LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă...

12
ULTIMA ORĂ LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 pagini | 1,50 lei Dacă aveţi informaţii care pot constitui o ştire, scrieţi-ne pe adresa [email protected] internaţionale uncţional. ă amânare urtate de auto- tanţii delegaţi- ă în calcul în- trei luni a ma- cazul motori- rea a picat. buranţi va in- mă, în vigoa- atât pentru ntru motori- mierul Victor rmat, astfel, ei de a amâ- area noii ta- aprilie, fie- ant vândut omânia va eurocenţi, TVA. „An- pe litru, 40 de bani, în linii mari. Nu există miracole şi cu sigu- ranţă această evoluţie se va re- găsi în preţul la pompă“, a spus Cătălin Dumitru, noul vicepre- şedinte al grupului Rompetrol, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de carburanţi din România, citat de revista Capi- tal. Potrivit calculelor realizate de Alex Milcev, tax partner Ernst&Young, preţul carburan- ţilor va cunoaşte la 1 aprilie o ajustare de 5%-7%. Petroliştii nu sunt foarte speriaţi În ultimii ani, vânzările de carburanţi se află pe o pantă descendentă, chiar dacă parcul auto naţional are un ritm anu- al de creştere de aproximativ 4,5%-5%. De exemplu, doar anul tre t afaceri la comerţul cu amănun- tul al carburanţilor a înregistrat o scădere de 3,6% faţă de 2012. O scădere mult mai accentuată a avut loc în decembrie 2013 fa- ţă de luna noiembrie, de 13,9%. Cel mai probabil, piaţa se va confrunta cu o nouă scădere în- cepând cu luna aprilie. Totuşi, reprezentanţii companiilor pe- troliere nu se aşteaptă la o co- borâre semnificativă a consu- mului. „Această creştere de preţ cu siguranţă va determina o scă- dere a consumului, e greu de anticipat cu cât, depinde şi de vreme, şi de alţi factori, va fi o perioadă de reaşezare a pieţei. Va diminua consumul total cu un procent? Posibil. Două pro- cente? Posibil şi asta. Apoi, sun- tem convinşi că se va reveni la un consum normal atât l b zi. Conform învăţat toate ate, a fost un de 720 de ore, reparatele, în- e, până la pre- au lucrat şi cu cu peşte. “I-am rie străină. Am a de compozi- anizare, am in- semipreparate , salate, prepa- rimele reţete au arde, pe cele pe n cărţile de bu- s-a lucrat pe re- plus tradiţionale antă în tronomia tradiţională şi pe cea europeană, în special franceză, italiană, spaniolă. Dificultăţi nu au întâmpinat. La bucătăria fran- ceză, francezii pun accent pe aspect. Eu i-am învăţat să adap- teze reţetele tradiţionale şi să fa- că combinaţii de gusturi, să ai- bă curajul să încerce, noi avem gastronomia tradiţională, dar de multe ori sunt bombe calorice, le-am spus să facă o combina- ţii cu salate, să reducă cantita- tea de carne. Ei acum pot să se angajeze în orice bucătărie din lume, inclusiv în SUA sau în Ca- nada”, a precizat Adriana Da- vid, formator teorie în cadrul cursului. “Din ambiţie am făcut tot, to tă viaţa m-am ocupat cu agri- cultura, vaci, porci, găini. Îmi place să gătesc. Mi-a plăcut tot ce am învăţat la curs. Mi-ar plă- cea să lucrez la o pensiune tu- ristică din Valea Drăganului, dar aş prefer să lucrez în străinăta- te. Nu am ieşit niciodată din Ro- mânia. Îmi place bucătăria spa- niolă şi franceză. Este o bucă- tărie tradiţională şi sănătoasă. Aici este o zonă turistică foarte frumoasă, este nevoie de noi, avem nevoie de turişti. Vreau să îmi găsesc un loc de mun- că”, povesteşte Ana Paşcalău. Singurul absolvent al cursu- lui povesteşte că peste cinci zi- le va pleca să muncească ca bu- cătar în Germania. “Ultimele cinci luni au fost foarte grele, fi- ind înconjurat de atâtea femei. Îmi place să gătesc. Pentru exa- men am gătit un piept de raţă umplut cu prune uscate. Am optat pentru curs pentru că îmi place foarte mult gastronomia, m o pasiune de mic, atâta că de 4 stele din Cluj-N s-a dat un lighean le tai. Nu îmi merg pede mâna. Peste c în Germania şi voi restaurant. Fără a mă era mai greu”, rin Sebastian Go ani), singurul bă solvit cursul de b Şi-a găsit ime un loc de mun Doina Giurg ani) este singura re şi-a găsit deja Lucrează ca bu une din Valea D tă viaţa ei a fost ne că va găti combinaţie înt diţională româ niolă şi italian bucătăria ital voi găti şi pre curs. Nu am ş pastele italie milaneze, da i TVA An 4,5% 5%. De exemplu, doar l şi un consum n a cei 9 ani de agendă te- complexă a olitan prin tiv echitabil, care să garante- ze o stabilitate patrimonială şi o atmosferă de pace inter- confesională au fost temele în toate sferele de misiune ale Mitropoliei. Şi în acest sens, relizări precum Campusul te- ologic Nicolae Ivan şi Cole de 4 stele -a dat u e tai. N pede mâ în Germ rotuare sau pe carosabil, iscând să fie accidentaţi de maşini sau să acciden- eze ei pietoni. Lipsa pistelor pentru bicicle- e sau proasta amenjare a celor xistente este cauză sigură de ccidente pentru cei care au cu- jul să meargă cu bicicleta. Cel ai recent caz al unui biciclist re a ajuns în spital a avut loc neri. Cristian Titan spune că a ales cu cinci copci în barbă un os fracturat în ureche în ma accidentului de bicicletă pe Calea Turzii. „Mi-e frică circul pe şosea aşa că am rs pe trotuar, dar a ieşit o şină care a blocat trotuarul. eam casca, circulam cu vite- mică şi, totuşi, am cinci copci barbă şi un os fracturat în che. Am petrecut toată ziua vineri la UPU – ORL, neuro- urgie, maxilofaciale”, afir- Cristian Titan. Un alt clujean declară că în are zi se expune riscului de accidentat. „Eu folosesc bi- ta zilnic în drumul meu de ă spre serviciu şi drumul mai scurt şi plăcut trece şi ângă hotel Napoca. Proble- apare în intersecţia din fa- otelului pentru că de cele multe ori şoferii nu acordă itate şi bicicliştilor. Fiindcă petat de prea multe ori să un pas de moarte şi pen- Pistele actuale, înguste şi fără continuitate În momentul de faţă, piste- le pentru biciclete sunt doar de formă, iar şoferii îşi parchează maşinile fără jenă pe piste. „Acum, pistele sunt amenajate foarte prost, nu au continuita- te, nu au coerenţă, sunt pline de obstacole şi sunt pe trotua- re cum este de exemplu pe Do- robanţilor sau Horea. Sunt în- guste şi nu sunt semnalizate”, explică Radu Mititean, directo- rul executiv al asociaţiei Clubul de Cicloturism Napoca. El adau- gă că în mod normal o pistă ar trebui să fie lată de 1,5 metri şi 2,5 metri dacă are dublu sens, însă în momentul de faţă lăţi- mea este de multe ori mai mi- că de un metru. 58 kilometri de piste pentru biciclete Problema lipsei pistelor pen- tru biciclete şi-ar putea găsi re- zolvarea la sfârşitul anului oda- tă cu finalizarea proiectului Bi- ke Sharing de ltd Pi că în ze la telor nul i proie Pr stalat de bi Cluj-N Floreş creată tri de piste s ficul a kilome semne mun c tonal). rate 54 punct a putea d alt pun emis la dicarea clete şi de sosir Bicicliş consul normal atâ i că se va n l ecum Cam colae Ivan ex e raţă . Am u de e. ă m b v rgie, maxilof ristian Titan. n alt clujean d olitic. aje superbe, peisaje inunate, istorie încărcată Chania este o destinaţie tu- stică populară cu plaje su- erbe şi peisaje minunate, fi- nd unul dintre cele mai pito- eşti oraşe din Creta, graţie nu- meroaselor vestigii ale trecu- tului care îi dau acest farmec unic. Al doilea oraş ca şi mă- rime este Kissamos, faimos pentru vinul de aici, dar şi pentru minunatele plaje din Falassarna cu nisip auriu şi apă cristalină. Mergând de-a lungul coastei, turistul ajunge la Elafonissi, una dintre cele mai frumoase plaje din Creta cu o apă deosebit de limpede. Tot aici se află şi Mănăstirea Chrissoskalitissa ce oferă o pa- noramă superbă asupra Mării Egee. Chania a fost stăpânită pe rând de egipteni, romani, bizantini, veneţieni, genovezi şi turci, iar în 1913 a intrat în componenţa Greciei odată cu insulă În urma bătă- cea mai interesantă anume vechiul oraş veneţian unde vara se organizează seri de dans tradiţional şi scenete teatrale. Moscheea lenicerilor aflată pe cealaltă latură a por- tului exterior a fost ridicată o dată cu sosirea turcilor în Cre- ta în jurul anului 1645 şi este cea mai veche construcţie oto- mană din insulă. Mai încolo de moschee se află cea mai veche parte a oraşului, carti- erul Kastelli unde se pot ve- dea ruinele cetăţii minoice Ky- donia. Cretanilor şi chanieni- lor nu le place să li se atribu- ie identitatea de greci. Ei se simt foarte bine fiind conside- raţi pur şi simplu cretani. De altfel, ei se deosebesc de gre- cii continentali atât prin port, cât şi prin obiceiuri şi specifi- cul culinar. Oameni prietenoşi şi primitori, servicii personalizate Dacă partea centrală a Cre- f ată de fe- trem de prietenoşi şi primitor Clientela în sine este puţin a ta faţă de zona centrală – m puţini britanici şi mai mu scandinavi, francezi. „Baza materială este m mai nouă şi foarte diver Oferta noastră cuprinde v ante de cazare de la vile d stele până la hoteluri de 5 le de lux. Serviciile de m sunt de la self-catering p la ultra all inclusive. Ch este o destinaţie pe care o tem recomanda oricui, potrivită pentru orice ge vacanţă, pentru tinerii vor distracţie la preţuri pentru cuplurile care v nişte, dar si pentru f (sunt foarte multe hotel la 2 la 5 stele care au a mente unde se pot aco chiar şi 5–6 persoane pun de chicinete)”, sp prezentanţii Agenţiei rism Paralela 45. Staţiunile şi zonel staţiuni sunt împânzi ea ce f În prezent, salariul mediu brut din administraţia publică este de 3680 de lei, iar în sectorul privat depăşeşte cu puţin 2630 de lei, potrivit datelor din Raportul pe 2014 al Consiliului Fiscal, publi- cat marţi şi citat de hot- news.ro. O creştere a lefurilor buge- tarilor cu 10% ar mări decala- jul salarial între administraţia 1998 De 19 ziaru faciale”, ar- d vec d d vec ara s s tra e. M pe ce exteri u sos urul ciaţiei Clubul de C kilome inunate, istorie încărcată Chania este o destinaţie tu- stică populară cu plaje su- erbe şi peisaje minunate, fi- nd unul dintre cele mai pito- eşti oraşe din Creta, graţie nu- meroaselor vestigii ale trecu- ului care îi dau acest farmec unic. Al doilea oraş ca şi mă- rime este Kissamos, faimos pentru vinul de aici, dar şi pentru minunatele plaje din Falassarna cu nisip auriu şi apă cristalină. Mergând de-a lungul coastei, turistul ajunge la Elafonissi, una dintre cele unde vara se org de dans tradiţio teatrale. Mosch aflată pe cealalt tului exterior a dată cu sosirea ta în jurul anu cea mai veche mană din insu de moschee s veche parte a erul Kastelli u dea ruinele ce donia. Cretan lor nu le plac ie identitatea imt foarte b CLUJ-NAPOCA 11 0 C Detalii în pagina 2 METEO PUBLICITATE cei ei 9 ani ni d d de e e agen nd te- complexă a ti i ti tiv v v ec ec echi hi hi hit ta ta tabi bi bi bil l l, l, c c c car ar are e e g g gar ar a an an ante te te t - ze ze o o s sta tab bi bili lita tat te te p pat atri rimo moni i ni l al ală ă şi şi o o a atm t os sfe fed de e pa pace ce i int nter er- î în în în t t toa oa oate te te s s sf fe fe fe Mi Mi Mitr trop opol olie ie re reli liri ri p pre re e ere re rele le le l d d d de e e m m m e ei i. Ş Ş Şi i în în a a e ecu cum m Ca Cam m şt şti i ore ero roas asel elor or v vesti igi gii i al ale e tr trec ecu u- lu lu lu ui i i i a ca ca c re re re î î îi i i da da da u u ac acest fa arm rmec ec ec n n n ni ic ic ic ic. . Al Al Al Al Al d d d d doi i oi oi oile le le le lea a a a a or or r or o c c ca a a şi şi şi m m m mă ă- ă- ă- ă me me me e e e t st st ste e e Ki Ki i Ki Ki K ss ss s ss s am am m am am a os os os os, fa fa fa fa faim im im im im mo os os os s nt ntru v vin in inul l ul ul d d d de e e e ai i ai ai a i ci ci ci, , d da da da dar r r r şi şi şi ntru minun nat at a el el ele e e l pl pl aj aj aje e d di din n l lassar arna n cu ni i sip auriu şi pă ă cr cris s i ta tali li. Mergând de-a -a ng ngul ul c coa ast tei, turistul ajung nge e E Ela af fo on ni iss si, una dintre c cel le a ai i f fr fru um moa oase plaje din Cre reta ta o o a aă d deosebit de limped de. t aici se afl ă ă ş şi i M năstirea a hrissos ska ka li li liti ti is ss ssa a a ce ce ce o ofe fe f o o pa- o ora ra raă s s su up up up up e er er er ra a asu u su su supr pr pr pr p a a a a M ri ri rii i g g g gee ee ee. C Ch Ch Ch Ch ha an an an an ni ia ia ia ia a a a a a f f f fos os ost t t t st st st st s ăp ăp ăp ăp ăpân n ân ân ân â it it it ită ă ă ă r r râ ân ân ân ân d d d d d de de de de e e egi gi gipt pt pten en eni i, i, r r rom om m om om o an an n an ani i i, i, i, za zant ntin ini i, i, v ven enieni i, ge e geno o nove ve ve i zi zi zi t tur urci ci, , ia iar r în în 1 1 1 913 3 a a in i trat t î în n ta ta în ju ce ce cea a m m ma ma ma ma ă d de de de de m m m m ve vech ch che e e erul de dea r do doni n l lo or n n ie i id a sim mt t fo oa ar rte bine ra raţi ţi p pur ur şi simp altf fel el, ei se deo cii contin nen enta ta ali li l t t şi şi p p ri ri rin n n b ob ob obic ic ic u cu cu ul l l l cu cu cu ul li li li lin na na na ar r. r. r. O Oa Oa Oa Oa Oame me me me me eni ni ni ni i p p p p ri ri ri rie e e i şi şi şi p p pri ri rim mi mi mito to tori ri, pe rson onal aliz iza a e ind plu cr osebe i i a at t c c cei i ei eiur ur ur u i i i et et et eten en en en , se ser r r at ate e pu ub bl lic i ă ă e est te de 3 36 68 8 8 80 0 0 d d d de e e l lei, i, i iar a î în n se ector ru ul ul l p p p pr r ri ri iv v v va a at t de eă şe şeşt şte e c cu p u ţi in in n n 2 2 2 26 6 63 63 3 30 0 0 0 de lei, potrivit it d d d da at at at te e el el l lo o o or or r d d d di in n Ra Rapo rtul p pe e e 2 20 20 0 0 1 14 14 14 4 4 a a a a al l l l Co Co Co Cons ns n il il ili iu iu l lu lu lu i i i i F Fi Fi Fi Fis sc sc sc ca al al al l, , p p pu pu ub bl bli i- ca ca a ca c t t t t t ma ma ma mai i i i i şi şi şi şi şi c c c c cit it it it ta at at at at d d d de e h hot- ne ne e news ws ws r .r .ro o. o. O O cr crte te tere re a a l lefur il ilo or buge- ta tari rilo lor r cu cu 1 1 0% 0% ar mări dec l u uru rul l ma mai i i ve vec c ă ă ă ă d d d din in in i m m mos s os os o ch h h ch ch ch c e e e e e e e pa a pa part rt rt rt r K Kas aste te t l l l ruinele ia. a Cret nu u le e pl de den nti itatea d de gre , sa s la ar ri iu u ul l m m m m me ed ed d d e i iu u u br bru ut d din in a ad dm mini is st tr ra a ţi i ia a a a lu lui care îi d n c c c c n nic ic. Al Al d doi oil lea or orc ca a şi şi mă- ă me me me m e est st s e e K Ki Kiss ss ssam am am mos os os, , f fa fa faim im imos os os n n n e e e nt nt nt nt nt n ru ru u ru ru v v vin in in inul ul ul ul d d d d d de e e e ai ai ai ai ai i ci ci ci ci, , d da da da da r r r r şi i şi şi şi ş nt nt t nt nt n ru ru ru ru r m m m mi in in in in nu un un un un nat at at at atel el el le e e l pl pl pl j aj aj aje e e e di i di di di d n n n n l l l l l la lass ss ssar ar arna na na c c cu u u n ni nisi sip auri riu u şi i şi şi ă t pă cr cris ista tali li. Merg ând de-a a ngul coastei, tu ur rist stul ul a aju jung n e t Elafonissi, u una na d di intr tre e ce ele ma m nă din ins de d m mos o chee ve ve ve v ch ch c e pa parte a er er r er e ul ul l ul u K K Kas a te elli de de de e de d a a a a ru ru u u r in n i ele e ce d do do o o d n ni ni ni i n n a a. . a C C Cre r ta tan lo lo o o l r r r r n n n nu u u u l l le e e pl p a a i ie e e i i id d de de e e d n n nt t n it ita ate e 5.000 zi. C Co Co on n nf nf fo o or r rm m m m înv vă ăţ ţa a at t t to o o oa a at te e e ate, , a a a f fo o os s st t u u un n n de 7 72 20 0 0 d d de e e o o o or r e e e, rep pa ara ra at te e el le e e e , , î î în n n- - e, p pâ ân n nă ă ă l la la a a p p pr r re e- - au u l lu u uc c cr r ra a at t ş ş şi i c c cu u u cu p pe ş şt te te e . . “I I I- -a a am m m ri ie s str tr r ă ă ăi in n ă ă. . A A Am Am m m A a a de de c c co om om m m m o po po po o o p p zi zi zi z z - - i i tr tr onomi ia t tra radi diţi ţion n onal al ală ă ă şi şi şi i ş p p p p pe e e e ce ce e ce c a a a europeană, în specia ia al l fr fr r fr an an an n n a ce ce e e ce c z , , italiană, spaniolă. Di ic cul ul l u ă ţi ţi ţi ţi n n n nu u u au întâmpinat. La buări ri a a fr fr an an- ceză, francezii pun accent pe aspect. Eu i-am învăţat să adap- teze reţetele tradiţionale şi să fa- combinaţii de gusturi, să ai- cur aj ul să încerce, noi avem ga ga ga st st stro ro rono no i mi mi a a tr tr tr ad ad adio io iona na, d da dar r de de de mu mult lt lte e or or ori i i i su su su t nt nt nt b b b bom om om omb be be be b c c c l al al alor or or i ic ic ice e, e, cea să lucrez la o pens ristică din Valea Drăganului, dar aş prefer să lucre rez z în în s str tr ăi ăita ta- - te te . Nu Nu a m m ie şi şit t niciod odat ată ă ă di di din n R Ro Ro- ni nia a. Î Îmi mi p p la la ac ce ce b b buc uc uc că ăt ăt ăt ăr ăr ăr ări ia ia ia s s spa pa pa - i ni ni ni l ol ol olă ă ă ă şi şi şi ş f f fra ra ranc nc nc ncez ez ez ză ă ă. ă. E E E E Est st st st te e e e o o o o b bu bu bu bu ă - i ri ri rie e e e tr tr tr tr d ad ad ad adi io io io iona na na na ş ş ş ş i i i i to to toas asă ă ă. Ai Ai Aici ci ci e e est st ste e e o o o zo zo zot t tu ur uri is isti ti tif foarte f frum a oa, es este te nevoie de noi, avem nevoie de turişti. Vreau să îmi găsesc un loc de mun- că”, povesteşte Ana Paşcalău. Singurul absolvent al cursu- lu lui i po po ve vest stte te că pe ste cinci zi- l le le le v v va a a l pl pl pl ec ec eca a m m mun un unce ceas as ă c ca a a bu bu bu- î î G Ger erma ma i ni nia a Ul Ul Ul Ulti ti ti ti e me me mel le le le l e e e, - - m m i ei ei. r r an nizar ar e, e, a a am m m m m in in in in - - mu mu mult lt l e e or ori i su s nt bo us s să ă ă f fa fa ă o o c c c m om om ombi bi bi bi bina na na n - ă ta ta ta tar r r în în în în G G G er er erma ma mani nia. a. Ul U ti m f f f t te gr gr l el el el e e e f f fem em - - . re rest staura e era ra ri ri rin n n n S Se Se Se Se an an an ani i) i) i) i) ), , s s s s so so so so olv lv lv lv vi it it it t Ş Şi Şi Şi-a -a un lo D ani) re şi Luc une ă v v ne ne ne ne o co co co di di di d menjar e a celor ent nte e es este te c cau aus sig ig ur ur ă ă d de de e ent nt nte e e pe pe pe nt nt ntru ru ru c c c i ei ei c c ar ar ar e e e au au au c c cu u- u ă m m m mea ea ea earg rg rg rg ă ă ă ă cu cu cu u b b b b bi ic ic ic ici ic ic ic icl le le le let ta ta ta. C Ce Ce Cel l l l e e e ec ce ce ce ent nt nt nt c c ca az az a a l l l un un un i ui ui ui b b b bi ic ic icic ic icli li list st st a a a a a aj ju juns ns î în n sp spit ital al a a a avut t l loc i i. . C Cristian Titan spune că es cu cinci copci în barbă os fracturat în ureche în accidentului de biciclee Calea Turzii. „Mi-e frică rcul pe şosea aşa că am pe trotuar, dar a ieşit o nă care a blocat trotuarul. m m ca casc sca a, c c ir ir ir cu cul la lam m cu cu v vit ite e- c c că ă ă şi şi şi , t to to ot tu tu tu i şi şi şi , , am am am c c c ci in in in i ci ci ci c c cop op op i ci ci ci r r arş ş ş şi i i i i un un un un o o os s s f fr fr fr ac ac act tu tura rat t t î în în h he he . A Am Am Am p p pet et etre re rec c c n ner eri i la la U UPU PU Pi Pi Pi Pi Pist st st stel el el ele e e ac ac act tu tu tu l al al ale e, e, î î î îng g ng ngus us s us u te te e te te t i şi şi f f făr ără ă co cont ntin inui uita tate te În momentul de faţă ă, p pi is st te te e e- - le pentru biciclete sunt d do oa ar r d d de e e e formă, iar şoferii îşi par c ch he e ea az z ă ă ă maşinile fără jenă pe p p pi is st te e e. . „Acum, pistele sunt ame en na aj ja a at te e e foarte prost, nu au conti in nu ui it ta a a- - - te, nu au coerenţă, sunt t p p pli lin n ne ne e e de obstacole şi sunt p e e t tr r o o ot tu u ua ua a a- - re re re c c cum um um e e est st ste e e de de de e e exe xemp mp l lu lu u p p p pe e e e D D Do Do o o- - - ro ro roba ba ba bail il il ilor or or or s s sau au au H H H Hor or or ea ea ea a. . S Su Su Su Sun nt nt nt nt î î î î în n- n- n- gu t ste şi şi n t t l ă în z ze e l la t te elo or n n nu ul l i p p pr ro oie P Pr s st ta al lat d de e bi C C Clu uj j-N F Fl Flo or rc cr re ea eatr tri i de ex exa- a u u - n neri la UPU i s fr fr ac actu tura rat t în în n cu cu cut t t t to toat at ă ă zi zi ziua ua ua O ORL RL gu gu gu st st ste e e şi şi şi n n nu u u su su sunt nt nt s s sem em em mna na nali li li liz za za zate te te e”, , ex ex l pl pli ic ică ă ă R Ra Rad du du M M Mi it iti it itea ean n, d dir ir ec ecto to- p piste s cul ul a ORL, neur o- dir ir e ecto l c u ul a - rul executiv a al l as asoc ocia iaţi ţiei ei C Clu lubu bul l ki lome 1 = 4.5654 LEI Telefon Monitorul : 0264/59.77.00 Nou protest antiguvernamental în Piaţa Unirii Peste 80 de persoane au protestat, dumi- nică seara, în Piaţa Unirii din Cluj-Napo- ca, cerând demisia Guvernului Grindeanu şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Po- pescu Tăriceanu. Pagina 2 ACTUALITATE „Balena Albastră”, jocul care ucide Jocul „Balena Albastră”, al cărui final ar putea fi chiar decesul, pune pe jar autori- tăţile din România. Pagina 10 POLITICĂ Înmatriculările online de la Cluj, un fiasco? Clujenii „au căzut din lac în puţ” în ceea ce priveşte înmatriculările de maşini. Pagina 2 POLITICĂ Raluca Turcan prezice căderea guvernului Preşedintele interimar al PNL, Raluca Tur- can, a declarat că se aşteaptă la o cădere a Guvernului Grindeanu după ultimele măriri salariale considerate un „heirupism fără nicio ancoră economică”. Pagina 4 P. 7 5.000 de ediţii, aceeaşi misiune: SCRIEM ADEVĂRUL de care alţii se tem! Valentin Cuibus îl contrazice pe Cuibus Valentin. Cine are dreptate? Șeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj spune că cele mai solicitate şcoli sunt cele din cartiere și se contrazice când afirmă că, totuși, cei mai mulţi părinţi încearcă să-şi înscrie copiii la şcolile din centru. Pagina 3

