LUMINQTORUL - · PDF filepoate au fost perioade cknd am simyit gustul satisfacyiei ......

LUMINQTORUL RevistaAsociayieiBisericilorBaptisteRomknedinSUAwiCanada Anul92Nr.5-Mai2006

<Iatq semnul legqmkntului pe care-l fac ‘ntre Mine wi voi wi toate vieyuitoarele care sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni ‘n veci: curcubeul Meu pe care l-am awezat ‘n nor, el va sluji ca semn al legqmkntului dintre Mine wi pqmknt> - Geneza 9:12-13

Dincuprins

CalendarulAsociayiei

Ultimii la ‘ncurajare 3Calvar] Chapel 4 Conferinya pastoralq 6Dragostea, marea foryq a Bisericii 8 Calvarul Romkniei 10Interviul lunii 14Gogatul cqruia i-a rodit yarina 16Profetul raiului atomic 18Misionar la canibali 22Maxime, cugetqri 24Wtiri de pretutindeni 25 Prima bisericq din San Leandro 27

Preyuluneirevisteestede$2.00($25.00pean).“ncurajqmabonarea<inbul\>-pebiserici.

Abonamentelesefacla:IonCotkrlq-Casier administrativ3015{.|ilburnRd.RochesterHills,Mi.48306

[email protected]

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte:LiviuYiplea(626) 839-5432 liviutiplea@

verizon.net

ViceprewedinteEst:GeorgeDancea(847) 774-6199

[email protected]

ViceprewedinteVest:DanielBranzai (714) 670-7772

[email protected]

ViceprewedinteCanada:IonelPqsui (519) 743-4736

Secretar:PetreOrdeanu

DepartamentuldemisiuneTeofilCocian(770) 640-7460

[email protected] Sandu Popa, Dan Paul, Mar\

Hobafcovici

DepartamentuldesfqtuireViorelClintoc(330) 896-1552

[email protected] Iosif Serac (510) 351-1329

Octavian Dobow (623) 376-6808

Casieradministrativ:Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casiermisiune:Moise Filipescu (818) 240-5119

drfilipescu@]ahoo.com

WcoalaDuminicalq:EusebiuRus(503)-521-9853

erusu50@]ahoo.com

Editoralrevistei:

DanielBranzai (714) 670-7772 [email protected]

TiparwiexpediereTeofilCocian-Atlanta

Corespondenyi:

Teofil Cocian - Atlanta Nelu Ciorbq - Portland

Liviu Yiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ron George Dancea - Chicago

�LUMINQTORUL - Mai 2006

Editorial

Cred uneori cq avem un psihic deformat de istorie care dorewte foarte uwor <sq moarq capra vecinului>, dar nu

se poate ruga sq i se vindece vaca ...Iatq de ce m-am bucurat sq primesc nu de mult un

raport <InfoMisionar> de la Lucian Adam ([email protected]). Lucian centralizeazq rapoarte primite de la romknii aflayi ‘n misiune ‘n diverse yqri ale lumii. Mi-a plqcut ce a scris el ‘n deschiderea publicayiei lui wi retipqresc aici frumoasele wi folositoarele lui cuvinte.

<Fiecare dintre noi simte nevoia de ‘ncurajare.

Indiferent de starea sufleteascq pe care o trqim, toyi apreciem persoanele care ‘wi fac timp wi pentru noi, gqsind acele cuvinte care sq ne ‘ncurajeze. Au fost poate situayii dificile ‘n viayq, cknd o ‘ncurajare venitq la timp ne-a ajutat sq depqwim momentul respectiv. Sau poate au fost perioade cknd am simyit gustul satisfacyiei wi propqwirii ‘n vreun fel sau altul, iar o ‘ncurajare primitq ‘n acea perioadq ne-a ajutat sq fim perseverenyi wi sq continuqm lucrarea sau activitqyile care ne-au adus ‘mplinire.

Putem spune fqrq sq grewim, cq o ‘ncurajare adresatq cuiva, nu e de prisos vreodatq sau nepotrivitq. Pentru aceasta fqcknd, bine’nyeles, distincyia dintre ceea ce ‘nseamnq a ‘ncuraja pe cineva wi ce ‘nseamnq a linguwi sau a vorbi doar de dragul de a te adresa cuiva.

De altfel, Scriptura ne ‘ndeamnq sq ne ‘ncurajqm unii pe alyii, wi ea ‘nsqwi ne dq o mulyime de ‘ncurajqri. Aw aminti doar douq versete (fiind mult mai multe), prin care fiecare dintre noi suntem ‘ndemnayi sq practicqm ‘n relayiile noastre ‘ncurajarea sau, awa cum o mai numim noi, ‘mbqrbqtarea:

„“ncolo, frayilor, fiyi sqnqtowi, desqvkrwiyi-vq, ‘mbqrbqtayi-vq, fiyi cu un cuget, trqiyi ‘n pace, wi Dumnezeul dragostei wi al pqcii va fi cu voi.> - 2 Corinteni 13:11

„Vq rugqm, de asemenea, frayilor, ... sq ‘mbqrbqtayi pe cei deznqdqjduiyi; sq sprijiniyi pe cei slabi, sq fiyi rqbdqtori cu toyi.> - 1 Tesaloniceni 5:14

Meditknd la acest subiect – ‘ncurajarea, gkndul m-a dus la frayii nowtri misionari care au nevoie de ‘ncurajare mai mult poate deckt avem noi. Am scris wi cu alte ocazii, wi dewi risc sq mq repet, voi reaminti faptul cq misionarii sunt persoanele cele mai atacate de dezamqgire wi descurajare. Departe de cei dragi wi cunoscuyi, de multe ori poate ‘n lipsuri, alteori ‘n boalq, trecknd printr-o ‘ncercare sau alta, misionarii au mare nevoie de ‘ncurajare. Mai cu seamq cknd lucrarea desfqwuratq de ei se face pe un teren arid wi poate neprielnic Evangheliei, o ‘ncurajare le face oricknd bine.

De aceea v-aw ‘ndemna ca dincolo de nevoia proprie de ‘mbqrbqtare sq ‘ncepeyi sq-i ‘ncurajayi pe cei de lkngq dumneavoastrq. Iar dacq aveyi pe inimq wi lucrarea de misiune ‘mpreunq cu bravii ei slujitori, atunci ‘ncepeyi sq le trimiteyi din cknd ‘n cknd ckte o ‘ncurajare. Nu sunt necesare cuvinte multe, ci de multe ori, ‘ncurajarea cea mai mare poate fi doar faptul cq ‘i reamintewti celui ‘n cauzq cq ewti alqturi de el ‘n lucrarea respectivq. Cu siguranyq slujba aceasta a ‘ncurajqrii este apreciatq atkt pe pqmknt, ckt mai cu seamq ‘n cer.>

“ncepknd cu acest numqr, publicqm douq lucrqri de excepyie.

Liviu Yiplea, prewedintele Asociayiei noastre, ne propune sq ‘nvqyqm ckte ceva de la Chuc\ Smith. El a tradus cartea <Calvar] Chapel - Aspecte distinctive> (pe care o puteyi comanda la adresa: [email protected]).

Petru Popovici ne-a trimis ultima carte scrisq de dknsul: <Dragostea, marea foryq a Bisericii.>

Lecturq plqcutq!

Romknii,primiilacriticq,ultimiila‘ncurajare


PREFAYQ

Ce anume conferq Bisericii <Calvar] Chapel> distincyie ‘n raport cu celelalte biserici de orientare evanghelicq? Este bine sq ‘nyelegem cu claritate unicitatea lucrqrii pe care Dumnezeu a fqcut-o ‘n mijlocul nostru. Dacq bisericuya <Calvar] Chapel> este exact ca wi biserica de peste drum, ar fi mai bine pentru cele douq biserici sq se uneascq; dar, dacq existq calitqyi care ne fac pe noi diferiyi, atunci avem un loc unic wi special ‘n planul lui Dumnezeu. Cu siguranyq cq sunt biserici care ‘mpqrtqwesc multe din ‘nvqyqturile wi practicile noastre, dar ceea ce imprimq miwcqrii <Calvar] Chapel> distincyie este lucrarea minunatq de echilibru pe care Dumnezeu a fqcut-o ‘n mijlocul nostru.

Unele biserici cred ‘n darurile wi lucrarea Duhului Sfknt, dar nu accentueazq destul ‘nvqyqtura biblicq. Alte biserici accentueazq ‘nvqyqtura biblicq, dar nu cred cq darurile Duhului Sfknt sunt disponibile wi valide ‘n prezent.

La <Calvar] Chapel> noi preyuim prezentarea expozitivq a Cuvkntului wi avem o inimq deschisq pentru lucrarea Duhului Sfknt. Acest echilibru face din <Calvar] Chapel> o miwcare distinctq wi binecuvkntatq ‘n mod unic de Dumnezeu. Este important deci sq ‘nyelegem principiile biblice care explicq de ce ne-a permis Dumnezeu sq existqm wi sq crewtem.

Lucrul acesta nu ‘nseamnq cq toate bisericile <Calvar] Chapel> sunt identice. Sunt mereu surprins de modul cum lucreazq Dumnezeu, combinknd elemente simple, fundamentale, pentru a crea awa o varietate ‘ntre noi. “n mod

�

Pentru pqstori

fundamental, toyi avem doi ochi, un nas, o gurq wi douq urechi, dar totuwi ckt de diferiyi suntem unul fayq de altul. De asemenea, oamenii au structuri emoyionale diferite. Dumnezeu ne iubewte pe fiecare ‘n parte. El ‘i iubewte atkt pe cei care sunt foarte expresivi, ckt wi pe cei mai interiorizayi. “n acelawi fel, ‘n dorinya de a da tuturor posibilitatea sq se apropie de El, Dumnezeu a creat o varietate de biserici. Unele biserici sunt atrqgqtoare pentru cei care cautq sq se exprime pe plan emoyional, ‘n timp ce altele ‘i atrag pe cei care au o personalitate mai liniwtitq. “n dorinya de a atinge wi a binecuvknta pe toyi oamenii, se pare cq Dumnezeu se bucurq de aceastq mare varietate de biserici, pentru cq nevoile tuturor pot fi ‘mplinite, de la cei mai extravertiyi pknq la cei mai introvertiyi, incluzkndu-i pe toyi ceilalyi situayi ‘ntre aceste douq categorii. Fiecqruia dintre noi ‘i este rezervatq o parte ‘n planul lui Dumnezeu, dar fiecare dintre noi trebuie sq wtie unde ‘i este locul ‘n acest spectru larg de varietate. De aceea, este crucial sq ‘nyelegem aspectele unice ale miwcqrii <Calvar] Chapel>. Dacq vom ‘nyelege ce anume imprimq pqrtqwiei noastre unicitate, vom ‘nyelege mai bine wi poziyia noastrq ‘n trupul lui Cristos.

CHEMAREA LA LUCRARE

<Nimeni nu-wi ia cinstea aceasta singur, ci o ia dacq este chemat de Dumnezeu ...> (Evrei 5:4)

“nainte de a privi la ceea ce noi numim <Calvar] Chapel Distinctives,> (Aspectele distinctive ale miwcqrii Calvar] Chapel), haideyi sq luqm ‘n considerare pentru

Sq ‘nvqyqm unii de la alyii

‘nceput subiectul vital al chemqrii wi dedicqrii noastre ‘n lucrare.

Dacq existq o caracteristicq care este absolut esenyialq pentru o lucrare eficientq, aceasta este chemarea – convingerea pe care o avem ‘n inimile noastre cq Dumnezeu ne-a ales wi ne-a chemat ca sq-L slujim. Biblia ne spune cq trebuie sq fim siguri de chemarea noastrq. Ewti convins cq Dumnezeu te-a chemat la lucrare? Aceastq convingere este foarte importantq, pentru cq lucrarea de slujire nu este o profesie pe care noi o alegem. Este o chemare din partea lui Dumnezeu. Cum wtim cq suntem chemayi? Lucrarea de slujire pentru cei chemayi nu este o opyiune, este o necesitate. Awa cum spunea Pavel, <Dacq vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricinq de laudq, cqci trebuie s-o vestesc; wi vai de mine dacq nu vestesc Evanghelia!> Ieremia a decis sq nu mai vorbeascq din partea Domnului pentru cq prorocia i-a adus numai necazuri. A fost aruncat ‘n temniyq wi viaya lui a fost ameninyatq. “n asemenea condiyii, el a decis: <Gata, am terminat. Mi-am ‘ncheiat slujirea>. El a spus: <Nu voi mai pomeni de El, wi nu voi mai vorbi ‘n Numele Lui!> dar iatq cq ‘n inima mea este ca un foc mistuitor, ‘nchis ‘n oasele mele. Caut sq-l opresc, dar nu pot> (Ieremia 20:9). E nevoie de o astfel de chemare pentru cq lucrarea de slujire nu este doar pentru timpuri bune. Sunt wi situayii extrem de dificile. Dupq cum scria wi Petru: <Preaiubiyilor, nu vq mirayi de ‘ncercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca sq


(continuare ‘n pag. 13)

�

vq ‘ncerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi> (1 Petru 4:12). Trebuie sq ‘nyelegem cq aceastq chemare fqcutq de “nsuwi Dumnezeu va fi testatq ckteodatq la maximum. Ckt de sigur ewti cq ai fost chemat de Dumnezeu sq-L slujewti, sq lucrezi pentru El?

Dupq ce am simyit pentru prima datq chemarea lui Dumnezeu, m-am dus la wcoalq sq mq pregqtesc. A fost destul de dificil pentru mine sq stau ‘n wcoalq pentru cq simyeam nevoia sq mq duc wi sq ‘ncep o slujire. “mi ziceam: <Afarq o lume ‘ntreagq piere fqrq Isus Cristos, iar eu stau aici ‘ntr-o clasq cu capul cufundat ‘n manuale>. Am fost sigur cq lumea awtepta slujirea mea. Şocul meu a fost mare, cknd dupq obyinerea licenyei wi repartiyia ‘n slujire, am constatat cq lumea, de fapt, nu mq awtepta pe mine. Apoi a venit testul. A fost dificil atkt din punct de vedere financiar, ckt wi spiritual. Nu am vqzut nici un rod sau entuziasm, awa cum anticipasem eu cq va fi ‘n slujire.

Presiunea financiarq a fost atkt de mare ‘nckt a trebuit sq-mi mai iau o slujbq ca sq pot sq-mi susyin familia wi ‘n acelawi timp sq stau ‘n lucrare. Am descoperit cq, de fapt, nu am suport financiar ‘n slujirea mea. De aceea, ‘n primii waptesprezece ani am lucrat ‘n afara bisericii ca sq-mi ckwtig existenya. Lucrul acesta a fost destul de greu de acceptat, avknd ‘n vedere cq eram convins cq Dumnezeu m-a chemat la lucrare. Au fost momente cknd L-am rugat pe Dumnezeu sq-mi schimbe chemarea. Am spus: <Doamne, fq-mi chemarea sq fiu un om de afaceri! Se pare cq mq descurc bine ‘n domeniul acesta care ‘mi oferq reale satisfacyii.

Mi-e uwor sq fac bani, wi Doamne, pot fi un bun businessman crewtin. Aw putea sq sprijin financiar biserica wi sq sprijin pe cineva ‘n lucrare>. Dumnezeu ‘nsq nu mi-a dat liniwte, chiar wi atunci cknd am fqcut eforturi sq uit de chemarea mea. Viziunea de a-L sluji pe Domnul continua sq ardq ‘n inima mea. Prin urmare, e nevoie de acest sens puternic al chemqrii. Este atkt de important, ‘nckt toyi trebuie sq ne punem aceastq ‘ntrebare simplq: <M-a chemat Dumnezeu ‘n slujire?>

“mpreunq cu acest sentiment puternic al chemqrii vine wi necesitatea consacrqrii. Nu existq calitqyi mai importante ‘n viaya unui pastor deckt consacrarea fayq de domnia lui Cristos. Sunt ceea ce sunt nu prin ambiyiile mele, nu prin dorinyele mele, nu prin voia mea. Sunt ceea ce sunt prin voia Lui. Mi-am consacrat viaya Lui, wi dacq sunt dedicat Domnului, atunci voi fi dedicat wi Cuvkntului Squ, wi slujirii Lui.

Pentru a avea o atitudine potrivitq ‘n slujirea noastrq, trebuie sq luqm ‘n considerare cuvintele Domnului Isus. El a spus: <...Ştiyi cq cei priviyi drept ckrmuitori ai Neamurilor domnesc peste ele, wi mai marii lor le poruncesc cu stqpknire. Dar ‘ntre voi sq nu fie awa. Ci oricare va vrea sq fie mare ‘ntre voi, sq fie slujitorul vostru; wi oricare va vrea sq fie cel dintki ‘ntre voi, sq fie robul tuturor> (Marcu 10:42-44). Este esenyial sq recunowti cq lucrarea lui Dumnezeu nu este un loc unde sq fii slujit, unde sq yi se dea ‘ntkietate wi cinste pentru cq tu ewti slujitorul. Este de fapt un loc unde yi se cere sq fii slujitorul celorlalyi, chiar dacq lucrul acesta este neobiwnuit pentru tine.

