TRILOGIA ILUMII{ATILOR

OCHIUL DII{ PIRAMIDA

Robert Shea & Robert Anton Wilson

Traducere deMihnea Columbeanu

ANTET .

CUPRII{S

PRrrvIA cArAroRrESAU KETHER

De la Dealey Plaza, la Watergate...

infeleptul Purpuriu deschise gura ;i-qi miqci limba, griindu-le lor, qi

le zise:FimAntul se cutremuri qi Cerurile se zguduie; fiarele din naturi se

sh€r,g in turme, iar uafiunile oamenilor se dezbin{ vulcanii scuipi do'goare, pe cAnd in alte pirli apa inghea.ti gi se topeqte; 9i pe urmi, inalte zile, ploui 9i atAt.

lntr-adevir, atAi de mult lucruri ajung sI se petreaci.

- [.ord Omar Khayaam Ravenhurst, KS.C.,Cartea prezicerilor, ,,Cinstita Carte a Adevirului"

Ilra in anul cAnd in sfArsit au imanentizat Eschatonul. i.n

ziua de 1 aprilie, marile puteri ale lumii au ajuns mai aproape ileri-zboiul nuclear decAt oricAnd inainte, si totul numai din cauira

unei insule obscure numite Fernando Poo. La vremea cAnd afac*rile interna{ionale au revenit la nivelul lor normal de rdzboi rect:,unii glumef, o numeau deja cea mai de prost gust pdcileali de intiiiaprilie iin istorie. Int6mplitor, cunosc toate detaliile despre cele

tntfunplate, dar n-am nici cea mai vagi idee cum si le povestesc

intr-un mod care si aibi sens pentru majoritatea cititorilor. Dte

exernplu, nici micar nu gtiu sigur cine sunt, iar stAnjeneala mea inprivinfe. asta mi face si md lntreb daci weti crede ceva din tot ce

vd voi,lezvllui. Mai riu, pe moment sunt foarte congtient rie oveveritil* in Central Park, chiar lAngi Strada $aizeci.gi-opt, in NewYork Ci.ty - cal'e sare din pom in pom, gi cred cd asta se intAmpld

in n,oaptea de 23 aprilie (sau, poate, si fie in dimineafa de 2i4

aprilie?), dar pe moment e peste puterile mele sd asociez veverilacu Ferrrando Poo. Fifi ingiduitori, rogu-vi. Nu potface nimic ca siu,surez situatia pentru ni.ci unul dintre noi, gi va trebui sA accepta.li

laphll c[ vi se adreseazi o voce fdri trup, la fel cum pi eu accept

indernn.ul de a vorbi deqi sunt dureros de congtient ci vorbesic

unui auditoliu invizibil, daci nu chiar inexistent. intelepfii au

10 l?oBERISfi Ell, ROt3.liI{f,4JVrON WII,sON'-

ccnsiderat dintotdeauna P;|mAntui ca fiindl o tragJe:die, o :[arsi,

pAni qi o scamatorie; dar toti, daci srrnt cu aclevirat infelepfi qi nu

doar nigte violatori intelectuaii, recu.nosc ci lumea e cu siguranfiun soi de sceni pe care cu tolii ne ir"rcirn trriurile, r:ei mai mu$i

dintre noi fiind foarte siab instruifi g:ifiiri si l.i repekt deloc jinain'

te de ri.dicarea cortinei. Este qare p:iea mult dacl txrr, sovlielnic,

si ne inlelegetn, si privim totul c*r pe un circ, uI[ carnaval in

hlrneu, hoinirind in jurul soarelui p'entru c; stagiu:re record de

patru miliarde de ani gl producAnd ,mereu rroi si noi mon;rtri 9i

nfracole, farse si accidente sAngeroase, mirruni s,i 1Jafe, dar firisi-i distreze niciodati pe onoratii spectatori indeajuns penbru a-i