Transcript of LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă...

Page 1: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

ULTIMA ORĂ

LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 pagini | 1,50 lei

Dacă aveţi informaţii care pot constitui o ştire, scrieţi-ne pe adresa [email protected]

internaţionale uncţional.

ă amânare

urtate de auto-tanţii delegaţi-ă în calcul în-trei luni a ma-cazul motori-rea a picat.

buranţi va in-mă, în vigoa-

atât pentru ntru motori-

mierul Victor rmat, astfel, ei de a amâ-area noii ta-

aprilie, fi e-ant vândut omânia va eurocenţi, TVA. „An-

pe litru, 40 de bani, în linii mari. Nu există miracole şi cu sigu-ranţă această evoluţie se va re-găsi în preţul la pompă“, a spus Cătălin Dumitru, noul vicepre-şedinte al grupului Rompetrol, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de carburanţi din România, citat de revista Capi-

tal. Potrivit calculelor realizate de Alex Milcev, tax partner Ernst&Young, preţul carburan-ţilor va cunoaşte la 1 aprilie o ajustare de 5%-7%.

Petroliştii nu sunt foarte speriaţi

În ultimii ani, vânzările de carburanţi se afl ă pe o pantă descendentă, chiar dacă parcul auto naţional are un ritm anu-al de creştere de aproximativ 4,5%-5%. De exemplu, doar anul tre t

afaceri la comerţul cu amănun-tul al carburanţilor a înregistrato scădere de 3,6% faţă de 2012. O scădere mult mai accentuată a avut loc în decembrie 2013 fa-ţă de luna noiembrie, de 13,9%.

Cel mai probabil, piaţa se va confrunta cu o nouă scădere în-cepând cu luna aprilie. Totuşi, reprezentanţii companiilor pe-troliere nu se aşteaptă la o co-borâre semnifi cativă a consu-mului. „Această creştere de preţ cu siguranţă va determina o scă-dere a consumului, e greu de anticipat cu cât, depinde şi de vreme, şi de alţi factori, va fi o perioadă de reaşezare a pieţei. Va diminua consumul total cu un procent? Posibil. Două pro-

cente? Posibil şi asta. Apoi, sun-tem convinşi că se va reveni la un consum normal atât l b

zi. Conform

învăţat toate

ate, a fost un

de 720 de ore,

reparatele, în-

e, până la pre-

au lucrat şi cu

cu peşte. “I-am

rie străină. Am

a de compozi-

anizare, am in-

semipreparate

, salate, prepa-

rimele reţete au

arde, pe cele pe

n cărţile de bu-

s-a lucrat pe re-

plus tradiţionale

antă în

tronomia tradiţională şi pe cea

europeană, în special franceză,

italiană, spaniolă. Difi cultăţi nu

au întâmpinat. La bucătăria fran-

ceză, francezii pun accent pe

aspect. Eu i-am învăţat să adap-

teze reţetele tradiţionale şi să fa-

că combinaţii de gusturi, să ai-

bă curajul să încerce, noi avem

gastronomia tradiţională, dar de

multe ori sunt bombe calorice,

le-am spus să facă o combina-

ţii cu salate, să reducă cantita-

tea de carne. Ei acum pot să se

angajeze în orice bucătărie din

lume, inclusiv în SUA sau în Ca-

nada”, a precizat Adriana Da-

vid, formator teorie în cadrul

cursului.

“Din ambiţie am făcut tot, toa

tă viaţa m-am ocupat cu agri-

cultura, vaci, porci, găini. Îmi

place să gătesc. Mi-a plăcut tot

ce am învăţat la curs. Mi-ar plă-

cea să lucrez la o pensiune tu-

ristică din Valea Drăganului, dar

aş prefer să lucrez în străinăta-

te. Nu am ieşit niciodată din Ro-

mânia. Îmi place bucătăria spa-

niolă şi franceză. Este o bucă-

tărie tradiţională şi sănătoasă.

Aici este o zonă turistică foarte

frumoasă, este nevoie de noi,

avem nevoie de turişti. Vreau

să îmi găsesc un loc de mun-

că”, povesteşte Ana Paşcalău.

Singurul absolvent al cursu-

lui povesteşte că peste cinci zi-

le va pleca să muncească ca bu-

cătar în Germania. “Ultimele

cinci luni au fost foarte grele, fi -

ind înconjurat de atâtea femei.

Îmi place să gătesc. Pentru exa-

men am gătit un piept de raţă

umplut cu prune uscate. Am

optat pentru curs pentru că îmi

place foarte mult gastronomia,

m o pasiune de mic, atâta că

de 4 stele din Cluj-N

s-a dat un lighean

le tai. Nu îmi merg

pede mâna. Peste c

în Germania şi voi

restaurant. Fără a

mă era mai greu”,

rin Sebastian Go

ani), singurul bă

solvit cursul de b

Şi-a găsit ime

un loc de mun

Doina Giurg

ani) este singura

re şi-a găsit deja

Lucrează ca bu

une din Valea D

tă viaţa ei a fost

ne că va găti

combinaţie înt

diţională româ

niolă şi italian

bucătăria ital

voi găti şi pre

curs. Nu am ş

pastele italie

milaneze, da

i

ţ ,TVA An

4,5% 5%. De exemplu, doarl

şiun consum n

a

cei 9 ani de

agendă te-

complexă a

olitan prin

tiv echitabil, care să garante-

ze o stabilitate patrimonială

şi o atmosferă de pace inter-

confesională au fost temele

în toate sferele de misiune ale

Mitropoliei. Şi în acest sens,

relizări precum Campusul te-

ologic Nicolae Ivan şi Cole

de 4 stele

-a dat u

e tai. N

pede mâ

în Germ

rotuare sau pe carosabil, iscând să fi e accidentaţi

de maşini sau să acciden-eze ei pietoni.

Lipsa pistelor pentru bicicle-e sau proasta amenjare a celor xistente este cauză sigură de ccidente pentru cei care au cu-jul să meargă cu bicicleta. Cel ai recent caz al unui biciclist re a ajuns în spital a avut loc neri. Cristian Titan spune că a ales cu cinci copci în barbă un os fracturat în ureche în ma accidentului de bicicletă pe Calea Turzii. „Mi-e frică circul pe şosea aşa că am rs pe trotuar, dar a ieşit o şină care a blocat trotuarul. eam casca, circulam cu vite-mică şi, totuşi, am cinci copci barbă şi un os fracturat în che. Am petrecut toată ziua vineri la UPU – ORL, neuro-urgie, maxilofaciale”, afi r-Cristian Titan.

Un alt clujean declară că în are zi se expune riscului de accidentat. „Eu folosesc bi-ta zilnic în drumul meu de ă spre serviciu şi drumul

mai scurt şi plăcut trece şi ângă hotel Napoca. Proble-apare în intersecţia din fa-otelului pentru că de cele multe ori şoferii nu acordă itate şi bicicliştilor. Fiindcă petat de prea multe ori să un pas de moarte şi pen-

Pistele actuale, înguste şi fără continuitate

În momentul de faţă, piste-le pentru biciclete sunt doar de formă, iar şoferii îşi parchează maşinile fără jenă pe piste. „Acum, pistele sunt amenajate foarte prost, nu au continuita-te, nu au coerenţă, sunt pline de obstacole şi sunt pe trotua-re cum este de exemplu pe Do-robanţilor sau Horea. Sunt în-guste şi nu sunt semnalizate”, explică Radu Mititean, directo-rul executiv al asociaţiei Clubul de Cicloturism Napoca. El adau-gă că în mod normal o pistă ar trebui să fi e lată de 1,5 metri şi 2,5 metri dacă are dublu sens, însă în momentul de faţă lăţi-mea este de multe ori mai mi-că de un metru.

58 kilometri de piste pentru biciclete

Problema lipsei pistelor pen-tru biciclete şi-ar putea găsi re-zolvarea la sfârşitul anului oda-tă cu fi nalizarea proiectului Bi-ke Sharing de l t d P i

că în

ze la

telor

nul i

proie

Pr

stalat

de bi

Cluj-N

Floreş

creată

tri de

piste s

fi cul a

kilome

semne

mun c

tonal).

rate 54

punct a

putea d

alt pun

emis la

dicarea

clete şi

de sosir

Biciclişconsul

normal atâ

i că se va n l

ecum Cam

colae Ivan

ex

e raţă

. Am

u

de

e.

ă

m

b

v

bbrgie, maxilofristian Titan.

nn alt clujean dcluje d

olitic.

aje superbe, peisaje

inunate, istorie încărcată

Chania este o destinaţie tu-

stică populară cu plaje su-

erbe şi peisaje minunate, fi -

nd unul dintre cele mai pito-

eşti oraşe din Creta, graţie nu-

meroaselor vestigii ale trecu-

tului care îi dau acest farmec

unic. Al doilea oraş ca şi mă-

rime este Kissamos, faimos

pentru vinul de aici, dar şi

pentru minunatele plaje din

Falassarna cu nisip auriu şi

apă cristalină. Mergând de-a

lungul coastei, turistul ajunge

la Elafonissi, una dintre cele

mai frumoase plaje din Creta

cu o apă deosebit de limpede.

Tot aici se afl ă şi Mănăstirea

Chrissoskalitissa ce oferă o pa-

noramă superbă asupra Mării

Egee. Chania a fost stăpânită

pe rând de egipteni, romani,

bizantini, veneţieni, genovezi

şi turci, iar în 1913 a intrat în

componenţa Greciei odată cu

insulă În urma bătă-

cea mai interesantă

anume vechiul oraş veneţian

unde vara se organizează seri

de dans tradiţional şi scenete

teatrale. Moscheea lenicerilor

afl ată pe cealaltă latură a por-

tului exterior a fost ridicată o

dată cu sosirea turcilor în Cre-

ta în jurul anului 1645 şi este

cea mai veche construcţie oto-

mană din insulă. Mai încolo

de moschee se afl ă cea mai

veche parte a oraşului, carti-

erul Kastelli unde se pot ve-

dea ruinele cetăţii minoice Ky-

donia. Cretanilor şi chanieni-

lor nu le place să li se atribu-

ie identitatea de greci. Ei se

simt foarte bine fi ind conside-

raţi pur şi simplu cretani. De

altfel, ei se deosebesc de gre-

cii continentali atât prin port,

cât şi prin obiceiuri şi specifi -

cul culinar.

Oameni prietenoşi

şi primitori, servicii

personalizate

Dacă partea centrală a Cre-

f ată de fe-

trem de prietenoşi şi primitor

Clientela în sine este puţin a

ta faţă de zona centrală – m

puţini britanici şi mai mu

scandinavi, francezi.

„Baza materială este m

mai nouă şi foarte diver

Oferta noastră cuprinde v

ante de cazare de la vile d

stele până la hoteluri de 5

le de lux. Serviciile de m

sunt de la self-catering p

la ultra all inclusive. Ch

este o destinaţie pe care o

tem recomanda oricui,

potrivită pentru orice ge

vacanţă, pentru tinerii

vor distracţie la preţuri

pentru cuplurile care v

nişte, dar si pentru f

(sunt foarte multe hotel

la 2 la 5 stele care au a

mente unde se pot aco

chiar şi 5–6 persoane

pun de chicinete)”, sp

prezentanţii Agenţiei

rism Paralela 45.

Staţiunile şi zonel

staţiuni sunt împânziea ce

f

În prezent, salariul mediu brut din administraţia publică este de 3680 de lei, iar în sectorul privat depăşeşte cu puţin 2630 de lei, potrivit datelor din Raportul pe 2014 al Consiliului Fiscal, publi-cat marţi şi citat de hot-news.ro.

O creştere a lefurilor buge-tarilor cu 10% ar mări decala-jul salarial între administraţia

1998De 19ziaru

faciale”, afir-fi

dvec

ddvec

ara s

s tra

e. M

pe ce

exteri

u sos

urul

ociaţiei Clubul deC

kilomeinunate, istorie încărcată

Chania este o destinaţie tu-

stică populară cu plaje su-

erbe şi peisaje minunate, fi -

nd unul dintre cele mai pito-

eşti oraşe din Creta, graţie nu-

meroaselor vestigii ale trecu-

ului care îi dau acest farmec

unic. Al doilea oraş ca şi mă-

rime este Kissamos, faimos

pentru vinul de aici, dar şi

pentru minunatele plaje din

Falassarna cu nisip auriu şi

apă cristalină. Mergând de-a

lungul coastei, turistul ajunge

la Elafonissi, una dintre cele

unde vara se org

de dans tradiţio

teatrale. Mosch

afl ată pe cealalt

tului exterior a

dată cu sosirea

ta în jurul anu

cea mai veche

mană din insu

de moschee s

veche parte a

erul Kastelli u

dea ruinele ce

donia. Cretan

lor nu le plac

ie identitatea

imt foarte b

CLUJ-NAPOCA

110C Detalii în pagina 2MET

EO

PUBLICITATE

ceiei 9 anini ddde ee

agenndăd te-

complexă a

tiititivv v ececechihihihittatatabibibibilll,l, ccccararareee săsăsă gggarara ananantetetet -

zeze oo sstatabbibililitatattete ppatatririmomoniini lalalăă ă

şişi oo aatmt ossfeferără ddee papacece iintnterer-

îînînîn tttoaoaoatetete sssffefefe

MiMiMitrtropopololieie

rerelilizăzăriri pprere

eerererelelelel ddddeee mmm

eeii. ŞŞŞii înîn aa

eecucumm CaCamm

ştştii oraş

eeroroasaseleloror vvestiigigiii alale e trtrececuu-

lululuuiii i acacac rerere îîîiii dadadad u u acacest faarmrmececec

nnnniicicicic.. AlAlAlAlAl dddddoiioioioileleleleleaaa a a ororroro aşaşaş cccaa a şişişi mmmmăă-ă-ă-ă

mememe eee tstststeee KiKiiKiKiK ssssssss amammamama osososos, , fafafafafaimimimimimmoosososos

ntntru vvinininullulul ddddeee e aiiaiaia icicici,, , ddadadadarrr r şişişi

ntru minunnatata elelelee e lplplp ajajajee ddidinn

llassararnan cu ni isip auriu şi

pă ă crcrissi tatalilină. Mergând de-a-a

ngngulul ccoaasttei, turistul ajungngee

EElaaffoonniisssi, una dintre ccelle

aai i ffrfruummoaoase plaje din Creretata

oo aapăă ddeosebit de limpedde.

t aici se aflăă şşii MăM năstireaa fl

hrissosskakaalililititiisssssaa a cecece oofefef rărără oo pa-

oorararamămămăă sssuupupupuppeerererrbăbăbăbăbă aaasuusususuprprprprp a aa a MăMăMăM riririii

ggggeeeeee. CChChChChhaananananniiaiaiaiaa aaaa ffffosososttt t ststststs ăpăpăpăpăpânnânânânâ itititităăă ă

rrrâânânânândddd d ddededede eeegigigiptptptenenenii,i, rrromommomomo anannananiii,i,i,

zazantntininii,i, vveneneţienii, geegenoonoveveve izizizi

ttururcici,, iaiarr înîn 11 19133 aa inintratt îînn

tata în ju

cececeaa mm

mamamama ănănănă

ddededede mmmm

vevechchcheee

erul

dedea r

dodonin

lloor nn

ie iid a

simmtt fooaarrte bine

raraţiţi ppurur şi simp

altffelel, ei se deo

cii continnenentataalilil

câcâtt şişi pppriririnn n bobobobicicic

ucucuulll l cucucuullilililinnananaarr.r.r.

OOaOaOaOaOamememememeeninininii pppppririririeee

işişişi pppriririmmimimitototoriri,

pep rsononalalizizaa

e fiindfi

plu cr

osebe

ii aatâtâtt

ccceiieieiurururu iii

etetetetenenenen, seserrratatee

ţţţpuubbllici ă ă eestte de 33668888000 ddddeee llei,i, iiara îîn n seectorruulull pppprrririivvvvaaatt deepăăpăşeşeştşte e ccu ppuuţuţţiininnn 222266636333000 0 de lei, potrivitit ddddaatatatteeelellloooororr ddddiinn RaRapoportul ppee e 2202000114141444 aaaaalll l CoCoCoConsnsn ilililiiuiuullululuuiii i FFiFiFiFisscscsccaalalall,, pppupuubblblii-cacaacac tttt t mamamamarţrţrţrţţiiii i şişişişişi cccccitititittaatatatat ddddee hhot-neneenewswsws r.r.roo.o.

