingere a făout, ca în ochii tuturor să se ivească lacrămi...

Sărbarea a fost peste tot foarte reuşită.

•H y m en Dl Ilie Oltean, înv. în

Ludoşul-mare şi d-şoara Ana Topâr- cean, fiica notarului din Apoldul-infe- rior, fidanţaţi. •

F ap te nobile, Ni-se sorie: In pa- rochia Miatiul-român, protopopiatul Bat- leanului, lipsa da şooală a fost sim­ţită aşa cât fu ameninţată şi din partea regimului. In deoursul anului 1901 s ’a edificat o şooală corespunzătoare — aşa cât afară poate de distriotul Năsăudului alta asemenea nu este în diecesa Gher­lei. Edificarea a îndepiinit-o architeo* tul loan Moldovan. Spesele la-a suportat pop rul. Donaţiuni separate s’au făout din partea preotului loan Bulbuc, învă­ţătorului Elia Petrean şi curatorului loan BrSşfaloau, oari fiecare au donat câte 100 coroane, prin oe s’a şi acoperit şcoala cu tinichea. Tot în anul 1901 crepân- du-ae un clopot la Sf. biserică lipsa ace­stuia asemenea era simţită. Aceastao suplini dl Simeon Marţian jude pen­sionat. şi d-na sa Taţiana cumpărând un clopot in preţ de 510 ooroane.

Până când în tr’un popor să află simţul de a jertfi pentru oultură şi re- îigiune Intre îm prejurări atât de critice, până atunci omnipotenţii pot disputa viitorul, d a r ' nu ne pot nimici.

Un oăletor.m

O ounun ie s tră lu c ită . In 11 o. s’a «ărbat in bis. »sf. inimă a lui Isus* din B udapesta oununia d şoarei Lenke Mauth- ner, fiica dlui Edm und Mauthner, mare neguţător şi şeful depositului de seminţe <oes. şi reg., ou dl advocat din oapitală Dr. Viotor Gyarmati. Asistenţa a fost m are şi aleasă. •

D a ru r i ' p e n tru b is e r ic ă . ' Pentru g împodobirea biserioei gr.-or. din Stena, 1 protopresbiteratul Oohalmului, reînoite 1 în anul 1901, au contribuit urm ătorii: | Paroohul Iosif Lup ou soţia sa Elena, § oari au purtat spesele acoperirii turnu- | lui cu tinichea în sumă do 694 cor. 80 1 bani; apoi Zachie Baroan, epitrop I. ou | soţia sa Ana a dăru it 19 oor.; George I Morariu, epitrop II. şi soţia sa Maria 19 | coroane; Pavel Soărneoiu cu soţia aa i Maria, 19 coroane; ou a căror sumă s’a | procurat un potir şi un diso şi stea; Ana 1 loan Suma, din Cohilm a procurat oo- | pia sau cuţitaşul ou 7 cor.; preoteasa i Iosif Lup a cum părat linguriţa sf. cu- ! minecâturi cu 5 cor., toata acestea de < argint de China a u r ite ; loan Stanciu a j cumpărat ou 4 coroane o cruce pe pre- j stol, ear’ femeile Domnica Z. Morariu şi | Anisia I. Soărneoiu au procurat un epi- j trafir ou 12 cor.; soaietatea femeilor din | Stena (despărţământul din strada Ro- | manilor), au cum părat un polioandru de bronz pentru 12 lumini foarte frumos ou 60 coroane, pentru aducerea căruia J a trăpădat până la Braşov Lazar Suoiu j şi George Bărbăteiu. j