impiedica si plece, unul cAte unr:l, itt'torcAntlu-se aca si penfu:u un

somn de iarni lung si plictisit, sub co'lb? $i il1:roi, si :'icem, pr-'nh"u

o weme cel pufin, ci mi-am gisit o irjlentitate,, ca dresor; dar acea

coroanl lmi sti incomod pe cap (drir,:ii arr c'ap), gi trebuie si v]previn ci trupa e cam mici pentru un univers atAt dt: mare qri rnulfi

dintre noi trebuie si ne dubl[m sau'r:hiar si rre tripli.m nurnerele,

aga ci vi puteli astepta si revin in mull-e alte trirvestitui. intr'-ac1e.v6r,

multe lucruri ajung si se petreaci.De pildi, chiar acum, nu sunt dleloc capricios i;i nici cu chef

si fac haz. Sunt furios. M[ aflu in Nai:robi, Ke'nya, iaLr numele meu

este, scuzafi expresia, Nkrumah Ftrtrar. A,rn piel':rr neagrd (vd

deranjeazi? pe mine, nu), gi, la fel ca pi cei rrai mulll dintre dum-

neavoastri, am ajuns undeva la jumitatt:a drrrtnului dintre

h"ibalism si tehnologie; ca s[ fiu mili direct, in ca-li'atea mea de

$aman Kikuyu adaptat mai mult sau mai pufin la viafir urbanJL, mai

cred in vr"ijitorie - incl nu sunt aga 1le negtriob incib si neg ceea

ce-mi dovedesc propriile rnele simtgri. E drala de 3 aprilie, iar

Fernando Poo mi-a rlistrus somnul liimp de r:Ateva nopli la r1nd,

aga ci sper ci mi vefi ierta cAnd at:n sd recllnosc 'c;i pe nlonlent

am o ocupatie departe de a fi edi"fibatoare" consLind in nimic

altceva decAt a plirnldi pdpugi ale cc'nclucdtorilor Anrericii, Rusiei

-si Chinei. A,[i ghicil le voi infige ace-n capete :i:ilnic, ltimp de o luni;daci ei nu mi lasi si dortn, eu de ce si-i las pe 'ei? E pi asta o

formi de iustifie, inlr-un sens.

De fapt, Pregedintele Stateior Unite a avut cflLeva rnigrenegroaznice in siptim1nile urmitoare; dar iiderii atei de la Moscova

0chiul din pk"amidd 11

si Peking enru mai pulin susr:eptibili fafi de magie. N-au reclamatnici micar c jen6. Illar, stati.: iati lncl un artist al circului nostru,gi urrul dintre cei mil;i inteligen{i gi de bun-simf din trupd, - are unnume imposibil de pronunt;rt, insi putefi s[-i zicefi Howard, giintArnpldtor e delfini din n:asil:ere. Inoati prinke ruinele Atlantisu-lui, qri deja s-a ticut lr0 aprilie * timpul nu sti pe loc; nu sunt sigurce vede Hovrard, dzrr il der:ar:rjeazd, -si se hotdrdste sd-i spuni totulIui llagbard Celine, "t asa[i... uitafi.vi cum se rostogolesc valurileoceainului gi hucuralivi cii arci inciL n-a ajuns prea multi poluare"Priviifi cum lrrmine;:Lei aun"iul soare fiecare val cu o lucire care,curios, sciip'::gte intr-un lurslru argintiu; gi ia privifi, priviti valurilecum se undlriesc, arltfel inc;il e foarte ugor si treacd cinci ceasuriciin timp inlr-o secr:ndi, 9i si ne pomenim pe pimAnt, printrecopaci, chial'qi cu cAteva liunze cia?nd, pentru o undi de poezieinairrtea ororii. [JniLe suntenr? Peste cinci ore, v-am spus - cinciore spre vest., mai ;rrecis, asa cd in aceeagi clipi in care Howardface o tumhii in Atlantis, Sasparilla Godzilla, o turisti din Simcoe,Ontario (ciu'e a avul: rnenorocul si se nasci fiin{A omeneasci) faceaici un ploqjon per;ie,ct dr,epl- in nas 9i picd fird cunogtinli la p6-