OO O crcreşeşşteteterere aa llefurrililoor buge-tataririlolorr cucu 110%0% ar mări dec l

uururull a

mamaiii vevecc

ăăăă ddddininini

mmmossososo chchhchchchc eeee

ee e paapapartrtrtrtr

KKasastetet lll

ruinele

ia.a Cret

nuu lee pl

dedenntiitatea dde gre, sas laarriiuuull mmmmmeededdde iiuuu

brbruut ddinin aaddmminiissttrraaaţaţţiiiaaaa

aalului care îi d

nccccnnicic. AlAl ddoioillea ororaşaş ccaa şişi mă-ă

mmmememem eestststee KKiKissssssamamammososos,, ffafafaimimimososos

nnneeentntntntntn ruruururu vvvininininulululul ddddddeee e aiaiaiaiai icicicici,, ddadadadad rrr r şiişişişiş

nntt

lntnttntntn rurururur mmmmiininininnuununununnatatatatatelelelleee lplplplp jajajajeee e diidididid nnn n

lllllllalassssssarararnanana cccuu u nninisisip auririuu şiişişi

ăe

tpă crcrisistatalilinănă. Merggând de-aa

nllngul coastei, tuurriststulul aajujungn e

tElafonissi, uunana ddiintrtree ceele

mam nă din ins

ded mmoso chee

vevevev chchc e paparte a

ererrere ulullulu KKKasa teelli

dededeededd aa aa ruruuur inni ele e ce

ddodoood nnininiinn aa..a CCCrer tatan

loloool rr rr nnnnuuuu lllee e plp aa

iieee iiidddedeeed nnnttn ititaatee5.000

zzi. CCoCoonnnfnffooorrrmmmm

îînvvăăţţaaatt ttooooaaatteee

aate,, aaa ffooossstt uuunnn

dde 7722000 dddeee oooorreee,

rreppaararaatteeelleeee,, îîînnn--

ee, ppâânnnăăă llalaaa ppprrree--

auu lluuucccrrraaatt şşşii cccuuu

ccuppeeşşşttetee.. “““III--aaammm

riie sstrtrrăăăiinnnănăăă.. AAAmAmmmA

aa dede cccoomommmmo popopooopp zizizizz --

ii

trtronomiia ttraradidiţiţionnonalalală ăă şişişiişş pppppe eee ceceecec a aa

europeană, în speciaiaal l frfrrfrananannna ceceeecec zăzăzăzăz , ,,

italiană, spaniolă. Diifificculullu tăătătăţiţiţiţi nnnnuuu fifi

au întâmpinat. La bucătăăriria a frfranan-

ceză, francezii pun accent pe

aspect. Eu i-am învăţat să adap-

teze reţetele tradiţionale şi să fa-

că combinaţii de gusturi, să ai-

băbă curajjul să încerce, noi avem

gagagag stststrororonono imimiaa trtrtradadadiţiţiţioioionanalălă, ddadarr dedede

mumultltltee orororiiii sususu tntntnt bbbbomomomombbebebebe ccc lalalalorororo iicicicee,e,

cea să lucrez la o pens

ristică din Valea Drăganului, dar

aş prefer să lucrerezz înîn sstrtrăiăinănătata--

tete. NuNuaam m ieeşişitt niciododatatăă ă dididinn RRoRo-

mâmâmâniniaa. ÎÎmimi ppplalaaccece bbbucucuccăătătăttărărărăriiaiaiaa ssspapapap -

ininini lolololăăă ă şişişiş fffrararancncncncezezezzăăă.ă. EEEEEststststteee e e oooo o bbubububu ăcăcăcăcă-

tătătătătă iriririeeee trtrtrtr dadadadadiţiţiţiţiţiioioioionanananaalălălălălă şşşşşiiii săsăsăsănănănănătototoasasăăă.

AiAiAicicici eeestststeee ooo zozozonănănă tttuururiisistititicăcă ffoarte

ffrum aoasăsă, esestete nevoie de noi,

avem nevoie de turişti. Vreau

să îmi găsesc un loc de mun-

că”, povesteşte Ana Paşcalău.

Singurul absolvent al cursu-

luluii popop veveststeşeştete că pep ste cinci zi-

llelele vvvaaa lplplplp ecececaa săsăsă mmmunununceceasas ăcăcă ccaaa bububu-

îî GGerermama ininiaa ““UlUlUlUltitititi emememellelelele

eee,, fififififi--fifi

mm ieiei.

rr

annizarare,e, aaam m mmm inininini -- mumumultltltee ororii susunt bo

us ssăăă ffafa ăcăcă oo ccc momomombibibibibinananan - ăcăcăcăcătatatatarrr înînînîn GGGGererermamamaninia.a. UlUltit m

f ff tte grgr lelelele eee

fffemem

--

.

rereststaura

mămăeerara

riririnnn n SSeSeSeSe

ananananii)i)i)i)),, , ssss

sosososoolvlvlvlvviitititt

ŞŞiŞiŞi-a-aun lo

D

ani)

re şi

Luc

une

ătătăvv

nenenene

ocococo

dididid

pp amenjare a celor entntee esestete ccauauzăză ssigiggururăă ă ddede eentntnteee pepepep ntntntrururu ccc ieiei cccararareee auauau cccuu-usăsăsăsăă mmmmeaeaeaeargrgrgrggăăăă cucucucu bbbbbiiciciciciicicicicllelelelettatata. CCeCeCellll eeeeccececeentntntnt cccaazaz aaalll ununun iuiuiui bbbbiiciciciciciclililiststst aaa aaajjujunsns îînn spspititalal aa aavutt lloc ii.. CCristian Titan spune că es cu cinci copci în barbă os fracturat în ureche în accidentului de bicicletă

e Calea Turzii. „Mi-e frică rcul pe şosea aşa că am

cpe trotuar, dar a ieşit o nenă care a blocat trotuarul. mvvmm cacascscaa,, cccirirircucullalamm cucu vvititee-cccăăă şişişiş , , ttototottututu işişişi,, amamamcccciininin icicici cccopopopp icicici rrrarbăbăbăbă şşşşiiiii unununun ooosss ffrfrfracacacttuturarattt îînîn

hhehe. AAmAmAm pppetetetrererecccnnnnererii lala UUPUPU

PiPiPiPiPiststststeleleleleee acacacttututu lalalalee,e,, îîîînggngngusussusu teteetetet işişi fffărărăă cocontntininuiuitatatete

În momentul de faţăă, ppiisstteteee--le pentru biciclete sunt ddooaarr dddeeee formă, iar şoferii îşi parcchheeeaazzzăăăă maşinile fără jenă pe pppiisstteee.. „Acum, pistele sunt ameennaajjaaatteee foarte prost, nu au contiinnuuiittaaa---te, nu au coerenţă, suntt ppplilinnneneee de obstacole şi sunt ppe e ttrrooottuuuauaaa--rerere cccumumum eeestststee e dedede eeexexempmpplluluu ppppeee e DDDoDooo---rororobabababanţnţnţnţţililililorororor sssauauau HHHHorororeaeaeaea.. SSuSuSuSunntntntnt îîîîînn-n-n-gu tste şişi n tt l

căcăăc în

zzee lla

tteeloor

nnnuull i

ppprrooie

PPr

ssttaallat

ddee bi

CCCluujj-N

FFlFloorreş

ccrreeaeată

trtri i de

exexa-auu - nnneri la UPU –

i

s frfracactuturaratt înînn cucucuttt ttotoatattăă ă ziziziuauaua OORLRL

gugugug stststeee şişişiş nnnuuu sususuntntnt sssemememmnananalilililizzazazatetetee””,, exex lplpliicicăăă RRaRaddudu MMMiititiititeaeann, ddirirecectoto-

ppiste s

ficulul afiORL, neuro-

, dirireectol

ficcuul afi- rul executiv aall asasocociaiaţiţieiei CClulububull kilome

1 = 4.5654 LEI

Telefon Monitorul: 0264/59.77.00

Nou protest antiguvernamental în Piaţa UniriiPeste 80 de persoane au protestat, dumi-nică seara, în Piaţa Unirii din Cluj-Napo-ca, cerând demisia Guvernului Grindeanu şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Po-pescu Tăriceanu. Pagina 2

ACTUALITATE

„Balena Albastră”, jocul care ucideJocul „Balena Albastră”, al cărui fi nal ar putea fi chiar decesul, pune pe jar autori-tăţile din România. Pagina 10

POLITICĂ

Înmatriculările online de la Cluj, un fiasco?Clujenii „au căzut din lac în puţ” în ceea ce priveşte înmatriculările de maşini. Pagina 2

POLITICĂ

Raluca Turcan prezice căderea guvernuluiPreşedintele interimar al PNL, Raluca Tur-can, a declarat că se aşteaptă la o cădere a Guvernului Grindeanu după ultimele măriri salariale considerate un „heirupism fără nicio ancoră economică”. Pagina 4

P. 7

5.000 de ediţii, aceeaşi misiune: SCRIEM ADEVĂRUL de care alţii se tem!

Valentin Cuibus îl contrazice pe Cuibus Valentin. Cine are dreptate?Șeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj spune că cele mai solicitate şcoli sunt cele din cartiere și se contrazice când afirmă că, totuși, cei mai mulţi părinţi încearcă să-şi înscrie copiii la şcolile din centru. Pagina 3

Page 2: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

2 actualitate.monitorulcj.ro luni, 20 martie 2017PUBLICITATE

20/11

0C

Ploaie

TURDA

GHERLA

HUEDIN

DEJ

BĂIŞOARA

BELIŞ

VALEA IERII

RĂCHIŢELE

0°/11° Ploaie

0°/7° Ploaie

2°/11° Ploaie

0°/7° Ploaie

-1°/10° Ploaie

-1°/5° Ploaie

0°/9° Înnorat

0°/5° Ploaie

IMPORTANT PENTRU CITITORI ŞI ABONAŢIAbonamentele la Monitorul de Cluj (monitorulcj.ro), inclusiv ediţia Monitorul de Weekend se pot contracta doar prin Poşta Română,

Apex SRL sau la sediul redacţiei (str. Republicii 109, et. 1).Monitorul de Weekend (ediţie de vineri – sâmbătă – duminică a cotidianului Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro) se distribuie prin

abonament doar împreună cu Monitorul de Cluj.Monitorul de Cluj SRL nu vinde abonamente prin servicii de tip

call-center (vânzare prin telefon), nici prin vânzare din ușă în ușă.

Informaţii despre abonamente puteţi obţine la numărul de telefon 0264/59.77.03 sau prin email, la adresa [email protected].

CLUJ-NAPOCA

ISSN 2065 – 6408Editor: SC MONITORUL DE CLUJ SRL

Acționariat: Sorin Stanislav – 60%, Paul Niculescu – 40%[email protected], tel. 0371/177 371, fax 0264/597 703

Director general I Sorin Stanislav Director editorial I Paul Niculescu

REDACŢIAEditor coordonator I Bianca Preda

monitorul de cluj folosește serviciile text și fotoale agenţiilor de presă Agerpres și Mediafax.

ADMINISTRAŢIE & PUBLICITATE

ADRESA REDACŢIEISIGMA Business Center Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 109, etaj I

Telefoane: 0264-597.700, 0264-59.77.03; 0364-401.531; fax: 0264-59.77.03E-mail: [email protected]; [email protected];

[email protected]: 0264-599.416; Abonamente: 0264-59.77.03

CENTRE DE MICA PUBLICITATE:Sediul redacţiei – SIGMA Business Center – str. Republicii nr. 109, Et. 1

Librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13

Abonamentele la monitorul de cluj se pot face la sediul redacţiei, prin Poșta Română, Apex SRL

Potrivit articolului 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului.Articolele marcate cu reprezintă materiale publicitare, iar monitorul de cluj

nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestora. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă și personalităţi citate responsabilitatea juridică le aparţine.

Tiparul executat la Garamond Tipografie SRL.

Anca M. Colibășanu – politicăAngelica Teocan – economieOvidiu Cornea – sport

Cosmina Măcicășan, Eliza Lucaciu, – dtpDaciana Derda – corespondent Turda,

Câmpia Turzii

Director Marketing – Mihaela FleșariuMica publicitate – Iuliana NagyConsilier Marketing – Călin TanțăuIT – Radu Moraru

Secretariat – Iulia TodeaContabilitate – Camelia PetreanDistribuție – Sorin Mădărășan

Redactor responsabil de număr: Bianca [email protected], tel.: 0264/59.77.00 int. 125

Sorin Mărghitaș – editor Monitorul de Arieș, Monitorul – ediție de Florești și Ziarul Popular ediție de Huedin

BĂIŞOAPl i °/ ° Pl i

Angelica [email protected]

Dacă iniţial s-au bucurat că

au scăpat de cozile intermina-

bile de la Serviciul de Înmatri-

culări, începute pe la 2 noap-

tea, măsura de programare on-

line a cererilor s-a dovedit a fi

un fi asco la fel de mare.

Eliminarea timbrului de

mediu de la 1 februarie 2017

a produs o adevărată isterie

în rândul posesorilor de au-

tovehicule neînmatriculate

din judeţ, dar şi în rândul ce-

lor care aşteptau momentul

să cumpere un autovehicul,

dar ezitau din cauza timbru-

lui de mediu. Programările

se fac şi la distanţă de două

luni, aşa de multe cereri sunt.

Prefectul Clujului, Ghe-

orghe Vuşcan, a declarat că

se vor angaja încă doi oa-

meni în aprilie, pentru a mai

deschide un ghişeu şi a pro-

cesa mai multe cereri. Acum

se procesează aproximativ

250 de cereri pe zi.

La începutul lunii, la sediul

Serviciului de Înmatriculări Au-

tovehicule din Cluj-Napoca s-a

iscat un adevărat scandal, fi ind

necesară intervenţia jandarmi,

după ce unii dintre cei prezenţi

au întocmit o listă de aştepta-

re scrisă de mână cu o seară

înainte, dar multe persoane ca-

re au sosit a doua zi diminea-

ţă nu au ştiut de existenţa ei,

astfel că au stat la coadă pen-

tru a prinde un număr de or-

dine emis de instituţie. La 8.30,

ora de începere a programului

cu publicul, mai multe persoa-

ne au reclamat că lista nu ar fi

fost respectată şi că unele per-

soane au sărit rândul.

Pentru că oamenii s-au

îmbulzit, s-au certat şi au

vociferat la poarta de intra-

re în curtea sediului Servi-

ciului de Înmatriculări Au-

tovehicule, reprezentanţii

instituţiei au solicitat pre-

zenţa jandarmilor pentru

menţinerea ordinii.

Imediat după acest inci-

dent, autorităţile au luat de-

cizia ca programările să se

facă exclusiv online. Cei ca-

re doresc să efectueze o pro-

gramare online trebuie să ac-

ceseze pagina de internet al

Serviciului de Înmatriculări,

să îşi introducă datele şi apoi

vor primi un email cu data,

ora şi ghişeul la care au fost

programaţi. În caz de nepre-

zentare la ora stabilită, re-

zervarea se va anula.

După eliminarea taxei de

mediu, solicitările de înma-

triculare au crescut consi-

derabil, motiv pentru care

programările la singurul ghi-

şeu care există momentan

se făceau pentru luna mai.

Dacă înainte de elimina-

rea timbrului de mediu se

înregistrau, în medie, în jur

de 1.300 de înmatriculări lu-

nar, în judeţ, în februarie

2017 numărul a trecut de

3.000, potrivit ultimelor sta-

tistici publicate pe site-ul

Direcţiei Regim Permise de

Conducere şi Înmatriculare

a Vehiculelor (DRPCIV). Şi

asta în condiţiile unui nu-

măr limitat de cereri care au

putut fi procesate zilnic! Fa-

ţă de acceaşi lună a anului

trecut cifra este cu 154%

mai mare. Atunci se înregis-

trau puţin peste 1.200 de

autoturisme înmatriculate.

Programările online la înmatriculări, un fiasco?Clujenii „au căzut din lac în puţ“ în ceea ce priveşte înmatriculările de maşini.

ÎNMATRICULĂRI

154%este mai mare cifra de înregistrări de autoturisme fața de acceaşi lună a anului trecut. Atunci se înregistrau puțin peste 1200 de autoturisme înmatriculate

Poliţia 112Pompieri 112Salvarea 112Jandarmeria 956Protecţia civilă, Salvamont 982Salvamont Băişoara0264-777.867 Salvamont Vlădeasa 0264-624.967Asistenţă socială 979Informaţii C.F.R. 952Deranjamente Gaz0800800928 – gratuit Protecţia Consumatorului0264-431.368 Poliţia Secţia 1 (Centru-Gară)0264-432.727 Poliţia Secţia 2 (Mărăşti) 0264-450.043Poliţia Secţia 3 (GheorgheniBună Ziua) 0264-414.006 Poliţia Secţia 4 (Mănăştur) 0264-452.190Poliţia Secţia 5(Gruia – Grigorescu)0264-582.777 Poliţia Secţia 6 (Zorilor) 0264-453.397 Poliţia Secţia 7 (Someşeni)0264-416.646Agenţia C.F.R. 0264-432.001Autogara Cluj 0264-435.278

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca 0264-416.702Primăria Cluj 0264-596.030Telefonul primarului 948 Primăria Mănăştur0264-480.627Primăria Mărăşti0264-413.355Primăria Iris 0264-435.040Primăria Someşeni0264-435.050Primăria Grigorescu0264-585.831Primăria Turda0264-313.160Primăria Dej 0264-211.790Primăria Gherla0264-241.926Primăria Huedin0264-351.548Prefectura 0264-591.637Consiliul judeţean 0372-640.000Serviciul Stare Civilă0264-596.030Ridicări auto 0264-444571RATCJ 0264-503.700Electrica Cluj 0264-595.721RAJAC 0264-591.444Spitalul Judeţean0264-597.852Spitalul CFR 0264-598.270Spitalul Militar 0264-598.381

Telefoane utile

Peste 80 de persoane au protestat, duminică seara, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, cerând demi-sia Guvernului Grindeanu şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

Cei peste 80 de protestatari

din Cluj-Napoca au cerut, du-

minică seara, demisia Guvernu-

lui Grindeanu, a şefi lor celor

două camere ale Parlamentului,

dar şi oprirea demersurilor de

schimbare a şefei DNA, Laura

Codruţa Kovesi.

Participanţii la protest s-au

adunat, duminică seara, în ju-

rul orei 18 în Piaţa Unirii din

Cluj-Napoca şi au desfăşurat un

banner de dimensiuni mari cu

mesajul „Uniţi salvăm toată Ro-

mânia. #Rezist”. Ei au scandat

„Hoţii la închisoare, nu la gu-

vernare”, „Justiţie, nu corupţie”.

„Ne-am adunat ca să cerem

Guvernului – Jos mâinile de pe

DNA -, nu mai putem tolera ni-

ciun fel de atingere adusă inde-

pendenţei justiţiei şi statului de

drept. Guvernanţii plănuiesc

schimbarea şefei DNA, Laura

Codruţa Kovesi, ori noi nu pu-

tem fi de acord cu aşa ceva, ar

fi o lovitură grea dată luptei an-

ticorupţie. Le cerem să încete-

ze această acţiune. De aceea

continuăm să cerem demisia

Guvernului Grindeanu, precum

şi a lui Liviu Dragnea şi Călin

Popescu Tăriceanu”, a declarat

unul dintre protestatari.

Protestatarii au pornit şi

într-un marş pe străzile din zo-

na centrală a oraşului.

Nou protest antiguvernamental în Piaţa Unirii. Clujenii au cerut demisia Guvernului Grindeanu.

Page 3: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

luni, 20 martie 2017 educatie.monitorulcj.ro 3

Bianca [email protected]

Şcolile din cartierele muni-cipiului Cluj-Napoca se afl ă în topul preferinţelor părinţilor pentru intrarea copiilor în sistemul de edu-caţie, în detrimentul şcoli-lor din centru, pentru prima dată după aproxima-tiv un deceniu, susţine conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj fără a oferi date statistice în acest sens.

Potrivit Inspectoratului Şco-

lar Judeţean Cluj, cele mai so-

licitate şcoli, pentru înscrierea

în clasa 0, în acest an, sunt ce-

le din cartiere. Liceul teoretic

„Onisifor Ghibu” din cartierul

Grigorescu conduce topul refe-

rinţelor părinţilor, cu 8 clase, din

care una de limbă maghiară. De

asemenea, şi în celelalte cartie-

re – Mănăştur, Mărăşti, Zorilor

– vor fi mai multe clase 0 decât

în anii trecuţi.

În zona centrală, unitatea cu

cel mai mare număr de clase

este Şcoala „Ioan Bob”, cu 5

clase. Şi celelalte şcoli din cen-

tru, care până acum erau foar-

te solicitate, rămân în continu-

are printre cele mai dorite, însă

numărul de clase a scăzut faţă

de anul trecut sau nu a crescut,

în ceea ce priveşte înscrierea în

clasa 0. În general, aceste şcoli

din centrul municipiului Cluj-Na-

poca includ şi ciclul gimnazial

şi liceal.