La subscrisul au mai în trat dela Ie- j ronim Buzea, preot 10 cor,; Maria Bu- j zea, preoteasă 4 cor.; Lazar Suoiu 2 cor., văduva Păuna Soărneoiu 1 cor., văduva Maria Oprea 20 bani, GeOrga Filip 2 coroane, Va§ile Borcoman ur. 250 sen.,1 coroană; junior 1 cor., îoan Mthăilă2 co-., loan Borcoman nr. 267 1 cor, văduva Maria Moise Oprea ' 40 baui; I. M. Oprea 1 oor.; Z Morariu 2 cor. ;B. Albu, Z Şerban câte 1 co r.; V. Soăr- neoiu alui Nistor cu soţia sa Ana 2 cor.; Pavel şi P ă in a Borcoman 3 cor.; loan Borcoman şi soţia sa Maria ( ii Fişe- renii), văd. Fioarea lui Vasile Şerban, Iosif Filip ou soţia Ana, câte 2 oor.; văd. Maria B. Bărbăteiu, R. Noata, I. Bărbăteiu, V. Bărbăteiu, V. Şerban, câte1 oor.; văd Ana Scărneciu 2 cor.; P. Gunea 20 b an i; G. Molnar 1 cor.; văd. Ana lui Pavel O prea întru amintirea fetei sale răposate Maria 2 co r.; văd. Maria B. B ărbăteiu în tru amintirea fetei sale răposate Ana, I. Şarban ou soţia Maria, oâte 1 cor. ; 0 Bărbăteiu cu soţia Bucura 2 c o r.; Z. Soărneoiu ou soţia Maria 1 co r.; văd. Ana Soărneoiu întru amintirea răposatului seu eoţ Pavai şi a lui Z n h ie , răposat la miliţia 2 cor. ; văd. Ana Iosif Morar 1 cor.; văd Maria Filip 40 b a n i; I. Morar 80 b a n i ; Maria Z îh ie D. Scărneciu, Bucura lui loan Şerban, oâte 1 oo r.; Ana Buour Soăr- neciu 40 b a n i; Ana Mihăilâ şi soţul seu Z. Beroan 1 oor.; I. Borcoman 2 co r.; P. Cloţu betrânu 1 cor.; Eftima Z ifhie Beroan 40 b a n i; Peuna B. Crihălmean1 cor.; Ana Iosif Lup, Maria V. Boroo- man sen. şi jun., câte 60 b a n i; Ana soţia lui G. Aldea 40 b a n i; Ana văd. lui Pavel Oprea întru am intirea părinţilor ei ră ­posaţi Zachie şi A na 2 oor. 40 b a n i; văd. Maria Oprea 40 b a n i; Maria Soăr- neciu ou feciorul seu G Soărneoiu 1 oor.; Zachie şi Maria Bureoman 2 cor.; Ana văd. lui Buour Soărneoiu 40 b a n i; De tot au în trat 76 cor. 20 bani din oare cu 36 oor. s-’au procurat 2 sfeşnice pe preatol ear’ pentru porto postai s ’a ape- sat 1 cor. 16 bani rămânând la mine înoă suma de 39 oor. 4 bani.

Afară de acest a jito r în bani a mai întrat la subscrisul şi ajutor in pânză, cu scop oa să sa procure un rînd de odăjdii biserioeşti, oare ajutor fiind înoă neînsemnat, se amâna publicarea dăruitorilor până oe numărul lor se va mai spori. In numele comitetului nos­tru bisericeso gr.-or. din Ştena vin şi pentru toate aoestea spun şi pe aoea- stă oale mulţumită noastră tuturor ma- rinimoşilor sprijinitori şi ajutători mai sus arătaţi rugând pe milostivul D-zeu, oa să răsplătească fieşte-căruia însutit şi înmiit din bogatele sale daruri.

Ieronim Buşea, parooh gr.-or.•

E sam en u l v e rb a l de m a tu r i ta te la gimnasiul din Blaj se va înoepe în 16 Iunie n. chiar a doua zi de Rosalu. Comisarul guvernului va fi dir. suprem Kunez E. din Cluj. Esamenul aoriptu- ristio se va înoepe deja în 16 Maiu n.

%O m or în f .o răto r. In comuna Sil-

vaş din comitatul Clujului s’a întâm ­plat un omor înfiorător. Nioolae Pop din num iţi oomună avea reputaţia da om bogat Ou gândul de* a-’i jefui, pă­trunseră în tr’una din nopţile trecute în casa lui nişte tâlhari. N Pop durm ia în tr’o odaie, unde durmeau şi cele 2 fice ale Iui, Maria în et* ts de 18 ani, şi Amalia, în etate do 14 ani. Fetele durmiau amândouă în tr’un pat. Aşa după miezul nopţii se trezesc în geme­tele tatălui lor Repede sar din pat, spre a-’i da fj-Jtor, când acolo nişte mâni puternioo ie-au oprit şi au început să le sugrume. Fetele au leşinat Când s’au trezit şi au dat alarma, tatăl lor zăcea mort. Medicul a constatat, că ’i-s’au frânt 11 coaste şi a fost în ace­laşi timp strangulat cu o funie. Uci­gaşii au furat 30 fl. Nu s’a putut da până acuma de urma lor.

*A sesoru l co n sisto ria l d in sen a ­

tu l s tr în s bisericeso, dl Nioolae Ivan% protopresbiter in Sibiiu, a dăruit fon­dului d8 20 ban?, eroat da »R9uniunea sodalilor români din Sibiiu», în soo- pul aouirăîii unai casa fia hală do vân­zare pe seama meseriaşilor noştri, suma. de 20 coroane.