rnAnt, Asta-i prelunl;irea exterioarA a Muzeului de Antropoiogiedin Chapultt:pec M;ark, Mexic, I).F,, iar ceilal{i turipti sunt destulcle tirlburali,:ii sirm.ana doamnl a le,sinat. MaitArziu, a spus ci dincauz;a ci.lduii. I\4u11. mai puiin sofisticati in problemele importan-te decAt Nkrumah Iiuibar, rr-,a vrut si spuni niminui, ba nici micarsd-si aLminteilsci ea lnsisi, ce anume a dotrorAt-o de pe picioare.Acasii, in Siincoe, oa:menii ril:,uneau rnereu ci Harry Godzilla si-agisil o nevluiti currrrinte, cli.nd s-a insurat cu Sasparilla, iar inCanada (sau iin Statele IJnLilr:) e mai curninte sA ascunzi anumiteadev6ruri... \u, in faza asta, rnai bine s[ nu le numesc adev$ruri.Hai sdL zicenr ,cA fie avhzut, fie si.a imaginat ci avizut, un anurnitgen sinistru cle rAnjet crisprail, sau de grimasd, trecAnd o clipi pechipul uriagei statui a lui TIaloc, zeul pioii. Nirneni din Simcoe n-arnai vilzut w,:rrrlati i:rga ce!'a; intr-adevir, multe lucruri ajung sd sepetrr:acd..

$i, da:ii vir inchipuili r.:5 sirmana femeie a fost un caz, neo-bignuit, ar trebui si examina.fi fiqele psihiatrilor, atAt de stat cAt giparticulari, trientru to1; reshrl ilcelei luni. Relatirile despre andetitianorrnaie gi manii religioaiie, in rAndurile schizofi'enicilor din

1.2 ROBERT SHEA" ROBERT ANTAN WTL$ON

$pitalele de boli mintale, s-au inmu$it vertiginos; tot felul de b[r-hafi qi femei cle rAnd intrau in cabinete, direct de pe stradi, ca sA

sre pldngi ci-i priveau cine gtie ce ochi stmnii, ci niste flint:e cu glu-g$ treceau prin camere incuiati, ci te miri ce figuri incoronate<lideau porunci neinteligibile, si unele voci afirmau ci ar fi Dumne,,eu sau Dracul - o adevirati fierturi wijitoreasci, mai mult ca

sigur. Dar verdictul ralional era aceia de a pune toate ac:estea pe

rieama consecinlelor tragediei de la Fernando Poo. .

Telefonul a sunat la orele 2:30 a.m., in dimineata z)ilei de 24

aprilie. Amodit, truimac, cheaun, pe bAjl:Aite, plutesc ir:' sus dinirrhrneric gi identific un trup, un sine, o sarcini.

- Goodman, spun in receptor, rezernf,ndu-mi intr-un cotfilri a mi fi dezmeticit nici pe departe intru totul.

* Bxplozie pi omucidere, mi anunfl glasul castral electriccl.in receptor.

Dorm gol (rni scuzafi, asta e), gi-mi trag pe rnine r:hilo{ii 9ip,antalonii, in timp ce notez adresa. East Sixty-eighth Stre et,lAngi(.lonsiliul de Relafii Externe.

- Mi duc, zic, inchizdnd.* Ce...? E...? mcrmiie Rebecca, din pat.

$i ea e goali, ceea ce-mi trezegte niqte amintiri ftrartle pli-cute, din urml cu cAteva ore. Cred ci unii dintre dumnt:av'castrivefi fi gocafi, daci vi spun ci eu arn peste gaizeci de arLi, iar ea,

rloar douizeci si cinci. $i nici faptul c[ suntem cisitorili nui:rdreapti prea muit lucrurile - stiu gi asta.