Declaraţiile lui Cuibus se bat cap în cap

Conform aceleiaşi surse, du-

pă Bucureşti, Cluj-Napoca este

oraşul cu cele mai solicitante

probleme privind înscrierea în

clasa 0, în principal din cauza

faptului că cei mai mulţi părinţi

încearcă să îşi înscrie copiii la

şcoli din centru.

„Numărul copiilor înscrişi es-

te comparativ, per total, cu cel

de anul trecut, însă ceea ce este

interesant este că în topul numă-

rului de elevi înscrişi sunt şcoli-

le din cartiere, nu cele din cen-

tru. După o campanie pe care

am purtat-o ani de zile, părinţii

au conştientizat că sunt învăţă-

toare bune şi la şcolile din carti-

ere, că spaţiile sunt mai potrivi-

te. În plus, cred că părinţii au

ajuns la această concluzie în prin-

cipal pentru că, deja, copiii din

clasele a III-a şi a IV-a de la şco-

lile din centru merg la şcoală du-

pă-amiaza şi nu mai este loc, nu

se mai poate face after-school.

Ori părintele, în loc să poată lă-

sa copilul la şcoală până la 16,00,

trebuie să vină după el la prânz”,

au spus aceste surse.

ISJ Cluj a adăugat că şcolile

din cartiere pot avea spaţii mai

generoase pentru organizarea

activităţilor necesare unui învă-

ţământ de calitate, cum ar fi

cantină şi săli pentru after-scho-

ol, sală de sport, de festivităţi

sau altele.

Investiţiile lasă de dorit în şcolile din cartiere

„Noi chiar am recomandat

primăriilor şi reprezentanţilor

municipalităţii din Cluj-Napo-

ca, în special, să facă investiţii

în aceste şcoli din cartiere”, mai

transmite ISJ Cluj.

În opinia instituţiei, clujenii

şi-au dat seama şi că parcurge-

rea aglomeraţiei extrem de ma-

ri, care se formează în centrul

municipiului, în special în jurul

şcolilor şi tocmai la orele la ca-

re copiii sunt duşi sau scoşi de

la şcoală, este prea solicitantă,

atât pentru ei, cât şi pentru co-

pii. Mulţi dintre părinţii care îşi

duc copiii la şcolile din centru,

şi care vin din cartiere sau chiar

din zona metropolitană sunt ne-

voiţi să stea în trafi c între 30 şi

60 de minute, după care au ne-

voie de un alt timp pentru a

ajunge la serviciu. Ulterior, la

ora 16,00, întreaga procedură

este reluată, în drum spre casă.

Valentin Cuibus îl contrazice pe Cuibus Valentin. Cine are dreptate?Șeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj spune că cele mai solicitate şcoli sunt cele din cartiere și se contrazice când afirmă că, totuşi, cei mai mulţi părinţi încearcă să-şi înscrie copiii la şcolile din centru.

Primăria Cluj și Inspectoratul au dus o adevărată campanie de convingere a părinților să-și înscrie copiii la școlile de cartier

EMIL BOC | primar Cluj-Napoca

„O asemenea anomalie nu mai poate continua. Oricine vine cu un copil în centrul Clujului la Bob, la Bălcescu, în spatele lui trebuie să stea un autobuz cu 100 de oameni pentru că două persoane vin cu maşina.“ (ianuarie 2017)

OPINIE

Dreptul la școală sau obligația de a merge la o anumită școală? Părinţi, daţi în judecată Primăria şi Inspectoratul Şcolar. E dreptul vostru să vă înscrieţi copilul la orice şcoală doriţi. Constituţia vă dă dreptul să alegeţi şcoala pentru copilul vostru potrivit propriilor convingeri. Iar dacă cineva vă împiedică, face un abuz.

Paul NICULESCUTwitter: @paul_niculescu

Cum afl i care şcoală e mai bună? Întrebi vecinii, pe tanti de la 3, care a lucrat odinioară la Inspectoratul Școlar, profesorii și prietenii, întrebi în stânga, întrebi în dreapta, întrebi pe toată lumea... În fi nal, nu ajungi la nicio concluzie. Pur și simplu, fi ecare școală are bune și rele. Și iei în calcul distanţa faţă de casă, numeri staţiile de autobuz, vezi ca-re e în drumul tău spre serviciu, dacă bunicii ar putea să-l ia pe ăla mi-cu' după ore... Mai iei în calcul rezultatele la Olimpiade, numărul no-telor de zece curat la Bac, câţi absolvenţi au intrat la cine știe ce specia-lizare aparte la Universitate.

Pur și simplu nu ştim care e mai bună, unde se face cu adevărat şcoală şi unde nu, pentru că nu avem un set unic de criterii de eva-luare.Nu avem criterii, pentru că nu le dorește nimeni. De la ministrul din fruntea Învăţământului, până la mopul femeii de serviciu, nimeni nu vrea criterii. Pentru că ele sunt obiective. Măsurabile. Și permit evaluări.Criteriile permit comparaţii. Dacă le avem, știm care sunt profesorii ca-re trag mâţa de coadă, care umplu cataloagele cu note de 3 – Să se-nveţe minte, să se pună cu burta pe carte, loazele! De câte ori nu aţi auzit fraza asta?! – și nu așteaptă de la elevi decât supunere oarbă și aptitudini de papagal. Pentru ei, elevul e doar obiectul muncii, care le asigură salariul. Dacă dispare, adio, normă didactică, adio, leafă!Criteriile permit și alte evaluări: școli curate, aerisite, cu mobilier mo-dern și laboratoare dotate, cu computere și biblioteci, cu dulapuri pentru manuale – să nu-și care copiii toate cărţile și caietele în fi ecare zi; a propos, știţi cât cântăreşte ghiozdanul unui elev din ciclul primar? Uneori chiar şi 10 kilograme. Ştiţi ce spune legea? Că nu poate depăşi 10% din greutatea copilului. Adică 2-3. Îi pasă cuiva?!Toate aceste criterii ne-ar permite nouă, părinţilor, să alegem școlile cu profesori dedicaţi, cu talent pedagogic, care își doresc să le transfe-re elevilor înţelepciune și cunoștinţe, nu să le insufl e teamă și aversiu-ne faţă de carte și școală.

Recent, primarul Emil Boc a anunţat că pune Poliţia locală să verifi ce casă cu casă, apartament cu apartament, vizele de fl otant. Să vadă ci-

ne chiar locuiește la adresa unde are viza de reședinţă și cine și-a făcut fl otant doar pentru a-și duce copilul la o școală din centru?. Argumentul edilului: școlile din cartiere sunt la fel de bune ca cele din centru, iar părinţii care își duc copiii la cursuri aglomerează trafi cul.Așadar, nu e de vină municipalitatea, că nu asigură parcări, nici Inspectoratul Școlar, că nu asigură calitatea în învăţământ; nu, de vină sunt părinţii, care se încăpăţânează prostește să le asigure copiilor un vi-itor, să-i educe, să le deschidă ochii și sufl etele spre o lume mai bună.

Cei care stau pe o stradă au mai multe drepturi decât cei care stau pe altă stradă?Aici nu mai e vorba despre drepturi suplimentare, pentru că toţi plă-tim aceleași taxe și impozite, indiferent de cartierul în care locuim. Dreptul nostru, ca părinţi, este să ni se asigure condiţii egale, de a le oferi educaţie copiilor, la standarde comparabile. Este dreptul lor, al copiilor, la un viitor construit pe bază de șanse egale. Inclusiv șansa de a studia în condiţii bune, cu dascăli bine pregătiţi. Nu e vorba despre pretenţii imposibile, despre drepturi suplimentare, ci despre același drept, pentru toată lumea: de a-și da copilul la cea mai bună școală, oricare ar fi ea. Dacă se poate să fi e și cea mai apropiată de casă, cu atât mai bine. Dacă nu, sistemul și autorităţile trebuie să se împace cu ideea și să găsească soluţii.Altfel, unii vor avea dreptul la o şcoală mai bună şi alţii vor avea ace-laşi drept la o şcoală mai proastă.

Școlile de prestigiu au ajuns așa pentru că cineva a obţinut rezultate; pentru că altcineva (un director, un părinte infl uent, un sponsor etc) s-a zbătut să obţină bani pentru dotare și modernizare. Rezultate. Efi cienţă. Condiţii mai bune pentru elevi. Profesori mai bine pregătiţi. Astea sunt efectele, consecinţa unor ani lungi de muncă, perseverenţă și luptă, adesea împotriva sistemului, nu alături de sistem. Pentru că, așa cum vedem tot mai des, sistemul se împotrivește din răsputeri efi cienţei și rezultatelor. Cum se spunea în urmă cu câţiva ani: Ţara te vrea prost! Proști, copiii noștri vor deveni idioţi-utili într-o societate abrutizată de nevoi și lipsuri, în care Tătucul-primar își extrage legiti-mitatea o dată la patru ani, din voturile luate cu japca sau cumpărate pe biluţe colorate.

Iată de ce cred eu că alegerea şcolii e un drept al părinţilor şi nu poa-te fi îngrădit:

Constituţia României, Art. 48 Familia (1) Familia se întemeiază pe căsă-toria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora și pe dreptul și în-datorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor.Iar în Art. 29 Libertatea conștiinţei (6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a că-ror răspundere le revine.

Așadar, educarea copiilor este răspunderea părinţilor, dreptul şi obli-gaţia lor, iar aceştia şi le exercită potrivit propriilor convingeri. Răspunderea și decizia nu pot fi separate. Dacă eu, părinte, consider (am convingerea!) că școala de lângă casă nu este potrivită pentru co-pilul meu, nu îi poate asigura educaţia sau siguranţa de care are ne-voie pentru a se dezvolta armonios fi zic și psihic, nu pot fi obligat să îmi duc copilul cu forţa într-un mediu care îi poate afecta copilăria, vii-torul, viaţa, doar pentru că primarul nu mai suportă deranjul pe care i-l producem circulând în fi ecare zi pe străzile făcute din banii noștri.Consider că orice prevedere care le restrânge părinţilor dreptul de a a-lege singuri, potrivit propriilor standarde, criterii sau convingeri, şcoala pe care o consideră potrivită copilului lor este neconstituţională. Iar presiunile pe care autorităţile le fac cu vizele de reședinţă (fl otantul) sunt abuzuri și, mai grav, permit alte abuzuri și acte de corupţie.Cum ar fi o prevedere similară, ca profesorii să predea obligatoriu la şcoala lângă care locuiesc?Singura cale corectă și morală de rezolvare a acestei situaţii este libe-ralizarea totală a învăţământului.Sistemul „fi nanţarea urmează elevul“, în care fi ecare școală primește exact atâţia bani de la buget câţi elevi reușește să atragă și să păstreze, combinat cu un sistem unic de evaluare naţională a competenţelor do-bândite de elevi (evaluare în care să nu se ţină cont de notele puse de profesori, unii foarte intransigenţi, alţii extrem de indulgenţi, niciodată însă perfect obiectivi), ar putea scoate din comă învăţământul românesc.Domnilor politicieni, scoateţi politica din şcoală. Lăsaţi sindicatele să facă circ cât doresc și eliminaţi imbecilitatea numită normă didactică. Reduceţi catedrele și curăţaţi programa școlară de balastul introdus în 20 de ani de teama reducerii posturilor. Fiţi bărbaţi și asumaţi-vă con-cedieri dacă e nevoie, angajaţi profesori acolo unde nu sunt sufi cienţi, plătiţi-i omenește, dar puneţi elevii pe primul loc, nu voturile.Voturile vă vor salva probabil următorul mandat, dar nu vor salva viitorul ţării.

Page 4: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

4 politica.monitorulcj.ro luni, 20 martie 2017

Co-preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a susţi-nut, duminică, după Delegaţia Permanentă, că celălalt co-preşedinte ALDE, Daniel Constantin, l-a şan-tajat în legătură cu depune-rea listelor ALDE la alegeri-le parlamentare, aceasta fi ind prima sincopă a relaţi-ei dintre cei doi.

„Am şi eu o serie de nemul-

ţumiri legate de funcţionarea AL-

DE – hai să spunem nu numai

în ultima perioadă, ci de o bună

bucată de vreme. Relaţia care a

funcţionat o bună perioadă co-

legial a înregistrat o primă sin-

copă în mometul în care au fost

alegerile parlamentare şi am am

fost pur şi simplu şantajat de

domnul Daniel Constantin în le-

gătură cu anumiţi colegi care ur-

mau să candideze pe listele de

la parlamentare, cu care nu eram

de acord în privinţa – nu a par-

ticipării lor, ci poziţiile respecti-

ve”, a spus Tăriceanu.

„Discuţia a fost una foarte

tranşantă şi i-am spus că dacă

eu nu accept, atunci ajungem

într-un impas şi nu putem să

depunem listele la alegerile par-

lamentare, deci ALDE să nu

funcţioneze. Şi el mi-a spus că

nu are nicio problemă în acest

sens. Şi atunci, cum de multe

ori cineva trebuie să facă o con-

cesie, am făcut eu concesia, dar

aceasta a fost costisitoare, pen-

tru că eu a trebuit să sacrifi c u-

nii dintre oamenii care munci-

seră, ca să putem să participăm

la alegeri, pentru că evident AL-

DE nu ar fi fost în Parlament”,

a adăugat Tăriceanu.

El a arătat că nu poate ac-

cepta această manieră de a „co-

labora” şi a susţinut că, în ulti-

ma perioadă, au existat „nume-

roase” situaţii în care Daniel

Constantin a refutat să-şi dea

acordul pe o serie de chestiuni

care vizau buna funcţionare a

partidului.

Delegaţia permanentă a AL-

DE a decis convocarea Congre-

sului extraordinar al formaţiu-

nii în 21 aprilie, iar cel ordinar

în 22 aprilie, la Palatul Parla-

mentului, a anunţat copreşedin-

tele formaţiunii politice, Călin

Popescu-Tăriceanu. Totodată, el

a precizat că va candida pentru

funcţia de preşedinte al ALDE.

Vicepremierul Daniel Con-

stantin, copreşedinte ALDE, a

anunţat că luni se va întâlni cu

premierul Sorin Grindeanu şi,

în cazul în care coaliţia va lua

vreo „decizie” în privinţa sa, se

va supune. El a ţinut să subli-

nieze că nu va pleca din ALDE.

Co-preşedintele ALDE Dani-

el Constantin a părăsit dumini-

că lucrările Delegaţiei Perma-

nente ALDE, însoţit de un grup

de membri ai formaţiunii, şi a

denunţat reuniunea ca fi ind ne-

statutară.

Scandal în ALDE

Fostul şef al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, spune că în România va apărea cu siguranţă un partid de extremă-dreaptă. Este doar o chestiune de luni, cel mult câţiva ani.

„Predicţia” a fost făcută de

fostul şef al spionajului extern

în cadrul unei prelegeri susţinu-

te la Facultatea de Studii Euro-

pene a Universităţii „Ba-

beş-Bolyai” din Cluj. A fost pri-

ma ieşire publică a lui Mihai

Răzvan Ungureanu de când şi-a

dat demisia, în septembrie anul

trecut, relatează pressone.ro.

Conferinţa susţinută de fos-

tul şef al SIE s-a numit „Bătrâ-

na Europă şi noul naţionalism”,

iar Mihai Răzvan Ungureanu a

punctat de mai multe ori ideea

că noul naţionalism pare să nu

semene cu nimic din ceea ce

am mai văzut şi trăit până acum.

„Ceea ce e interesant este că

aceşti lideri au un discurs anti-

sistem, care asmute poporul îm-

potriva guvernului corupt şi sub-

liniază mereu vina supranaţio-

nală. Aceste partide nu sunt te-

ritoriale, ele sunt izolaţioniste şi

anti-europene. Ele monetizează

teama mai mult decât o făceau

partidele de extremă din perioa-

da interbelică. Şi încă un detaliu.

Partidele de extremă-dreapta nu

mai au un argument confesio-

nal. Nici măcar în Grecia, parti-

dul neonazist Zorii de Aur nu

mai colaborează cu Biserica”, a

arătat Mihai Răzvan Ungureanu.

În ceea ce priveşte discuţiile

despre noua putere de la Wa-

shington, Mihai Răzvan Ungu-

reanu consideră că vom putea

evalua administraţia Trump abia

după felul în care va gestiona

prima criză externă majoră a

Americii. Până atunci, crede el,

tot ceea ce se întâmplă în man-

datul Trump seamănă cu pri-

mele luni ale preşedinţiei lui Ri-

chard Nixon sau a lui Ronald

Reagan: o înlocuire de genera-

ţii la putere.

Mihai Răzvan Ungureanu a

demisionat din fruntea SIE în 26

septembrie 2016, invocând, ofi -

cial, motive de sănătate. Despre

posibila plecare a şefului SIE se

vorbea, însă, încă din aprilie.

Atunci, şefa DNA a criticat dur

Serviciul de Informaţii Externe.

Serviciul de Informaţii Ex-

terne nu are până în prezent

un nou director, conducerea fi -

ind asigurată interimar de Sil-

viu Predoiu, care i-a fost ad-

junct lui Mihai Răzvan Ungu-

reanu. „Voi face propunerea

pentru un nou şef la SIE la mo-

mentul potrivit”, a declarat pre-

şedintele Klaus Iohannis.

Predicţia lui MRU, la prima ieşire publică după şase luni

Peste 250 de delegaţi din judeţul Cluj ai Partidului România Unită (PRU) au partici-pat, duminică, la Conferinţa Judeţeană, ocazie cu care şi-au ales noua conducere şi au lansat un apel la unifi-carea tuturor forţelor naţionaliste din România, printre care şi PRM.

Partidul România Unită, fi li-

ala Cluj, care nu a intrat în Par-

lament, a organizat duminică

Conferinţa Judeţeană, având pe

agendă şi o rezoluţie cu privire

la unifi carea tuturor forţelor na-

ţionaliste din România.

Această conferinţă prefaţea-

ză Congresul Extraordinar care

va avea loc pe 25 martie la Bu-

cureşti.

Cu această ocazie, fostul se-

nator de Cluj Alexandru Cordoş

care face parte din conducerea

centrală a PRU a fost ales pre-

şedinte al organizaţiei judeţene,

iar Mircia Giurgiu prim vicepre-

şedinte.

„În ultimul an, Organizaţia

Judeţeană a Partidului România

Unită (PRU) Cluj, a avut o con-

ducere interimară. Este un mo-

ment important, PRU Cluj are

aproximativ 3000 de membri cu

adeziuni şi un număr foarte im-

portant de simpatizanţi. Alege-

rea structurilor de conducere va

dinamiza întreaga activitate a

partidului, scopul imediat este

pregătirea alegerilor locale şi ju-

deţene din 2020. ne dorim să

avem cât mai mulţi consilieri lo-

cali şi judeţeni şi primari pentru

a putea să transpunem ideile şi

politica partidului nostru în teri-

toriu. Am considerat oportun să

lansăm un apel la unitate, la re-

alizarea unui pol naţionalist în

România, coagularea tuturor for-

ţelor naţionaliste, astfel încât u-

nitatea gândire şi acţiune politi-

că să conducă la rezultate mai

bune. Ne dorim să ajungem în

consiliile locale, în consiliile ju-

deţene şi în Parlamentul Româ-

niei peste 4 ani”, a spus Cordoş,

preşedintele PRU Cluj.

Tot duminică, s-a făcut şi un

raport despre rezultatele alege-

rilor, o proiecţie cu privire la ac-

tivitatea viitoare a organizaţiei

judeţene şi totodată alegerea de-

legaţilor pentru Congresul PRU.

„Dorim coagularea tuturor

forţelor naţionale moderate în

cadrul unui proiect politic na-

ţional. Mă refer la PRM şi la

toate partidele care sunt naţio-

naliste. Într-o primă fază se

poate face un proiect comun.

Dacă eram împreună, puteam

fi azi în Parlament. Ar putea fi

deci un proiect comun pentru

o alianţă în vederea alegerilor

următoare locale şi parlamen-

tare, asta înseamnă să intrăm

în consilii locale, judeţene şi în

Parlament peste patru ani. Apoi,

natural poate să fi e o fuziune

a unui partid mare naţional,

dar naţional moderat şi bazat

pe valori europene, nu de ex-

tremă”, a completat Cordoş.

PRU Cluj şi-a ales noua conducere şi a făcut apel către toate forţele naţional-democratice

Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a declarat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, într-o confe-rinţă de presă, că se aşteaptă la o cădere a Guvernului Grindeanu pe fondul unor măsuri pe care liderul liberal le-a caracte-rizat ca fi ind „iresponsabi-lităţi economice” lipsite de „ancoră”.

Liderul PNL, Raluca Turcan,

spune că cele mai recente mă-

suri economice de mărire a sa-

lariile bugetare şi de creştere a

pensiilor sunt un „heirupism

fără nicio ancoră economică”,

ea explicând că în acest fel pre-

siunea s-a mutat pe autorităţi-

le locale.