Recent, am participat la o conferinyq pastoralq wi am fost uimit de neglijenya majoritqyii pastorilor. “wi luau paharele cu cafea sau cola ‘n sala de conferinye, lucru care nu m-a deranjat cktuwi de puyin; dar, la terminarea sesiunilor, cknd sala se elibera, am vqzut cum pastorii ‘wi lqsau paharele de cafea wi cola pe jos. M-am trezit cq fac ‘nconjurul sqlii, strkngknd paharele abandonate wi fqcknd curat ‘n auditoriu. Ştiu ce se ‘ntkmplq cknd cineva vine wi se ‘mpiedicq de un pahar de cafea care se varsq pe carpetq. Nu am dorit sq lqsqm o mqrturie proastq din partea pastorilor de la <Calvar] Chapel> ‘n tabqra care ne-a gqzduit conferinya. Awadar, mulyi vqd lucrarea lui Dumnezeu ca platformq unde sq fie slujiyi, mai degrabq deckt sq slujeascq pe alyii. A gkndi ‘n felul urmqtor: <Ei bine, cineva ar trebui sq facq ordine dupq mine pentru cq eu sunt slujitorul lui Dumnezeu> nu numai cq este o contradicyie ‘n termeni, dar este, de asemenea, wi o atitudine nebiblicq.

A fost o vreme cknd obiwnuiam sq-mi las hainele ‘mprqwtiate prin toatq casa. “n final, soyia mea a spus: <Uite, eu nu accept sq fiu sclava ta! Pune-yi hainele la loc. De ce, mereu, trebuie sq yi le pun eu la loc ?> M-am gkndit la ceea ce a spus soyia mea wi i-am dat dreptate. Nu ar fi trebuit sq awtept ca ea sq-mi punq hainele ‘n dulap. Aceasta a fost o lecyie importantq pentru mine. Nu am fost chemat sq domnesc, ci am fost chemat sq slujesc.

“n noaptea ‘n care Isus a avut ultima cinq cu ucenicii Lui, ‘nainte de a fi trqdat, arestat, wi apoi crucificat, a luat un wtergar wi S-a ‘ncins cu el. Apoi S-a dus la fiecare ucenic wi i-a spqlat picioarele. Dupq aceea, i-a ‘ntrebat: <“nyelegeyi voi ce v-am fqcut Eu? Voi Mq numiyi “nvqyqtorul wi Domnul, wi bine ziceyi, cqci sunt. Deci, dacq Eu, Domnul wi “nvqyqtorul vostru v-am spqlat picioarele, wi voi sunteyi datori sq vq spqlayi picioarele unii altora> (Ioan 13:12-14). Avem, de asemenea, cuvintele lui Petru: <Şi la aceasta ayi fost chemayi; fiindcq wi Cristos a suferit pentru voi wi v-a lqsat o pildq, ca sq cqlcayi pe urmele Lui> (1 Petru 2:22). Cuvkntul <ministr]> ‘nseamnq slujire. Am fost chemayi sq fim slujitori. Trebuie sq fim slujitori, ‘n primul rknd ai Domnului, dar wi ai copiilor Lui.

Este pqrerea mea personalq cq fumqtorii au unul dintre cele mai neplqcute obiceiuri ‘n lume. Pe lkngq cq miros ei ‘nwiwi, mai lasq un miros ‘n urma lor ‘ntotdeauna. Este foarte uwor sq detectezi pe cineva care fumeazq. Tot ce trebuie sq faci este sq treci pe lkngq un fumqtor, wi vei simyi mirosul de fum pe hainele lui/ei. Te duci ‘ntr-o casq unde se fumeazq, te apropii de draperie wi vei fi lovit puternic de mirosul de tutun. Fumatul este un obicei murdar. Dar mult mai dezagreabil este faptul cq fumqtorii aruncq


“n ultimii wase ani ‘n luna Februarie a avut loc Conferinya pqstorilor din Asociayia Baptistq Romknq la Prima Bisericq Baptistq Romknq din Florida.

Anul acesta Conferinya, la care au participat frayi din Canada, America wi Romknia, s-a desfqwurat ‘ntre 15-19 Februarie.

Am avut un timp minunat ‘mpreunq iar soarele din Florida ne-a ‘ncqlzit, dar cel mai mult ne-am bucurat la ‘ntrunirile pe care le-am avut ‘n cadrul Conferinyei.

Conferinya a ‘nceput cu momentele de rugqciune conduse de fratele Ionel Plewa, pqstorii s-au prezentat, au adus vewti wi ne-au ‘mpqrtqwit lucrarea pe care Domnul o face ‘n locul unde i-a awezat.

Fratele Florin Vancea ne-a prezentat lucrarea pe care a ‘nceput-o biserica prin grupuri de rugqciune. Lucrarea a fost bine primitq wi de ceilalyi colegi.

Fratele Pitt Popovici ne-a ‘mpqrtqwit din experienya bogatq pe care a acumulat-o de-a lungul anilor. Ne-am bucurat cq, la vkrsta frumoasq de 88 de ani, sq-l ascultqm wi sq vedem cum Domnul ‘l folosewte ‘ncq cu putere.

Vineri, fratele Dr. Radu Gheorghiyq ne-a vorbit despre Cartea Apocalipsa. La un nivel academic, dar pe ‘nyelesul tuturor, a fost prezentatq ultima carte a Bibliei. Tainele acestei cqryi ne-au fascinat wi continuq sq ne uimeascq pe mqsurq ce vom vedea ‘mplinirea lor.

S-au fqcut ‘nregistrqri ale cursului wi pot fi obyinute de cei ce doresc de la fratele Cristian Paul, care poate fi contactat la (954) 907-8574.

“n fiecare searq am avut Evanghelizqri la Bisericile din Holl][ood, Napples wi Palm Beach.

Mulyumim lui Dumnezeu pentru harul wi timpul frumos pe care l-am avut ‘n zilele de Conferinyq. Mulyumim surorilor wi frayilor din Florida pentru gqzduirea

wi grija pe care au avut-o fayq de toyi cei care au fost prezenyi.

Vq awteptqm ‘n anul viitor ‘n 14-18 Februarie, dacq Domnul va ‘ngqdui. - George Dancea

CONFERINYA PASTORALQHoll][ood, Florida

Februarie 15-19, 2006


�

“N VAS DE LUT

“n vasul meu de lut te port IsuseWi niciodatq nu te las sq pleci.“n inimq sfinyirea mi se-aduse,Wi-n suflet cerul tot Tu mi-l apleci.

Mq scol cu Tine-n gknd wi ‘n simyire,Mq culc cu Tine ‘n tkrziul stins;“mi umple pacea Ta ‘ntreaga fireWi chipul Tqu frumos ‘l vqd wi-n vis.

M-ai luminat cu candela cea sfkntqWi mi-ai sqdit ‘n lutu-mi flori de raiMi-ai pus pe buze harfq care ckntqWi m-ai ‘nvewmkntat ‘n albu-Yi strai.

Cuvkntul Tqu, izvor de apq vieCe curge lin din tronul de azur,Tu mi l-ai dat neyqrmurit wi mieSculptknd ‘n mine un etern contur.

Te port cu mine ‘n sordida lumeCqci am fqcut cu Tine legqmkntVreau sq luceascq-n mine sfkntu-Yi NumeIar traiul meu, luceascq pe pqmknt.

Dq-mi aur Tu, ‘n faptq wi-n vorbire,Mi-nalyq gkndu-n zbor de porumbelAscuns cu Tine ‘n Dumnezeire,Ascuns ‘n mine, Tu, Emanuel.

Fq-mi inima ca jarul din altare,Iubirea mea sq creascq mai cu prey“n Sfknta Sfintelor s-aduc mqrgqritare –Un lany bogat din Harul Tqu mqrey.

“n vasul meu de lut te port IsuseCa pe-un ulei de nard, mirositor,Ca o Esenyq de miresme aduseDin vewnicii spre omul muritor.

Nicholas Dinu Atlanta, Georgia

Januarie 20, 2006

MI-AJUNGE ...

Mi-ajunge Doamne, harul Tqu nemqrginitCe se revarsq-n unde de iubireTe-oi adora de tot ce-ai pqtimitPqcate sq ‘nving, s-ajung la nemurire.

De-ajuns ‘mi e wi un crkmpei de cerPkn^ voi intra ‘n lumile astraleIar de-n restriwte mi-e sufletul stingherTe-oi ‘ntklni-n etern cu ckntec wi cu osanale.

Sunt mulyumit, Isuse, cu darul pqcii sfinteCe-aduce liniwtire ‘n suflet tulburatWi nu voi da uitqrii curate legqminteNici bucuria ce-n viayq mi-ai turnat.

De-ajuns mi-e dorul dupq ‘nqlyimi divineCe mq ridicq-n paradis, ‘ncq de-acumWi mkngkierea celor cu priviri senineWi un samaritean cknd am cqzut ‘n drum.

Destul e un cqmin ce-yi dq un bun venitDupq o zi de trudq, durere wi sudoareCknd lacrimile-s wterse de cel ce yi-e iubitCknd rugqciuni se-nalyq la ceruri cu ardoare.

Belwugul bunqtqyii Tale mi-aduce ‘mplinireNu-mi trebuiewte mai mult deckt ‘mi daiS-aspir mai mult la viaya de sfinyireE tot ce ‘mi doresc ‘n gknd wi trai.

George Cornici A\ron, Ohio Decembrie 2004


Biserica primarq, ‘yi poyi da seama ce departe suntem de acea plinqtate de har, de acea foryq biruitoare, care era la ‘nceput.

La ‘nceput Biserica nu s-a bucurat de libertate. Crewtinii, sfinyii Domnului, erau acuzayi de evrei cq au pqrqsit Legea, cq nu au circumciderea, cq nu yin Sabatul, cq mqnkncq hranq necuratq, cq se ‘nsoyesc cu neamurile. Toate acuzele aveau menirea sq sperie pe alyii sq nu devinq crewtini.

Deasemenea pqgknii ‘i acuzau pe crewtini cq sunt atei, din pricinq cq nu aveau ‘n locawul lor de ‘nchinqciune nici icoane, nici statui; erau acuzayi de orgii, de cele mai hidoase pqcate, cq ‘wi sacrificq copiii wi le beau skngele, cq sunt anti-statali, fiindcq vorbeau de o altq “mpqrqyie. “n imperiul roman crewtinii erau considerayi cq sunt cauza tuturor calamitqyilor. Tertulian, (160-220), ‘n Apologia sa, spune: <Dacq Tibrul se revarsq peste malurile sale, dacq Nilul nu adapq ogoarele, dacq norii refuzq sq plouq, dacq pqmkntul se cutremurq, dacq bkntuie foametea wi ciuma, ‘ntotdeauna se strigq: <La lei cu crewtinii>.

Crewtinii au fost martirizayi cu miile. Au fost torturayi ‘n mod oribil, schingiuiyi, jupuiyi de piele, prqjiyi pe grqtar, rqstigniyi, unwi cu rqwinq wi arwi de vii, dayi pradq fiarelor sqlbatice, decapitayi, pentru cq nu voiau cu nici un chip sq se despartq de Mkntuitorul lor Preaiubit. Wi toate se fqceau public, un fel de propagandq ‘mpotrivq, ca nimeni sq nu mai devinq crewtin. Uneori chiar trupurile crewtinilor erau dezgropate wi supuse batjocurii. Dar prin toate acestea Biserica Domnului a fost mai mult deckt biruitoare, cqci nu

�

<Dragostea lui Dumnezeu a fost turnatq ‘n inimile noastre prin Duhul Sfknt> Rom.5:5

Biserica s-a nqscut prin dragoste, trqiewte prin dragoste, lucreazq prin dragoste wi biruiewte prin dragoste. Dragostea este marea foryq a Bisericii. Ea <a fost turnatq>, datq fqrq mqsurq, din Dumnezeu, Izvorul Dragostei, prin Duhul Sfknt.

“n general, preoyii, pqstorii wi membrii bisericilor considerq cq dacq ‘n bisericq nu sunt disensiuni wi cq este popor mult, totul e bine. Ba ‘ncq se comparq cu alte biserici wi cred cq la ei e mult mai bine ca la alyii. Deci, nu mai vqd necesitatea de a se ruga pentru dragoste. Au pe clqdire sau ‘n clqdire semnul crucii, despre care azi se afirmq cq e semnul crewtinismului, wi sunt bine. Christos Domnul a spus ‘nsq cq dragostea, nu crucea, este semnul crewtinismului. El a zis: <Prin aceasta vor cunoawte toyi cq sunteyi ucenicii Mei, dacq veyi avea dragoste unii pentru alyii> (Ioan 13:35). S-a pierdut semnul interior wi s-a luat unul exterior. Aceasta dupq marea prqbuwire spiritualq sub Constantin cel Mare, cknd pqcqtowii, fqrq nawterea din nou, au fost botezayi wi fqcuyi membri ‘n bisericq. Astfel, s-a pierdut forya wi ‘nsqwi viaya Bisericii lui Christos Domnul.

Azi Biserica e ‘n crizq, are forma evlaviei, dar ‘i lipsewte puterea (2 Tim.3:5). Wi e foarte greu sq convingi pe un preot, pe un pqstor sau pe membri cq nu e bine, mai ales dacq serviciile de ‘nchinqciune decurg bine wi e popor mult. Atunci toyi se cred bine, ca biserica din Laodicea (Apoc.3:17), sunt bogayi. Numai cknd faci o comparayie cu

O carte ‘n serial

<DRAGOSTEA>MAREA FORYQ A BISERICII

numai cq ei nu s-au lepqdat de Christos Domnul, ci au salvat mii wi mii de alte suflete. Biserica a fost o foryq spiritualq mai puternicq deckt forya Cezarilor.

Fqrq sq aibe o organizayie centralq, nu a avut nici un papq sau patriarh, cqci Domnul era capul, fqrq catedrale, ci se adunau uneori ‘n case sau pe ckmp sau ‘n catacombe sub pqmknt, fqrq coruri, orchestre sau fanfare, fqrq orgq sau pian, fqrq radio sau televiziune, fqrq reviste, fqrq literaturq, nu aveau nici Biblii, fqrq Seminarii Teologice, fqrq mijloace de transport wi comunicayie, totuwi crewtinismul a fost ca un foc ce a aprins Israelul, Asia micq, Nordul Africii, a trecut ‘n Europa wi a ajuns ‘ncq ‘n primul secol pknq ‘n India wi pknq ‘n Insulele Britanice. Cele mai de seamq orawe ale acelei vremi: Ierusalimul, Antiohia, Alexandria, Atena wi Roma aveau biserici crewtine. Pe vremea lui Septimiu Sever, Tertulian, ‘ntr-o scrisoare adresatq Guvernatorului Cartaginei, care dqduse un edict de prigoanq, ‘i scria: <Dacq voiewti ca mai departe sq continui cu persecuyiile contra crewtinilor din Africa, te ‘ntreb: ce ai de gknd sq faci cu miile de crewtini de toate vkrstele, din toate clasele sociale, care se vor prezenta de bunq voie ‘naintea ta wi se vor declara crewtini? Vei avea destule ruguri wi sqbii sq stingi viaya acestora? Numai din Cartagina va trebui sq duci la ewafod o zecime din locuitori. Apoi printre ei vei afla rudele wi prietenii tqi cei mai intimi, persoane distinse ale orawului, bqrbayi wi femei nobile. Dacq nu yi-e milq de noi, fie-yi milq de Cartagina wi de provincia cu a cqrei guvernare ewti ‘nsqrcinat.> Deci, o zecime din


locuitori erau crewtini. Care oraw de azi are o zecime de locuitori, care sq fie adevqrayi crewtini vii, gata de jertfq ?

Azi, Biserica are preoyi, predicatori talentayi ‘n ale oratoriei, oameni cu ‘nalte studii teologice, cu organizayii, cu catedrale majestice, cu Biblii ‘n format foarte atrqgqtor, cu vagoane de literaturq crewtinq, cu zeci de reviste, cu coruri excelente, cu fanfare wi orchestre ce se ‘ntrec la concursuri, dar rezultatele sunt minime, lumea nu se ‘ntoarce la Dumnezeu, oamenii nu se pocqiesc de pqcatele lor. De ce ? Biserica a pierdut Sursa puterii, relayia vie cu Dumnezeul cel viu, prin Duhul Sfknt. Nu se mai yine cont de El, dewi Duhul Sfknt a fost dat Bisericii ca s-o conducq ‘n tot adevqrul (Ev. Ioan 16:13). Nu se mai yine cont de El, este neglijat. Se ‘ncearcq sq se facq lucrarea lui Dumnezeu prin puterea firii pqmkntewti, cu ajutorul rayiunii. Biserica are forma evlaviei, dar ‘i lipsewte forya dragostei fayq de Domnul wi fayq de oamenii pqcqtowi. Strqlucitoare fire de aur ale rayiunii au ‘nlocuit cablurile de oyel ale inimii ancorate ‘n Dumnezeu wi avem un crewtinism cu inima ‘ngheyatq. Clqdirile sunt ornamentate frumos, cu slujbe bine rknduite, dar nu mai pulseazq viaya. Sunt ca o casq funerarq.

Fr.Valentin Popovici, ‘ntr-un studiu la cartea lui Ieremia, a zis: <Azi avem teologi mari, avem oratori mari, avem clqdiri cum n-au fost din vremuri strqvechi, cu confort, cu sisteme de ‘nregistrare video wi audio, wi totusi lipsewte puterea. Atunci mq gkndesc: mai bine fqrq mari teologi, fqrq mari oratori wi mai bine fqrq catedrale, dar cu oameni ai rugqciunii, cqci Dumnezeu nu lucreazq deckt prin oameni ai rugqciunii>.