Trupul 6sta nu-i riu deloc, pentru vdrsta lui, iar imaginea

Ilebeccii, cu ceargafurile date aproape de tot intr-o plrte, imia.minteqte clar cAt de bun este. De fapt, in momentul ista nicinu-mi mai amintesc ci am lbst dresorul de la circ, sau eccul pe

care-l pistrez e tulburat de somn gi vise. O sirut pe gAt, t:irii jeni,cici e nevasti-mea iar eu sunt blrbatul ei, .si chiar dacdL suntinspector in Brigada de Omucideri * Omucideri Nord, rrai exact

-.orice idei cum cA in trupul ista s-ar afla un striin s-au rnistuit ina.er cu tot cu vise. Drept in aer s-au risipit.

- Ce? repetl Rebecca, inci mai mult adormitb decilt tx'eazb,

- Iar nebunii Sgtia ai dracu'de raclicali, rispund ett, itr timpc:e-rui trag pe mine clmapa, gtiind ci in starea semi-contitientl in(ra1'g

", i.ag putea spune orice.

()<:hiul din ptramidd 13

-. Mhnn".. fac:e ea, mrrltumiti, gi iar adoarme bugtean.Mi spil oa*:cm pe, lzrtl, privit de bitrinul obosit din oglin-

rlir, pi.mi dan cu peria prin p'ir. Am doar atAta tirnp cAt sd miLgAn-tlcs'l ci pa:li la pensie mai ilm cAfiva ani, gi sd-mi amintesc de unanurnit ac Ce,serinlgi si de r: zi din Catskills cu prima rnea sofie,

Sandra, pe ,"femea cind acolo micar era aer curat.." ciorapi, pan-

klli, cravat5, pildrir,:... gi nLu tle oprqti niciodati din jelit, oricAt de

ruult o iubc:sc pe lSebeccar, niciodati n-arn incetat s-o plAng pe

Sandra. Explozie sri omucid.ere. Ce mai lume mesltug"anah. Mai{ineti minte cAnd m lcar la trr:i drnineafa puteai si mergi cu maqinaprinr lr,lew Yr:rk r-6rir rsi rirnii blocat in trafic? $a zis cu vremurilerrlc-'a; la ora a.sta iqi livrau srLarfa toate camioanele care in timpulzileji erau in'.erruise.'Ibati lLur:nea trebuia si-gi inchipuie ci poluareaIrccea inairrte de ,:r'ipatul ;zorilor. Tata zicea: ,,Saul, Saul, le-au

liictrt-o indi':nilor, ri,i-acurnai gi-o fac lor ingile. Goysche narcs." Alrlccat din Rusia ca si scape de pogromurile din 1935, dar cred ciir apucat si,r:idl mtLlte inaitrle de a trece granifa. Pe-atunci, mie nisr: p,d.rea doar un b;ikAn cinic, cum gi eu le par acum altora un bi-trAni cinic. [] 'rreun sens, $alr model care se repeti, in toate astea?

Scen,l explo:riei era ilrla dintre acele vechi clidiri de birouri,rru planseul rJin hol plin tot d.e decorafiuni gotice-cu-turti-dulce. inIrrmina slabi a noprfi.i, imi arnintea de atrnosfera tenebroasl a luiChar{ie Chr;n, la Muzeul likrtuilor de Ceari." Iar mirosul uri-a izbitrrirrile de cum am intlrat.

Un algent cale, lene're:il rezematde perete, lAngi ugi, lu[ po-

zilia drepli jn:ediat ce mi r€rcunoscu.

- A ras etaju' gaptisp,e gi-o parte din optigpe, raporti el. $iur pet shop d*aice:q de la p;lrter. Nu-g'ce trisnaie a dnarnicii. Aicea,

ios, nu s-a rnai stricat nimir:il, doar acvariile praf s-au ficut, toate.[)e [a ele-i ;i rniros,u'.

Barney MukJoon, trn vechi prieten cu lnflfigarea sinranierismele unui cclpoi de al Hollyvood, aplru din penumbrl.lira un om ,1ur, pi nici pe dt:parte atAt de prost pe clt ii pldcea sise prefaci - motiv perntru ciir:"e gi ajunsese ;eful Erigizii de Bombe.