*O com ună revo lta tă . In comuns.

Lemenkeayi lângă Sepsi Sân-Giorgitt s’au răsculat, oamenii din causa coma­sării. Mulţimea a v ru t să dărîme oasele celor-ce au cerut comasarea şi numai

cu greu a putut o risipi gendarmeria.I *! C u tre m u r de păm ent. Vuloanul | Pelea din insula M irtinioa (Antilole Ame-I ricef-cpntraie) a erupt în noaptea de 6 f epro 7 Maiu, causând o catastrofă teri­

bilă, caro reaminteşte aoartea oraşelor H>?roulanum şi Pompeji. E rupţiunea a nimicit unul din esta mai înfloritoare oraşe, Saint Pierre, m ărgăritarul colo­niilor franceze, oraş oars avea o epis­copie, teatru, căsărmi, şcoală secundară tribunal şi alfe iuatituţiuni.

Spâim ântătoarea erupţiune s’a în ­tâmplat noaptea. E a a acoperit oraşul eu cenuşe şi lavă inoandesc?ntă, aprin- zendu-’l. Locuitorii oraşului (vr’o 30.000) au încercat să fugă, dar’ au fost ajunşi şi îngropaţi de lavă, de ploaie de ce­nuşă, de pietrii roşite de foo. Sghia- buri enorme înfocate au fost aruncate asupra bastimentelor din port, sfăre- mându le şi umzend pe toţi m arinarii Pe vaporul »Roddamc 18 m arinari au fost omoriţi d9 un enorm bloo înfooat şi bastimentul s'a aprins. Vulcanul arunca la înălţimi enorme mas «a mari de ma­terie aprinsă, care cădea asupra o ra ­şului şi în mare. *

N’au parit inse numai locuitorii din oraş, ci şi cei din împrejurime, aşa că numărul victimelor teribilei catastrofe este de v r’o 40000 Ia Saint-Pierre *1 împrejurime nici un om n’a rămas în vieaţă. Cadavrele zio cu miile pe ţă r­mul mării, ca după o luptă teribilă. O ra­şul e redus la o movilă enormă de ruine fumegânde, acoperite de un s tra t gros de oenuşă arzătoare.

Vuloanul Pelea era crezut stîns de 50 de ani. Laoul, oara ooupă craterul, în tr’o lărgime de 150 metri, s’a rev ăr­sat asupra oraşului, apa fiind oloootl- toare. Vulcanul e înalt de 1350 m etri. El a erupt mai pe urm ă în 1851, atunoi însă n ’a causat strioăoiuni.

Catastrofa a în tristat mult F ran- oia fiind-oă Saint-Pierro era unul dist oraşele oele mai înfloritoare.

Rtg.226 _____ F O A I A P O P O R U L U I _______ Nr. 19 ţO in s ta la re d e parooh. Din R oiia

ni«e acrie: în 4 Maiu at. n. a foat in- «talarea nou numitului .parooh gr.-oat al Roşiei-montane, a dlui Isidor Butna- riu, tinerul fi zeloaul capelan al Roşiei fi administrator paroehial al iiliei Căr- peniş, oare ouceriae inimile credincio­şilor înoă de oând era capelan.

Actul introducerii 1-a împlinit dl prot. lu liu M. Montani, însoţit de no­tarul tractual dl Alexandu Ciura paroch al Abrudului şi vice-prot. onorariu.

*T em pestate . Din Ciateiul ungur,

ni se acrie, că în Vineria trecută a fost acolo o furtună grozavă, ou peatră ş? de mărimea ouălor. Grindina a stricat foarte mult in vii, pomi «i holde. Astfel de itiri triate au sosit din mai multe părţi ale ţării.

A v an să ri în a rm a ta co m u n ă Gu ocasiunea avanaamentului de prim ăvară şi următorii Români au foat av an sa ţi: maiorul general Ladialau Geua de lot. mareşal campeatru comandant al briga- dei XI. de artilerie. Colonelul Emil Nea- tor de maior general, comandant al bri- gadei XI. de artil. Căpitanul de ol. a II. Vincenţiu Beran de oăp. de ol. I. în reg. 86 de infant. Corneliu Cozgarea în reg. 55 de infant. Viotor Goglea în reg. 97 şi Guatav Aleai în reg. 51.

Locotenenţii: Ştefan Bfondean, de căpitan de cJ. II. în reg. 3. Augustin Pilvan în reg. 76 şi Antoniu Lehar în reg. 50 de irfant. Sublocotenenţii: Fran- ciao Marcian de locotenent în reg. 16 do infant. şi Ioan P intar în reg. 75 de itf . Cadetul George Cartalia de sublocotenent reg. 29 de inf. Medioul de reg. do olasa 31. Eugeniu Nea tor de medio de ol. I. în reg. 7 de dragoni şi acceaistul de comptabilitate Moise Barb de ofioial de comptabilitate de cl. III. în ministerul de răsboiu.