Azi avem un crewtinism al capului, nu al inimii. Ne lipsewte rugqciunea personalq, rugqciunea ‘n familie wi lipsewte rugqciunea fierbinte ‘n bisericq. La ora de rugqciune este trimis ckte un frate mai slqbuy, care el ‘nsuwi nu prea se roagq, cqci de aceea e slqbuy, atunci cum ar putea sq inspire biserica la rugqciune? De aceea, vin doar ckyiva la ora de rugqciune, ceilalyi vin la paradq. La ‘nceput nu a fost awa. “n ckntarea <Veniyi crewtini la rugqciune>, noi ckntqm:

<Crewtinii nowtri de pe vremuri pe sub pqmknt altar aveau

Wi pe furiw, la miezul nopyii, mergeau wi-acolo se-nchinau…

Azi masa Domnului e-ntinsq, dar cei poftiyi nu vin la ea,

Ei n-aud glasul Lui cum strigq: <Veniyi, veniyi la masa Mea>

O de ne-ar trezi Domnul ! “napoi la viaya de rugqciune de la ‘nceput. Unii chiar au scos ora de rugqciune din biserici, cq nu mai e modern. Unii o au, dar cu rugqciuni formale, lungi, obositoare pentru crewtinii nervowi de azi. Lipsewte ‘nvqyqtura wi disciplina ‘n rugqciune. Cknd mergi la Primqrie cu o cerere, ceri un lucru, nu o sutq. Cele multe le ceri Domnului acasq ‘n rugqciunea ta personalq, ‘n casa Domnului adu o mulyumire wi o cerere. E

bine sq ‘nvqyqm de la Domnul Isus: ‘n secret El se ruga uneori toatq noaptea, dar rugqciunile Lui publice sunt scurte, mai puyin de un minut. Rugqciunea ta trebuie sq ‘nvioreze biserica wi toyi sq zicq amin. Acasq spune-I Domnului toatq pqsurile tale. Varsq-yi inima ‘naintea Domnului! Oare nu e rqspunderea noastrq a predicatorilor de a readuce poporul la adevqrata ‘nchinqciune wi rugqciune fierbinte ?

Fiecare credincios trebuie sq fie o toryq vie a dragostei, aprinsq de Duhul Sfknt, care sq lumineze wi sq aprindq pe alyii cu dragoste pentru Dumnezeu. Sq ne tocim genunchii pentru aceasta. La o parte cu orice formalism. “n aceste vremuri de mare pqcqtowenie, mai mult ca oricknd, avem nevoie de forya dragostei divine. Bisericile sq ardq ‘n dragoste. Wi cknd dragostea e vqpqi, atunci vestirea Cuvkntului e cu efect, atunci nu mai sunt ‘ntkrzieri de la Casa Domnului, cqci fiecare aleargq la ‘ntklnirea cu Dumnezeul cel viu, atunci fiecare credincisos devine un martor al lui Christos Domnul, atunci toyi se bucurq, biserica e ‘n clocot pentru Dumnezeu wi lumea pierdutq aleargq la focul dragostei

O, Binecuvkntatul nostru Domn, ‘nvqyq-ne lecyia aceasta!.

10LUMINQTORUL - Mai 2006

angajare a conwtiinyei ‘mpotriva ceea ce a fost ‘n Romknia decenii la rknd.

Franceza a devenit a doua sa limbq, iar majoritatea cqryilor wi le-a scris ‘n aceastq limbq de mare circulayie. De aceea, dupq ^89 cqryile sale, pentru a fi cunoscute de publicul larg, au fost traduse ‘n romknewte.

Atawat de miwcarea religioasq

<Oastea Domnului> care din interiorul ortodoxiei dorea o ‘nviorare a tradiyiei strqmowewti, considerknd cq doar datinele respectate sunt insuficiente pentru a yine treazq credinya, mai ales cknd la conducerea yqrii s-a instalat un regim criminal, iar majoritatea celor din cler s-au obiwnuit sq plece capul, Sergiu Grossu a ‘nyeles sq-L slujeascq pe Domnul ‘ntr-un mod viu, angajat, printr-o permanenyq a implicqrii wi nu alegknd somnolenya tradiyionalq. De ce dupq venirea comuniwtilor la putere din disciplinele facultqyilor de teologie au fost suprimate tocmai Mistica wi Apologetica? Tocmai fiindcq ‘n aceste discipline de ‘nvqyqmknt studentul credincios gqsea cele douq aripi, dar wi cele douq arme prin care pe de o parte sq se ‘nalye la cer, dar pe de alta sq wi lupte cu ce era pe pqmknt, cu alte cuvinte sq nu ignore pqmkntul unde Anticristul ‘wi sqpase cetate.

Basarabean, de acolo de unde vine wi Paul Goma, Sergiu Grossu a ‘nyeles printre primii ce ‘nseamnq deznayionalizarea wi distrugerea sufletului de cqtre un ocupant strqin. Ca wi cqryile lui Cicerone Ioniyoiu, cqryile sale ne fac mereu sq fim treji wi sq nu uitqm cq trecutul

<Mesajul meu este acelawi cu al lui Efrem Sirul din vechime: Degeaba mergi la bisericq, dacq tu nu ewti Biserica ‘nquntrul tqu, ‘n sufletul tqu!>

Un luptqtor ne’nfricat a lui ChRISTOS

Domnul Sergiu Grossu a trecut de 80 de ani, dar vkrsta nu l-a fqcut sq se resemneze. Multele sale cqryi apqrute de-a lungul timpului conyin wi oglindesc o viayq ‘nchinatq, banal spus, adevqrului. Ceea ce a fqcut el este deopotrivq mqrturisire wi document.

Pretindem la ora actualq cq ‘n proporyie de peste 90 la sutq credem ‘n Dumnezeu wi suntem de confesiune ortodoxq. Dar ce am fqcut efectiv pentru a ne proba un asemenea ‘nalt atawament?

Viziunea lui Sergiu Grossu este aceea a unui luptqtor. Chiar wi poeziile sale au ceva dramatic, angajat, care rqzbate din spatele cuvintelor aparent inofensive.

A fost ‘nchis ‘n 1959, condamnat la 12 ani de ‘nchisoare pentru activitate religioasq ilegalq, pentru refuzul de a colabora cu un regim ateist, apoi a plecat ‘n Franya unde a ‘nfiinyat revista <Catacombes> care, alqturi de alte publicayii ale exilului, a reprezentat un veritabil front de luptq wi de

10

Au trqit printre noi

Cu Sergiu Grossu despre Calvarul Romkniei

nu poate fi niciodatq ‘ngropat deckt cu riscul de a ne ‘ngropa pe noi ‘nwine.

Multe s-au spus despre istoria

cultelor ‘n Romknia ‘n ultimii 50 de ani. “n toate aceste mqrturii, depoziyia lui Sergiu Grossu ocupq un loc de frunte. Nu are nimic trucat, conjunctural. Este oglinda unui suflet care a wtiut sq se ia la trkntq cu rqul wi ‘n egalq mqsurq s-a rugat pentru duwmanii sqi.

L-am regqsit pe scriitorul wi

marele luptqtor crewtin Sergiu Grossu, dupq ckyiva ani de la ultima ‘ntrevedere, retras ‘ntr-un apartament din zona Parcului Tineretului, Bucurewti, revenit definitiv ‘n yarq (dupq 27 de ani de la exilul squ ‘n Franya).

De cknd s-a re’ntors, ‘wi gospodqrewte cu maxim folos clipele de liniwte ale celor 86 de ani ai sqi, pentru editarea ‘n romknewte a numeroaselor cqryi wi manuscrise aduse ‘n Romknia, cu concursul solidar al unor rude devotate.

Recent, Editura Vremea i-a

reeditat volumul squ de cqpqtki, <Calvarul Romkniei crewtine>, adevqrata Evanghelie a martirajului Bisericilor romknewti, ‘n timpul regimului comunist, rechizitoriu riguros documentat ‘mpotriva <caracterului nefast> al relayiilor Stat-Bisericq, ‘n anii dictaturii comuniste.

Volumul nu face concesii Bisericii majoritare, aducknd dovezi imbatabile despre <rolul degradant al ierarhiei BOR>, vinovatq de <aceastq capitulare ruwinoasq>, <gata sq accepte orice compromis sau trqdare>:


<Instrumentul cel mai servil al acestei politici antireligioase a puterii atee de la Bucurewti se dovedewte a fi - wi am mai spus-o foarte explicit - ierarhia Bisericii Ortodoxe>.

Scriitorul, crewtinul luptqtor

Sergiu Grossu este omul care are viziunea de ansamblu asupra infernului pe care l-au traversat Bisericile Romkniei ‘n anii comunismului. Fiind blindat de dovezi documentare, poyi sq-i adresezi toate ‘ntrebqrile despre sensul neliniwtitor ‘n care evolueazq actuala ierarhie a BOR, rqmasq aceeawi wi dupq 1989, de restaurare wi recosmetizare a colaborayionismului din anii tristei dictaturi comuniste.

“ntrebqrile dure care pot fi puse pe aceastq temq ‘wi aflq, ‘nsq, rqspunsul ‘n cartea-dinamitq <Calvarul Romkniei crewtine>, alqturi de cutremurqtoarele dovezi de eroism, demnitate wi rezistenyq moralq ‘n faya opresorului ateu.

Lqsqm cititorilor cqryii surpriza de a afla singuri toate acestea. Am preferat, ‘n interviul care urmeazq, sq descoperim ceva ckt de puyin din omul Sergiu Grossu, din tqria wi fragilitatea sa.

- Domnule Sergiu Grossu, care e istoria cqryii dvs. “Calvarul Romkniei crewtine>? Cum ayi ajuns la acest “testament> al suferinyei crewtine romknewti?

- “n 1969, am plecat din yarq, ‘n Franya, dupq o condamnare de 12 ani, din care am fqcut doar ckyiva. Dupq ce-am iewit din puwcqrie, n-am mai putut face nimic ‘n yarq. “n plus, au vrut sq mq racoleze ca informator al Securitqyii wi sq mq infiltreze ‘n <Oastea Domnului>, dupq ce am fost condamnat tocmai pentru activitatea religioasq ‘n aceastq miwcare ortodoxq de trezire crewtinq, iniyiatq de preotul Iosif Trifa, ‘n 1923, wi ‘nqbuwitq de ierarhia ortodoxq a vremii, iar apoi de regimul comunist. “n Franya, am ‘nceput sq editez, ‘mpreunq cu soyia mea, Nicole Valer] Grossu, revista lunarq <Catacombes>, ‘n care publicam informayii wi documente despre persecuyiile crewtine din yqrile comuniste.

- De unde vq procurayi documentele? Cum ajungeau la dvs.?

- <Catacombes> a fqcut vklvq mare wi s-a impus ca prima revistq din Occident consacratq persecuyiei religioase din yqrile comuniste. Avea ca subtitlu <Mesager supra-confesional al Bisericii Tqcerii>. Mai existau buletine de 4 file ale Misiunilor crewtine pentru <Bisericile Tqcerii> (awa erau numite cultele persecutate de regimurile comuniste), care puneau accent mai mult pe ajutorarea financiarq a celor persecutayi.

- Bqnuiesc cq ayi scos aceastq publicayie cu mari riscuri pentru familia dvs. ?

- Am fost ameninyat de nenumqrate ori, de tot felul de indivizi, care-wi luau ‘ntotdeauna nume romknewti.

“nfeudarea clerului

- Aceste documente primite cu multe riscuri, de-a lungul anilor, wi publicate in “Catacombes>, le-ayi valorificat in “Calvarul Romkniei crewtine>?

- Primeam documente, ‘n special, din URSS. Publicayia noastrq se fqcuse cunoscutq, avknd wi o activitate radiofonicq consecventq. Aveam o emisiune realizatq prin Radio Transeuropa Lisabonq. Primeam reviste samizdat, publicayii clandestine ‘n care se spunea ce se ‘ntkmplq ‘n toate cultele crewtine din yqrile comuniste. Foarte activi - ‘mi amintesc acum - erau baptiwtii persecutayi din URSS.

- Dar mqrturiile teribile asupra persecuyiilor anticrewtine din Romknia comunistq cum le primeayi?

- Fie veneau la Europa Liberq, fie prin turiwtii care ajungeau ‘n Occident, majoritatea neoprotestanyi.

- Sintetizknd volumul dvs., care ar fi imaginea de ansamblu pe care o trasmit documentele prezentate, asupra colaborqrii Bisericii cu statul, in perioada comunistq?

- Am arqtat ‘n cartea mea ce s-a ‘ntkmplat, apqrknd adevqrul. “nfeudarea Bisericii idealurilor fundamentale ale <epocii

Ceausescu> atinge, prin comportarea dezonorantq a ierarhilor sqi, sqrqcia moralq, dacq nu lawitatea wi sclavia. Dovada, wedinya solemnq a Sfkntului Sinod, destinatq centenarului autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romkne. “n prezenya prewedintelui Departamentului Cultelor, Ion Cumpqnawu, mitropolitul Moldovei wi Sucevei, Teoctist, a coplewit cu elogii <realegerea fiului cel mai iubit al poporului romkn, Nicolae Ceauwescu, ‘n ‘nalta funcyie de prewedinte al R.S. Romknia, exclamknd:

<”n aceste clipe aniversare, gkndurile noastre se ‘ndreaptq spre Excelenya Voastrq, pentru a ne exprima recunowtinya sincerq pentru libertatea religioasq acordatq Bisericii Ortodoxe Romkne wi altor culte din yara noastrq wi angajamentul ferm al nostru al tuturor - ierarhi, cler wi credinciowi - de a sprijini grandioasele acyiuni consacrate dezvoltqrii scumpei noastre patrii>.

La ‘nchiderea acestei wedinye

ruwinos memorabile, patriarhul Iustin, ‘n numele membrilor Sfkntului Sinod, al reprezentanyilor clerului wi wefilor altor culte religioase, a dat citire unei lungi telegrame al cqrei text a fost aprobat ‘n unanimitate.

Pentru cititorul cqryii, este de ajuns sq se aplece asupra joasei linguweli pe care am arqtat-o, pentru a-wi da seama, ‘n acelawi timp, de geneza calvarului Romkniei crewtine wi de cauzele derutanyei sale complexitqyi.

- Trebuie sq recunosc cq dvs. folosiyi wi in scris, wi in dialogul nostru cuvinte foarte dure la adresa celor care au colaborat cu regimul comunist.

- Da, dar sq nu uitqm cq aceleawi cuvinte grele sunt folosite ‘n Evanghelie, la adresa ispititorilor. Ce-i spunea ‘nsuwi Mkntuitorul Isus apostolului Petru, ‘ntr-o anume ‘mprejurare concretq: <”napoia mea, Satano!> De asemenea, Sfkntul Ioan Gurq de Aur, persecutat chiar de Biserica sa, are cuvinte foarte aspre la adresa persecutorilor!

Ierarhi wi lideri de culte promo-vayi pe criterii de docilitate

11


comuniwtilor. Conform informayiilor pe care le-am primit, l-au dus pe patriarhul Nicodim cu mawina <sq ia aer>, l-au awezat pe zqpadq wi l-au lqsat de dimineayq pknq la ora 16, dupq-amiazq. “n noaptea aceea a wi murit.

“n tot acest timp, cknd noii

ierarhi se bucurau de libertate, aveau la dispoziyie mawini, bani, privilegii, ‘nchisorile comuniste erau pline cu mii de preoyi arestayi wi torturayi pentru credinya ‘n Christos wi rezistenya lor moralq ‘mpotriva ocupantului ateu al Romkniei. “n timp ce acewtia erau mqcinayi ‘n ‘nchisori, ceilalyi urcau ‘n funcyii.

<Am luptat lupta cea bunq, a credinyei>

- Iar acum susyin cq ei sunt cei ce au opus rezistenyq! Dvs. inwivq, dle Sergiu Grossu, ayi fost inchis pentru activitatea dvs. religioasq in “Oastea Domnului>, interzisq de noua ierarhie colaborayionistq, wi ayi suferit pentru credinyq. Dupq atkyia ani, vq mai amintiyi ceva din anii de inchisoare?

- Awa ceva nu se uitq niciodatq. Lucram la stuf, la ‘nchisoarea Periprava. Ne sculau dimineaya, la 7, wi ne duceau la stuf pe brayul Chilia. Stuful se recolta mai ales iarna, cknd bqlyile Dunqrii erau ‘ngheyate. “ntr-un an, ne-au dus la stuf a doua zi de Crqciun. Coseam stuful cu tarpoanele (un fel de seceri). Dar pe la ora 9, se dezgheya Dunqrea wi eram obligayi sq stqm ‘n apa rece pknq la orele 16-17 dupq-amiazq. Partea grea era sq cqrqm snopii mari de stuf, fiecare de 40-50 \g. Am lucrat la stuf pknq ‘n 15 martie.

“ntr-o dimineayq, cknd ne duceau la stuf, am stat cu picioarele atkrnate pe marginea camionului. Din sensul celklalt venea unul cu o remorcq, atunci ‘nvqya sq conducq. Mi-a strivit rqu piciorul. Mi-a iewit osul prin carne, abia m-am recuperat.

- Dupq atktea suferinye indurate in inchisori de mii de crewtini, asemenea dvs., de ce credeyi cq nu se acceptq mqcar acum adevqrul?

- In acest moment, Sf. Sinod face eforturi mari sq restaureze imaginea patriarhului Justinian Marina, foarte deterioratq de colaborarea sa cu regimul comunist. Controversatul patriarh a avut, din punctul de vedere al cqrtii dvs., un rol salvator in Bisericq sau destructiv?