* Felia ta, Bi;Lrney? l-a.m intrebat.

- Agir se pare. Nici un mort" Te-au sunat fiindci a atrs unnranechin cle, la confeclii, le etajul op$pe, gi primii care-au ajunslici au crez,rt ci erit un cadaLwu.

l4 ROBERT SHEA" ROBEKTANTON WI

{Stai: George Dorn zbiari...)Pe chipul lui Saul nu se citi nici o reacfie la acest riispuns -

ilar pokerigtii din Ordinul Fratern al Polifiei renunfaseri de multla orice incerciri de a descifra acea figurdi talmudicl de nepilruns.irr calitate de Barney Muldoon, stiam cum m-aq fi simtit da<:i aveamq,ansa si plasee cazul altui departament gi si mi gribes'c inapoiaLcasi, la o nevasti frumoasi ca Rebecca.Goodman. I-anr zrimkritlrri Saul, privindu-l de sus in jos - acum, stahtra l-ar fi iqnpi:dicat siintre in politie, dar ln tineretea lui regulile erau altele - a,iiug6ndincet:

- Totugi, s-ar putea si fie gi pentru tine ceva.PilAria se lnclini, cAnd Saul igi scoase pipa gi lncepru s;i

umple. Nu spuse decAt atAt:

- Asa?

- Chiar acum, am continuat eu, anunldrn serviciu.l de Per-soane Dispbrute, dar dacl lucrul de care mi terlt e adevirat, tot pebiroul tiu o si ajungi, pini la urm5.

Saul scipiri un chibrit pi incepu si putiie.- Cineva care la ora asta lipseste... ar putea fi gisit

cei vii... dimineafi, spuse el, printre fumuri.Chibritul se stinse, iar umbrele fremitari undeva unrle nu

sie migca nirneni.

- Iar in cazul Ista, s-ar putea gi si nu fie, replici llluldoon./!. dispirut de trei zile.

- Un irlandez cAt tine n-are cum s[ fie mai subtil rlecAt unelefant, replici Saul, obosit. Nu mi mai sAcAi gi zi odat).I; cer date ai?

- Biroul care a fost atacat, incepu si-i explice l\Iuldoon,vizibil bucuros si-gi imparti problemele cu inc[ cineva, era al uneireviste numiti ,,Controntation''. E cam de centru-stingzL, aqa ciprobabil o grupare de extrema dreapti le.a ficut-o, nu una destAnga. Dar lucrul cel mai interesant e ci nu l-am putul, gisi peredactorul -sef, Joseph Malik, acasi, iar cAnd l-am sunat pe unuclintre redactorii asociaS, ce crezi cd nea spus? Cd Malik a

clispirut acum trei zile. Iar proprietarul lui a con{irmat. lncercasri-l giseascd gi el, tiindci acolo nu e voie cu anirnale, iar ceilalfilocatad se plAng de cAinii lui. Asa ci, dacd un orn se face nev*zut,sii pe urmi-i sarsn aer biroul, cred ci s-ar putea ca problcma

Ochiul clin piramidd 15

ajungi in atentia Departamentului de Omucideri, pAni la urmi.-tu ce zir:i?

Siaul mArii:-.Poate cI da, poate ci nu. Eu mi duc acasdr Am si intrelb

la Persoane Dispirute mAine dimineafi, ca si vid ce informatii ar_r.

lgentul interveni si eI:

- $tifj ce mi: sAcdie cel mai mult la treaba asta? Doicil::bucale r3giptene.

-.Ce anume? se interesi Saul.-.Acolo, la pet shop, incepu polifstul si explice, aritAnrl

spre ce.Lilalt capit al holului. M-am uitat si vid striciciunile, si auruna din cele mai bune colectiii de pepti tropicali rari din NewyorlkCity. PAni si doici.bucale egiptene au.