*f E lisabe ta M untean . In 8 1. o.

d. a., a foat aşezată în cimiterul bis. gr.-or. din Turnişor spre vecînioa odihnă E lisabeta: Muntean, fostă învăţătoare în Dealu. Serviciul funebral a fost condus de dl Mateiu Voilean, asesor consistorial, fostul profesor al răposatei, asistat de părintele Mihu şi Dimian. Cântările au foat aăvirşite de un oor al elevilor se- minariali din Sibiiu. Public încă a asi­stat foarte m ult; asemenea multe foste colege ale răposatei a’au grăbit aă-’i dee dovadă de iubirea oe 'i-au păstrat. Dl Voilean a ţinut un foarte frumos pane­giric Sioriul a fost purtat de şeae pe­dagogi, ear’ pe lângă aicriu prietenile şi cunoscutele răposatei, ducând fiecaro câte-o cunună. Astfel între regretele ge­nerale ainoere şi durerea neasemuită a familiei cadavrul tinerei copile a fost aşezot spre eternu^ repaoa.

f Iosif Maxim, profesor la şcoala reală rom ână din Braşov, a încetat din vieaţă M er dimineaţa la orele patru. Re- pausaiîiî a serv it cu zel şi conştienţio- «sitste p este trei zeci şi unu de 8ni la şooalele reale şi lasă în urmă-’i re ­grete unanime. M&xim era în etate de55 aci.

f Em iliu Mureş an, foat ascultător Ia curBurile de poată şi telegraf din Bu­dapesta fiind împărtăşit cu af. saora- mente ale muribunzilor, în etate abia da 24 ani după un morb lung, greu şi plin de auferinţe ’şi-a dat nobilul aeu suflet in jn ân ile Creatorului la 10 Maiu pra 21/i dimineaţa. Osămintele scumpu­lui noatru defuncţ s’au aatupat la .vecî- nica odihnă în 12 Maiu la 1 oră p. m. în cimitirul din Chethju. 11 deplâng pă- rinţii, fraţi, surori şi xnrinăroşi a l ţ i1 con­sângeni. 1!; T.

L up i. In Berghin au năvălit în noaptea dinspre 5 1. c., mai mulţi lupi în turm a de oi, oare s'au risipit în toate părţile. D upă multă oăutare a’au aflat dimineaţa 12 oi îneoate în părău, oeva mai departe a’au aflat alte 16 ou gâtle­jurile afăşiate, ea r’ 207 au foat aflate în viile comunei Ohaba. O parte dinoi n 'a foat aflată.

*S pargere . In noaptea din 13 apre

14 1. o. au în tra t nişte hoţi în prăvălia lui Nio. Serbu din Sălişte, furându-’i aproape 2600 cor. Bănuiţi sunt nişte luorători croaţi.

♦

Om or. în t r ’un părău din Stru- gari (comit. Sibiiului) a’au aflat oada- vrui lui Ioan Cotea, împuşoat prin gât. Ucigaşul nu e aflat încă.

F a ls ifio ă to ri de bani. In oomuna Rădm ăneşti (Garaş-Severin) autorităţile au pus m âna pe o bandă de falsifica­tori de bani. Până acum au fost are- ataţi 2 plugari de-acolo, la oari a’au aflat 626 piese false de un fiorin şi o mulţime de coroane falae. Falsificatorii au fost daţi pe mâna proourorului din Lugoj. m

M o rt în v ia t In oomuna Kaponya murise economul I. Furizs. E l a fost pus în sicriu şi ai oaBei făcuseră toate pregătirile pentru înmormântare. în ­ainte de-a-’l duce la mormânt, p resu ­pusul m ort a deschis ochii. El a fost luat din aicriu şi pus în pat. Medioul are speranţă, că va trăL

F o c u ri. Din Deda ni-ee eorie, oă din negrija servitoarei dlui W igner de- acolo s a aprins un butoiu cu petroleu. Servitoarea a m urit după chinuri de 12 onra. Casele au scăpat.

— Cancelaria comiaarului de gra­niţă din Porceşti (1. Sibiiu) a ars. Fooul a fost pus. P en tru aflarea celor-oe au dat foc a aosit din Budapesta un detec­tiv (poliţist secret).