- “n prima perioadq a sa, stalinistq, comunismul a fost foarte agresiv ‘n ceea ce privewte persecuyiile crewtine. “n Rusia, s-au ‘nchis wi s-au demolat biserici, au fost omorkyi preoyi, a fost prqpqd mare. Dupq moartea lui Stalin, a venit Hrusciov care a denunyat crimele staliniste. Nu mai aveau nici un interes sq demoleze sau sq ‘nchidq biserici wi sq omoare preoyi. “n aceastq a doua fazq comunistq, regimul a cqutat sq-i foloseascq pe ierarhi wi preoyi, ‘n mod diabolic, subordonkndu-i propriei propagande atee.

- Dacq ierarhia noastrq n-ar fi colaborat, credeyi cq s-ar fi inchis bisericile, cum se susyine acum?

- “ntre timp, se semnase deja Acordul de la Helsin\i, conform cqruia Ceauwescu ‘nsuwi era de acord cu libertatea religioasq din Romknia a celor 14 culte recunoscute legal. Evident cq n-o respecta wi toatq activitatea propagandei comuniste era sq ‘nwele Occidentul.

- Wi atunci, de ce credeyi cq au colaborat?

- Toatq ierarhia veche a Sfkntului Sinod interbelic a fost ‘nlqturatq de comuniwti, noii ierarhi fiind promovayi pe criterii de docilitate fayq de regimul care a ocupat Romknia, prin frauda electoralq din 1946. Mitropolitul Moldovei wi patriarhul de atunci au fost ajutayi sq moarq la timp, la ckteva luni unul dupq altul, ca la puyin timp sq le poatq lua locul Justinian Marina.

Ckt eram ‘n Franya, am primit din SUA informayii cutremurqtoare despre felul cum a murit patriarhul Nicodim Munteanu, teolog de talie europeanq, ‘mpotriva cqruia Justinian Marina pornise o furibundq campanie de presq, pentru a-l compromite cu ajutorul

- O serie de ierarhi, aceiawi ca ‘n timpul regimului comunist, ‘wi apqrq propria persoanq wi biografia.

- Dupq 1990, v-a cqutat vreun ierarh romkn?

- Primul care mi-a scris din yarq a fost IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului. Mai tkrziu, i-am scris sq vinq la ‘nmormkntarea soyiei mele, dar n-a putut veni, fiind wi el bolnav wi operat.

- Ayi trecut wi dvs. prin ckteva operayii extrem de dificile, mai puteyi merge la bisericq?

- Mq duc ‘n fiecare duminicq la cimitir, la Sf. Vineri, unde este ‘nmormkntatq soyia mea, lkngq care mi-am lasat wi mie loc. Dar sq nu uitayi cq am buletin de identitate valabil pknq ‘n... 2051! Awa scrie pe buletin!

E o mare bucurie pentru mine cq i-am ‘ntklnit pe regizorul Nicolae Mqrgineanu wi actriya Maria Ploae wi am reuwit sq facem filmul <Binecuvkntatq fii, ‘nchisoare!>, dupq volumul de memorii al soyiei mele, Nicole Valer] Grossu.

Wi regizorul Margineanu, wi actriya Maria Ploae sunt foarte credinciowi.

- Wtiu cq tot timpul aveyi un proiect pe masq. La ce lucrayi acum?

- Din aprilie, anul asta, m-am stabilit definitiv ‘n Bucurewti (‘nainte veneam din Franya de 4-5 ori pe an). Lucrez la cartea <Am luptat lupta cea bunq>.

- Pe care, evident, ayi ckwtigat-o prin intreg destinul dvs. Ce mesaj ayi transmite pentru crewtinii acestui moment istoric din Romknia?

- Mesajul meu este acelawi cu al lui Efrem Sirul din vechime: Degeaba mergi la bisericq, dacq tu nu ewti Biserica ‘nquntrul tqu, ‘n sufletul tqu!

Dupq 27 de ani de absenyq din yarq, Sergiu Grossu se ‘ntoarce ‘n 1996, ‘n Bucurewti, pentru a respecta dorinya Nicolei Valer] Grossu de a fi ‘nmormkntatq ‘n pqmkntul natal, lkngq pqrinyii wi strqbunii ei. Lanseazq Editura crewtinq <Duh wi Adevqr>

12

1�LUMINQTORUL - Mai 2006

Dintre cqryile mai importante, apqrute ‘n limba romknq:

<Pietre de aducere aminte>

(poezii religioase), 1971, editatq ‘n RFG wi introdusq clandestin ‘n Romknia

<Calvarul Romkniei crewtine>, Editura <Convorbiri literare>, Iawi, 1992 (reeditatq acum la Editura Vremea, apqrutq iniyial ‘n limba francezq, la Paris, ‘n 1987)

<”n awteptarea unui nou pqmknt>, Editura Duh wi Adevqr, Bucurewti, 1998

<Chipul omului dinquntru>, Editura Duh wi Adevqr, 1999 <Apocalipsiada> (epopee crewtinq ‘n 12 cknturi), Editura Eminescu, Bucurewti, 1999

<Fiul cel pierdut> (trei poeme dramatice), Editura Eminescu, Bucuresti, 2000

<Copiii Gulagului> (cronicq a copilqriei ‘n URSS), Editura Univers, Bucurewti, 2000

<”mi bate inima la Bug> (din problemele Transnistriei), Editura Museum, Chiwinqu, 2000

<Evanghelia Exilului>, Editura Duh wi Adevqr, 2001

<Apqrknd adevqrul> (Gknduri vechi la ‘nceput de nou mileniu), Editura Duh wi Adevqr, Bucurewti, 2002

<Mai tare ca moartea> (poeme de dragoste), Editura Eminescu, Bucurewti, 2002

<Cercetayi wi vegheayi> - Mic vocabular al <Oastei Domnului>, Editura Traian Dorz, Simeria, 2002

<Datoria amintirii: calendarul persecuyiei religioase ‘n yqrile comuniste>, Editura Mawina de scris, Bucurewti, 2003

<”n adkncul abisului. Domnia urii sub comunism>, Fundayia Academia Civicq, seria Biblioteca Sighet, Bucurewti, 2004

<Cqrticica treptelor>, Editura <Oastea Domnului>, Sibiu, 2004

<Biserica persecutatq. Cronicq a doi romkni la Paris>, 2004, Editura Compania, Bucurewti

“In slujba Bisericii Tacerii”, Editura Duh si Adevar, Bucuresti, 2005.

Un articol de Ion Zubascu(Sambata, 11 Mar. 2006 -

ROMANIA LIBERA)

chiwtoacele de yigarq peste tot. Apoi, calcq cu pantoful pe mucul de yigarq sq-l stingq de tot, wi astfel lasq mizerie ‘n urma lor pe trotuar. Cknd oamenii vin la bisericq, de multe ori vin fumknd, wi ‘nainte de a intra ‘n bisericq, aruncq mucurile wi calcq pe ele. Cine ar trebui sq le culeagq de pe jos?

“n copilqrie, am fost ‘nvqyat de mama mea sq nu ating niciodatq un muc de yigarq sau o yigarq. Mi s-a creat o aversiune atkt de puternicq fayq de tutun, ‘nckt pknq astqzi am sentimentul cq mq spurc la atingerea unei yigqri. De fiecare datq cknd mq aplec sq ridic un muc de yigarq, ‘n momentul cknd l-am atins, existq ceva ‘n mine ‘ncq de pe vremea copilqriei care se revoltq. Am o adevqratq aversiune fayq de acest obicei! De multe ori cknd merg prin curtea bisericii wi vqd mucuri de yigarq, nu pot sq nu le culeg de pe jos. Dar fac lucrul acesta murmurknd wi judeckndu-i pe cei care le-au aruncat. Ceea ce gkndesc se poate exprima ‘n cuvintele: <Ce oameni murdari, mizerabili, fqrq considerayie>.

Apoi, Domnul a vorbit inimii mele. El mi-a spus simplu: <Pe cine slujewti tu?> Şi eu am rqspuns: <Te slujesc pe Tine, Doamne>. <Dacq awa stau lucrurile, terminq cu aceastq atitudine de nemulyumire>. Deci, nu sluji cu o inimq plinq de amqrqciune. Nu sluji dominat de resentimente. Dacq culeg de pe jos mucuri de yigarq wi mq gkndesc la oameni murdari, atunci slujesc cu amqrqciune. Dar dacq gkndesc: <Bine, Doamne, “yi voi yine curtea curatq,> atunci constat cq pot sq fac acest lucru fqrq dezgust interior, pentru cq ‘l fac pentru Isus – nu pentru a fi remarcat de alyii, ci doar pentru Tine, Doamne. Awa cum ne spune Scriptura: <Şi orice faceyi, cu cuvkntul sau cu fapta, sq faceyi totul ‘n Numele Domnului Isus, wi mulyumiyi, prin El, lui Dumnezeu Tatql> (Coloseni 3:17).

Nu cred cq existq o atitudine mai importantq ca aceasta ‘n slujire. Noi trebuie sq slujim ca wi cum am sluji Domnului, pentru cq, de multe ori, oamenii cqrora le slujim pot fi detestabili. Vom ‘ntklni oameni nemulyumitori. Vom ‘ntklni oameni

care au pretenyii, care te fac sq te simyi mizerabil ‘n compania lor. Deci, dacq gkndewti: <Trebuie sq-i slujesc,> vei ajunge sq slujewti cu amqrqciune. Dar dacq gkndewti cq <Eu “l slujesc pe Domnul,> atunci vei putea sq slujewti cu adevqrat. Oricare ar fi slujirea noastrq, trebuie s-o facem ca pentru Domnul, wtiind cq de la Domnul vom primi rqsplata.

Nu cquta aplauzele oamenilor. Nu awtepta ca oamenii sq spunq: <Oh, te apreciez awa de mult!> De foarte multe ori, lucrul acesta nu se va ‘ntkmpla. Am fqcut multe lucruri pentru oameni, ca ‘n final sq fiu lovit de ei pentru cq am ‘ncetat sq mai fac ceva pentru ei. Trebuie sq-yi pqstrezi atitudinea mentalq de a face totul ca pentru Domnul, wtiind cq de la Domnul vei primi rqsplata. Trebuie sq pqstrezi lucrul acesta ‘n minte. Eu sunt un slujitor al lui Isus Cristos. El este Stqpknul meu. El este Cel care mq va rqsplqti pentru slujirea mea. Trebuie sq pqstrez aceastq perspectivq wi sq pqstrez o atitudine corectq ‘n inima mea ‘n timp ce slujesc oamenilor. Fac lucrul acesta pentru El.

Pe lkngq dedicarea pentru Isus wi pentru slujirea poporului Squ, trebuie sq existe o dedicare wi pentru Cuvkntul lui Dumnezeu. Cel care nu crede cq Biblia este Cuvkntul inspirat al lui Dumnezeu nu are ce cquta ‘n slujire. Foarte trist, dar acest lucru ar elimina probabil 50% dintre slujitorii din America. De ce sq ‘nveyi pe oameni dintr-o carte ‘n care nu crezi? Iar dacq crezi cq Biblia este Cuvkntul inspirat al lui Dumnezeu, wi cq ai o datorie sq-l predici, atunci fq tot posibilul sq-l cunowti. Fii dedicat Cuvkntului. Awa cum i-a spus Pavel lui Timotei, <Cautq sq te ‘nfqyiwezi ‘naintea lui Dumnezeu ca un om ‘ncercat, ca un lucrqtor care n-are de ce sq-i fie ruwine wi care ‘mparte drept Cuvkntul adevqrului> (2 Timotei 2:15). Poyi fi ‘nvqyat sq studiezi Biblia, dar acest proces de ‘nvqyare nu se terminq niciodatq. Pknq ‘n prezent m-am dedicat studiului Cuvkntului, wi continui sq fac acest lucru ca sq pot sq mq prezint ‘naintea lui Dumnezeu ca un om ‘ncercat.

1�

(continuare din pag.�)


Interviul lunii

RADIO<VOCEAEVANGHELIEI>-

TIMIWOARAREPORTER-IOANCIOBOTQ

HILDE BARTA

Reporter:- Hilde, ce a schimbat

Dumnezeu ‘n viaya ta? Ce a fqcut Dumnezeu ‘n sufletul tqu wi am putea sq vedem?

Hilde Barta:-Cum se spune, omul cel vechi

moare wi renawte un alt om.

Reporter:- Sau altfel spus, deocamdatq

<demolare.>

Hilde Barta:- Da! Deocamdatq demolare.

Am senzayia cq Dumnezeu ia fiecare pqrticicq din omul cel vechi, din visurile wi sentimentele pe care le-am avut, wi doare foarte mult demolarea, dar mq bucur foarte mult cq din cknd ‘n cknd vqd cq, recunosc de fapt o nouq cqrqmidq ‘n mine.

Reporter:- Vorbewte-ne despre lucrurile

pe care Dumnezeu le demoleazq sau le-a demolat deja ‘n viaya ta. Si vorbewte-ne despre ceea ce construiewte Dumnezeu acolo.

Hilde Barta:- Am crescut ‘ntr-o familie, care

era credincioasq, ‘ntr-un anumit fel, sau avea o formq de evlavie. Prima oarq am fost dusq la bisericq de bunicul meu, ‘n satul ‘n care locuiau bunicii.

Bunica a fost cea care m-a ‘nvqyat prima datq rugqciuni. Atunci eram copil, dar atkta vreme ckt am mers la bisericq, a fost

bine, ‘nsq, crescknd mai mare wi ‘nvqyknd sq gkndesc singurq, mi-am dat seama cq era o diferenyq extraordinar de mare ‘ntre ceea ce spuneau ei ‘n rugqciuni, ‘n mersul la bisericq wi ceea ce trqiau. Asta pentru cq ‘n familia bunicilor era un etern scandal, wi certuri wi bqtqi.

Atunci mi s-a pqrut cq toatq povestea asta cu Dumnezeu e doar o poveste. Si Dumnezeu, dacq existq awa ceva, este undeva dincolo de atmosferq, wi n-are nimic de-a face cu pqmkntul wi viaya pe pqmknt. Awa cq, de pe la vreo 12 ani, am devenit o atee convinsq.

“mi amintesc cq ‘n wcoalq era o fatq credincioasq wi cknd ‘nvqyam la biologie cq viaya a apqrut prin evoluyie, ea totuwi susyinea cq viaya a apqrut prin creayie. Noi toyi rkdeam de ea. Eu eram una dintre cele care rkdeam cel mai tare. “mi amintesc cum ‘mi bqteam joc de fata aceea.

Apoi am ajuns ‘n clasa a VIII-a wi-mi era fricq cq nu voi intra la liceu. Pe vremea aceea se dqdea concurs de admitere ‘n liceu. Pentru cq ‘mi era fricq, am ‘nceput iarqwi sq mq rog.

Reporter:- Dumnezeu a fost ‘ntr-adevqr

awa cum spuneau marii gknditori comuniwti: <Dumnezeu nu existq. Existq doar noyiunea de Dumnezeu, care este o <ckrjq> pentru cei slabi.> Awa a fost pentru tine, o perioadq.

Hilde Barta:-Da! Viaya mea de credinyq a

fost tot cu suiwuri wi coborkwuri. Am descoperit Biblia, pe la vreo 16 ani, wi mi-amintesc cq ‘n vacanya de

varq, nu am citit nimic altceva deckt Biblia.

Eram ‘ndrqgostitq de ceea ce descoperisem acolo. Mi se pqrea cq Dumnezeu ‘mi vorbewte de la inimq la inimq, wi toate rqspunsurile le primesc ‘n mod direct, fqrq sq le mai pun oamenilor. Scriptura a fost pentru mine o descoperire extraordinarq, o revelayie. Dewi o avusesem ‘n casq pknq atunci, abia ‘n momentul acela am descoperit-o.

Reporter:-Din <ckrjq>, Dumnezeu a

devenit prietenul tqu, un prieten adevqrat wi viu, care poate sq fie aproape de tine.

Reporter:- Nu absolutizqm experienyele,

pentru cq sunt diferite, de la persoanq la persoanq, ci Cuvkntul lui Dumnezeu este absolut. Experienya respectivq ai avut-o ‘n urma studierii Cuvkntului lui Dumnezeu wi a sinceritqyii inimii tale, de a te apropia de Dumnezeu, care pentru altq persoanq poate sq fie altfel.

Hilde Barta:- Au trecut anii, apoi am avut o

tragedie ‘n familie.Mama mea a murit cknd aveam

16 ani jumqtate, wi nu am ‘nyeles de ce s-a ‘ntkmplat awa. Chiar ‘nainte de a muri ea, probabil m-am pus pe genunchi lkngq ea, wi i-am cerut lui Dumnezeu cu credinyq, sq o vindece acolo pe loc, wi sq facq o minune, sq nu moarq. Totuwi a murit wi n-am ‘nyeles de ce.

I-am pus ‘ntrebqri lui Dumnezeu wi i-am cerut socotealq, dar am

1�


‘nyeles cq trebuie sq tac ‘n faya lui Dumnezeu, wi sq wtiu cq toate lucrurile lucreazq ‘mpreunq spre binele celor care-L iubesc pe Dumnezeu.

Wi tot n-am ‘nyeles de ce, wi tot am continuat sq plkng ‘n faya Domnului. Wi am awteptat un rqspuns...

Wi iar am awteptat, sperknd cq va veni momentul dezlegqrii tuturor sensurilor wi a bucuriei fqrq sfkrwit.