„Într-un heirupism fără ni-

cio ancoră economică, a înce-

put să împrăştie în stânga şi în

dreapta cu măriri de salarii şi

cu angajamente pentru măriri

de pensii. Aceşti bani trebuie să

vină de undeva, dar la Guvern

nu sunt mai mulţi bani pentru

că nu au investiţii şi investito-

rii nu sunt motivaţi să creeze

locuri de muncă. Atunci au mu-

tat toată presiunea pe primării

şi consilii judeţene, unde toate

cheltuielile cu salarii trebuie să

fi e suportate din bugetele loca-

le. În foarte multe localităţi, chel-

tuielile sunt peste nivelul veni-

turilor din instituţiile respecti-

ve”, a explicat Turcan.

Raluca Turcan a mai spus

că se aşteaptă ca în următoa-

rele trei luni Guvernul Grindea-

nu să cadă, iar acest lucru să

aibă drept cauză „obsesia îm-

potriva justiţiei şi iresponsabi-

litatea economică”.

„Este un blocaj fără prece-

dent şi din punctul meu de ve-

dere este foarte posibil ca în

trei luni această situaţie să ex-

plodeze, România să ajungă să

se îndatoreze din ce în ce mai

mult pe generaţiile viitoare. Pu-

tem asista la o cădere a actua-

lului Guvern, pentru că obse-

sia împotriva justiţiei şi ires-

ponsabilitatea economică nu

se poate să nu conducă în a-

ceastă direcţie spre care se în-

dreaptă orbiţi”, a explicat lide-

rul PNL.

Turcan a mai declarat că par-

tidul pe care îl conduce are pro-

priul drum de reconstrucţie şi

refacere în procesul de reformă

pe care şi l-a asumat şi nu poa-

te „sta cu privirea într-o parte”

către alte formaţiuni de dreap-

ta sau către alte persoane.

Liderul liberal a făcut aceas-

tă afi rmaţie în contextual unei

conferinţe de presă în care a

fost întrebată de ce crede că

fostul premier Dacian Cioloş

nu s-a alăturat până acum par-

tidului şi proiectului liberal.

„Partidul Naţional Liberal

este într-o perioadă de recon-

strucţie şi recredibilizare pen-

tru că au fost oameni care nu

s-au mai simţit reprezentanţi

de către PNL. (...) În această

reformă a PNL evident că ne

dorim oameni valoroşi. Uşile

sunt deschise spre orice om de

valoare care poate să vină în

PNL cu dorinţă de implicare,

cu integritate şi expertiză poli-

tică sau profesională. Domnul

Cioloş a fost propunerea PNL

pentru funcţia de prim-minis-

tru. Evident că PNL i-a propus

să vină în partid. Domnia sa a

spus că analizează oportunită-

ţile politice pe care le are şi va

da un răspuns. PNL are pro-

priul drum, nu poate sta cu pri-

virea într-o parte, la USR, în al-

tă parte, la alte formaţiuni ca-

re se manifestă pe partea dreap-

tă, noi trebuie să credem în

drumul PNL. Niciodată un pro-

iect mare nu va sta într-o sin-

gură persoană”, a declarat Ra-

luca Turcan.

Preşedintele PNL prezice căderea guvernului Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan şi secretarul general al formaţiunii, Cristian Buşoi au venit sâmbătă la Cluj.

Raluca Turcan și Cristian Buşoi

Page 5: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

luni, 20 martie 2017 actualitate.monitorulcj.ro 5

Bianca [email protected]

Recent intrat în vigoare (octombrie 2015), noul regulament pentru plimba-rea câinilor, care permite printre altele accesul patru-pedelor în mijloacele de transport în comun, a fost valabil şi a produs efecte doar până în luna martie a acestui an. Ce se va întâm-pla de acum încolo?

Când a fost adoptat, proiec-

tul privind deţinerea câinilor şi

regulamentul de funcţionare a

parcurilor publice pentru câini

prevedea faptul că îşi va produ-

ce efecte pe durată determina-

tă, timp de 18 luni de la data

adoptării. Iar acest termen s-a

împlinit în luna martie.

Acum, în şedinţa de Consi-

liu Local mâine se va discuta

prelungirea acestui termen pe

perioadă nedeterminată, având

în vedere că pe parcursul celor

18 luni cât s-a afl at în vigoare,

potrivit Primăriei Cluj-Napoca,

nu au fost constatate defi cien-

ţe majore în implementare.

„De la intrarea în vigoare a

noului regulament şi până în

prezent, Direcţia Spaţii Verzi din

cadrul Primăriei a amenajat şi

modernizat locurile pentru plim-

bat animalele de companie din

Parcul Rozelor, Aleea Detunata,

strada Primăverii, zona Carto-

drom, strada Viilor şi Bulevar-

dul 1 Decembrie 1918. În peri-

oada următoare vor fi amena-

jate spaţii pentru plimbare/joa-

că câini în zona centru/Cetăţu-

ia – strada Călăraşilor lângă Tur-

nul Paraşutiştilor, cartier Mănăş-

tur – Bulevardul 1 Decembrie

1918 vis a vis de Cora, cartier

Mărăşti – strada Mureşului, car-

tier Iris-Bulgaria – Piaţa 1 Mai,

cartier Zorilor – strada Ghe. Di-

ma lângă cimitir, cartier Grigo-

rescu – Podul Garibaldi", se ara-

tă în proiectul de hotărâre care

va fi pe masa consilierilor lo-

cali.

În documentul citat se mai

precizează faptul că în 2016, po-

liţiştii locali au aplicat 73 de

sancţiuni contravenţionale pen-

tru plimbarea fără botniţă sau

lesă a câinilor pe domeniul pu-

blic, respectiv pentru lipsa car-

netului de sănătate. De aseme-

nea, au fost înregistrate peste

150 de sesizări ale clujenilor re-

feritoare la încălcarea noului re-

gulament.

„Apreciem ca fi ind relevant

că, de la data intrării în vigoa-

re a hotărârii de Consiliu Local

şi până în prezent, Compania

de Transport Public Cluj-Napo-

ca nu a înregistrat evenimente

care să împiedice punerea în a-

plicare a prevederilor hotărârii

de Consiliu Local din 2015. În

perioada menţionată au fost apli-

cate 9 sancţiuni contravenţio-

nale după ce deţinătorii câini-

lor nu au achiziţionat şi com-

postat bilet de călătorie pentru

animal”, mai precizează docu-

mentul citat.

Cei care au lucrat la elabo-

rarea noului regulament pen-

tru câini consideră că acesta

nu necesită modifi cări şi pro-

pun modifi carea perioadei de

timp în care hotărârea de con-

siliu local produce efecte, din

determinată (18 luni de zile de

la data adoptării) în nedeter-

minată.

Noul regulament pentru plimbarea patrupedelor este deja „învechit”Ce se va întâmpla cu acei clujeni care vor să-şi plimbe patrupedele cu mijloacele de transport în comun?

În regulament se prevede faptul că numărul de câini deţinuţi de o persoană nu poate fi limitat atât timp cât sunt respectate condiţiile de igienă și sănătate, iar toţi câinii de rasă trebuie sterilizaţi obliga-toriu.Deţinerea unui câine nu poate face obiectul impunerii de taxe ori cheltuieli în sarcina proprietarului. Asociaţia de proprietari va mani-festa o atitudine tolerantă și civilizată faţă de proprietarii care deţin în condiţii legale unul sau mai mulţi câini.Este permis accesul cu câini pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca cu condiţia ca aceștia să fi e ţinuţi în lesă. Câinii pericu-loși sau agresivi vor fi ţinuţi în lesă și vor purta în mod obligatoriu botniţă.Accesul persoanelor însoţite de câini în mijloacele de transport în comun: Câinii de talie medie și mare vor fi ţinuţi în lesă și vor purta botniţă, iar câinii de talie mică vor fi ţinuţi în lesă, în braţe sau în cușcă. În mijlocul de transport în comun va urca maxim un câine în-soţit de deţinător care va achita și va composta și pentru câine un bilet de călătorie. Câinele trebuie să fi e îngrijit și educat pentru a nu provoca deranj pentru restul călătorilor. Persoana însoţită de câine va alege cea mai liberă zonă a mijlocului de transport în comun și va evita orele de vârf și autobuzele/troleibuzele aglomerate. Este considerat mijloc de transport neaglomerat acela care prin numărul de călători permite ţinerea câinelui la cel puţin un metru distanţă de ceilalţi călători.Amenzile pentru nerespectarea prevederilor hotărârii de consiliu lo-cal pot ajunge până la 600 de lei.

Ce spune regulamentul

Zona joasă din judeţul Cluj se afl ă până la ora 18 sub avertizare Cod galben de vânt puternic, a cărui vite-ză poate ajunge până la 60 de kilometri pe oră.

Avertizarea Cod galben de

„intensifi cări ale vântului care

la rafală vor depăşi local 55-60

km/h” este valabilă în judeţul

Cluj dar şi în judeţul Bistriţa-Nă-

săud astăzi 19 martie între ore-

le 15-18, anunţă site-ul ofi cial

al Administraţiei Naţionale de

Meteorologie (ANM).

Ninsori şi ploi

Meteorologii au emis de a-

semenea o informare care anun-

ţă „intensifi cări ale vântului şi

predominant ninsori la munte,

precipitaţii mixte în Maramureş

şi Transilvania”, valabilă de ieri,

ora 20, până astăzi ora 20.

„În intervalul menţionat, în

zonele de munte, mai ales la al-

titudini mari, temporar vor fi pre-

cipitaţii sub formă de ninsoare,

iar vântul va continua să prezin-

te intensifi cări, cu viteze de

55...65 km/h, iar pe creste va

depăşi 80 km/h, viscolind şi spul-

berând zăpada. Unele intensifi -

cări ale vântului se vor semnala

în după-amiaza zilei de luni, 20

martie, şi în sud-vestul teritoriu-

lui. În vestul, centrul şi nordul

ţării temporar va ploua, iar în

Maramureş şi Transilvania tre-

cător vor fi precipitaţii mixte”,

au anunţat meteorologii.

Zăpada mieilor a acoperit Clujul

Duminică dimineaţă clujenii

au avut o surpriză când au ie-

şit din case sau au privit pe fe-

restre. Afară a început să ningă

ca în plină iarnă, cu toate că

suntem deja la jumătatea lunii

martie.

Atenţionările de ninsoare

emise sâmbătă de meteoro-

logi s-au dovedit adevărate,

iar iarna îşi dă ultima

sufl are.m Zăpada mieilor –

prima ninsoare după „Babe”

– a venit în acest an, la Cluj,

unde temperaturile au scă-

zut spre zero grade dumini-

că dimineaţă.

Cod galben de vânt puternic în judeţul Cluj

Existenţa bătătoarelor de covoare între blocuri este, potrivit unora “semnul unui nivel de civilizaţie redus”, dar potrivit altora o necesitate pentru locatarii unui bloc.

Desfi inţarea, respectiv în-

fi inţarea de bătătoare între

blocuri este de câţiva ani o

problemă intens dezbătută în

asociaţiile de proprietari clu-

jene. Cel mai recent zvon, ca-

re a cuprins locuitorii din

Cluj-Napoca, spune că ar tre-

bui desfi inţate toate bătăto-

arele.

„Referitor la desfi inţarea bă-

tătatoarelor de covoare dintre

blocuri, în calitate de preşedin-

te al unei asociaţii de Proprie-

tari am nevoie urgentă să afl u

numărul Legii sau a hotărârii

care se referă la această inter-

dicţie!”, scria vineri, C. Istocaci,

pe un site de reclamaţii la adre-

sa primăriei.

Potrivit reprezentanţilor Pri-

măriei, „nu există o prevedere

legală privind interzicerea am-

plasării unor bătătoare de covoa-

re în zona aferentă asociaţiilor

de proprietari. Decizia menţine-

rii sau desfi inţării unui bătător

de covoare se ia de catre locata-

rii asociaţiei de proprietari”.

Problema desfi inţării rămâ-

ne, prin urmare să fi e rezolva-

tă între proprietarii de aparta-

mente.

Cert e că ţevile cu prici-

na vor deveni de intensă

utilizare în săptămânile ur-

mătoare, când oamenii vor

începe pregătirile pentru

Paşte.

Bătătoarele de covoare dintre blocuri dau „bătăi de cap” clujenilor

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) supune dezbaterii publice un proiect de lege privind cartea electronică de identitate (CEI), care va permite autentifi carea online pentru a benefi cia de diverse servicii elec-tronice şi ar asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care şi-ar înceta valabilitatea.

Pe cartea electronică de

identitate vor fi datele titu-

larului care sunt şi acum în

actul de identitate, precum

şi date biometrice, respectiv

imaginea facială şi ampren-

tele de la două degete. Du-

pă introducerea cărţii elec-

tronice de identitate nu va

mai fi folosit cardul de să-

nătate, potrivit unui proiect

de lege pus în dezbatere pu-

blică de Ministerul Afaceri-

lor Interne.

„Funcţionalitatea de card

de sănătate va fi asigurată

de certifi catul digital emis

de MAI, înscris în cip. Car-

dul naţional de sănătate îşi

încetează valabilitatea la da-

ta la care titularului i s-a eli-

berat o carte electronică de

identitate'', se arată în pro-

iectul de lege amintit.

Persoanele care nu doresc

CEI pot opta pentru carte de

identitate simplă, mai men-

ţionează documentul. Car-

tea electronică de identitate,

a cărei punere în circulaţie

nu este menţionată, va per-

mite titularului autentifi ca-

rea în sisteme informatice

ale MAI, în sisteme informa-

tice terţe ale administraţiei

publice, precum şi în alte sis-

teme informatice.

Titularul unui document

electronic se va putea auten-

tifi ca on-line, pentru a bene-

fi cia de diverse servicii elec-

tronice (bancare, fi scale, so-

ciale, fi nanciare, educaţie etc.).

Textul propus prevede po-

sibilitatea obţinerii unei cărţi

de identitate simple de către

persoanele care, din motive

religioase sau de conştiinţă,

refuză în mod expres obţi-

nerea unei cărţi electronice

de identitate. Opţional, car-

tea de identitate simplă sau

cartea electronică de identi-

tate se poate elibera înainte

de împlinirea vârstei de 14

ani, la solicitarea unuia din-

tre părinţi.

Cardul de sănătate ar putea fi desfiinţat

Page 6: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

6 SPECIAL

De la lansarea primului exemplar din Monitorul de Cluj, în 26 iunie 1998, au trecut aproape două decenii.

Luate exemplar cu exemplar, 5.000 de ediţii ocupă un raft întreg dintr-o bibliotecă; nu pare mult la prima vedere, dar for-ţa cuvintelor tipărite stă în numărul celor care le-au citit. Și în numărul celor despre care zecile de reporteri și redactori ai Ziarului care stă de vorbă cu oamenii! au scris.

În 1998, când presa românească „liberă” abia ce începea să se obișnuiască cu libertatea cuvântului, o echipă de jur-naliști cu experienţă și-au dat mâna pentru a aduce Clujului cel mai modern produs editorial de la acel moment: Monitorul de Cluj.

Cotidianul, al cărui slogan a fost Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!, a devenit în scurt timp lider de necontestat al pieţei locale de informaţie și publicitate.

Cotidianul, în format „mare” – broadsheet –, cu mai multe secţiuni, pagini specializate și suplimente tematice (sport, au-to, IT, sănătate, turism etc), a devenit un reper pentru piaţa clujeană, considerată una dintre cele mai difi cile din România.

Tirajul record de 9.000-10.000 de exemplare pe ediţie, atins în anii 1999-2000, și cei peste 6.000 de abonaţi, l-au propulsat repede pe primul loc în preferinţele clujenilor.

Într-o perioadă în care computerele erau încă o raritate și puţini clujeni aveau acasă așa ceva, Monitorul de Cluj a fost primul ziar local care le-a oferit cititorilor o ediţie electronică, un site pe care au fost puse toate articolele publicate în ziar.

Anticipând un trend pe care alte publicaţii l-au adoptat abia un deceniu mai târziu, în anul 2000, Monitorul de Cluj a schimbat dimensiunea ediţiei tipărite. Formatul, denumit ta-bloid, după numele ziarelor de senzaţie din lumea anglofonă, a combinat calităţile celor două: dimensiunea ușor de mânuit a tabloidului și conţinutul amănunţit documentat al ziarului quality, într-un concept elegant și efi cient: tabloidul comunitar.

Mai mic, mai ușor de mânuit, dar în același timp axat pe te-me și subiecte de interes pentru comunitate, Monitorul de Cluj a rămas Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!, și s-a bucurat de încrederea a mii de cititori în fi ecare zi.

Doi ani mai târziu, în 2002, Monitorul de Cluj a primit o faţă nouă: un stil grafi c mai alert, mai „agresiv”, cu fotografi i mari și elemente grafi ce spectaculoase.

Abia în 2007, odată cu aniversarea de 9 ani, Monitorul de Cluj a trecut prin cel mai mare proces de rebranding și evoluţie editorială.

Sub titlul „9 ani, o 9 viziune!“, echipa anunţa o schimbare fundamentală a modului de abordare a știrilor: conceptul inte-grat – bimedia. Jurnaliștii au realizat, din nou cu mult înaintea altor publicaţii, convergenţa dintre ediţia tipărită a cotidianului Monitorul de Cluj și site-ul www.monitorulcj.ro, realizând un produs media contextualizat, susţinut de o prezenţă web conti-nuă și consistentă: monitorulcj.ro.

În 2009, criza economică prin care a trecut întreaga ţară a adus și retragerea acţionarului majoritar, European Media Invest (EMI Deutchland GmbH). Monitorul de Cluj a rămas în grija unei echipe manageriale și editoriale exclusiv românești – SC Monitorul de Cluj SRL – și, cu sprijinul cititorilor, care au ră-mas fi deli brandului și și-au păstrat încrederea în onestitatea echipei de jurnaliști, a câștigat pariul cu criza economică.

Într-o perioadă în care multe ziare naţionale și-au închis edi-ţiile tipărite, ascunzând falimentul printului sub eufemismul „au trecut în online“, Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro a de-monstrat viabilitatea conceptului transmedia. Ediţia tipărită și cea electronică se completează și se susţin reciproc, articolele de pe hârtie sunt completate de galerii foto și video pe supor-tul online, oferindu-le cititorilor cea mai complexă experienţă multimedia de pe piaţa clujeană.

În anii care au urmat, Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro a trecut prin alte două etape de rebranding, ambele având drept obiectiv întărirea prezenţei online (un site nou, pagina de Facebook, conturile de YouTube și Twitter, serviciile de ne-wsletter) și o interfaţă tot mai prietenoasă pentru cititorul pe internet (un site elegant pentru versiunea de desktop, dublat de o versiune dedicată dispozitivelor mobile).

Jurnalismul conştiincios, onestitatea şi lipsa oricăror constrângeri editoriale au transformat Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro în cel mai incisiv şi mai corect ziar local, care nu răspunde niciunei presiuni de natură economică sau politică.

Această independenţă este garanţia unui jurnalism de cali-tate, în care primează interesul public şi problemele cititori-lor, nu interesele politicienilor sau ale oamenilor de afaceri.

În acest moment, după 5.000 de ediţii tipărite, care preced o aniversare rotundă (20 de ani de prezenţă neîntreruptă pe pia-ţa mass media clujeană în 2018) putem spune cu mândrie că ne respectăm viziunea de a fi Ziarul care stă de vorbă cu oame-nii! și ne reînnoim promisiunea: SCRIEM ADEVĂRUL de care al-ţii se tem!

În numele întregii echipe Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro, jurnaliști, oameni de marketing, vânzări și personal administra-tiv deopotrivă, vă asigurăm pe voi, cititorii noștri, că veţi fi întot-deauna pe primul loc.

Sorin Stanislav, director general, și Paul Niculescu, director editorial

80.000 de clujeni,

la „templul” fotbalulu

peste12.000de cititori/ediţie

CLUJ-NAPOCA

190CDetalii în pagina 2

ADMINISTRAŢIE

Bosch vine la ClujInvestiţia, ţinută secretă până acum, a fost

dezvăluită la doar o zi după anunţul No-

kia privind închiderea fabricii de la Jucu.

Pagina 6

SOCIAL

Noutăţi ale Codului Civili l privind

LUNI | 3 octombrie 2011 | anul XIV, nr. 189 (3658) | 12 pagini | 1 leu

1 = 4.35 LEI

Cazarea în căminele UBB, condiţionată de cardurile Prefectului

ităţii Babeş Bolyai” sunt obligaţi să îşi facă carduri Omn

di UBB

Cel mai modern stadion al Clujului, „Cluj Arena” a fost inaugurat sâmbătă, în prezenţa a numer

oficialităţi, în frunte cu premierul Emil Boc şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena

„Este un moment istoric pentru sportul românesc, dar şi pentru Cluj-Napoca”, a declarat Emil B

„Mă bucur că nu o să plec de aici cu o brazdă de gazon în tocuri”, a spus la rândul ei Elena Udre

Vezi cum s-au desfăşurat evenimentele de la inaugurare.