N en o ro c ire . In pădurea de lângă Ciacova (Bănat) s’a întâmplat o neno­rocire, căreia ’i-a căzut jertfă şi o vieaţă de oro. Codreanul trimisese câţiva mun­citori e§ lucre ceva aoolo. Aceştia s’au şi apucat do lucru. Când a venit co­dreanul se ’i controleze, a trebuit că se vîre prin tre nişte tufe. Cum era ou puşoa amână, aoeasta s’a aninat ou co­coşul de o creangă, a’a slobozit şi glon­ţul a’a oprit în lucrătorul Zosim Marou. Codreanul s’a înştiinţat singur la ju ­decătorie.

A rsă de vie. Nenorocire îngrozi­toare s’a întâmplat de ourând în co­muna Răşiţa. Fiica de 18 ani Ana s dlui Ioan Balaş, în abaenţa părinţilor aei a’a ouloat lângă ouptorul, unde ar­dea fooul. Scânteile aărind afară din cuptor au aprins hainele neferioitei fete. Când a’a deşteptat în urm a chinurilor grozave, sări ou hainele aprinse in ourte şi strigă în oulmea deaperaţiunii după ajutor.^ Deşi veoini au sărit îndată, to­tuşi până le-a succes aă atîngă fooul, a Buferit aărmana fiinţă arsuri atât de grave, încât muri peste câteva oare de chinuri teribile.

*V iţe l cu 5 picioare- O vacă a

economului Ioan Simtion senior, din Si­biiu, a fă ta t un viţăl cu 5 picioare, d in ­tre cari 4 sunt la looul lor, 'ear’ al 5-lea pe spinare. Viţălul e sănătos şi suge. *

In s ta la re a n o u lu i v ic a r a l H a ţe ­g u lu i, Dr. Iaoob Radu, fratele P. S - Sale dlui episcop al diecesei Lugojului^ a’a făout Dumineca treoută ou deosebită solemnitate. In preseara instalării aran jat în onoarea noului vioar un c o n ­duct de torţe, *

C ru ţa ţi pasă rile c ân tă re ţe L e g e a - pedepseşte aspru pe cei oe prind p a sâ ri cântăreţe sau le strică cuiburile. In S i ­biiu au fo it prinşi mai de m ulte -o ri vânzători de astfel de pasări fiind p e ­depsiţi cu bani. Atragem din nou a te n ­ţiunea învăţătorilor şi a părinţilor, c a să lumineze în privinţa aceasta pe co p ii. Ori-şi-cine trebue aă ştie, oă cel-ce n u cruţă pasările, faoe un rău nem ăsu ra t: pom eturilor noastre.

*în e c a t cu d in ţii falşi. In P e te rs -

hausen a’a ouloat un mehanio, fără aă-’ş f scoată dinţii cei falşi din gură. N o a p ­tea ’i-au ajuna aceştia în răaufiătoare- şi până aă ’i-se dee ajutor a m u r i t înecat.

•

O p ild ă b u n ă Saşii au o u m p ă ra t nu de mult moşia contelui H aller d e la Dârlos. Zilele acestea au mai o u m p ăra t şi moşia de 254 jug. a lui F o ldT âry— dela Vâmosgâlfalva (comit. T ern av e i- mici).

*Şim a F e re n ţ vestitul deputat k o s -

suthist, oare pungăşise pe mulţi şi a p o i fugise la Amerioa, n ’a putut să Be f e r i ­cească aoolo. S’a încercat oa re d a c to r ,, advocat eto. eto. şi acum a ajuns m u n ­citor la o febrioă.

P IS€» G u s ta v D tirr,

mechanic.Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,

SiMin. Plaţa-mare ni*. 19.Recomandă depositul seu mare şi bine asortat

cu toate felurile de maşini d e c u s u t mai renum ite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat.

Ca specialităţi se recomandă maşinile de c u su t:

^ Seidel & Naumann, G. M. Pfaff.-p®Toate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce

fel precum ace, curele, oleiuri fine şi altele se află în totdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sfint esecutate prompt, ieftin şi conştienţios cu garanţie. Pentru fiecare maşină nouă de cusut cum părată dela mine dau 5 ani garanţie. [B] 14_

Liste de preţuri se trimit la cerere gratis şi franoo.

Nr. 19 FOAÎA P O P O R U L U I Pag. 227

F a p ta u n u i n eb u n . Ia Vălişoara 41. Or a viţa) ’şi a aprins nebunul Ioan Oiachin părul. în tre dureri îngrozitoare a strigat după ajutor. Cftnd au sărit câţiva oameni să-’i stângă fooul, eapul şi pieptul îi erau tot o rană, oohii plesniţi. *

O p lângere în d rep tă ţită . Din Sâm băta-inferioară ni se sorie, oă deşi se află aoolo doi comercianţi români, conducătorii biserioei totuşi cumpără lu­minările pentru biserică dela comercianţii

«Jidovi Nu se gâcdeso ei oare, că e batjocură a umplea punga străinilor cu bani adunaţi dela oreştini în.sfânta bi- erică?