Au trecut anii, wi am continuat sq citesc din Biblie tot mai puyin wi tot mai puyin. Am intrat la facultate, wi pentru mine asta a fost un nou ‘nceput.

“mi doream sq gqsesc un soy credincios. Acesta era un lucru important, dewi eu mq ‘ndepqrtasem deja de Dumnezeu wi nu wtiam cum sq-L mai caut. Mergeam destul de rar la bisericq, dupq ce-am intrat la facultate.

Cknd mergeam, parcq nu ‘nyelegeam despre ce se predicq. Dacq ‘ncercam sq mq concentrez, visele mele zburau wi gkndurile mele se duceau la filmele pe care le vqzusem ‘n seara precedentq, sau la convorbirile pe care le avusesem cu altcineva, wi-mi era foarte greu sq mq concentrez. Mi-am spus cq biserica o fi prea mult pentru mine. Wi m-am lqsat, m-am delqsat mai degrabq.

Dumnezeu m-a ‘ngqduit, a avut atkt de multq rqbdare cu mine, pknq cknd m-a lqsat sq fiu foarte dezamqgitq wi de prieteni, wi de mine ‘nsqmi pentru cq relayia de prietenie pe care o aveam, sckrykia, ‘n mare parte datoritq mkndriei mele wi aroganyei ‘n relayie.

Mi-am dat seama cq nu sunt ‘n stare sq am o relayie cu un om, pentru cq sunt atkt de pqcqtoasq ‘nckt apar tot felul de frecuwuri, wi nu poate sq depindq de mine ca totul sq meargq bine.

Am fost dezamqgitq. Mi-am dat seama cq niciodatq nu voi putea avea o relayie ‘n care sq spun cq nu existq nici un risc ca sq ajungq exact ca cea a bunicilor mei. Frica a intrat iarawi ‘n sufletul meu. “ndoiala wi teama de viitor, de fericirea sau nefericirea mea viitoare, de fapt era teama cq nu pot fi sigurq, cq nu pot controla lucrurile.

La un moment dat am ‘ntklnit niwte tineri foarte drqguyi, americani, care se ‘ntklneau cu studenyii wi ckntau. Ckntau la chitarq, discutau pe teme biblice, se uitau la filme ‘mpreunq wi le discutau.

Am vqzut ‘ntre ei o pace wi o prietenie deosebitq.

M-am atawat de ei. Continuam sq vorbesc engleza wi-mi plqcea foarte mult. Acolo o fatq m-a ‘ntrebat dacq vreau sq-L cunosc mai de aproape pe Dumnezeu, ‘ntr-un mod personal. “ntrebarea asta a fost exact ceea ce awteptam. Fqrq sq wtiu cq asta awteptam, am rqspuns din toata inima: Da! A doua zi ne-am ‘ntklnit wi ea mi-a vorbit despre faptul cq Dumnezeu mq iubewte wi mq acceptq awa cum sunt.

Aceasta a fost o altq loviturq de grayie, pentru cq eu eram foarte imperfectq, ca sq spun ‘n modul cel mai frumos, wi foarte incapabilq de a iubi necondiyionat, wi wtiam cq nu sunt demnq de a fi acceptatq.

Apoi mi-a spus cq Dumnezeu vrea sq-mi ierte toate pqcatele. Aceasta a fost iarqwi o ofertq pe care nu wtiam dacq trebuie sq o refuz, sau trebuie sq o accept, pentru cq mi se pqrea prea mult ca Dumnezeu sq mq ierte pentru toate atitudinile rele wi gkndurile mknioase.

Am acceptat, pentru cq era o ofertq gratis. Dumnezeu dorea asta, dorea sq mq ierte. Awa am fost iertatq wi awa am ‘nyeles cq Dumnezeu vrea sq trqiascq zilnic cu mine.

Am ‘nceput sq trqiesc o viayq nouq. “mi amintesc cq ‘n zilele ulterioare discuyiei cu aceastq fatq, mergeam pe stradq wi rkdeam. Mergeam singurq, wi mq gkndeam cq lumea va crede cq sunt nebunq.

Reporter:- Ceea ce trqiai tu, unii ar putea

sq numeascq extaz religios sau extaz mistic, dar este vorba despre Duhul Sfknt, care dq omului bucuria wi pacea pe care doar Dumnezeu le poate da.

Domnul Isus Cristos spune: <Vq dau pacea Mea, vq las pacea Mea; nu v-o dau cum o dq lumea. Aveyi credinyq ‘n Dumnezeu wi aveyi credinyq ‘n Mine.> Este vorba

de pacea wi bucuria care vin de la Dumnezeu, wi nu de o experienyq emoyionalq, trecqtoare.

Hilde Barta:- Treptat, am dorit sq mq

integrez ‘n grupul acesta de tineri care aparyineau de organizayia >Alege Viaya> - studenyii credinciowi din complexul studenyesc. Acolo am gqsit niwte prieteni de ‘ncredere, cqrora puteam sq le spun toate sentimentele mele, fqrq teama cq sunt judecatq sau pusq la coly, wi care wtiau sq aibq compasiune pentru mine.

Dumnezeu a intervenit wi mi-a spus: <”n Mine sq-yi gqsewti ‘ncrederea. Eu sunt prietenul tqu care nu te dezamqgewte niciodatq. Eu wi doar Eu te accept necondiyionat. Pe Mine sq mq iubewti cu toatq inima ta, de la Mine sq awtepyi toatq dragostea wi ‘mplinirea. Eu sunt cel mai important, nu mai awtepta de la oameni.>

Prietenii mei ‘mi spun cq sunt hipersensibilq wi am ajuns wi eu sq cred. Cred cq Dumnezeu vrea sq mq ‘nveye cq sentimentele mele trebuie sq fie fixate ‘n El, wi nu ‘n oameni sau ‘n mine.

Sunt ‘n etapa ‘n care schimbarea este ‘n mintea mea wi ‘n sufletul meu. Temperamental vorbind, sunt melancolicq wi prin asta vreau sq spun perfecyionistq.

Awtept ca oamenii sq fie la un standard foarte ‘nalt, nimeni sq nu greweascq, mq revoltq orice micq grewealq, orice nemulyumire, orice ton al vocii care indicq lipsa de dragoste.

Mq awtept ca elevii mei sq fie toyi buni, cuminyi, disciplinayi, cu zel wi cu dragoste de ‘nvqyqturq, politicowi wi respectuowi. Asta nu se ‘ntkmplq wi Dumnezeu mq ‘nvayq: <Vezi, ei sunt ca wi tine, sunt doar oameni. De ce awtepti awa de mult de la ei?>

Pentru mine este un proces ‘n care Dumnezeu ‘mi pune ‘ntotdeauna ‘n minte gkndul cq trebuie sq am har wi cu mine, pe care mq acuz tot timpul, wi cu ei. Uneori cknd nu am har, ‘i cert wi sunt exigentq wi durq. Dar este un proces wi Dumnezeu mq ‘nvayq wi mq schimbq.

1�


Lumea ‘n care trqim

Sub titlul, <Bogayii vor sq-wi cumpere nemurirea> ziarul <Ziua> a tipqrit ‘n data de miercuri, 1 februarie 2006 un articol din care extragem urmqtoarele:

Sfidknd vorba conform cqreia <degeaba strkngi, cq nu le poyi lua pe toate cu tine ‘n mormknt>, unii dintre cei mai bogayi americani plqnuiesc sq se bucure de averile lor wi <dincolo de moarte>, relateazq presa britanicq.

Acewtia nu numai cq vor ca trupurile lor sq fie criogenate (congelate) ‘n momentul moryii, ci, utilizknd o manevrq financiarq, doresc sq-wi pqstreze averile intacte, pknq ‘n momentul ‘n care vor fi, probabil, readuwi la viayq.

Cunoscut ca <fondul de re’nviere personalq>, ‘n acest program se pot investi milioane de dolari pknq ‘n momentul ‘n care tehnologiile medicale ale viitorului permit beneficiarilor sq re’nvie.

Cei care cred ‘n criogenie, se ‘nscriu la diverse companii private care le vor conserva trupurile ‘n azot lichid wi le vor pqstra chiar wi pentru sute de ani.

Majoritatea acestor clienyi sunt extrem de bogayi - ceea ce este obligatoriu, pentru cq prezervarea unui trup costq cel puyin 150.000 de dolari. Mai mult deckt atkt, amatorii de astfel de proceduri trebuie

sq se asigure cq au bani pentru <re’nviere> ckt wi pentru cheltuielile vieyii viitoare ‘n ceea ce ar putea fi America secolului XXIII.

David Pizer, patron al unei stayiuni din Arizona, a demarat aranjamentele sq fie ‘ngheyat alqturi de soyia wi de ckinele squ. El plqnuiewte sq pqstreze wi averea familiei, estimatq la circa zece milioane de dolari. Utilizknd un fond personal de investiyii pentru viaya viitoare, Pizer, care acum are 64 de ani, sperq cq va fi bogat - sau chiar mult mai bogat cknd va reveni la viayq.

*Investiyii pentru viaya viitoare*

Aceastq metodq a fondurilor personale de investiyii a luat nawtere de fapt ‘n America secolului al-XIX-lea, pe timpul marilor dinastii industriale, cum ar fi familiile Roc\efeller wi Carnegie. Temkndu-se de faptul cq averile lor ar putea fi <devorate> de taxe, acewtia wi-au creat fonduri personale de investiyii pe termen lung, pentru a-wi putea pqstra averile.

Aceste fonduri de investiyii <pentru re’nviere> au trecute la <rubrica beneficiari> numele decedayilor criogenayi, tratkndu-i, din punct de vedere legal, ca pe niwte nepoyi nenqscuyi.

Don Laughlin, ‘n vkrstq de 75 de ani, proprietar al unui cazino din Nevada, a decis sq-wi <lase prin testament> cinci milioane de dolari, estimknd cq are <toate wansele sq se ‘ntoarcq>. Specialiwtii estimeazq cq existq cel puyin ‘ncq zece persoane care au fqcut aceste demersuri.

Aceste fonduri sunt permise ‘n 20 de state americane wi deja au ‘nceput sq trezeascq interesul instituyiilor financiare, cum ar fi {achovia Corporation, care are cel puyin un client cu astfel de cereri.

*Existq wi variante mai ieftine*

Un alt fond, aflat ‘n Liechtenstein, promite clienyilor cq dacq vor investi zece mii de dolari, dupq o sutq de ani, vor primi ‘napoi aproape nouq milioane de dolari. Aceastq crewtere ar putea pqrea spectaculoasq, dar este distorsionatq de inflayie wi de diversele costuri. De exemplu, ‘n anul 1906, un venit anual ar fi echivalent ‘n 2006 cu suma de 200.000 de dolari anual.

Pknq acum, 142 de persoane au fost criogenate la firma Alcor, din Scottsdale, Arizona. Unii dintre acewtia au optat numai pentru <neuroconservare> - o opyiune mai ieftinq, care criogeneazq numai capul clientului.

Printre cei criogenayi se aflq wi Ted {illiams, o legendq a baseball-

Bogatul cqruia i-a

rodit yarina(variantq modernq)


ului. Fiica acestuia a pierdut, ‘n 2002, procesul prin care ‘ncerca sq ‘mpiedice criogenarea capului tatqlui ei.

Ja\ob Canad], un investitor din Florida care a murit acum doi ani, a lqsat milioane de dolari ‘ntr-un fond similar de investiyii, wi a cerut ca banii sq-i fie returnayi atunci cknd <rqmqwiyele sale umane vor reveni la viayq>.

Dupq citirea testamentului, cele douq fiice ale sale au anunyat cq averea trebuia sq le fie datq lor, wi pentru aceasta au anunyat cq vor declanwa o luptq ‘n justiyie.

Comentariu:Dumnezeu este eternul nostru

contemporan, iar cuvintele Lui sunt mereu adevqrate wi se verificq ‘n fiecare generayie!

Sunt sigur cq oamenii despre care este vorba ‘n acest articol au fost atinwi de aceiawi boalq a confuziei numitq de Domnul Isus <nebunie> ‘n pilda scrisq ‘n Luca 12:16-21.

„Yarina unui om bogat rodise mult. Wi el se gkndea ‘n sine, wi zicea: „Ce voi face? Fiindcq nu mai am loc unde sq-mi strkng rodurile.>

„Iatq> a zis el „ce voi face: ‘mi voi strica gr’narele, wi voi zidi altele mai mari; acolo voi strknge toate rodurile wi toate bunqtqyile mele; wi voi zice sufletului meu: „Suflete, ai multe bunqtqyi strknse pentru mulyi ani; odihnewte-te, mqnkncq, bea wi veselewte-te!>

Dar Dumnezeu i-a zis: „Nebunule! Chiar ‘n noaptea aceasta yi se va cere ‘napoi sufletul;

wi lucrurile pe care le-ai pregqtit, ale cui vor fi?>

Tot awa este wi cu cel ce ‘wi adunq comori pentru el, wi nu se ‘mbogqyewte fayq de Dumnezeu.>

Interesant este cq oamenii pomeniyi ‘n articol cred ‘n felul lor ‘ntr-o ‘nviere. Mintea lor le spune cq awa ceva este posibil. Inima lor tknjewte dupq awa ceva. Aceasta dovedewte cq Eclesiastul a avut dreptate:

<Orice lucru El ‘l face frumos la vremea lui; a pus ‘n inima lor chiar wi gkndul vewniciei, mqcar cq omul nu poate cuprinde, de la ‘nceput pknq la sfkrwit, lucrarea pe care a fqcut-o Dumnezeu> (Eclesiastul 3:11).

“n ciuda acestor realitayi, ei refuzq sq creadq vewtile pe care ni le pune la dispoziyie Biblia ...

“nvierea lui Christos este cea mai extraordinarq veste bunq care s-a adus vreodatq oamenilor. Ea este dovada <palpabilq> cq vom ‘nvia wi noi. Mq ‘ndoiesc ‘nsq cq bogqyiile pe care le avem acum vor putea merge cu noi wi ‘n viaya viitoare. Ca sq primim ceva ‘n schimbul lor trebuie sq le convertim ‘n moneda cerului wi sq le depunem la banca vieyii de dincolo:

<“ndeamnq pe bogayii veacului acestuia sq nu se ‘ngkmfe, wi sq nu-wi punq nqdejdea ‘n niwte bogqyii nestatornice, ci ‘n Dumnezeu, care ne dq toate lucrurile din belwug, ca sq ne bucurqm de ele. “ndeamnq-i sq facq bine, sq fie bogayi ‘n fapte bune, sq fie darnici, gata sq simtq ‘mpreunq cu alyii, awa ca sq-wi strkngq pentru vremea viitoare drept comoarq o bunq temelie ca sq

apuce adevqrata viayq> (1 Timotei 6:17-19).

De fapt, pentru a fi bogat dincolo de ‘nviere nu trebuie sq fi neapqrat bogat acum. Este suficient sq trqiewti ‘n ascultare de Dumnezeu wi sq ‘mplinewti voia Lui:

<Negrewit, evlavia ‘nsoyitq

de mulyumire este un mare ckwtig. Cqci noi n-am adus nimic ‘n lume, wi nici nu putem sq luqm cu noi nimic din ea. Dacq avem, deci, cu ce sq ne hrqnim wi cu ce sq ne ‘mbrqcqm, ne va fi de ajuns. Cei ce vor sq se ‘mbogqyeascq, dimpotrivq, cad ‘n ispitq, ‘n lay wi ‘n multe pofte nesqbuite wi vqtqmqtoare, care cufundq pe oameni ‘n prqpqd wi pierzare. Cqci iubirea de bani este rqdqcina tuturor relelor; wi unii, care au umblat dupq ea, au rqtqcit de la credinyq wi s-au strqpuns singuri cu o mulyime de chinuri. Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, wi cautq neprihqnirea, evlavia, credinya, dragostea, rqbdarea, blkndeya. Luptq-te lupta cea bunq a credinyei; apucq viaya vewnicq la care ai fost chemat, wi pentru care ai fqcut aceea frumoasq mqrturisire ‘naintea multor martori> (1 Timotei 6:6-12).

Mq ‘ndoiesc de realitatea readucerii la viayq prin metoda criogenizqrii. Cred cq acolo unde sunt acum, bogayii despre care vorbewte articolul din <Ziua> strigq ca wi bogatul din pilda cu Lazqr:

<Pqrinte Avraame, fie-yi milq de mine, wi trimite pe Lazqr sq-wi moaie vkrful degetului ‘n apq, wi sq-mi rqcoreascq limba; cqci grozav sunt chinuit ‘n vqpaia aceasta.>

Wi mai strigq ceva:<Rogu-te, deci, pqrinte Avraame,

sq trimiyi pe Lazqr ‘n casa tatqlui meu; cqci am cinci frayi wi sq le adevereascq aceste lucruri, ca sq nu vinq wi ei ‘n acest loc de chin> (Luca 16:27-28).

Cine are urechi de auzit, sq ... asculte!

Dress for success


2

Perspective profetice

MkniaDomnulunusevapotolipknqnuva‘mpliniwiva‘nfqptuiplanurileLui.Veyi‘nyelegelucrulacesta‘ncursulvremurilor>(Ier.23:20)

Chuc\Missler,unuldinteologiiamericanipasionatdeprofetologie,‘ntreyineun<site>deInternetundeurmqrewtezecemiwcqrimondialecareprevestescapropiereaveniriiDomnului.

Site-ulsenumewte<|oinonia>wipoatefiaccesatlaadresa:http://[[[.\house.org/strategictrends/

Vompreluaaiciarticolepecarelesocotimdeinteresgeneralpentrunoitoyi.