Ydzu expresiile de pe fetele celor doi detectivi .si adiugfl,t:arn inc:urcat:

- Daci nu faceti colecfie tle pegti, n-avefi cum si ln.telegeti.l)a', crt:defi-mi ce vi spun, o doici-bucali egipteani e destul d,egreu de gdsit, in vremurile-astea, gi alea de-acolo au murit culoatele.

-. T) oic6-bucald.? repeta Muldoon, neincrezdtor.- Da, pii gtifi, igi tin puii-n guri cAteva zile, dupi ce se nas{r,

;i nrr-i inghit nicidecum, orice-ar fi. Asta-i una din chestiile cel,eruai tarl cAnd aduni pepti: ajungi si apreciezi mai bine minunilerratunii.

I\{uldoon;i Saul se uitari unul la altul"

- E inspirator, spuse Muldoon intr-un thrziu, sl ai in politi,:;rtAt de mulfi absolvenli de colegiu, ln wemurile astea.

llqa liftului se deschize, si apiru Dan Pricefixer, un detecti,vtAnir gi ro$covan din echipa lui Muldoon, cu o cutie de metal inrulini.

- Cred c[ ceam aici e important, Barney, incepu el imediat,salutAndu-lpe Saul in treacit, doar cu o scurti inclinare a capului.Irnpor&Lnt al naibii. Am gisit-o prin moloz,;i explozia o deschi-r;cse padiial, asa ci m"arn uitat iniuntru.

- $i? il indemnl Muldoon"- E cea mai suciti grimadi de referate de birou pe care-arn

v:azut-a vreodatd. Nu se leagi nici ca doui tAte p+un popi.

L6 RO B ERT SH' TilL RO17.1T RT AN TON

ti agtepta o noapte lung6, igi spuse dintr-o darlirSaul, aliihrt.O noapte 1ung5, gi un caz greu.

- Vrei s-arunci o privire? il inlrebi llululdoon, pe un tonmalifios.

- Mai bine gisifi-vi un loc unde srl stafl jos, ti sfltuiPricefixer. O si dureze, pand.vi uitad peste tnate.

- Hai sh mergem la bufet, propuse Setul.

- Nici nu vi facefi o idee, se amesteciiiar agenful' Valoarea

unei doici-bucale egiPtene.".

- E greu pentru toate naficrrralitifilt:, oameni sau pegt|

rlspunse l\4uldoon, intr-una din rarerk: sale incerciri de a irnita"

modul lui Saul de a vorbi.Se intoarseri spre buJet, l6sAn'1r'r-l pe uolitist,:u o

de arnlriciune vagi pe fafi.Se numeste James Patrick Hl:nness1' ,si lucre azi in polifie

de trei ani. Nu va mai reveni niciodatA iin acettsti poveste. Avea an

fiu de cinci ani, inapoiat mintal, p€ ciare-l ir'tbea n<:putincios; In.

fiecare zi vezi pe stradl mii de chipnrri ca a"le lui, qi nici nu litrece prin minte cAt de bine igi poart,l fiecar,: tragedia personali...

iar George Dorn, care a vrut odati s5'J imprrqte, inci maii rrdi...

Dar Barney si Saul sunt la bufet. Uita.fi-'uiL hiitrr" Tranzifia din holugotic in camera asta cu culori de plastic latninat, luncfionale si

sclipitoare, e cam nesiguri, s-ar put,:a spun.€). Iar de miros, ce simai vorbim; aici suntern si mai aproi:lpe de g,rt shop.