•B ibliotecă nouă, In editura cuno­

scutei reviste săptămânale »Bunul Eco­nom* (revistă pentru agrioultură, indu­strie şi comerciu) din Orăştie au apărut3 broşuri de interes agricol, oari merităo deosebită atenţiune din partea cărtu­rarilo r noatri, oari se interesează de pro­păşirea ţăranului nostru.

Broşura 1: Despre nutreţurile ier­boase, aositurile, prepararea tenului şi păşunile. — Broşura 2 : Porcii, oile şi caprele. — Broşura 3: Semenţă plante­lor agricole şi semănatul lor. Preţul broşurii nr. 1 ,2 şi 3 câte 30 bani {pen­tru România 50 bani).

*U n no u op de D r. Bunea. După-

cum aflăm dl Dr. A. Bunea, harnioul istoriograf, a pus sub presă noul seu op, care tractează epooa episcopului Petru Paul Aron. Va fi un volum de 40—50 coaie tipar şi va apăre prin Iu ­nie a. c.

A m iciţie ad ev ă ra tă înainte ou câtva timp se întâlnesc în Theresienring doi amioi, oari de 10 ani nu se mai văzură. Să înţelege, oă buouria reve­derii după atâta timp era mare. Şi fiindcă revederea s’a întâmplat toomai înaintea cassei de schimb reg. ung. A. Torok k Oo. din Budapesta, cei doi amici din prilegiul întâlnirii lor, au ho- tă rit a juca un los la banca mai sus num ită. Zis şi făcut. Trecend timp de vrfl-o câteva luni, fără oa numărul lo- sului se fie traB, unul dintre cei doi amici p e rd a voia de a juca losul mai departe şi îmnărtăşindu - ’i aoeasta celuialalt, Bcela ’i-a zis: »Eu v o ii plăti preţul Io- sului pentru a juca mai departe singur, dar’ tu să-'rai împrumuţi pentru un alt scop bun, nefăcându-'ţi însă sîlă, 12 cor.« »Cu toată plăcerea* răspunse celalalt. O pt zile mai târziu apare posesorul lo­cului anunţând cu bucurie, că »numărul nostru* a câştigat o sumă mare. »Nu- mărul nostru?» m urm ură amicul seu. »Da. Ou banii împrumutaţi dela tine ’mi-am renoit losul. Ar fi fost o p ro­stie din partea mea, să te las să jooi la toate clasele şi la sortirea principală aă renunţ*. — Aşa ar trebui să judece toţi cumpărătorii de losuri.

Ştiri din piaţă.Sibiiu. Grâu, hl. 12.40-.14, săoară

'8_8.80, orz 7.80—8.60, ovăs 5.40—620, cu­curuz 7.80—9 o o r.; 10 ouă 33—36 bani.

Piaţa banilor din Sibiiu. Galbi- nul 11.26; 20 lei (hârtie) 18.98; 20 lei (ar­gint) 18.82; lira turcească 21.40 ; lira en­gleză 23.88; 20 maree germane 23.40; napoleonul 19.06; rubla (hârtie) 2.53 ; ru ­bla (argint) 2.45 oor.

Budapesta. Grâu 50 ohlgr. 8.75 —9.10, ■ăcară 6.10—7.30; orz 5.75—6.20, ovăs 660—7.10, ououruz —.— cor.

P8Btru redacţie fi editură responsabil: V iotor L azăr. Proprietar: Pentru »Tipoprafia«, societate p«

acţiuni: Iosif Marschall.

MICHAIL SCHOPF,

M l

negutător de ferărie în Sibiiu» strada CUnădiei nr. 4 îîrecomandă magazinul seu foarte bine asortat cu

sini de far dela Cudjir (H unedoara),mai departe toate felurile de

osii de oleiu, de trăsuri şi căruţe de povară, opritori de trăsuri, oţel pentru arcuri de trăsuri, arcuri de trăsuri precum şi arcuri

de osii şi foarfeci şi garnituri pentru câmţe şi trăsuri.Instrumente pentru rotari sistem „Fuohs“, numai calitate bună.

Coase escelente numite „Bure“,cari sîint de o calitate neîntrecută, şi le dau cu garanţie, schimbând fiecare

bucată, care n’ar corăspunde. . ■ < 35 5 10

M u c a v a < le c o p e r i ş d e a s f a l tfără miros şi veritabile, table de isolare. massa de asfalt pentru isolare

în stare compactă pentru svîntarea păreţilor umezi.