Zeci de mii de clujeni s-au înghesuit să vadă „bijuteria” de Champions

MET

EO

Centura Vâlcele-Apahida,

circulabilă din noiembrie

Premierul Emil Boc a promis că tirurile de pe

Calea Turzii vor deveni amintire. PaginFilme 3D gratuite

la Cinema MărăştiCinematograful din cartierul Mărăşti

a fost redeschis de municipalitate. Pagina 2

JOI | 23 IANUARIE 2014 | anul XVII, nr. 14 (4221) | 12 pagini | 1 leu

Copiii care învață la Cluj, atât cei de la ş

vor primi abonamente gratuite pe două linii Pagi

Prima echipă de intervenţ ie cu care s-au î ntâ lnit localnicii imediat

după gă sirea ră niţ ilor nu avea nici mă car o trusă de prim-ajutor.

Coordonatele oferite pentru că ută ri „nu au fost bune”,

iar echipele de salvare au fost direcţ ionate „la zeci de kilometri

de locul accidentului”.

„Puteam ajunge în 2 ore. Ni s-au pus bețe-n roate!”,

spun salvamontiștii clujeni. Pagina 6

Avionul prăbușit luni a fost luat din creierii munților și dus în comuna Horea (județul Alba), unde va aștepta dema

chetei. Și de această dată, „particularii” au dus resturile avionului cu tractoarele și utilajele lor.

Imagini în EXCLUSIVITATE în pagina 7. Citiți articolul în p

Supraviețuitorii accidentului de avion PUTEAU MURI CU ZIL

„Cineva NU A VRUT

să-i găsească !”CLUJ-NAPOCA

00C Detalii în pagina 2MET

EO

1

PUBLICITATE

= 4.5301 LEI

POLITICĂ

Raportul pe MCV,

„devastator pentru USL”

Europarlamentarul Monica Macovei

spune că nu românii trebuie să plăteas-

că, ci USL. Pagina 2

ACTUALITATE

Bani pentru profesori,

de la bugetul localBanii alocaţi de la Guvern pentru sala-

riile profesorilor acoperă doar trimes-

trul I. Pagina 5

DMINISTRAŢIE ACTUALITATECl j

PUBLICITATE

GHEORGHE TRIF | cel care a ajuns primul la locul accidentulu

„Eu cred că cineva nu a vrut să -i gă sească . Echipele de salvare erau

zeci de kilometri distanţ ă de locul accidentului“

VASILE CIPCIGAN| șef Salvamont Cluj

„Câ nd am ajuns acolo, la Crucea Iancului, ni s-a spus că «s-au gă sit

(ră niţ ii – n.r.). Câ nd am ajuns î n comuna Horea, ni s-a spus că nu a

nevoie de noi.“

Imagini în EXCLUSIVITATE

Epava AVIONULUI, „salvată” tot de localn

5.000 de ediţii, aceeaşi misiune: SCR

După aproape două decenii de apariţie neîntreruptă în format tipărit, Monitorul de Cluj – monitorulcj.ro cumulează – cititorii ediţiei print şi trafi cul pe portalul on

Luate exemplar cu exemplar, 5.000 de ediţii ocupă un raft întreg dintr-o bibliotecă; nu pare mult la prima vedere, dar forţa cuvintelor tipărite stă în numărul celor care le-au citit. Şi în numărul celor despre care zecile de reporteri şi redactori ai Ziarului care stă de vorbă cu oamenii! au scris.

Page 7: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

luni, 20 martie 2017 | monitorulcj.ro 7

ui

roase a Udrea.

Boc.a.

Pagina 7

League

na 3

MARȚI | 11 OCTOMBRIE 2016 | anul XIX, nr. 196 (4897) | 12 pagini | 1,50 lei

ULTIMĂ ORĂ: 20.45Anna Horvath, audiată două ore la DNAViceprimarul Anna Horvath a ieșit din se-diul DNA Cluj și a plecat acasă, refuzând să spună ce calitate are în dosarul în care este cercetată de procurori. Paginile 4-5

ACTUALITATECine sunt americanii

1 = 4.5175 LEI

Preluăm anunţuri pentru

MONITORUL OFICIAL

Tel.: 0264/59.77.03

CLUJ-NAPOCA

110C Detalii în pagina 2

MET

EO

PUBLICITATE

Viceprimarul Clujului, acuzat de finanțarea ilegală a campaniei electorale„Ce proastă...” Insulte la nivel înalt.

Ce caută DNAîn aggendaAnnei Horvath ?

Culoarea preferată a românilor la case este „verdele”Cozi interminabile pentru subvenţiile oferite de stat pentru reabilitarea sistemului de încălzire. Pagina 2

P. 4-5

LUNI | 30 IANUARIE 2017 | anul XX, nr. 16 (4965) | 12 pagini | 1,50 lei

POLITICĂ

Horia Şulea îl atacă pe Daniel BudaReplica lui Daniel Buda: „Una dintre cele mai importante valori ale democraţiei es-te libertatea de exprimare”. Pagina 4

ECONOMIE

Un antreprenor clujean preia a treia companied P

1 = 4.5077 LEI

Telefon Monitorul: 0264/59.77.00

CLUJ-NAPOCA

30C Detalii în pagina 2

MET

EO

PUBLICITATE

Aeroportul Cluj intră într-un amplu proces de modernizareÎn cursul anului 2017, Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj va deschide zece noi destinaţii. Pagina 2

Protest masiv la Cluj

ararea an-

LE.

T

uiu la

t» au

ici

RIEM ADEVĂRUL de care alţii se tem!

nline – peste 310.000 de cititori în fi ecare lună, potrivit unui studiu de audienţă realizat la sfârşitul anului trecut

1998: format „mare” – broadsheet

2000: format tabloid mai ușor de mânuit

2007: conceptul bimedia, combinație între ziarul tipărit și online

Page 8: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

8 MICA PUBLICITATE monitorulcj.ro | luni, 20 martie 2017

Monitorul de Cluj nu este responsabil în nicio circumstanţă pentru acurateţea sau conţinutul anunţurilor publicate, nu răspunde moral sau material pentru eventualele prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparţine exclusiv autorilor anunţurilor.

— V

ALA

BIL

PE

NTR

U P

ER

SO

AN

E F

IZIC

E —

TALON DE MICĂ PUBLICITATE

Redacţia nu-şi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor. Trimiţând acest talon vă exprimaţi acordul privind utilizarea datelor

înscrise pe talon în scopuri de marketing şi publicitate.

Completaţi CITEŢ acest talon (maxim 25 de cuvinte) şi veţi beneficia GRATUIT de două anunţuri de mică publicitate!

Anunţurile pt. rubricile „Acorduri de mediu“, „Citaţii“, „Pierderi“, „Matrimoniale“ şi „Mulţumiri prezi că toare“ se taxează integral.Depune TALONUL DE MICA PUBLICITATE la sediul redacţiei,

str. Republicii nr. 109, Et. 1 sau librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13

GRA-

TUIT

NUME ŞI PRENUME:

ADRESĂ:

TELEFON:

E-MAIL

TEXTUL ANUNŢULUI:

IMOBILIARE

VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI

GARSONIERE

¤ CUMPĂR garsonieră.Exclus cart. Plopilor.Aștept telefoane la tel. 0760-185659. (9.15)

APARTAMENTE

P.F. cumpăr apartament cu

2-3 camere, în cart. Mărăşti,

Gheorgheni sau Zorilor.

Sunaţi la tel. 0740-607307.

CASE/CABANE

¤ Vând casă cu garaj, grădină, în Dej. Pentru informaţi suplimenta-re sunaţi la 0720-005916. (5.7)

¤ Vând două case + anexe în Tu-reni, în aceeași curte (se vinde și separat), supr. totală 6500 mp, curte, livadă, teren arabil, utilităţi, apă, gaz, curent, întăbulat, preţ negociabil. Inf. suplimentare la tel. 0745-182440.

Vând vilă în Gura Râului

jud. Sibiu.

Toate utilităţile, zona superbă,

direct de la proprietar.

Informaţii la 0722-275170.

¤ Vând sub preţul pieţei, în loc. Sânnicoară, casă de 80 mp, cu toate utilităţile, grădină de 3300 mp, front la DN E576. Preţ negociabil. Accept varianta schimbului cu ap. cu 2 camere în Mărăști + diferenţă la înţele-gere. Informaţii și relaţii supli-mentare la tel. 0743-285183 sau 0754-025684.

TERENURI

¤ Vând teren de 3000 mp, sat Vechea-Chinteni, la 20 km de Cluj-Napoca, intravilan, întăbulat, acces la utilităţi, posibilităţi de construcţie, zonă bună, loc liniștit, preţ 15 euro/mp. Informaţii su-plimentare la tel. 0264-556174, 0728-145263. (1.7)

¤ P.F. vând teren în comuna Tu-reni, jud. Cluj, 11600 mp teren, front de 2,8 m pe 444 m, în zonă liniștită, se vinde parcelat (1000 pm-2000 mp), pentru construcţii

case, cabane. Preţ negociabil. In-formaţii suplimentare la tel. 0740-981510. (5.7)

¤ P.F. vând teren intravilan în su-pr. de 1400 mp, cu pomi fructifi -eri și teren pentru grădinărit, zo-nă frumoasă, liniștită, drum asfaltat, front 19 m, în loc. Me-ra, la 13 km de Cluj. Informaţii și relaţii suplimentare la tel. 0740-312851. (5.9)

¤ Vând teren în intravilanul Clu-jului, supr. 500 mp, la distanţa de 1,5 km de Iulius Mall, cu utili-tăţi, apă, curent, cu C.F. în regu-lă. Inf. suplimentare la tel. 0752-397165 sau 0745-501314.

¤ Vând teren agricol, suprafaţa 20.000 mp (2 hectare) în Jucu de Sus – Molitură. Terenul este compact, situat la 100 metri de utilităţi, lânga drumul comunal asfaltat. Preţ: 3 Euro/mp. Tel. 0740-615547.

¤ Vând teren extravilan, cu utili-tăţi, în apropiere (paralel) de Wonderland, suprafaţa 2900 mp, preţ 20 euro/mp, negocia-bil. Informaţii suplimentare la tel. 0745-182440.

¤ Vând teren extravilan în supra-faţă de 2900 mp, lângă pârtia de schi, în comuna Feleacu. Preţ 8 euro/mp, negociabil. Informa-ţii și relaţii supimentare la tel. 0749-052056.

¤ Vând teren, suprafaţă: 4000 mp, cu toate utilităţile la stradă (16 km de Cluj) – Vechea Deușu, intravilan, zonă liniștită. Preţ – 18 Euro mp. Informaţii telefon: 0722-990855.

¤ Vând teren central în supr. de 100 mp, front 20 ml la drum de servitute, cu C.F. și C.U., P+6, preţ 250 euro mp. Inf. supli-mentare la tel. 0745-251703.

¤ Vând teren în zona Tetarom 2 (fosta livadă de pomi – IAS), cen-tura spre Apahida. Inf. și relaţii su-plimentare la tel. 0264-416242, după ora 20, Fam. Molnar.

¤ Vând 2 parcele de teren lângă lacul din Chinteni, supr. 613 mp, front 18 ml la drum judeţean, preţ 15 euro mp. Inf. și relaţii su-plimentare la tel. 0745-251703.

SCHIMBURI

¤ Schimb casă cu garaj, grădi-nă, în Dej. Informaţi suplimen-tare la tel. 0720-005916. (5.7)

ÎNCHIRIERI

SPAŢII

¤ Închiriez garaj pe str. Doro-banţilor pentru autoturism. In-formaţii suplimentare la tel. 0753-902739. (4.7)

¤ Închiriez curte/grădină cu casă la ţară, lângă Cluj, cu posibilita-tea de a ţine mai mulţi câni în curte. Ofer 1200 lei/lună. Aștept oferte la tel. 0741-455348. (4.9)

LOCURI DE MUNCĂ

Angajămurgent

Lucrători comerciali fast-food, în Cluj,

şi bucătar/bucătăreasa fast-food, în Floreşti.

Salariu avantajos, program de lucru

în ture.Detalii la 0728-572880.

(2.2)

Firmă de transport cu acţionariat german,

angajează şoferi profesionişti,

categ C+E,posesor atestat

profesional şi cartela tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru

comunitate.Plata la zi.

0729 272 272(9.14*)

¤ Caut de lucru în domeniul la-borator-cofetarie sau la bucătă-rie, deţin diplomă de califi care în aceste domenii. Ofer și rog seriozitate. Aștept oferte la tel. 0757-746700.

¤ Caut de lucru în domeniul gastronomiei, part-time (în zile-le libere), experienţă în dome-niu. Cer și ofer seriozitate. Rog sunaţi la tel. 0745-802150.

¤ Tânără, caut loc de muncă part-time, în domeniul contabilita-te primară, cunoștinţe WINMEN-TOR. Sunaţi la tel. 0745-430079.

¤ Căutăm FEMEIE DE SERVICIU (menaj). Inf. suplimentare la tel. 0752-134356.

¤ Caut de lucru ca ȘOFER, experi-enţă 18 ani (și pe comunitate), cat. B și C, cunoscător al lb. ger-mane și engleze. Rog și ofer serio-zitate. Sunaţi la tel. 0752-397165 sau 0745-501314.

SERVICII

¤ Clujean, îmi ofer serviciile, fac curat după zugrăvit, repar spaleţ, trag glet, vopsesc în ulei, zugră-vesc în lavabil. Fac curat în pod, beciuri. Aștept oferte serioase, neserioșii să nu se deranjeze. Lu-crez 7 zile din 7. Tel. 0752-362823. (1.7)

ElectrotacVÂNZĂRI-CONSUMABILE-SERVICE

Case de marcat, Cântare electronice,

cititoare coduri de bare, conectare case de marcat-PC

POS-URI

Tel: 0264-421506; 0729-072651;

0722-357640; 0722-437444

Str Frunzișului, nr. 29, Cluj-Napoca,

Varianta Zorilor-Mănăștur

www.electrotac.ro

¤ Expert contabil autorizat, ţin evidenţă contabilă la fi rme mici, mari și persoane fi zice. Pentru in-formaţii suplimentare sunaţi la tel. 0744-501252. (2.7)

Monitorul publică GRATUIT* anunţuri de MICĂ PUBLICITATE primite prin e-mail ([email protected]) şi SMS cu tarif normal la numărul 0752-990127

* Anunţurile sunt gratuite exclusiv pentru persoane fizice, în limita a 20 de cuvinte.

- Anunţurile pentru rubricile „Acorduri de mediu“, „Citaţii“, „Pierderi“, „Matrimoniale“ şi „Mulţumiri“ prezi că toare se taxează integral.

- Anunţurile trimise prin e-mail sau SMS beneficiază de 2 apariţii consecutive şi vor fi publicate în termen de 48 de ore de la trimitere.

- Datele de contact publicate în anunţ vor fi exclusiv adresa de e-mail de la care a fost transmis anunţul, respectiv numărul de telefon de la care a fost expediat SMS-ul.

¤ Depanare TV la domiciliul clientului, cu garanţie. Tel. 0264-547523, 0744-877328.

¤ Montăm uși și geamuri, auto-rizat Porta Doors. Informaţii la tel. 0745-993104.

¤ Executăm la comandă, mobili-er personalizat, din pal melami-nat, cu montaj la domiciliu. Su-naţi la tel. 0740-807646.

¤ Ofer servicii profesionale de Web Design, redesign pagini de internet si gazduire web hosting,la pretul de 399 lei. Con-tact: 0754 611 868 sau email: [email protected].

¤ Repar frigidere, congelatoare, combine, vitrine frigorifi ce, came-re de frig. Ofer garanţie și asigur transport.Tel. 0747-786.320; 0770-607.687.

VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI

AUTO / MOTO

¤ VÂND Dacia 1410, an 1997, pentru programul RABLA, acte în regulă, preţ negociabil. Informa-ţii și relaţii suplimentare la tele-fon 0740-694047.

ELECTRO

¤ Vând TV color marca DAEWOO, stare bună, preţ 60 RON, negoci-abil. Inf. suplimentare la tel. 0264-542151. (2.7)

¤ Vând cuptor electric nou, ru-sesc, reșou electric nou, mare, făcut la comandă, la preţuri ne-gociabile. Informaţii la 0264-590688, seara. (6.7)

UZ CASNIC

¤ Vând combină frigorifi că ”Elec-trolux”, în stare foarte bună de funcţionare și estetică excelentă, în Cluj-Napoca, cart. Mărăști. Preţ 500 RON, negociabil. Inf. la tel. 0741-100529. (1.7)

¤ Vând vase inox ”Zepter”, origi-nali, cu termostat, două seturi a câte 20 de piese, în ambalaje originale, preţ 350 euro/set, ne-gociabili. Informaţii la tel. 0744-479172. (6.7)

¤ Vând două sobe de teracotă, culoare maro, una cu plită și ler, complete, din cărămidă, demon-tate de un sobar. Informaţii și re-laţii suplimentare la tel. 0752-093646.

¤ Vând mașină de cusut marcă germană, în stare perfectă de func-ţionare, preţ 1600 RON, negocia-bil. Relaţii la tel. 0364-882575.

MEDICALE

¤ Vând ecograf ”Toshiba”, în stare bună de funcţionare. Informaţii și relaţii la tel. la 0744-605935. (4.7)

CĂRŢI / REVISTE

¤ Vând reviste de modă pentru croșetat și diferite materiale pen-tru croșetat, preţ negociabil. In-formaţii supimentare la 0264-590688, seara. (6.7)

DIVERSE

¤ Vând 3 to de boabe de porumb, preţ negociabil. Informaţii supli-mentare la tel. 0746-074364. (1.7)

¤ P.F. vând aparat de făcut kürtös kalács, pe curent 220 V, cu 6 role, aparatul este nou, marcă străină. Preţ negociabil. Inf. la tel. 0741-100529. (1.7)

¤ Vând 40 de baloţom de luceră mari. Preţ negociabil. Aștept tele-foane la nr. 0746-074364. (1.7)

¤ Vând coniac de 47° din stoc și ţuică de prune de 53°, preţ 30 RON, respectiv 25 RON. Sunaţi la tel. 0264-591965. (1.7)

CUMPĂR puncte A.N.R.P.

Tel. 0740-876436. (43.75)

¤ Vând pantofi , sandale, în stare foarte bună, nr. 37-38, preţ nego-ciabil. Inf. la telefon 0264-590688, seara. (6.7)

¤ Vând harpon aer comprimat subacvatic, două genţi de damă, una de culoare neagră și una al-bă. Informaţii suplimentare la tel. 0744-282885. (4.7)

¤ Vând pian vienez cu coardă scur-tă, recent acordat. Pentru informaţii sunaţi la tel. la 0744-605935. (4.7)

¤ Vând mașină de scris mecani-că, în stare foarte bună, preţ 150 RON. Informaţii la 0264-590688, seara. (6.7)

¤ Vând diferite sticle, borcane, preţ negociabil. Sunaţi la telefon 0264-590688, seara. (6.7)

¤ Vând tricicletă DHS pentru co-pii, în stare bubă, semne norma-le de uzură, culoare verde cu portocaliu. Are toate accesoriile, trebuie montate, preţ 60 RON. Informaţii suplimentare la nt. tel. 0754-761139. (7.7)

¤ Vând cântar (maja) de 500 kg, preţ negociabil. Informaţii supli-mentare la tel. 0745-182440. (7.9)

¤ Vând 1500 kg de grâu din recolta 2016, în sat Boju. Informaţii și relaţii suplimentare la tel. 0753-771323.

COLECŢIONARI

¤ Cumpăr cărţi, hărţi, atlase do-cumente, globuri geografi ce vechi de înainte de 1945, în lim-ba romănă, maghiară, latină sau orice altă limbă. Sunaţi la tel. 0745-700486. (1.7)

¤ Cumpăr bancnote de 10.000 lei, 100.000 lei, 50.000 lei, 500.000 lei și 1.000.000 lei, varianta de plastic, orice cantitate, indiferent de calitate. Aștept oferte serioase la tel. 0749-174082. (7.7)

¤ Pentru colecţionarii de artă, vând 12 bucăţi de piese de artizanat din aramă, statuete, tave cu pahare, candele, serviciu de ţuică, carafă, scrumieră, cafea, etc, preţ negocia-bil. Inf. la tel. 0264-591965. (7.7)

¤ Vând colecţie de actori, alb-ne-gru și color, în stare bună. Sunaţi la tel 0749-174082 (7.7)

¤ Cumpăr obiecte promoţionale Marlboro, genţi, chibrituri, scru-miere, reclame, brichete, insigne, afi șe, etc., orice obiect pe care scrie Malboro. Cer și ofer seriozi-tate. Tel. 0749-174082. (7.7)

¤ Vând trofee de vânâtoare că-prior (ţap) și colţi de mistreţi, un colţ a fost medaliat, preţ negocia-bil. Inf. și relaţii suplimentare la tel. 0264-591965. (7.7)

¤ Cumpăr colecţie de poze vechi, insigne românești, fanioane, fot-baliști, medalii, decoraţii, fotogra-fi i, cer și ofer seriozitate. Aștept oferte serioase. Sunaţi la tel. 0749-174082. (7.7)

ANIMALE

¤ Cine a pierdut o căţelușă de companie de talie mică, să sune la nr. de telefon 0364-143.848.