1. Armededistrugere‘nmasq Mat.24:222. PericolulIslamic Dan.113. BqtqliapentruIerusalim Zah.12;Luca214. InvazialuiMagog Ezech38,395. ApariyiasuperstatuluieuropeanDan.2:76. RidicareaChinei Isaia49;Apoc.197. Plqgibiotehniceglobale Apoc.6:88. Religiaecumenicq Apoc13,17,189. Guvernulmondial Apoc.1310.RolulAmericii 2Cron7:14

Cuprudenyarecomandatq‘nastfelde‘ndeletniciri,vomparcurge‘mpreunqmaterialegrupate‘nacesteteme.

Wiiyii spun cq Mahdi trebuie sq revinq la sfkrwitul timpurilor ca sq conducq lumea spre o epocq a legii islamice.

Ahmadinejad, noul prewedinte iranian. Aproape toate discursurile sale se referq la revenirea lui Mahdi. Un fel de Apocalipsa ‘n variantq wiitq. Nu vorbim aici despre o halucinayie, ci despre o religie de stat susyinutq cu banii publici. „Principala misiune a revoluyiei noastre este sq pregqtim calea reapariyiei celui de-al 12-lea imam, Mahdi>, spune Ahmadinejad.

Armaghedon. Se wtie deci cq lumea aceasta se sfkrwewte ‘n curknd, iar rolul lui e sq grqbeascq acest sfkrwit. Wi s-a pus pe treabq. A spus cq Israelul trebuie wters de pe hartq. A relansat programul nuclear. Nimic nu pare sq-l mai opreascq. Grewim dacq-l credem doar un extremist needucat. E un om aspru, ascetic, curajos, educat de Gqrzile revoluyionare ‘n timpul rqzboiului dintre Iran wi Ira\. Wocul wefilor diplomayiilor occidentale

care l-au ‘ntklnit pe Ahmadinejad ‘n biroul lui Annan a fost total. De aici wi ameninyqrile, fqrq precedent, cu lovituri nucleare ale prewedintelui Chirac.

Opyiuni. “n aceastq ediyie a „Cotidianului> vq arqtqm ckt de gravq e situayia wi trecem ‘n revistq wi vedem ckt de fezabile sunt opyiunile la ‘ndemkna Occidentului: diplomayie, sancyiuni, loviturq de stat wi atacuri militare. S-ar putea totuwi sq trebuiascq sq ne obiwnuim cu ideea cq, pknq la urmq, Iranul va deyine arma nuclearq. •

Terorismul devine putere nucle-arq

Un Iran nuclear va fi o realitate strategicq nouq wi periculoasq. Nuclearizarea Iranului va promova la rang de mare putere nexus-ul terorist, gqzduit wi finanyat de Teheran: Jihadul islamic, Hezbollah, dar wi indivizi ca Bin Laden wi al-Zar`a[i, papi ai Islamului terorist. Amkndoi au fost primiyi la Teheran. Faptul cq Iranul a trecut peste ostilitatea istoricq wi a tratat direct cu acewti doi sunniyi, spune cq iranienii sunt pragmatici wi „liberali>, cknd e vorba despre coordonarea violenyei antioccidentale. Iranul nu va fi un exotism tehnologic, o Persie Nuclearq, ci un jucqtor lipsit de scrupule. Occidentul va trebui sq ‘wi punq problema unui inamic terorist, asimetric wi nuclear. Silueta teroristului care pqtrunde, cu o servietq nuclearq, ‘n centrul unui oraw occidental devine subiect real.

Recenta iewire a prewedintelui Chirac nu a fost o crizq retoricq de nervi. Prewedintele Franyei a fost, probabil, informat de propriile servicii secrete asupra ultimei evoluyii ‘n materie: apariyia unui pol nuclear, mobil wi imprevizibil.

Noua putere are o geneticq bizarq (mesianism Islamic plus tehnologie post-industrialq) wi trqiewte un moment de efuziune delirantq. Succesul pare aproape. Ahmadinejad vorbewte despre triumful Islamului; ‘n Gaza, Hamas sqrbqtorewte preluarea puterii; ‘n

Profetul raiului atomic vizeazq Israelul

Pe 9 ianuarie, Iranul a rupt sigiliile ONU wi wi-a reluat activitatea nuclearq. Vestul nu wtie cum sq mai acyioneze ‘n faya unui actor care dorewte sfkrwitul lumii acesteia wi instaurarea ordinii mondiale islamice.

Atomul. Patru ani au negociat europenii cu Iranul. Negocierile i-au dat ragaz Teheranului sq ajungq la un pas de arma nuclearq.

Petrolul. Iranul este cel de-al doilea rezervor de petrol al lumii. Vestul se poartq cu mqnuwi, ‘ncercknd sq evite explozia preyului la carburanyi.

Imamul. Imamul este Mahdi, cel de-al 12-lea profet pe care wiiyii iranieni ‘l cred dispqrut din 941.


Cultul imamului ascuns

Ahmadinejad este un adept fervent al cultului „imamului ascuns>, al celui de-al doisprezecelea imam, venerat de musulmanii wiiyi. Al doisprezecelea imam, numit Mahdi („cel bine ‘ndrumat>, ‘n limba arabq), este cel care „va restaura religia wi va conduce ‘nainte de sfkrwitul lumii>, conform Enciclopediei Islamului. Viziunea wiitq asupra venirii „imamului ascuns> este asemqnqtoare cu cea crewtinq wi iudaicq asupra Armaghedonului. Mahdi va reveni pe Pqmknt ‘ntr-un moment de tulburqri profunde, pentru a ‘nfrknge foryele rqului. Ahmadinejad i-a ‘ndemnat de curknd pe iranieni sq se pregqteascq pentru acest moment. Este ca wi cum Ton] Blair le-ar spune britanicilor sq se pregqteascq pentru Armaghedon, comenteazq cotidianul britanic „The Independent>. Prewedintele iranian nu se limiteazq ‘nsq la publicul iranian: discursul squ ‘n faya ONU s-a terminat cu o rugqciune pentru venirea lui Mahdi. „O, Doamne atotputernic, mq rog la tine sq grqbewti apariyia ultimului tqu urmaw, Cel Promis, acea fiinyq umanq purq wi perfectq, cel care va umple aceastq lume cu dreptate wi pace>. “n Iran circulq un DVD pe care este ‘nregistratq o conversayie ‘ntre prewedinte wi un a]atollah conservator, ‘n care Ahmadinejad vorbewte despre discursul squ ‘n faya Adunqrii Generale a ONU, ‘n care a refuzat sq renunye la programul nuclear. „Unul din grupul nostru mi-a spus cq, atunci cknd am ‘nceput sq spun <“n numele lui Allah, Muhammad…>, a vqzut o luminq verde ce venea din jurul meu, iar eu eram plasat ‘n mijlocul acestei aure>, povestewte Ahmadinejad. „Am simyit asta eu ‘nsumi. Am simyit cum se schimbq atmosfera, iar ‘n acele 27 sau 28 de minute, liderii lumii nici nu au clipit>, continuq prewedintele.

Mqturqtorul strqzilor iraniene

Mahmoud Ahmadinejad este fiul unui fierar din sudul Teheranului. Deyine un doctorat ‘n inginerie wi management urban, obyinut la Universitatea de Wtiinye wi Tehnologie din Teheran. Soyia sa

Ira\, armata americanq n-a pus capqt atacurilor teroriste; defetismul wi iluziile Europei par ireversibile: patru ani de negocieri penibile cu UE au convins Iranul cq Occidentul nu are puncte de vedere, ci doar capacitatea de a se acomoda. Un optimism agresiv strqbate lumea islamicq. Nuclearizarea va da curajul dinaintea pasului decisiv. (Traian Ungureanu) •

Profetul Raiului Atomic

Este unul dintre cei mai imprevizibili wefi de stat wi, ‘n lumina gesturilor sale cu mult ecou pe scena internayionalq, unul dintre cei mai periculowi. Tipul de politicq pentru care a optat Mahmoud Ahmadinejad, prewedintele Iranului, i-a determinat pe specialiwtii ‘n relayii internayionale sq marcheze cu un steag rowu zona ‘n care este awezat acest stat.

„Dacq crezi cq acestea sunt ultimele zile ale lumii, aceastq idee ‘yi va schimba complet toate relayiile>, declara Amit Mohebian, editor politic al ziarului conservator iranian „Resalat>. „Dacq cred cq Mahdi va veni ‘n doi, trei sau patru ani, de ce sq fiu moderat? Acum este momentul sq fii puternic, sq fii dur>, adauga ziaristul. Cei mai extremiwti susyinqtori ai venirii „imamului ascuns>, grupul numit Hojjatieh, cred cq ar trebui impus haosul ‘n lume, pentru a grqbi venirea lui Mahdi. Existq voci care spun cq Ahmadinejad ar fi un simpatizant al acestui grup. Dacq prewedintele iranian urmqrewte acest scop, ar putea dori provocarea unui rqzboi nuclear cu Israelul sau SUA, pentru a obyine triumful final al Islamului. Zvonuri negate de oficialitqyile iraniene spun cq Ahmadinejad ar fi cerut Consiliului Teheranului sq reconfigureze planurile orawului, pentru a pregqti un bulevard destul de triumfqtor pentru re’ntoarcerea lui Mahdi. Este cert ‘nsq cq una dintre primele decizii ale guvernului lui Ahmadinejad a fost aceea de a aloca 17 milioane de dolari moscheii Jam\aran, dedicate revenirii lui Mahdi. De asemenea, existq planuri de a construi o cale feratq care sq facq legqtura directq dintre Teheran wi aceastq moschee.

este wi ea lector universitar. Averea lui este formatq dintr-o mawinq iranianq veche de 30 de ani wi o cqsuyq. Ahmadinejad, mic de ‘nqlyime, are ‘n general o yinutq asceticq, purtknd ‘ntotdeauna un costum ponosit wi o cqmawq deschisq la guler. Aceasta este de fapt uniforma generayiei care l-a ‘nlqturat pe wah de la putere wi l-a instaurat pe a]atollahul |homeini. Unii dintre americanii yinuyi ostatici ‘n Ambasada SUA din Teheran, ‘ntre 1979 wi 1981, au declarat cq Ahmadinejad ar fi fqcut parte din grupul de studenyi iranieni care i-au yinut captivi. Totuwi, alyi ostatici au negat aceastq supoziyie, awa cum au fqcut-o wi autoritqyile iraniene. Prewedintele a mai fost acuzat de implicare ‘n asasinarea politicienilor \urzi exilayi ‘n Austria, precum wi de executarea prizonierilor politici din ‘nchisoarea Evin din Teheran. Cert este cq ‘n 1986 a intrat ‘n Gqrzile Revoluyionare wi a luptat ‘n rqzboiul ‘mpotriva Ira\ului. “n 2003, cknd a fost ales primar al Teheranului, Ahmadinejad nu era o figurq cunoscutq ‘n politica iranianq. “n calitatea sa de edil al capitalei iraniene, el a ‘ncercat sq impunq reguli islamice stricte: le-a cerut bqrbayilor din primqrie sq poarte bqrbi wi mkneci lungi, a instaurat ascensoare separate pentru bqrbayi wi femei, a interzis fast-food-urile. Ahmadinejad, care ‘wi aducea prknzul de acasq ‘ntr-o pungq de hkrtie, s-a autoproclamat „mqturqtorul strqzilor iraniene>, semn al modestiei pe care mizeazq pentru a ckwtiga inimile iranienilor. • (Laura Cernahoschi)

Profet ‘n yara lui

“n campania electoralq pentru funcyia de prewedinte de anul trecut, ‘ntreaga lume se awtepta ca fostul prewedinte iranian, Ali A\bar Rafsanjani (foto), cleric moderat, sq ckwtige alegerile. Totuwi, Ahmadinejad a prevqzut cu ckteva luni ‘nainte de alegerile din iunie, atunci cknd era creditat cu doar un procent din opyiunile electoratului, cq va ckwtiga cu siguranyq alegerile. “n primul tur de scrutin a iewit pe locul doi, dupq Rafsanjani, dar a ckwtigat al doilea tur al alegerilor. Victoria lui s-a bazat pe o platformq populistq, bazatq pe promisiuni


de eliminare a corupyiei wi pe redistribuirea bogqyiei provenite din petrol.

Altq limbq

Diplomayii occidentali au fost wocayi de atitudinea lui Ahmadinejad cknd, anul trecut, l-au ‘ntklnit ‘n biroul de la ONU al lui |ofi Annan(foto). Iranianul nu wi-a ascuns dispreyul fayq de miniwtrii de Externe ai Franyei, Germaniei wi ai Marii Britanii. „Nu ‘ndrqzniyi sq ne ameninyayi cu sancyiuni sau veyi regreta. Voi faceyi doar ce vq spun stqpknii vowtri americani>, le-a spus el. „Nimeni nu a putut sq creadq ce se ‘ntkmplase>, spune un diplomat prezent la ‘ntklnire. „Toate regulile dupq care am jucat ani de zile dispqruserq. Pur wi simplu, nu vorbea limba noastrq. Era ca wi cum ar fi iewit dintr-o magherniyq, acoperit de praf>, adaugq diplomatul.

Aproape de Hitler

Comentatorul Traian Ungureanu considerq cq: „Ahmadinejad e un om care vorbewte o cu totul altq limbq. E un personaj cu o eticq extrem de durq, care se definewte prin relayia lui cu Dumnezeu wi conduita sa de ascet. Cu un astfel de om nu poyi sq ai un dialog rayional>.

Ungureanu mai spune cq iranienii „au un lider mesianic wi probleme economice care nu pot fi admise deckt dacq ‘yi recunowti propria incapacitate. Este foarte aproape de cazul Germaniei ‘n anii ^25-^30. E vorba de o populayie care awteaptq o soluyie wi ea apare ‘n persoana unui personaj ca Hitler. Tot un ascetic>.

Ultima soluyie, atac sau revoluyie

Diplomayie. La 2 februarie, membrii Consiliului de conducere al AIEA se vor prezenta la o ‘ntrunire de urgenyq, pentru a discuta cazul Iranului. SUA wi „troica> europeanq (Marea Britanie,

Franya wi Germania) insistq ca la aceastq ‘ntrunire sq se voteze pentru prezentarea cazului iranian ‘n Consiliul de Securitate al ONU. Rusia insistq ca la aceastq datq sq se yinq doar un vot preliminar. Problema ar urma apoi sq fie votatq din nou de Consiliul de conducere al AIEA, ‘n martie. Dacq iranienii nu ‘wi vor suspenda nici atunci cercetqrile reluate la data de 9 ianuarie, atunci problema va fi dusq ‘n Consiliul de Securitate. Votul ‘n doi timpi ‘n AIEA ar da timp iranienilor sq analizeze oferta venitq din partea ruwilor, de a ‘mbogqyi uraniu exclusiv pe teritoriul rusesc. Dacq Iranul va accepta oferta

ruwilor, ‘ntrerupknd ‘n acelawi timp cercetqrile ‘n domeniul ‘mbogqyirii nucleare, criza ar fi dezamorsatq.

Consiliul de Securitate. Dacq Iranul ‘wi va continua programul de cercetare nuclearq, cazul squ va fi adus ‘n faya Consiliului de Securitate al ONU. Din acest moment, cei mai importanyi jucqtori devin Rusia

wi China, principalii parteneri economici ai Iranului, membri permanenyi ai Consiliului, cu drept de veto. Primul pas va fi, probabil, o rezoluyie prin care i se va cere Iranului sq ‘nceteze activitqyile considerate sensibile wi sq se ‘ntoarcq la masa negocierilor, fqrq a menyiona vreo sancyiune. Iranul a anunyat ‘nsq cq va porni ‘mbogqyirea uraniului la scarq industrialq dacq va fi adus ‘n faya Consiliului de Securitate. Ar mai putea urma o rezoluyie ‘n care Iranul sq fie ameninyat cu mqsuri, dar fqrq a se trece la sancyiuni. Dacq Iranul nu va renunya, Consiliul va lua ‘n discuyie posibilitatea impunerii de

sancyiuni. Primele sancyiuni ar putea fi interdicyia adresatq oficialitqyilor iraniene de a cqlqtori ‘n afara yqrii wi, eventual, interzicerea vknzqrii de materii necesare programului nuclear iranian wi rachetelor iraniene. Acest tip de sancyiuni ar putea fi considerat problematic de Rusia, care investewte un miliard de dolari ‘n reactorul civil de la Bushehr.


Sancyiuni economice. Sancyiunea care ar lovi ‘nsq ‘ntr-adevqr Iranul ar fi interzicerea comeryului cu petrol wi gaz. Iranul obyine anual venituri de aproximativ 40 de miliarde de dolari din exportul de petrol. Barilul de petrol ar sqri ‘nsq peste 100 de dolari, prey greu de susyinut de Occident. Iranul deyine locul doi la rezervele de petrol din lume. Tot locul doi, dupq Rusia, ‘l deyine wi ‘n ceea ce privewte rezervele de gaze. Astfel de sancyiuni ar fi primite cu greu de China, care importq 13% din necesarul de combustibil din Iran wi care a semnat un acord ‘n valoare de 70 de miliarde de dolari cu statul islamic pentru foraje ‘n domeniul petrolului wi gazelor. Acest lany al sancyiunilor ar putea dura ‘nsq ckyiva ani, timp ‘n care Iranul ar putea obyine bomba nuclearq.