DEPOSITULPrimei fabrici de luminări de stearină în Sibiiu

Pi&ta-mare nr. 6 şi Strada Turnului nr. 271recomandă afară de produsele ei în luminări de stearină, săpunuri, mărfuri de toaletă, toate soiurile de par fn merii indigene şi străine, săpunuri de toaleta precum şi toate celelalte articole de branşa aceasta, pe lângă preţuri estrem de moderate. Pentru sărbători se atrage îndeosebi atenţiunea asupra

luminărilor pentru bisericăalbe si cu flori. 36 5—8

Traverse cilindricecu preţuri ordinare şi ieftine.

Oferte se trimit franco la ori-ce staţiune de tren.In deposit se află profilele :

nr. 8, 10, 13, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23 24, 26, 28, 30 şi 32 pânâ la 10 metri lnngime.

Traverse ţîntuitepreoum toate celelalte construcţii de fer.

Preliminare de spese se fac gratuit. ______________

Cheutori de zid în lungim e de 6 —7 metri.In deposit se află:

Fer U în 19, fer unghiular în 25, fer T în 18 şi fer de diferite fasoane şi de înfrumseţare în 27, fer în plăci, cuadrat şi rotund în 534 de profile

Ţevi şi bucăţi ornative din fer bătut.Ţevi de tuciu Ţevi de tuciu pentru conducerea de apă.

Traverse pentru balcoane şi drugi de fer pentru ogrăzi.Tinichea «le fer suflată cu zinc,

tinichea neagră, tinichea de zinc, tin ichea albă.

Maţe pentru retirăzi. 38___________ . . . . . - i . . . -

: Mucava de coperiş din asfalt şi peatrâ. îm p le titu ri de s îrm ă şi sîrm â e u gh im pi.

Table de isolare din asfalt şi elastioe._____ 'Cement de Portland şi Roman. — Cărbuni de peatră şi cocs.

Trestie pentru, stucatură» ________

Carol F. Jickeli, Sibiiu.

Pfcg. 228 F O A I A P O P O R U L U I

& ’

PublicaţiunaComuna Sâmbăta-inferioară esaren-

dează câreîma comunală, ce se află în drumul ţerii, provezută cu licenţă de cârcîmărit şi con- stătătoare din 2 odăi şi pivniţă, pe 3 ani, în 25 Maiu a. c. la 2 ore d, a.

Preţul strigării 300 cor. Doritorii de a licita au de a depune la începutul licitaţiunei 10°/» vadiu, care apoi este de a se întregi arândei ajungânde şi se va computa în ultima rată a anilor de arendă.

Condiţiunile mai detailate se pot vede în orele oficioase la cancelaria comunală.

S â m b ă t a i n f e r i o a r ă , 1 3 Maiu 1902.

46 î—i Primăria comunală.

C asă de vânzare.în 10/23 Iunie a. c. s e v a v i n d e pe

cale de licitaţiune în camuna Căstău în de­părtare de Orăştie (Szâszvâros) de 2 chim. O casă anume zidită pentru de a se ţine în ea cârcîmă, boltă, măcelărie, lângă ea sunt un grajd,, şopru etc. Casa e zidită dealungul dru­mului de comitat, cu uşe cătră drum şi la un loc potrivit, de unde se împarte drumul în două păiţi. Pe lângă casă au treacăt vre-o 30 comune afară de păcurarii dela munţi Cu un cuvânt un loc foarte potrivit pentru un om de negustorie. 44 1—3

0 0 0 0 0h f t o n c n ___

flLS GffOSSTER CEWlNWin GLQQtiJCHSTEN fTMlE.

Y E K Z B I C H N I S S t l l e r 5 0 .0 0 0 G © w I n n

Greble de adunat îen( H o l l i n g ’SWOT’t h )

era 27 colt», »«mi mici eu 22 colfip e g ă t e ş t e « s - e

cu preţurile ce le mai m oderate

Andreiu Riegsr,prima fabrică ardeleană de maşini agri­

cole şi turnătorie de fer în Sibiiu.'SS

D«r gr8«st< Qewlnn Im giiickllchstan Falia

K r o n e n .Speciell sind die Gewinne wie folgt eingetheilt.