Saul isi $coase piilria qlgi tn:cu. o mfrni prilr pirul ci'gAnditor, tn timp ce lVluldoon ci.tein prinlele cloui referateparcurgAndu-ie rapid cu privirea. I.lupi ce, le tern'rini, i9i

ochelarii gi le lul de la inceput, citind mai incet in stihl lui propriu

atent;i metodic. $i acum, fine,ti-vi bine. Iattt r:e scria acolo;

PROIECI'UL LLUMINATI: Ii:lllFERlillUL # 1

J.M.:Prima referire pe care am glrsit-o aparre ln ,,Violen$", t

Jacques Ellul (Seabr.rry Press, Newl'ork, 1961)). SpurLe (a pagini

1&19) ci Cei iluminafi au fost fondati rle Joar::him d,ilr Florenfa, isecolul ai Xl-lea, 9i inifial predicau o doctrini creEtini primitivi,sirhciei si a egalitifii, dar trrai tixt:ia,,ln s'e:colul a[ XV-trea,

)chiul din piramidd 17

conducerea lui Fra Dolcino, au clevenit violenfi, jefuindu-i pe ceibogafi gi vestind domnia iminenth a Sfdntului Duh. ,,in 1507,'incheie el, ,,au fost invinsi de fortele ordinii - adici, de o arrnaticomandati de Episcopul de Vercueil." Nu face nici o referire lavreo alti migcare a Iluminatilor, nici in secolele anterioare, nici invremurile rnai recente.

O si. mai relin, azi, maitArziu.Pat

PS. Am rnai gisit cAte ceva despre Joachim din Florenta, inrlosarele mai vechi ale ,,National Review"" William Buckiey siacolitii lui cred ci Joachim e responsabil de iiberalismul, socialis-mul si comunismul din epoca moderni; l-au condarnnat intr-unlimbaj teologic ales. A sivArsit erezia, zic ei, de ,,imanentizare aIjschatonului cregtin". Vrei s-o caut pe asta intr-un tratat tehnic des-pre tornism? Cred ci inseamni a apropia sfArsiful lumii, oarecum.

.PROIECTIIL LLUMINATI: REFEMTUL# 2 n,oct/LJ

J.M.:A doua mea sursi a lost rnai de ajutor: Akron Daraul, ,,O

istorie a societifilor secrete" (Citadel Press, New York, 1961).

$i Daraul ia urma Iluminatilor tot pAnd in secolul al Xl-lea,dar nu ajunge la Joachim din Florenta. El stabileste originea lor insecta islamici a ishmaelitilar, cunoscutl si ca Ordinul Asasinilor.Acestia au fost invinsi in secolul al Xl[-lea, dar au revenit mait|rziu, au o filosofie mai puiin violenti, si in cele din urmi aurlevenit secta ishmaeliti din zileie noastre, condusd de Aga Khan.'lotugi, in secolul al XV{-lea, in Afganistan, Iluminatii (Roshinaya)au preluat tacticile initiale ale Ordinului Asasinilor. Au fost era-dicati de o alianti intre moguli si persani (paginile 22A-223). Dar,,,inceputurile secolului al XWI-lea au cunoscut infiinfarea Ilumina-

{ilor din Spania - Allumbrados, condamnali de un edict al MariiInchizitii, in 1623" In 1654, Guerinet-ti "iluminati', din Franta intrauin atenfia publicului." $i, in sfArsit * partea care vi intereseazi celrnai mult - Iluminafii din Bavaria au fost f-ondafi in ziua de 1 mai,1776, la Ingolstadt, Bavaria, de citre Adam Weishaupt, un fostiezuit. ,,Documente care inci mai existi aratd mai multe asemi-

18 ROBERT SHEu ROBEKIAN'ION WISON

niri intre iluminigtii germani pi cei din Asia Centrali; aseminiricare sunt greu de explicat numai pe temeiul simplelorcoincidenfe" (pag. 225). Iluminafii lui Weishaupt au fost suprimafide guvernul bzvarez in 1785; Daraul ii mai mentioneazi 9i pe

Iluminatii de la Paris, din anii 1880, dar sugereazi ci aceasta n-a

fost decAt o morli trecitoare. Nu accepti ideea ci llumina{ii mai

existi si in zilele noastre.Toate astea incep sd arate foarte incitant. De ce-i ascundem

detaliile lui George?Pat

Saul si Muldoon schimbari o privire.