PIERDERI

¤ VISTRIDOR LOGISTIC S.R.L., Cluj-Napoca, J12/4147/2007, C.U.I. 22453529, anunţă pierde-rea certifi catului de înregistrare și a certifi catelor constatatoare. Se declară nule. (1.1)

¤ Societate FARMACIA OMNIA S.R.L. cu sediul social în Cluj-Napo-ca, str. Ion Andreescu, Nr. 9, Ap. 3, Jud. Cluj, înmatriculată la O.N.R.C. Cluj sub nr. J12/203/1998, având C.U.I. 10195902, capital social in-tegral subscris vărsat 200 lei, re-prezentată de administrator unic Crăciun Marius-Octavian, declar pierdut certifi cat constatator de la sediul social nr. 81334/14.11.2016 şi certifi catul constatator pentru punctul de lu-cru nr. 24561/17.08.2008. (1.1)

LICITAȚIE PUBLICĂLichidatorul judiciar al SC Oșanu Prestări Servicii SRL vinde la li-

citatie publică: Presă pavale la prețul de 135 lei, Autoutilitară Iveco Dailly nr. CJ-21-LOH – defectă la 2.900 lei, Remorcă Brenderup 18 nr. CJ-25-LOH la 2.385 lei, DVD auto Scodal Sony la 20 lei, Mobili-er (etajeră, birou calculator, birou vitrină) – stare bună la 400 lei, Mobilier (etajeră, birou calculator) – deteriorate la 90 lei, Buldoex-cavator JCB 1CX la 12.930 lei, Strung lemn (2 bucăți) – deșeuri fe-rioase la 45 lei. Licitaţiile se vor ţine săptămânal în fi ecare zi de vi-neri orele 14:00 începând cu data de 24.03.2017 și continuând cu 31.03.2017, 07.04.2017 și 14.04.2017 la sediul lichidatorului judi-ciar din Cluj Napoca, str. Ploiesti, nr. 18, ap. 4, jud. Cluj. Informatii detaliate si regulamentul de valorifi care la tel. 0729-006396, e-mail: [email protected] sau la sediul lichidatorului judiciar.

NOTIFICARE

Subscrisa, PHOENIX OMEGA IPURL cu sediul în Cluj-Napoca, str. Ludwig van Beethoven, nr. 29 A, jud. Cluj, CIF 26619141, Nr. Matricol 2A0444, în calitate de lichidator judiciar:

NOTIFICĂDeschiderea procedurii simplifi cate a insolvenţei împotriva

debitoarei KBS THREENERGYES SRL. prin Hotărârea civilă pronunţată în data de 01.03.2017 de către Tribunalul București în dosarul nr. 30532/3/2016, ca urmare a aprobării raportului întocmit de lichidatorul judiciar.În măsura în care deţineţi creanţe certe, lichide și exigibile născute ulterior deschiderii procedurii insolvenţei (09.11.2016), vă rugăm să procedaţi la depunerea „cererii de înscriere în Tabelul creanţelor”, în termen de 10 zile de la data primirii notifi cării, dar nu mai tarziu de 17.04.2017.

Page 9: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

luni, 20 martie 2017 monitorulcj.ro 9

ASTĂZI LA TVTVR 1

12:00 Teleshopping

12:30 Tribuna partidelor

parlamentare

13:00 Ultima editie

13:30 Lumea azi

14:00 Telejurnal

15:10 Maghiara de pe unu

17:00 Telejurnal

17:30 Intrebari si raspunderi

18:30 Vorbeste corect!

18:35 Perfect imperfect

19:20 Perfect imperfect

20:00 Telejurnal

20:50 Sport

21:00 Romania 9

21:45 Romania 9

22:30 Dincolo de harta

23:00 Ora de stiri

23:55 La bani marunti

ANTENA 1

13:00 Observator

14:00 2K1 cu Mirela Vaida

16:00 Observator

17:00 Acces Direct

19:00 Observator

20:30 Chefi la cutite

23:30 Xtra Night Show

PRO TV

13:00 Stirile Pro TV

14:00 Lectii de viata

15:00 La Maruta

17:00 Stirile Pro TV

18:00 Ce spun romanii

19:00 Stirile Pro TV

20:30 Uite cine danseaza

23:30 Stirile Pro TV

PRIMA TV

12:00 Teleshopping13:00 Trasniti din NATO13:30 Teleshopping14:00 Focus14:30 Teleshopping14:45 Atelierul magic15:30 Mama mea gateste mai bine16:30 Focus17:00 Mondenii17:45 Razi si castigi18:00 Focus 1819:30 Mama mea gateste mai bine20:30 In compania razbunarii22:30 Trasniti din NATO23:15 Focus din inima Romaniei23:45 Focus Magazin

KANAL D

12:00 Stirile Kanal D13:00 Te vreau langa mine15:00 Teo Show16:30 Bravo, ai stil!18:45 Stirea zilei19:00 Stirile Kanal D20:00 Kosem22:30 WOWbiz

LOOK TV

12:00 Celebrity13:00 Tonik Show14:00 Casa Poporului15:30 Fotbal Liga 1 Orange17:30 Poveștile României18:30 Casa Poporului20:00 Fotbal Look20:30 Fotbal Liga 1 Orange22:30 Fotbal Look23:30 Tonik Show

Firma de curatenie One Wayisi mareste echipa!!

Cautam persoane energice, deschise,amabile care sa asigure servicii de curatenie la standard inalte de calitate intr-o atmosfera placuta, relaxanta.

Cerinte:– femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 20-50 ani ;– persoane serioase, punctuale, amabile si cu o atitudine

respectuoasa;– nu este obligatoriu sa ai experienta, te vom invata noi

ceea ce trebuie sa faci.

Oferta: Vei avea oportunitatea sa oferi servicii de curatenie clientilor nostri, iar noi iti vom oferi:– un loc de munca unic si un pachet de benefi cii atractiv;– salariu fi x plus bonusuri in functie de implicarea si

realizarile dumneavoastra.

Nr.de contact:– 0748.610.421– 0264.483.783Adresa de e-mail: offi [email protected]: Str. Fabricii, nr. 118,Cluj-Napoca

Keep your image clean!

Acesta este nu numai scopul esenþial al pe care îl luãm zi de zi faþã de clienþii

Adresa: Bd. Muncii Nr. 16, Cluj-Napoca,Tel 0264 415 262; 0722 424 000; 0732 127 114

0720 543 737; 0726 777 319

ANUNŢ DE ANGAJARE

Grupul TROTA angajează pe România

soferi profesionisti cu C+E, cu/fără experientá pentru TIR-uri frigorifi ce.

Lucru pe Comunitate în conditii excelente

CV la [email protected] si informatii la 0740295418

ANUNŢ DE MEDIU

S.C TERRAN SISTEME DE ÎNVELITORI S.R.L., anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Schimbare de destinaţie, reamenajare hală, construire uscător şi desfi inţare construcţii, foraj puţ pentru apă industrială“, propus a fi amplasat în Câmpia Turzii, Str. Laminoriștilor Nr. 145, jud. Cluj.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, Calea Dorobanţilor Nr. 99 și la sediul S.C. Terran Sisteme de Învelitori SRL, Cluj-Napoca, Str. Septimiu Albinii Nr. 81, Ap. 3, în zilele de luni între orele 9.00 – 16.00, marţi între orele 9.00 – 14.00, vineri între orele 9.00 – 12.00.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj.

LICITAȚIE PUBLICĂ

pentru închiriere spaţiu – aparat de fotocopiere (xerox)

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR CLUJ, cu sediul în Cluj-Napoca, strada Aviator Bădescu, nr. 7-9, judeţul Cluj, telefon/fax: 0264/450.406, cod fi scal 17637157, cont RO57TREZ21621G335000XXXX, deschis la Trezoreria Municipiului Cluj-Napoca, prin prezenta invitaţie de participare la licitaţie aduce la cunoștinţă publică faptul că în ziua de 30.03.2017, ora 11.00, organizează la sediul instituţiei, strada Aviator Bădescu, nr. 7-9, în sala de ședinţe, licitaţie publică deschisă, competitivă, cu strigare și adjudecare la cel mai mare preţ oferit, în vederea închirierii pe o durată de 1 (un) an cu posibilitate de prelungire prin act adiţional, a unui spaţiu cu o suprafaţă de 2 mp pentru amplasarea unui aparat de fotocopiere (xerox) și desfășurarea de activităţi de comerţ – servicii de xerocopiere, situat în imobilul din Cluj-Napoca, strada Aviator Bădescu, nr. 7-9, judeţul Cluj.

Pot participa la ședinţa de deschidere a ofertelor numai ofertanţii care au dreptul de a licita/oferta sau reprezentaţii împuterniciţi ai acestora, au intrat în posesia caietului de sarcini și fac dovada că au constituit garanţia de participare.

Garanţia de participare este în cuantum de 43 lei și se achită până la termenul limită de depunere a ofertei la casieria DJEP Cluj sau prin virament în contul RO57TREZ21621G335000XXXX, deschis la Trezoreria Cluj Napoca.

Documentaţia de licitaţie se poate obţine de către cei interesaţi de la sediul instituţiei – Serviciul Financiar Contabil sau poate fi accesată de pe pagina de internet www.djepcluj.ro, secţiunea Informaţii de interes public/Achiziţii publice/ Anunţuri achiziţii publice.

Termenul limită de depunere a ofertelor este data de 30.03.2017 ora 10.00, ofertele fi ind obligatoriu prezentate în plicuri sigilate și inscripţionate și depuse la Secretariatul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Cluj.

Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 30.03.2017, ora 11.00, pentru oferta de licitaţie, la sediul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Cluj din Cluj-Napoca, strada Aviator Bădescu, nr. 7-9, judeţul Cluj.

În caz de neadjudecare, licitaţia se repetã în ziua de 10.04.2017, ora 11.00, la aceeași adresă și în aceleași condiţii.

CONVOCATOR

S.C. BIMEXIM S.A.Cluj-Napoca, str. Aurel Vlaicu, nr. 180J12/347/1991; CIF RO 200297

Administratorul unic al S.C. BIMEXIM S.A., convoacă Adunarea Generală Ordinară la ora 10 şi Extraordinară la ora 11, pentru data de 18 aprilie 2017, la sediul social al societăţii.

Adunarea se convoacă pentru toţi acţionarii înregistraţi în registrul acţionarilor, la sfârșitul zilei de 14 aprilie 2017.

Adunarea Generală Ordinară se convoacă pentru ora 10 cu următoarea

ORDINE DE ZI:1. Aprobarea situaţiilor fi nanciare (bilanţului contabil și

contul de profi t și pierdere) pe anul 2016;2. Aprobarea raportului cenzorilor;3. Aprobarea contului de profi t și pierderi;4. Aprobarea raportului Administratorului și descărcarea

de gestiune a acestuia;5. Diverse;

Adunarea Generală Extraordinară se convoacă pentru ora 11 cu următoarea

ORDINE DE ZI:1. Cumpărare teren;2. Cumpărare imobil.

ADMINISTRATOR UNIC,BRUMARU VASILE VALENTIN

ANUNŢ DE MEDIU

SC HECO SCHRAUBEN SRL, în calitate de titular, anunță publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare, conform HG nr. 1076/2004, în vederea obținerii avizului de mediu pentru „Planul Urbanistic de Detaliu – realizare hala de producșie V și birouri, realizare parcări“ în municipiul Câmpia Turzii, str. Laminoriștilor nr. 159, Parc Industrial Reif, jud. Cluj. Prima versiune a planului poate fi consultată la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, Calea Dorobanților, nr. 99, și la sediul SC HECO SCHRAUBEN SRL – str. Laminoriștilor nr. 159, Câmpia Turzii, jud. Cluj începând cu data de 15.03.2017 între orele 8-14. Publicul interesat poate transmite, în scris, comentarii și sugestii, până la data de 30.03.2017, la APM Cluj, str. Dorobanților nr. 99, blocul 9B, cod 400609, fax 0264-410716, email: offi [email protected], în zilele de luni între orele 9 - 16:30, marti – joi între orele 9- 14 și vineri între orele 9 – 12.

Page 10: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

10 actualitate.monitorulcj.ro luni, 20 martie 2017

PUBLICITATE

PUBLICITATE

60%

900 magazine specializateîn cartușe pentru imprimante

CLUJ-NAPOCA, Piața Cipariu, Tel: [email protected] www.prink.ro

PUBLICITATE

TOATE ANVELOPELE SI JANTELE INTR-UN

SINGUR LOC!!

Anvelope – Jante – Vulcanizare – Hotel Anvelope

www.adax.ro www.adax.ro www.adax.ro

Str. Aurel Vlaicu nr. 150 Cluj Napoca

Tel. Mobil : 0722.619.317 Tel. Fix : 0264.411.691 Email : [email protected]

Cele mai bune prețuri și servicii

Experiență de peste 20 ani

Disponibilitate mare în stoc

Orice anvelopa sau janta la comanda

2.619.3174.411.691 @adax.ro

cii

a

PUBLICITATE

PUBLICITATE

www.batrom.ro

„Balena Albastră” este rezultatul unui cult suici-dal cu origini în Rusia, care prinde în capcanele lui din ce în ce mai mulţi adolescenţi. Media ruseşti afi rmă că cel puţin 130 de copii s-au sinucis într-o perioadă de şase luni din cauza acestui joc.

Potrivit presei internaţio-

nale, acesta este un joc în me-

diul online care îi determină

pe tineri să îndeplinească 50

de sarcini, pe parcursul a 50

de zile; jucătorii trebuie să le

trimită o poză „administrato-

rilor” care le trimit misiunile,

astfel încât să demonstreze că

şi-au îndeplinit aceste sarcini.

„Pe reţele de socializare, mai

ales în ţări care folosesc limbi

slavice, circulă un joc pe calcu-

lator, care are 50 de niveluri şi

presupune îndeplinirea de către

participant a unor sarcini pe ca-

re le primeşte de la un «custo-

de» sau «mentor». După intra-

rea în joc, mentorul distribuie

participantului sarcini, iar ulte-

rior, acesta trebuie să facă do-

vada că le-a îndeplinit prin tri-

miterea de fotografi i sau fi lmu-

leţe. Sarcinile, trasate pe parcur-

sul a 50 de zile, se referă la au-

tomutilare, ascultarea unor me-

lodii cu mesaje suicidale, trezi-

rea în mod sistematic la ora 4:20,

vizionarea de fi lme sau video-

clipuri de groază, escaladarea

unor clădiri înalte, poduri, izo-

lare de societate”, explică repre-

zentanţii Poliţiei Române.

„Sari de pe acoperiş”

Jocul îi provocă pe utiliza-

tori la acţiuni periculoase, pre-

cum: „Trezeşte-te la 4.20 şi

urmăreşte videoclipuri înfri-

coşătoare”; Ziua 26: vei pri-

mi data morţii tale”, „Ziua 28:

Nu vorbi cu nimeni”, „Ziua

50: Sari de pe acoperiş” şi al-

tele, parte a unor scenarii de

groază.

Se crede că Filip Budeikin

s-ar afl at în spatele acestei is-

terii – el a fost arestat la fi na-

lul lunii februarie. Budeikin îşi

asumă iniţierea acestui joc, el

a recunoscut de altfel că este

responsabil de moartea a mai

mulţi tineri, dar este împăcat

cu ideea fi indcă, potrivit lui,

victimele „au murit fericite,

le-am oferit ceea ce le lipsea

din viaţa de zi cu zi: căldură,

înţelegere, o conexiune”.

Se crede că „jocul” a fost

denumit astfel după convin-

gerea că balenele albastre sfâr-

şesc voluntar pe plaje.

Ministerul Educaţiei au pro-

pus blocarea accesului la acest

joc pe teritoriul României. Re-

acţia autorităţilor vine după

ce cinci elevi ai Şcolii gimna-

ziale „Veronica Micle” din Iaşi,

cu vârste cuprinse între 12 şi

13 ani, au ajuns la spital, vi-

neri, după ce în timpul pau-

zei au decis să se joace un joc

periculos, ţinându-şi respira-

ţia. Unul dintre ei a declarat

că o elevă le-a povestit des-

pre un joc în care trebuie să

îşi ţină respiraţia. Imediat, co-

piii s-au simţit rău şi au fost

luaţi de două, medicii fi ind

rezervaţi în privinţa stării lor.

Surse locale au spus că elevii

ar fi jucat „Balena Albastră”.

Copiii vor să primească admiraţie

Psihologii spun că motive-

le care îl duc pe copil la ast-

fel de gesturi extreme ascund

nevoia de a aparţine unui grup,

simţind impulsul de a face

gesturi periculoase pentru a

primi admiraţie. Specialiştii

susţin că perioada preadoles-

centină şi cea adolescentină

reprezintă momentul în care

copilul este tentat să partici-

pe la astfel de jocuri.

„Copiii intră în astfel de jo-

curi din teribilism, însă, aceste

comportamente ascund tristeţe,

însingurare, sentimentul neac-

ceptării şi dorinţa lui de a ieşi

în evidenţă nu este decât un

strigăt după afecţiune”, a expli-

cat psihologul Keren Rosner.

Psihologii atrag atenţia a-

supra schimbărilor pe care pă-

rinţii ar trebui să le remarce

la tinerii predispuşi să parti-

cipe la joc.

„Părinţii ar trebui să fi e

atenţi la orice abatere la com-

portamentul obişnuit al copi-

lului. El consideră că grupul

de colegi de la şcoală sau fa-

milia îl respinge şi este foar-

te dureros să nu îşi găsească

locul. Părinţii trebuie să înţe-

leagă trările şi transformările

interioare şi să găsească alter-

native la un astfel de joc, nu

să îl certe sau să îl pedepseas-

că, ci să îi ofere copilului ac-

tivităţi care să îi distragă aten-

ţia de la un joc atât de peri-

culos”, a mai spus Rosner.

„Balena Albastră”, povestea jocului ce ucide adolescenţi din toată EuropaJocul „Balena Albastră”, al cărui final ar putea fi chiar decesul, pune pe jar autorităţile din România.

Una dintre sarcinile jocului este automutilarea

Page 11: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

Foto

: M

on

ito

rul

Foto

: Fa

ceb

oo

k C

ătă

lin

a P

on

or

Foto

: C

rist

ian

Co

sma

luni, 20 martie 2017 sport.monitorulcj.ro 11

Ovidiu [email protected]

CFR Cluj s-a impus cu 3-2 în faţa campioanei Astra Giurgiu în Gruia, iar antrenorul Marius Şumudică vede echipa din Ardeal drept princi-pala favorită la titlu în acest sezon. Tehnicianul „feroviarilor”, Vasile Miriuţă, i-a lăudat pe Păun şi Mincă şi speră că golgheterul Cristi Bud îşi va reveni la forma din 2016.

Înainte de startul play-off-ului,

fi nanţatorul formaţiei Steaua,

Gigi Becali declara că echipa ar-

deleană este cea mai periculoa-

să dintre contra-candidatele la

titlu, iar acum a venit rândul lui

Marius Şumudică să vadă în

echipa din Cluj o ameninţare.

Meci încins

Astra a deschis rapid sco-

rul vineri seară la Cluj, prin

Alexandru Ioniţă II (3), iar

apoi a avut o bară prin Con-

stantin Budescu (8), din lo-

vitură liberă. CFR a reuşit

un gol valabil, anulat (11),

marcat de Billel Omrani,

pentru ca Păun să aducă

egalarea în minutul 15, din

pasa aceluiaşi atacant fran-

cez. Ciprian Deac a dus gaz-

dele în avantaj la pauză,

după ce a profitat de o de-

viere norocoasă (45+1).

Billel Omrani (72) a majo-

rat avantajul feroviarilor,

iar Astra a revenit pe final-

prin Săpunaru (90). Fabri-

cio a lansat un „trasor” din

lovitură liberă pe care scria

3-3 dar portarul Mincă s-a

opus cu un reflex de zile

mari. CFR Cluj a avut un

penalty în min. 76, dar Li-

viu Antal, introdus pe te-

ren zece minute mai devre-

me, a tras modest şi porta-

rul Plamen Iliev a apărat.

„Din minutul 15 am domi-

nat, dacă marcat penalty-ul

la 3-1 poate făceam, 5-1,

6-1”, a spus Miriuţă după

meci.

Lung Jr, la spitalAntrenorul echipei oas-

pete, Marius Şumudică, a

fost trimis în tribune, în mi-

nutul 42, pentru proteste,

însă principalul incident al

meciului s-a petrecut în mi-

nutul 19, când goalkeeper-ul

Astrei, Silviu Lung Jr, care

a ajuns la spital, cu trauma-

tism cranian, după ce a fost

lovit în plin de o minge şu-

tată de Billel Omrani, după

fluierul arbitrului, în minu-

tul 19. Portarul nu este apt

pentru meciul naţionalei de

la Cluj cu Danemarca şi a

fost înlocuit de selecţione-

rul Christoph Daum cu Flo-

rin Niţă, de la Steaua. „Fe-

licit echipa Clujului. Este o

echipă bună, consider că ei

sunt principalii favoriţi la

campionat. După mine CFR

Cluj are cea mai bună echi-

pă şi cred că merită să ia

campionatul, fără niciun fel

de ironie”, a declarat Şumu-

dică după meci.