Lovitura militarq. Membri ai Congresului SUA s-au exprimat deja favorabil pqstrqrii opyiunii militare ‘mpotriva programului nuclear iranian. Israelul a anunyat la rkndul squ cq nu va accepta ca Iranul, care propovqduiewte wtergerea sa de pe hartq, sq obyinq arma nuclearq.

„Ori se va produce o schimbare internq ‘n Iran, ori, ‘n extremis, dacq va fi cazul, Israelul va ataca. Dacq Israelul se va simyi ameninyat de atomul iranian, statul evreu va reacyiona cu tot ce are la dispoziyie. Wi are cu ce!>, ne-a declarat Martin Marcus, expert israelian pe probleme de securitate. Acesta explica: <Israelul nu are nici un fel de teamq ‘n faya Iranului, dewi Republica Iranianq posedq rachete care, teoretic, ar putea ajunge ‘n Israel. Diferenya este cq Iranul nu deyine sistemele de protecyie anti-rachetq pe care le are Israelul – Patriot wi Nautilus. Israelul va decide deci, dacq wi cknd sq loveascq ‘n Iran, dacq va fi cazul, chiar dacq nici un stat nu se va declara de acord ‘n mod oficial cu o astfel de acyiune. Nu este nici o problemq pentru Israel sq ajungq ‘n spayiul aerian iranian, fie cu rachete, fie cu avioane, cu sau fqrq voia altora, cu sau fqrq acordul formal al guvernelor de la Amman sau An\ara. Iranul nu are la dispoziyie deckt rachetele Shihab 3, cu care

poate ajunge wi ‘n Europa, dar nu va ‘ndrqzni sq loveascq ‘n Europa. Iranul wtie cq nu se poate apqra de o loviturq ca cea a Franyei. Dacq Chirac ‘wi permite sq facq publicq o astfel de declarayie, e clar cq existq o situayie ‘ncordatq.>

Traian Ungureanu susyine ‘nsq cq Israelul nu poate acyiona awa uwor: „Nu cred cq atacurile chirurgicale israeliene sunt posibile. Eu cred cq americanii nu i-ar lqsa. Ei wtiu cq, dacq lanseazq un atac ‘n Iran, fac jocul celor care de-abia awteaptq sq umple presa de articole defavorabile. “n plus, nimeni nu ‘wi poate imagina cq instalayiile pot fi distruse fqrq o schimbare de regim, iar americanii nu mai vor sq aibq experienya unei ocupayii prelungite>. Armata israelianq se pregqtewte chiar sq efectueze lovituri chirurgicale ‘mpotriva facilitqyilor nucleare iraniene, awa cum au fqcut ‘n 1981 cu reactorul ira\ian de la Osira\. Distanya mare fayq de Iran wi faptul cq iranienii wi-au rqspkndit wi ‘ngropat facilitqyile nucleare reprezintq ‘nsq impedimente majore.

Schimbarea de regim. O posibilq rezolvare ar putea veni sub forma unei schimbqri de regim, ca urmare a nemulyumirilor populayiei iraniene. Aceasta ar fi tactica subversiunii. Tensiunile etnice wi sectare din Iran ar putea izbucni ‘n zonele de graniyq, unde se aflq minoritqyile sunnite. Douq milioane de arabi locuiesc ‘n regiunea |huzestan, bogatq ‘n petrol. |urzii, baluwii wi azerii ar putea urma exemplul minoritqyii arabe.

“n urmq cu douq luni au apqrut informayii despre un atentat ewuat ‘mpotriva lui Ahmadinejad. “n decembrie au cqzut douq avioane militare de transport. “n unul din acestea au murit ckyiva generali, figuri cheie ale armatei wi Gqrzilor Revoluyionare. Vineri au avut loc ciocniri ‘ntr-un cartier din Teheran ‘ntre oameni din cartier wi reprezentanyi ai Gqrzilor care au venit sq instaleze un lot de woferi de autobuz aprobayi de Gqrzi, adicq un fel de woferi promovayi pe linie de partid. Maryea trecutq, un atentat cu bombq din orawul iranian Ahvaz, unde ar fi urmat sq vinq prewedintele Ahmadinejad, s-a

soldat cu opt moryi. Iranul a acuzat Marea Britanie de implicare.

„Nu mq awtept la o revoluyie. E o yarq dominatq de tineret, aproape douq treimi din populayie are sub 40 de ani. Dacq tineretul dorea schimbarea, revoluyia s-ar fi ‘ntkmplat de mult acolo. Populayia asta l-a trimis pe Ahmadinejad la prewedinyie cu un vot impresionant. E o populayie care trqiewte dintr-o dietq de religie wi nayionalism, propagandq de stat wi care a fost ’nvqyatq cq orice ameninyare din afarq este o confirmare a propriei cauze wi cq este o conspirayie universalq ‘mpotriva Iranului>, spune Traian Ungureanu.

„Cred cq e inevitabil ca iranienii sq ‘wi vadq ‘nainte de treabq, pentru cq nu e nimeni care sq ‘i tragq la rqspundere ‘n yarq, wi or sq aibq arma nuclearq. De acea awa-zisa loviturq-preventivq e atkt de importantq. Problema este cq America evitq sq o facq, din cauza problemelor ulterioare>, ‘ncheie Traian Ungureanu. • (Laura Cernahoschi)

Soluyia ruseascq la problema iranianq

G-ral Dr. Mihail Ionescu este directorul Institutului pentru Studii Politice de Apqrare wi Istorie Militarq

Credeyi cq Iranul va accepta propunerea Moscovei de a ‘mbogqyi uraniu pe teritoriul rusesc wi va sista cercetqrile ‘n domeniul ‘mbogqyirii uraniului?

UE 3 (Marea Britanie, Franya wi Germania) s-au declarat de acord cq, ‘n urma unui raport al AIEA, sq prezinte cazul nuclear iranian ‘n faya Consiliului de Securitate. “n faya acestei poziyii, Iranul a dat ‘napoi wi cheamq UE sq se ‘ntoarcq la masa negocierilor. Ruwii au cerut ca negocierile sq presupunq obligayia din partea Iranului de a sista cercetqrile ‘n domeniul ’mbogqyirii uraniului. Eu cred, deci, cq greutatea cade pe rezolvarea diplomaticq a crizei. “n acest sens pledeazq China wi Rusia, membri ai Consiliului de Securitate, wi existq ckteva luqri de poziyie ale Ministerului german de Externe care pledeazq pentru rezolvarea diplomaticq a situayiei.


JOHN G. PATON1�2� - 1�0�

John G. Paton s-a nqscut ‘n Scoyia, pe 24 mai 1824, fiind cel mai mare dintre cei 11 copii ai familiei. La vkrsta de 12 ani, a ‘nceput sq ‘nveye meseria tatqlui squ (fabricant de ciorapi), lucrknd uneori 14 ore pe zi. “n umila casq pqrinteascq, John a ‘nvqyat sq-L iubeascq pe Dumnezeu, prin exemplul tatqlui squ care, de trei ori pe zi se ducea ‘ntr-un loc special pentru a se ruga, ‘ntorckndu-se cu o fayq strqlucitoare: <lumina de pe faya tatqlui meu era o reflexie a prezenyei divine, ‘n care el trqia.> Vqzknd viaya curatq wi caracterul tatqlui squ, John a gustat la rkndu-i din bogqyiile harului divin wi wi-a dedicat ‘ntreaga viayq lui Cristos.

Ascultknd vocea Domnului care-i vorbise: <Fii mesagerul dragostei Mele peste mqri; wi iatq cq Eu sunt cu tine! (Matei 28:20)>, tknqrul John a plecat la Glasgo[, neavknd nici mqcar bani pentru trqsurq, cu tot ceea ce avea ‘ntr-o basma, dar simyindu-se bogat, avknd cu el Biblia wi binecuvkntarea tatqlui squ. Urmqtorii ani i-a petrecut distribuind tractate, predknd ‘n wcoli wi lucrknd ca misionar ‘n partea rqu famatq a orawului Glasgo[, cqutknd mereu sq salveze sufletele celor din jur.

Urmknd studiile teologice wi medicale, tknqrul tot auzea despre sqlbaticii din Mqrile Sudului. De doi

ani de zile, Biserica Prezbiterianq Reformatq a Scoyiei, din care fqcea parte, cquta pe cineva care sq meargq ‘n insulele Ne[ Hebrides, pentru a se alqtura misiunii reverendului John Inglis. Paton a hotqrkt sq rqspundq chemarii lui Dumnezeu, dewi mulyi ‘l descurajau. Pe 16 aprilie 1858, ‘mpreunq cu soyia sa wi Joseph Copeland, wi-a luat rqmas-bun de la iubita sa Scoyie, navigknd spre Pacificul de Sud.

Misionarii au ajuns ‘n Tanna pe 5 noiembrie 1858, wi au ‘nceput sq-wi construiascq o casq la Port Resolution. ‘nconjurayi de canibali, de superstiyiile wi cruzimile sqlbaticilor, credinya celor doi a fost greu ‘ncercatq ‘ncq din seara sosirii lor (avusese loc o luptq wi cei care ‘nvinseserq pregqtiserq o cinq fastuoasq din duwmanii lor). Situayia femeii era deplorabilq, aceasta fiind pur wi simplu sclava bqrbatului, fqcknd tot felul de munci grele, fiind bqtutq wi chiar omorktq fqrq

ca cineva sq fie tras la rqspundere. De asemenea, bqtrknii erau lqsayi sq moarq de foame sau omorkyi. Cei din Tanna aveau idoli de piatrq, pe care ‘i venerau wi de care se temeau. Ofereau des daruri oamenilor <sacri>, vrqjitorilor, celor ce puteau, chipurile, sq ‘ndepqrteze duhurile rele.

Inima lui John era plinq de groazq wi disperare dar „Domnul nostru a fost lkngq noi wi prin El am prins puteri noi.> Astfel ‘mbqrbqtat, a ‘nceput sq le spunq sincer nativilor despre ticqlowia lor, sq le arate pe Mielul Lui Dumnezeu wi sq le arate prin orice mijloc, diferenya dintre vieyile lor wi viaya de crewtin. De nenumqrate ori a fost la un pas de moarte, ameninyat de sqlbaticii furiowi care nu doreau sq-wi schimbe viaya,

dar a fost salvat ‘n mod miraculos, ‘nvqtknd astfel puterea acestor cuvinte ce i-au ghidat viaya: „Iatq cq Eu sunt cu voi ‘n toate zilele.>

Necazurile au continuat. La trei luni de la sosirea lor ‘n Tanna, Paton wi-a ‘ngropat soyia wi primul squ fiu, victime ale febrei tropicale. “n ciuda durerii covkrwitoare, John a continuat sq meargq din sat ‘n sat mqrturisind dragostea lui Isus, ‘n acelawi timp traducknd Noul

Misiune

Misionar la Canibali


Testament ‘n limba Tanna. “n 1862 o nouq crizq s-a ivit, sute de nativi fanatici jurknd sq-l omoare. Un wef prietenos l-a ajutat sq se ascundq ‘ntr-un castan, de unde urmqrea sqlbaticii care-l cqutau. Altqdatq, el wi ‘nvqyqtorii nativi crewtini au aflat cq urmau sq fie victimele unui ospqy. Vqzknd cum gloata ‘narmatq se apropia de casa lor, ei au ‘nceput sq se roage wi ‘ncq o datq mkna Domnului i-a ‘ndepqrtat pe nativi. De asemenea, John era urkt de cqtre vrqjitorii locali, pentru cq le distrugea reputayia, wi acewtia erau cei care ‘i instigau de obicei pe bqwtinawi.

De ckteva ori, ckteva vase au acostat ‘n Port Resolution, rugkndu-l pe misionar sq plece, pentru siguranya lui. El a refuzat, sperknd cq va putea totuwi sq ckwtige sufletele Tanezilor. “nsq cknd casa i-a fost jefuitq wi tot ce avea distrus, el wi-a dat seama cq de fapt va sfkrwi ucis de canibali sau de foame. Pqrqsind Tanna pentru un timp, el s-a dus la misiunea familiei Mathieson. Frknt de obosealq, Paton a dormit ‘n casa lor, dar noaptea a fost trezit de lqtratul ckinelui squ wi a vqzut cq erau ‘nconjurayi de sqlbatici ‘narmayi. Acewtia au dat foc bisericuyei din apropiere wi gardului de trestie ce o lega de locuinya misionarilor. Nu mai aveau nici o scqpare, ‘ntre flqcqrile ce cuprindeau casa wi furia sqlbaticilor de afarq. “ngenunchind, ei au cerut protecyia wi salvarea lui Dumnezeu. Atunci, o furtunq s-a iscat din senin, vkntul wi ploaia ‘nqbuwind focul. Cuprinwi de groazq, nativii au luat-o

la fugq, urlknd: <E ploaia lui Iehova! Dumnezeul lor luptq pentru ei!> Dimineaya urmqtoare, un vapor a tras la yqrm wi misionarii au fost salvayi, plecknd spre Aneit]um.

Paton s-a ‘ntors ‘n Scoyia, pentru a recruta noi misionari wi a strknge bani pentru un vas care sq-i ‘nsoyeascq pe lucrqtori ‘n lucrarea din Insule. “n acest timp, s-a cqsqtorit cu Margaret {hitecross wi ‘mpreunq au ajuns ‘n Aneit]um ‘n august 1866. Au ‘nfiinyat o nouq stayie de misiune pe insula Ani[a, cea mai apropiatq de Tanna, wi au construit aici douq case pentru orfani, o bisericq wi o tipografie. Cei din Ani[a erau la fel de sqlbatici ca wi cei din Tanna wi tot felul de experienye, de la comedie la tragedie, au intrat ‘n viaya lor de zi cu zi.

Dewi treceau prin grele ‘ncercqri, cei doi au continuat sq lucreze, cunoscknd puterea transformatoare a Celui ce era cu ei. Fiecare nou convertit devenea automat un misionar. „Viaya schimbatq, strqlucind ‘n ‘ntunericul din jur, este o evanghelie scrisq cu majuscule, pe care toyi o pot citi.> Nama\ei, un wef al tribului, a fost un exemplu puternic ‘n acest sens. Din cauza lipsei apei pe insulq, Paton a ‘nceput sq sape o fkntknq. Nama\ei, crezknd cq „Missi> wi-a pierdut minyile, a ‘nceput sq-i explice cq apa vine numai de sus. “nsq cknd au dat de apq, el a strigat: <E ploaie! Lumea s-a ‘ntors pe dos de cknd Iehova a venit ‘n Ani[a.> Nativii erau ‘nckntayi cq vor putea avea wi ei apq, dar Nama\ei, impresionat, a yinut

o predicq la fkntknq, ‘n urma cqreia mulyi nativi s-au ‘ntors de la idoli la adevqratul Dumnezeu.

Paton l-a luat cu sine pe acest bqtrkn la o ‘ntrunire ‘n Aneit]um, unde erau adunayi crewtini de pe diferite

insule. Acolo, Nama\ei a murit, ultimele cuvinte fiind: <Missi, spune-le oamenilor mei sq-L urmeze pe Isus. Ne vom re’ntklni ‘n casa lui Isus.> Fiica sa, Litsi, proclamatq regina Ani[a, a ajuns mai tkrziu misionarq ‘n Tanna, printre cei care ‘i omorkserq soyul. Iatq care erau rqspunsurile la rugqciunile celui ce-wi ‘ngropase soyia wi fiul ‘n pqmkntul sqlbaticilor Tanna! El ‘nsuwi a revizitat Tanna, unde a ‘ntklnit ‘n loc de urq, prietenie wi dragoste pentru Cristos.

Pe 28 ianuarie 1907, la vkrsta de 83 de ani, John Paton a murit ‘n Australia. Fiul squ a scris: „“n conversayiile sale private sau ‘n discursuri publice, tatql meu amintea ‘n mod constant aceste cuvinte: „Iatq, Eu sunt cu voi!>, ca sursq a liniwtii wi ‘ncrederii sale ‘n primejdie wi speranyq ‘n faya imposibilitqyilor. Awa cq am hotqrkt ca pe piatra mormkntului squ sq sqpqm aceste cuvinte. Ele reprezintq esenya credinyei sale wi sursa lui supremq de curaj wi rezistenyq.>

Mihaela Adammichelle_m[s@]ahoo.com (tradus, adaptat wi preluat de la

{orld[ide Missions. Autor: Eugene M]ers Harrison

Misionar la Canibali


Doamne, uneori...(pqstor Al Hughes, primitq de la Ema Moisa)

...’ngqdui frkngeri wi zdrobiri ‘n viaya mea, astfel ‘nckt sq poyi reconstrui.

...’ngqdui rqni adknci, astfel ‘nckt sq le poyi vindeca.

...’ngqdui sq umblu ‘n ‘ntuneric, astfel ‘nckt sq vqd lumina Ta.

...’ngqdui sq fiu nedumerit, astfel ‘nckt sq caut adevqrul Tqu.

...’ngqdui sq fiu cu vasul gol, astfel ‘nckt Tu sq mi-l poyi umple.

...’ngqdui sq fiu singur, astfel ‘nckt sq-mi dau seama ce prieten am ‘n Tine.

...’ngqdui sq ‘nvqy ckte-o lecyie durq, astfel ‘nckt sq fiu un ‘nvqyqtor blknd pentru alyii.

...’ngqdui sq fiu golit de sentimente, astfel ‘nckt sq ‘nvqy sq umblu prin credinyq.

...’ngqdui sq trec prin suferinyq, astfel ‘nckt sq am ‘nyelegere fayq de durerile altora.