- Hai si-l vedem gi pe urmitorul, propuse Saul.

incepuri si citeasci impreuni:

PROIECTUL ILLUMINATI: REFERATUL # 37 /24

J.M':,,The Encyclopeia Britannica" are foarte pulin de spus des-

pre acest subiect (editia 1966, Volumul 11, ,,De la Halicar laImpala", pagina 1094):

,,Iluminatii", o migcare republicani libercugelitoare de

scurti duratA, intemeiati in ziua de L mai, 1776, de chtre

Adam Weishaupt profesor de drept canonic la Ingolstadtsi fost iezult. (...) Din 1778 incoace, a inceput sd stabi-

leasci legituri cu diverse loji masonice, in cadrulcLrora,gratie imboldurilor lui A Knigge (q.v.), unul din-

tre principalii lor convertifi, reugeau adesea si oblinifunctii de conducere. (...)Planul in sine avea calitilile sale care si atragd litera,ti ca

Goethe si Herder, ba chiar si pe ducii domnitori dn

Gotha siWbimar. (...)

Miscarea a suferit de pe urma disensiunilor interne ;i,ln cele din urmi, a fost interzisi printr-un edict alguvernului bavarez din 1785.

Pat

Saulflcu opauz6.

)chiul din piramidi 19

- Fun un pariu cu tine, Barney, spuse el incet. AcelJosephMalik care a dispirut este acest J.M. ciruia ii sunt adresaterelQratele de-aici.

- Sigur, rispunse cu dispret Muldoon. Stricatii igtia dellurninafi inci mai bAntuie prin lume, gi-au pus mAna pe el. Cinstititcuma, Saul, adiugi el, imi place obiceiul ista al tiu de a sdrirnintal cu prljina, ca s-o iei inaintea faptelor... dar cAnd pornesti deh zero, nu pofi merge cu intuitia decAt pe o distanli limitati.

* Nu pornim de la zero, replici Saul la fel de incet" Iati ceavem, pentru inceput. Unu, ridici el un deget, o clAdire aruncatiin aer" Doi - inci un deget - un cadru de conducere important arlispirut cu'trei zile inainte de explozie. Existi, deja o ipotezi, sautloui: a pifit ceva, sau stia ci i se pregitea ceva gi s-a ascuns. Iar;rcurn, priveste referateie. Punctul trei, continul el, si mai ridici untlcget, un volum de referinli standard, ,,The EncyclopediaIJritannica", pare sd se ingele cu privire la data cAnd au luat fiintilhrminatii. Acolo scrie cd in secolul al XVlii-lea, in Germania, dart:clelalte referate ii urmiresc pAni in.". ia si vedem... Spaniasr:colului al XVII-lea, Franta secolului aI XWI-lea, apoi secolul alXl-lea, in Italia, gi la o jumitate de lume distanti, in Afganistan.Aga cd avem inci o ipotezi: dacd Britannica greEeste in legiturAcu inceputul intregii tirigenii, s-ar putea si gre.seasci 9i cAndspune ci a luat sfArsit. Iar a.cum, daci adunim laolalte aceste treilapte si doud ipoteze"..

- ...reiese cd iluminatii i-au venit de hac redactorului gef qii-au aruncat redaclia in aer. Gogoqi. Eu tot mai zic ci te gribestillrea tare.

- Poate ci, dimpotrivi, nu mi gribesc suficient de tare, i-ointoarse Saul. O organizalte care a existat timp de doui secole, ce1

lrufin, si-n tot acel timp si"a finut secretele suticient de bine as-('unse, s-ar putea ca pAni acum si fi devenit destul de puternici...

IAsi lraza neterimnati, inchizAnd ochii ca sd se concen-treze. Dupi cAteva mornente, il privi pe detectivul mai tAnir cu ocxpresie cercetitoare.

Muldoon cizuse si el pe gAnduri.

- Am vizut oameni pigind pe Lun5, spuse el. Am vdzutstudenli intrAnd cu forta in birourile administrafiei, ca sd se cace-ncopul de hArtii al decanului" Am vizut cilugirite cu fuste mini. Dar