Păun şi Mincă, lăudaţi

Portarul Mihai Mincă, au-

torul unui refl ex care a sal-

vat două puncte pentru CFR

şi Păun, marcatorul primul

gol, s-au numărat între re-

marcaţii lui Miriuţă. El crede

că amândoi au calităţi „de

naţională”, dar a evitat să îi

facă recomandări efective lui

Christoph Daum, selecţione-

rul tricolorilor: „La ce râzi,

măi, Mişu? Tu eşti portar, cum

să nu o prinzi pe aia, măi,

Mişule? Mişu e portar foarte

bun. Chiar îmi pare rău de el

la talentul şi valoarea pe ca-

re le are. E portar de echipa

naţională, dacă va avea în

continuare jocuri foarte bu-

ne cum a avut în ultima pe-

rioadă poate va ajunge la na-

ţională, nu eu hotărăsc”, a

declarat Miriuţă, care l-a re-

marcat şi pe Păun: „Este sen-

zaţional de câteva jocuri. L-am

lăsat două-trei meciuri pe

bancă, i-am explicat ce şi

cum, ce nu îmi place să fa-

că. A lucrat extraordinar, s-a

pregătit, e munca lui în pri-

mul rând. Felicitări, Adiţă Pă-

un, şi sper să fi e convocat cât

mai repede la echipa naţio-

nală la jocurile pe care le-a

făcut în ultima perioadă”, a

declarat Miriuţă. CFR Cluj nu

are niciun jucător în lotul na-

ţionalei României care va în-

tâlni Danemarca pe 26 mar-

tie, de la 21.45, pe Cluj Are-

na, în preliminariile Mondi-

alului din 2018.

CFR – Astra 3-2

Marcatori: Adrian Con-

stantin Alexandru-Păun (15),

Ciprian Deac (45+1), Billel

Omrani (72), respectiv Ale-

xandru Ioniţă II (3), Cristi-

an Săpunaru (90).

CFR Cluj: Mincă – Tiago

Lopes, Larie, A. Mureşan,

Camora – Gomelt, F. Nasci-

mento (’68 Antal) – Deac,

Păun, Nouvier – Omrani (’79

Bud). Antrenor: Vasile Mi-

riuţă.

Astra Giurgiu: Silviu Lung

Jr (’25 Iliev) – Alex. Stan

(’73 Florea), Fabricio, C. Să-

punaru, Junior Morais – Fl.

Lovin, Takayuki Seto – Fili-

pe Teixeira (’42 Belu-Iorda-

che), Budescu, Alex. Ioniţă

– Daniel Niculae. Antrenor:

Marius Şumudică.

Propunerile CFR pentru naţionalăMihai Mincă şi Adrian Păun au fost remarcaţi de antrenorul CFR-ului, Vasile Miriuţă, după victoria cu Astra.

Adrian Păun (în vişiniu) a adus egalarea pentru CFR cu Astra

Handbalistele Laura Popa şi Cristina Laslo, de la Universitatea Cluj, au reuşit 6 goluri în cele două meciuri amicale cu Spania disputate în weekend la Bucureşti.

Handbalista Laura Popa,

de la Universitatea Cluj, a

reuşit 3 goluri în victoria Ro-

mâniei cu 21-20 în faţa Spa-

niei, în cel de-al doilea ami-

cal împotriva naţionalei ibe-

rice, jucat duminică. Trico-

lorele au cedat primul joc,

vineri, cu 24-21. Interul echi-

pei Universitatea Cluj a mar-

cat de 3 goluri duminică îm-

potriva Spaniei, scor 21-20

(11-8), într-un meci amical

disputat în Sala Dinamo din

Bucureşti. Conducătorul de

joc Cristina Laslo, tot de la

„U”, a evoluat şi ea cu Spa-

nia, fără să înscrie. În me-

ciul precedent, disputat vi-

neri şi câştigat de Spania cu

24-21, Popa a marcat 2 go-

luri, iar Laslo 1.

Spania a început mai bi-

ne partida de duminică şi a

condus cu 3-0 (min. 7), 4-1

(9), 5-2 (12) şi 6-3 (18), dar

tricolorele au avut o reveni-

re remarcabilă, concretizată

prin patru goluri consecuti-

ve, 7-6 (24). România a re-

uşit desprinderea la 10-7 (29),

iar la pauză a condus cu 11-8

(30), transmite agenţia Ager-

pres. După pauză, ibericele

s-au apropiat la un singur

gol, dar România a găsit re-

surse să se desprindă din

nou, 14-11 (37), 16-13 (41)

şi a ajuns la un avans de pa-

tru goluri, păstrat până în

minutul 50. Spania s-a apro-

piat la doar un gol, dar tri-

colorele au marcat după o

pauză de 9 minute golul vic-

toriei, reuşita Spaniei care a

închis meciul fi ind insufi ci-

entă pentru egalare. Lovitu-

ra de start a fost dată de gim-

nastul român Marian Drăgu-

lescu. Au arbitrat Bogdan

Stark şi Romeo Ştefan. Pen-

tru România au evoluat: De-

nisa Dedu, Yulyia Dumans-

ka – Aneta Udriştioiu, Bian-

ca Tiron (3 goluri), Floren-

tina Craiu, Ana Maria Dra-

gut, Crina Pintea (3), Andre-

ea Pricopi (2), Andreea Chi-

ricuţă (3), Gabriela Perianu

(1), Cristina Laslo, Laura Po-

pa (3), Mădălina Zamfi res-

cu, Laura Chiper (6). Selec-

ţioner: Ambros Martin.

Cea de-a treia clujeancă

afl ată în vederile naţionalei,

Florina Chintoan, a fost me-

najată în dubla cu Spania,

la fel ca alte componente de

bază ale selecţionatei trico-

lore.

Laslo şi Popa, marcatoare cu Spania

Sportiva română Cătălina Ponor a câştigat fi nalele de la bârnă şi sol, dumini-că, la concursul de Cupă Mondială la gimnastică artistică de la Baku (Azerbaidjan), scrie agen-ţia Agerpres. Multipla campioană olimpică este aşteptată exact peste o lună la Cluj, în cadrul Europenelor de Gimnastică.

Cătălina Ponor, tripla cam-

pioană olimpică de la Atena

(2004), s-a impus la concur-

sul de Cupă Mondială de la

Baku atât la sol cât şi la bâr-

nă. La sol ea a obţinut 13,433

de puncte, devansându-le în

fi nală pe australianca Emily

Little, 13,400, şi pe azera Ma-

rina Nekrasova, 12,833, trans-

mite Agerpres. La bârnă, Po-

nor a ocupat primul loc în fi -

nală cu 13,833, fi ind urmată

în clasament de grecoaica Va-

siliki Miloussi, 13,633, şi Emi-

ly Little, 13,433. Cătălina Po-

nor se califi case în fi nale cu

cele mai mari note, 13,233 la

sol şi 14,233 la bârnă. Româ-

nia a participat cu şapte gim-

naşti la concursul de la Baku,

Cătălina Ponor şi Anamaria

Ocolişan, la feminin, Cristian

Băţagă, Adelin Kotrong, Ale-

xandru Andrei Ursache, Vlad

Cotuna şi Ioan Laurenţiu Nis-

tor, la masculin, Ponor fi ind

singura care s-a califi cat în fi -

nale.

Aproape 300 de gimnaşti

şi gimnaste sunt aşteptaţi în-

tre 19-23 aprilie 2017 la Cam-

pionatele Europene de Gim-

nastică Artistică Individuală

care vvor fi găzduite de Sala

Polivalentă din Cluj-Napoca.

Ambasadorul întrecerii este

fosta mare gimnastă Nadia

Comăneci, care va fi prezen-

tă la Cluj cu această ocazie.

Fosta glorie a sportului inter-

naţional crede că Larisa Ior-

dache şi Cătălina Ponor au ce-

le mai mari şanse la medalii

pentru România: "Eu nu con-

test niciodată alegerea fede-

raţiei şi ştiu că Larisa şi Cătă-

lina vor face parte din echi-

pă. Nu ştiu însă cine vor fi ce-

lelalte două componente, pro-

babil vor fi alese în funcţie de

forma lor. Cele mai mari şan-

se le avem la individual com-

pus cu Larisa Iordache, tot cu

ea la sol şi la bârnă, iar la bâr-

nă cu Ponor dacă îşi face pro-

gamul pregătit. În rest, tot ce

vine în plus este un bonus.

Voi fi prezentă şi eu la Cam-

pionatele Europene, normal,

sunt ambasadoarea competi-

ţiei", a declarat Comăneci.

România ar urma să se ba-

zeze la Europenele de Gim-

nastică, între alţii, pe Marian

Drăgulescu şi Andrei Muntean

la masculin, respectiv pe Că-

tălina Ponor şi Larisa Iorda-

che la feminin. Cea de-a do-

ua este în refacere după o ac-

cidentare.

Cătălina Ponor prefaţează Europenele de la Cluj cu medalii de aur

Page 12: LUNI | 20 MARTIE 2017 | anul XX, nr. 51 (5000) | 12 …it al iană, spaniolă . Dii fi c ulul tăă ţi n uu au întâmpinat. La bu că tăări a fr an - ce ancezii pun ac ce nt as

SPORTSPORT.luni, 20 martie 2017

Foto

: C

osm

ina

CIC

ĂȘ

AN

/ M

on

ito

rul

Foto

: M

on

ito

rul

Eriksen, sperietoarea „tricolorilor”Christian Eriksen va fi principalul pericol pentru naţionala României, în meciul decisiv cu Danemarca, joc găzduit de Cluj Arena pe 26 martie, transmite Digi Sport. Fotbalistul de 25 de ani a marcat din nou pentru Tottenham și ajuns astfel la 3 go-luri și 7 pase decisive în ultimele șase jocuri. Danezul a deschis sco-rul pentru Spurs în victoria de pe teren propriu cu Southampton (2-1), după ce a șutat frumos cu piciorul stâng din afara careului. Eriksen a marcat de cinci ori cu stângul din șase reușite în Premier League, în condiţiile în care piciorul său de bază este cel drept. De la debutul său în campi-onatul Angliei, în septembrie 2013, niciun alt jucător nu a mar-cat la fel de multe goluri cu șuturi din afara careului – 13. Fostul fot-balist al lui Ajax Amsterdam a ajuns la 10 goluri marcate în toa-te competiţiile în acest sezon. Eriksen a înscris 3 dintre cele 7 goluri ale naţionalei sale în preli-minarii – o „dublă” în faţa Kazahstanului (4-1) și un gol cu Armenia (1-0).

Neagu, cea mai bună din lumeInternaţionala română Cristina Neagu (Buducnost Podgorica) a fost aleasă cea mai bună jucătoa-re a lumii în anul 2016, în anche-ta realizată de Federaţia Internaţională de Handbal (IHF) pe site-ul său ofi cial, transmite agenţia Agerpres. Neagu câștigă pentru a treia oară titlul de cea mai bună jucătoare a lumii, după 2010 și 2015. Cristina Neagu a câștigat clar votul fanilor, cu 37,14%, în faţa norvegiencei Nora Mork (20,86%), iar olande-za Nycke Groot a ocupat locul al treilea. Suedeza Isabelle Gullden (CSM București) și portarul Kari Grimsbo au „venit” pe 4 și 5. Neagu nu a avut rezultate deose-bite în 2016, dar ajuns cu Buducnost la turneul Final Four al Ligii Campionilor și a participat cu naţionala României la JO 2016 și la EURO 2016 (locul 5). Interul stânga a fost a treia marcatoare în sezonul trecut al Ligii Campionilor, al JO 2016 și la EURO 2016. Neagu a fost premi-ată duminică, în București, înain-tea amicalului România-Spania de către FR Handbal, cu trofeul pentru cea mai bună jucătoare ro-mână din 2016.

România, victorie cu Georgia la rugbyNaţionala României a trecut de re-prezentativa Georgiei cu scorul de 8-7 (5-7), duminică, în ultima eta-pă din Rugby Europe Championship (REC) 2017, într-un meci disputat pe Stadionul naţio-nal ''Arcul de Triumf'' din Capitală, câștigând Cupa ''Antim Ivireanu'' care se acordă echipei învingătoa-re în partidele directe, transmite agenţia Agerpres. Punctele României au venit din eseul reușit de Cătălin Fercu ('3) și lovitura de pedeapsă transformată de Florin Vlaicu ('52), oaspeţii izbutind un eseu, prin Merab Șarikadze ('37), transformat de Merab Kvirikașvili. În Rugby Europe Championship, România s-a clasat pe locul doi după Georgia, dar are șanse mari de califi care la Cupa Mondială din 2019 de pe locul doi, georgienii fi -iind califi caţi deja la turneul fi nal.

Pe scurt

Ovidiu [email protected]

U-BT Cluj-Napoca a învins cu 80-75 Steaua Bucureşti, în deplasare, sâmbătă seară şi va aborda play-off-ul Ligii Naţionale de Baschet Masculin de pe primul loc după înche-iera sezonului regulat, indiferent de rezultatele următoare. Pentru clujeni urmează jocul de mier-curi cu CSM Oradea, de pe teren propriu.

Formaţia clujeană a înce-

put bine meciul cu Steaua din

cadrul etapei a 5-a din faza

secundă a campionatului şi

s-a impus la 7 puncte diferen-

ţă în primul sfert, 27-20, pen-

tru ca în cel de-al doilea bu-

cureştenii să forţeze reveni-

rea. Steaua a reuşit un 19-14

în sfertul secund, asta şi pe

fondul rotaţiei de jucători în

ambele tabere – U-BT a evo-

luat la un moment dat în for-

mula Adamovic, Kariniaus-

kas, Jucan, Kuti, Torok – in-

sufi cient pentru a intra în avan-

taj la cabine, clujenii condu-

când cu 2 puncte la pauză:

41-39.

S-au distanţat în sfertul trei

Baschetbaliştii antrenaţi

de Mihai Silvăşan au înregis-

trat cea mai mare diferenţă

în sfertul trei, unul sărac în

faze spectaculoase în speci-

al la începutul său. Clujenii

au reuşit dublul punctelor

echipei Steaua Bucureşti,

24-12 şi aveau o diferenţă de

14 puncte înainte de sfertul

fi nal. Formaţia din Bucureşti

a forţat întoarcerea rezulta-

tului şi s-a apropiat la 69-74

cu 3 minute înainte de fi nal,

cu un Runkauskas în zi ma-

re. Antrenorul echipei cluje-

ne, Mihai Silvăşan, a cerut

time-out, lucrurile s-au lim-

pezit iar U-BT a încheiat jo-

cul victorioasă, cu 80-75

(27-20, 14-19, 24-12, 15-24).

Cei mai buni marcatori ai

echipei din Cluj au fost Vlad

Moldoveanu 24 de puncte,

Kyndall Dykes 20, 8 recupe-

rări şi Ousmane Barro 17

puncte, 9 recuperări.

În play-off de pe locul unu

U-Banca Transilvania Cluj-Na-

poca va încheia cea de-a doua

fază a campionatului ca lider al

Ligii Naţionale şi va aborda

play-off-ul, unde se vor dispu-

ta meciuri eliminatorii între pri-

mele opt clasate, de pe primul

loc. Echipa din Cluj poate fi con-

siderată campioana sezonului

regulat. Cu cinci meciuri pe ca-

re le mai are de jucat, echipa

ardeleană a strâns 43 de punc-

te în clasament, iar Steaua Bu-

cureşti are doar 37 de puncte.

Chiar dacă clujenii pierd toate

cele cinci meciuri vor ajunge la

48 de puncte (se acordă un punct

şi la înfrângere), în timp ce bu-

cureştenii vor urca la doar 47,

în caz că vor câştiga toate jocu-

rile. În aceste condiţii clujenii

şi-au asigurat matematic şefi a

clasamentului şi vor întâlni în

play-off ocupanta locului 8, cel

mai probabil Phoneix Galaţi.

„Nu mai vrem sincope”

Chiar şi în aceste condiţii,

echipa din Cluj vrea să rămâ-

nă concentrată pentru jocuri-

le următoare: „A fost un meci

pe care ne-am dorit foarte mult

să îl câştigăm, chhiar dacă

pentru noi nu era o miză prea

mare, însă nu dorim să ne re-

laxăm, vrem să continuăm

parcursul bun din campionat.

Vrem să nu mai avem sinco-

pe, precum am avut de pildă

la Timişoara, vrem să jucăm

un baschet foarte bun. Sunt

mulţumit de rezultat, însă nu

sunt mulţumit de relaxarea

din debutul ultimului sfert,

când am irosit 15-16 puncte,

ne-am relaxat şi le-am dat şan-

sa steliştilor să spere. Am fost,

însă, puternici şi am reuşit să

câştigăm!”, a declarat Mihai

Silvăşan după meci.

Întâlnesc echipa campioană

U-BT întâlneşte în urmă-

toarea etapă CSM Oradea,

acasă la Sala Sporturilor

„Horia Demian”, miercuri

22 martie 2017 de la ora

18. Orădenii sunt în creş-

tere de formă după ce au

încheiat prima fază a se-

zonului regulat pe locul 6.

Jucătorii din Bihor este pe

locul 4 în prezent dar au

fost învinşi în primul meci

din faza secundă de U-BT,

în deplasare, cu 84-79. Bi-

letele pentru jocul de mier-

curi au preţul de 20 de lei

se pot găsi la casieria Să-

lii sportive în ziua meciu-

lui, între orele 15-19, sau

pe site-ul biletmaster.ro.

U-BT este campioana sezonului regulat în Liga NaţionalăU-Banca Transilvania nu mai poate rata primul loc la finalul sezonului regulat.

Vlad Moldoveanu a fost cel mai bun marcator al clujenilor în meciul cu Steaua Bucureşti

Echipa de fotbal a Universităţii Cluj a depăşit 100 de goluri marcate în sezonul 2016-2017 al Ligii a 4-a de fotbal, după victoria din weekend cu 5-0 con-tra formaţiei CFR Dej.

„Studenţii” au surclasat

cu 5-0 „lanterna roşie” a cla-

samentului Ligii a 4-a, CFR

Dej, sâmbătă în cadrul eta-

pei numărul 18. Formaţia

alb-negru a fost susţinută

de peste 500 de fani, hotă-

rând soarta meciului încă

din prima jumătate de oră,

transmite fcuniversitatea-

cluj.ro. Brian Lemac (foto)

a deschis scorul în minutul

11, cu o lovitură de cap, du-

pă o centrare din banda stân-

gă şi a majorat avantajul cu

o execuţie din interiorul ca-

reului (20). Manu a driblat

mai mulţi adversari dar a

ratat finalizarea, iar Haţie-

gan avea să marcheze din

penalty (33), stabilind sco-

rul pauzei.

În a doua repriză Haţie-

gan a avut o ocazie uriaşă

în timp ce Takacs a nimerit

transversala, din câţiva me-

tri. Lemac a reuşit golul de

hattrick în minutul 54, în

timp ce Goga a semnat, pe

final, ultima reuşită a zilei

(86). „U” Cluj are cinci punc-

te în faţa Olimpiei Gherla,

ocupanta locului secund şi

un meci mai puţin disputat.

Universitatea Cluj va primi

în etapa următoare vizita

echipei Someşul Gilău. În-

tâlnirea va avea loc sâmbă-

tă, la ora 15:00, la Baza Spor-

tivă „Dan Anca”. Marius Po-

pescu şi Zsolt Szilagyi au

trimis pe teren următorul

„11”: Man – Budăcan (59,

Fizeşan), Abrudan, Ionescu

(69, Irimie), Manu – Giur-

giu, Rogozan (81, Budin) –

Takacs, Haţiegan, Goga –

Lemac (75, Salcău).

„U” Cluj a depășit 100 de goluri

Baschetbalistele Universităţii Cluj au câşti-gat sâmbătă seară penulti-mul joc din faza a doua a Ligii Naţionale de Baschet Feminin, în faţa campioa-nei Sepsi Sfântu-Gheorghe şi vor aborda play-off-ul de pe locul doi.

Este primul meci câştigat de

elevele lui Dragan Petricevic în

faţa echipei Sepsi Sfântu-Gheor-

ghe, din 5 întâlniri avute în acest

sezon. După două sferturi echi-

librate, 16-18 şi 24-21, gazdele

s-au impus la cinci puncte dife-

renţă în sfertul al treilea, 12-7,

după care şi-au majorat ecartul

în ultimul sfert, 18-11, ducând

diferenţa totală la 13 puncte, scor

fi nal 70-57. Cele mai bune mar-

catoare de la Universitatea Cluj

au fost Dixon 17 puncte, Den-

son 16 şi Mandache 13. De la

oaspete s-au remarcat Jeffery 18

puncte, Shegog 12 şi Harris 11.

Echipa din Cluj rămâne pe

locul doi în clasament, cu 46 de

puncte, cu unul mai mult decât

CSM Târgovişte, 45, învinsă la

Olimpia Braşov, iar clujencele

vor intra în play-off-ul locurilor

1-8 de pe poziţia a 2-a, indife-

rent ce se întâmplă în ultima eta-

pă din sezonul regulat. Forma-

ţia din Cluj evoluează în ultimul

joc din sezonul regulat marţi, 21

martie, de la ora 19, acasă cu CS

Municipal Satu-Mare, echipă afl a-

tă pe locul 6 în clasament.

„Studentele”au învins campioana