a ■ K r o n o n

0 1 Prtmia nit e # o o o o

8 > S 1 Gew. 1 4 0 0 0 0 0

! * f § 1 f f

“ N 8 9 9 1 o o o o o

m t u i fl9 9 o o o o o

câ C 3« e ® 1 9 9

a 1 9 9® - - 1 . 2 2 9 9 G m m m

9 9

CD ] .9 9 s o o o o

9 9 £ 5 0 0 0

£ ^ 7a 9 1 ! 3 3

9 9 S O O O ©

9 9 1 5 0 0 0

i s i 9 90 7 9 9 5 0 0 0

3 » m 8 0 0 0

, -fi 3 3 9 9V 6 3 9 9 1 0 0 ©

1 3 3 8 9 9- O O 9 »

S 1 7 0 0 9 mS O O O 9 » 1 7 0

4 S M * 0 9 9 1 3 0

5 0 9 9 1 © ^

3 f M M > 9 9

n m

5 0 , 0 0 9Gew. a. Pf, Im Bstrage 1 3 . 1 8 0 , 0 8 0

Noroc deo«“*et>it lat O r 6 k .

M ulţi, m u lţi s ’au făcu t fericiţi prin noi!?Peste 6 milioane cor. an câştigat

iubiţii noştri muşterii dela noi.Loteria cea mai bogată în şanse, din toată

lumea, e loteria noastră de clase reg. ung. privii, care în curend va începe de nou. Din

100.000 “ o 50.000cu câştiguri în bani, deci jum ătate câştiguri dinsuma losurilor, conform conspectului de câştiguri alăturat.

De tot vine trasă la sorţi enorme sumă de treisprezece milioane 160 000 coroane în timp- de numai 5 luni. întreagă întreprinderea stă 8U& controla statului 32 6~ 6

Preţul, conform planului, pentru losurile- originale la cl. 1. este:

pentru o optime (V8) A • — 75 sau cor. 1.50 „ un p ă tra r ('/*) „ 1.50 „ „ 3 —„ o jum ătate (V2) » 3 — „ „ 6 —„ un losîntreg (Vi) „ 6.— „ „12 —

şi se vor trimite cu ram bursă, ori pe lângă p ri­mirea înainte a preţului. Planuri oficiale gratis. Comande pentru losuri originale rog a se trimite până al

SS Maiu a. c.când se începe şi tragerea cu deplină încredere la:

A. Torok & Comp.,eassă de schim b (bancă)

Budapesta,în Ungaria cea mai mare întreprindere pentru vânzarea în detail a losurilor

loteriei de cla^e. Despărţgmintele loteriei de clase ale~

colecturei noastre principale: Centrala: Theresienring 4 6 ,a.

1. W aitzuerring 4.2. Museumring 11.3. Elis&bethring 54.

Bilet de comandă spre folosire. St. d. A. Torok & Comp., colectori principali Budapesta.Rog sS trimiteţi pentru I. cl.

Preţul în cor. ..........

F r & n z b r a r s n îw s is i -u llui

BR Â ZA Ye e i m ai rgspânM it

şi im! HKMpţtoKbil mijloc a cură in casă.Se esperîesză dela fabrica lui

C o l o j m s m U r â a a y ,B ndapesta , Muzenm-kOrnt nr. 23.

M asagia. Cel mai potrivit spirt pentru masagiu e Franzbranntwein-n] Ini Brâzay, cu care frecăm corpul, îndeplinind astfel masagiul. Apli­carea se face punând 1—2 linguri de spirt Într’o farfarie sau într’o ciaşcă şi frecând uşor cu mâna curată sau cu un flanel partea corpului, până-când spirtul s’a supt sub piele. Procedura aceasta o urmăm de 3 ori pe zi, şi anume dimineaţa înainte de sculare, la ameazi şi seara la culcare. O astfel de frecare să ţină 15 minute. Franzbranntwein-ul înviorează corpul. 2 40—52

Feriţi-vă de imitaţiunl.F iţi co aten ţiune la m arca de apgrarc.

Se capilă în ert-ee apstesă şl în oelelalte prăvălii.

los....... original de al loteriei de clasă reg. ung. priv. şi planul oficial.\ îl veţi încassa cu rambursă \ A se şterge ceea-ce / urinează cu mandat postai. / nu e de lipsă.

Strop itoare pentru peronospora.Subscrisul ofer st. domni econom i cele

mai bune stropitoarepentruperonospora plătibile la cassâ sau prin accept la toamnă. Mai departe ofer magazinul meu bogat şi bine asortat cu articoli de fer cali­tatea I., tinichea, cuie, şuruburi, feruri de plug, garnituri, vase pentru bueă tărie, mărfuri de gumă etc. 142 4—5

Cu stimă

Victor Dahinten,magazin de ferărie în Alba-Iulia.

Pentru tipar rtsponubil Ioiif M&mhail.