...’mi spulberi planurile de viitor, astfel ‘nckt sq mq ‘nveyi sq trqiesc fiecare zi la vremea ei.

...’ngqdui sq vqd zqdqrnicia vieyii, astfel ‘nckt sq-mi dau seama cq totul este pierdere comparat cu mqreyia de a-L cunoawte pe Fiul Tqu, Isus Cristos.

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

Viziunea lui George Carlin despre BQTRKNEYE

Wtiyi cq singura datq ‘n viayq cknd ne place sq <’mbqtranim> este ‘n copilqrie? La mai puyin de 10 ani, suntem awa de ‘nckntayi de asta, ‘nckt gkndim wi ‘n fracyiuni de an.

<Ckyi ani ai?> <Am patru ani wi jumqtate!> Nu vei spune niciodatq cq ai 36 ani ...wi jumqtate. Da, dar ai patru ani wi jumqtate... Asta e diferenya!

Ai ajuns adolescent, acum nu te mai pot opri. Sari de bunqvoie la numqrul urmqtor sau chiar puyin mai departe.

<Ckyi ani ai?> <O sq am 16!> Poate cq ai 13, dar vei avea 16!

Apoi, faci 30. Oooohh, ce se ‘ntkmplq aici? Parcq ai fi lapte bqtut! Qla <se face> wi e numai bun de aruncat, nu mai e amuzant, te-ai acrit. Ce nu e ‘n regulq? Ce s-a schimbat?

Ai DEVENIT major, FACI 30, MERGI PE 40. {hoa! Pune frkna, o iei razna.

Pknq sq bagi de seamq, AJUNGI de 50 wi toate visele s-au spulberat.

Dar, awteaptq!!! “MPLINEWTI 60. Nici tu nu credeai cq vei face wi asta!

Deci: DEVII major, FACI 30, MERGI pe 40, AJUNGI de 50 wi “MPLINEWTI 60.

Awa vitezq ai luat, ‘nckt ATINGI 70. Dupq asta este <de pe o zi pe alta>: awtepyi <SQ O DUCI PKNQ MIERCURI>.

“n vkrstq de 80 ani, fiecare zi e un ciclu complet: O YII pknq la prknz, AI PRINS wi 4:30; AI AJUNS wi seara asta. Wi nu se oprewte aici !

“n anii 90, o iei uwurel ‘napoi: <Abia am avut 92>!

Apoi se ‘ntkmplq cel mai straniu lucru: dupq 100, devii iar copil <Am 100 wi ...jumqtate!>

Vq urez tuturor sq prindeyi 100 wi jumqtate cu sqnqtate!

Cum sq rqmki tknqr

1. Ignorayi numerele ne-

esenyiale. Inclusiv vkrsta, greutatea wi ‘nqlyimea. Lqsayi doctorii sq-wi facq griji ‘n legqturq cu astea. De asta ‘i plqtim.

2. “nconjurayi-vq de prieteni veseli. Qia mohorkyi vq deprimq.

3. “nvqyayi. Studiayi computerul, mewtewugurile, grqdinqritul, orice. Nu lqsayi creierul sq leneveascq. <O minte ‘nceatq este atelierul diavolului.> Wi numele diavolului este Alzheimer.

4. Savurayi lucrurile simple. 5. Rkdeyi des, mult wi din toatq

inima. Rkdeyi pknq nu mai puteyi wi vq trebuie aer.

6. Mai apar wi lacrimi. “ndurayi, suferiyi wi treceyi mai departe. Singura persoanq care vq ‘nsoyewte toatq viaya, suntem NOI “NWINE. Fiyi <VII>, ckt sunteyi ‘n viayq.

7. “nconjurayi-vq cu dragoste, indiferent cq asta ‘nseamnq familia, animqluyele dragi, muzica, plante, hobbi-uri, ce-o fi. Casa voastrq este refugiul vostru.

8. Preyuiyi-vq sqnqtatea. Dacq este bunq, pqstrayi-o. Dacq mai are <hibe>, reparayi-o. Dacq nu yine de voi <reparayia>, cqutayi sprijin.

9. Nu vq cqutayi vina. Faceyi vizitq la mall, ‘n alt judey, ‘n altq yarq, dar NU unde este vina.

10. Spuneyi-le oamenilor pe care ‘i iubiyi, cq ‘i iubiyi, cu orice ocazie.

WI NU UITAYI NICIODATQ:

Viaya nu se mqsoarq cu numqrul de respirayii pe care le aveyi, ci ‘n momente care ‘yi taie rqsuflarea.

Wi dacq nu trimiteyi acest mesaj cqtre 8 persoane, cui o sq-i pese? Dar ‘mpqrtqwiyi cu cineva ce vq place. Cu toyii avem nevoie sq ne trqim viaya din plin!

Sq vq fie ziua minunatq!


Toronto

Vewti bune din Canada!Sunt Mircea Toma, pqstorul

bisericii din Toronto. Vq trimit o fotografie cu noua bisericq unde vom fi ‘n chirie pentru o perioadq de ckyiva ani. Adresa este:

36 Broadlands Boulevard, North }or\, ON M3A 1J3

E-mail: bisericabaptistatoronto@s]mpatico.ca,

{eb: [[[. bisericabaptistatoronto.org

Dupq cum probabil wtiyi, Biserica din Toronto nu are clqdire proprie, fiind nevoiyi sq ‘nchiriem ckte o salq pentru serviciile noastre.

“ncepknd cu luna martie, anul acesta, am ‘nceput sq adunqm bani pentru o viitoare clqdire proprie wi am cqutat sq avem o clqdire ‘n care sq ne putem desfqwura serviciile wi

diferitele activitqyi pe o perioadq de timp mai ‘ndelungatq. Prin harul Domnului am gqsit o mare deschidere la Grace Memorial Church care a fost dispusq sq ne

Royile vieyii

gqzduiascq cel puyin trei ani de acum ‘nainte.

Ne rugqm wi sperqm ca Domnul sq ne ajute ca urmqtoarea mutare sq fie ‘n locawul propriu.


Stiri de la Atlanta Craiova

<Sunt pqstorul Gheorghe Ardelean de la Biserica Baptistq <Jertfa> din Craiova, Romknia. Ieri 13 Februarie 2006 un ziar local din Craiova a publicat un interviu cu vrqjitoarea numitq <Timiwoara> care anunya pentru mijlocul lunii martie 2006 un congres al vrqjitoarelor din ‘ntreaga lume la Craiova, Romknia. Vq rog sq vq alqturayi nouq la rugqciune ca acest congres sq nu aibq loc wi sq fie zqdqrnicitq lucrarea celui rqu din aceastq zonq deosebit de demonizatq. Precizez cq aici un procent foarte ‘nsemnat din populayie, a fost la vrqjitor sau practicq ‘ntr-un fel mai amplu sau mai puyin amplu, vrqjitoria. Vq rog sq vq rugayi wi pentru mine wi familia mea, cqci wtiu cq vom fi atacayi de cel rqu. Cu drag, pqstor Gheorghe Ardelean>

V-ayi ‘ntrebat vreodatq ckt de mare ar trebui sq fii ca sq poyi depune o mqrturie pentru semenii tqi?

Sqptqmkna care a trecut Dumnezeu ne-a ‘ncurajat ‘ntr-un mod minunat prin mqrturia pe care ne-a ‘mpqrtqwit-o grupul de copii de la misiunea din Mqgura.

Cknd vorbesc de grupul de copii de la Mqgura mq refer la copiii care au participat la wcoala biblicq de vacanyq din septembrie 2005 wi care ‘n ciuda descurajqrilor pe care le-au primit ‘ncepknd cu prima zi de wcoalq, de la colegii lor (acest lucru fiind o noutate pentru sat), au continuat sq vinq la ‘ntklnirile de copii de la bisericq wi, de asemenea, la rkndul lor, sq-wi motiveze pe prietenii din sat sq participe ‘mpreunq cu ei la aceste ‘ntklniri. Numai cq elanul copiilor a ‘nceput sq fie atacat odatq cu venirea lecyiilor de « doctrina ortodoxq » de la orele de religie. Profesoara de religie ‘ncercknd sq-i intimideze

pe copiii care veneau la grup wi, jignindu-i wi ameninykndu-i de fayq cu toatq clasa, m-am gkndit cq trebuie sq merg sq discut cu dknsa, eventual sq stabilim niwte linii de respect ‘n ce privewte libertatea de alegere, wtiind cq prozelitismul pe care dknsa ‘l propagq ‘n wcoalq este interzis de lege. Nici vorbq de dialog ! Pur wi simplu nu s-a putut discuta. Din fericire, acea vizitq chiar nu a fost ‘n zadar. “nainte de a pleca am intrat ‘n cancelarie sq vorbim cu directoarea wcolii. Dumnezeu pregqtise mai dinainte acea ‘ntklnire. Pe directoare a impresionat-o foarte mult interesul nostru fayq de acei copii wi fqrq sq ne awteptam, ne-am trezit cu o invitayie sq ajutqm, dacq suntem dispuwi, ‘ntreaga wcoalq prin proiectele pe care le facem noi cu copiii.M-a invitat sq ajut la formarea unui cor de colinde la wcoalq. Aceasta a fost o experienyq minunatq.

Dumnezeu mi-a oferit ocazia sq stau mai mult de vorbq cu directoarea, spunkndu-i Evanghelia. De asemenea, pe lkngq contactul care s-a creat cu toyi copiii din sat, Domnul a fqcut sq cunosc o mulyime de pqrinyi wi bunici!

Din februarie urma sq merg ‘n wcoalq sq dau fiecqrui copil cartea <Andi puiul de leu> (invitat de directoare), numai cq ‘n ziua ‘n care am ajuns, nefiind ‘n wcoalq directoarea, ne-a condus pe la clase una dintre profesoarele din consiliul de administrare a wcolii, apoi ne-a lqsat sq dqm singuri cqryile wi sq mai discutqm cu ei. Am reuwit sq dqm la 3 clase, apoi a trebuit sq plecqm pentru cq intram prea mult ‘n ore. Una dintre profesoare, care avea o orq cu a 5-a (de romknq), a adunat cqryile de la elevi wi le-a aruncat ‘n focul din soba clasei. Bine’nyeles, a ‘nceput sq defaime lucrarea

Wtiri de pretutindeninoastrq, interzickndu-le copiilor sq colaboreze cu noi. Una din fetiyele din clasq, vine la grupul nostru wi cu toate cq a fost o presiune mare asupra ei, nu wi-a dat cartea sq fie aruncatq ‘n foc. Dumnezeu a ‘ntqrit-o wi a putut fi o mqrturie pentru colegii ei. O cheamq Luminiya. Profesoara de romknq a mers apoi wi la celelalte clase unde dqdusem cqryile. Aici nu a reuwit sq ia deckt de la ckyiva cqryile pentru cq sunt mai mulyi elevi care vin la grup wi acewtia wi-au convins colegii sq nu cedeze. “n special ‘n clasa a 6-a toyi elevii au refuzat sq predea cqryile din cauza copiilor credinciowi. Acolo sunt 6 elevi care vin la noi la grup. Luminiya a mers a doua zi la directoare cu ckyiva dintre colegii ei wi a cerut explicayii. De fapt ei au fost primii care au informat-o pe directoare. Directoarea le-a luat apqrarea wi s-a angajat sq rezolve problema aceasta, chiar dacq asta presupune sq o sancyioneze pe profesoara de romknq wi pe cea de religie.

Profesoara de religie, cknd a venit a doua zi, pknq sq vinq directoarea la wcoalq, preluase cazul wi a trecut la atacarea pocqiyilor wi de dimineayq a dus elevii din clasa a 7-a ( ‘n afarq de cei care vin la grup) la biserica ortodoxq sq se spovedeascq, ameninykndu-i pe ceilalyi copii cq le va pune nota 2 dacq aude cq vor mai veni la misiunea noastrq. De data aceasta Georgiana iarqwi a intervenit ‘ncurajkndu-wi colegii.

Una dintre colegele ei, Ioana, era ckt pe ce sq cedeze, iar Georgiana a convins-o sq nu se lase! I-a zis: <Pentru nota 2 sq renunyi tu sq mai vii cu noi ?!>

Cknd au venit skmbqta trecutq la ‘ntklnire, erau awa de fericiyi cq au rezistat acestei ‘ncercqri wi cq au procedat wi ei ca wi cei trei tineri din cartea Daniel, despre care ‘nvqyaserq recent !

Am vqzut cum Domnul a ‘ntqrit ‘n felul acesta credinya lor, dar, invitkndu-i sq mqrturiseascq ‘n bisericq, El a ‘ntkrit wi credinya noastrq a tuturor din biserica din Pucioasa wi Mqgura.

Domnul meritq toatq slava, Cel ce a ascuns aceste lucruri de cei ‘nyelepyi wi le-a descoperit pruncilor! (Mat11:25)

Oltenia


Sq ne cunoawtem Asociayia

Bisericile Asociayiei - 2006

BisericaRomknqBaptistqdinSanLeandro

(SanFrancisco–Ba]-AreaCA)

SQRBQTOAREA RUGQCIUNILOR “MPLINITE.

Astfel de sqrbqtoare wi de bucurie a avut loc ‘n Biserica

Romanq Baptistq din, San Leandro (San Francisco –Ba]-Area CA), ‘n duminica din 29 ianuarie a.c.

Evenimentul a confirmat ‘mplinirea cu prisosinyq a Cuvkntului lui Dumnezeu care promite <Nicidecum n-am sq te las, cu nici un chip nu te voi pqrqsi.> Evrei 13:5 wi <…dacq cerem ceva dupq voia Lui, El ne ascultq. Şi dacq wtim cq ne ascultq, orice I-am cere, wtim cq suntem stqpkni pe lucrurile pe care I le-am cerut> (1 Ioan 5:14-15).

“n cadrul serviciului divin de dimineayq a fost instalat ‘n slujbq ca pastor fratele Ovidiu Rauca. Dumnealui este absolvent al Institutului Teologic Baptist din Bucurewti, este cqsqtorit cu sora Fabiola avknd doi copii, David wi Rut. Dupq absolvirea institutului

amintit, fratele a pqstorit Biserica din Cugir, Alba timp de aproape 8 ani ‘n care a avut frumoase experienye cu Dumnezeu. El a lucrat la crewterea numericq wi spiritualq a bisericii. Totul a culminat cu ridicarea unui nou wi impunqtor locaw de ‘nchinqciune pentru bisericq.

De multq vreme clqdirea

bisericii din San Leandro reclama remodelarea acesteia. Dumnezeu a fqcut ca inima ‘ntregii frqyietqyi sq fie deschisq suportknd costurile materiale, sacrificknd timp, energie wi realizknd acest deziderat. Awa se face cq ‘n aceastq sqrbqtoare s-a manifestat < …har dupq har>, o ‘ntreitq bucurie: dedicarea ‘n slujba Domnului pentru o nouq etapq

a fratelui pastor Ovidiu Rauca, dedicarea clqdirii remodelate wi rededicarea ‘ntregii biserici.

Au luat

cuvkntul la aceastq sqrbqtoare frayii pastori a bisericilor din arie, fr. Iosif Sqrac, fr. Ioan Pqwcuy, fr. Gh. Moyoc. Serviciu a fost oficiat de fr. pastor Valentin Popovici de la Chicago, invitat cu aceastq ocazie, care a continuat ‘n urmqtoarele zile cu trei servicii de evanghelizare.

“ntreaga sqrbqtoare a zilei a fost ‘ntregitq de ckntqrile corului wi orchestrei din loc precum wi ckntqrile – solo – ale fratelui Petre Rqdulescu din Chicago, invitat special.

Au fost prezenyi la aceastq

bucurie frayii wi surorile din celelalte biserici din arie dovedind dragoste wi asistknd la ‘mplinirea Cuvkntului Scripturii pentru biserica din loc pe o arie ‘n care se pare cq plouq cel mai puyin: <A dat ploaia, au venit wuvoaiele, au suflat vknturile wi au bqtut ‘n casa aceea, dar ea nu s-a prqbuwit, pentru cq avea temelia ziditq pe stkncq> (Matei 7:25).

Glorie Domnului!

Dacq-am vedea…

Dacq-am vedea cununa de slavq wi luminqLa capqtul cqrqrii, la ultima colinq,O, cum am prinde iarqwi curaj nemqsuratSq mergem prin credinyq cu dor ‘nflqcqratSpre Yara cea sublimq!

Dacq-am vedea dincolo de negurile-ntinseOspqyul ce ne-awteaptq ‘n glorii necuprinseO, cum am sta de veghe pe-al nopyilor hotar,Strqjeri cu ochii yintq spre zorii de clewtar,Cu toryele aprinse!

Dacq-am vedea serbarea intrqrii triumfaleCe ne awteaptq-n ceruri, cu slavq wi urale;Dacq-am vedea splendoarea alaiului de sus,Cum ‘ngerii mqririi ‘naintea lui Isus“i ckntq osanale...

O, cum am stoarce astqzi ‘n vasul cu suspine,Nqframa cea cu lacrimi de pe cqrqri strqine!Isuse, scump Isuse, wi cum Te-am awtepta,Iar suferinya toatq ‘n glorii s-ar schimba,Wi-n dorul dupq Tine!

Valentin Popovici

LUMINQTORUL - · PDF filepoate au fost perioade cknd am simyit gustul satisfacyiei ......

Documents

Transcript of LUMINQTORUL - · PDF filepoate au fost perioade cknd am simyit gustul satisfacyiei ......