Lumina Raiului

7/23/2019 Lumina Raiului

http://slidepdf.com/reader/full/lumina-raiului 1/5

Lumina raiuluiSpre soare râd!Eu nu-mi am inima în cap,nici creieri n-am în inimă.Sunt beat de lume şi-s pagân!Dar oare ar rodi-n ogorul meu

atâta râs făr'de căldura rauluii-ar înflori pe bu"a ta atâta #ra$ă,de n-ai fi frământată,Sfânto,de #oluptatea-ascunsă a păcatului%a un eretic stau pe gânduri şi mă-ntreb&De unde-şi are raiul -lumina - tiu& l luminea"ă iadul

cu flăcările lui!(Lumina raiului( apartine #olumului de poe"ii ()oemele luminii( *++, lumina fiind forta

primara a nasterii lumii.Lucian laga se conduce dupa semnele unei mitologii pagane, resurectia fortelor sti/ialeconstituind o tema dominanta a uni#ersului sau poetic. Simbolistica luminii generea"a si oenorma #italitate a fiintei, care se armoni"ea"a cu ritmurile cosmice, intr-o imersiune catre#arsta mitica a omenirii, unde totul era traire e0tatica, pagana, fara fiori de tristete&(Spre soare rad!

Eu nu-mi am inima in cap,nici creeri n-am in inima.Sunt beat de lume si-s pagan!(.)oetul obser#a insa ca lipsa unei bipolaritati a lumii o transforma intr-un taram lipsit demiscare, o mentine in starea de increat, nedesprinsa din nimicul originar. De aceea, in dialectica

blagiana, binelui i se opune, ine#itabil, raul, #irtutii ingenue, angelice, pacatul&(Dar oare ar rodi-n ogorul meu1tata ras fir de caldura rauluiSi-ar inflori pe bu"a ta atata #ra$a,De n-ai fi framantata,Sianto,de #oluptatea-ascunsa a pacatului(.intr-o conceptie bogomilica, inclusa si in (2esterul 2anole(,dinamica lumii este bipolara,misterul, freamatul, iubirea se creea"a intre poli antinomici, mergand pana la antinomia e0tremaa lumii, dintre rai si iad. E o ere"ie asumata, ce reaprinde ideea unei intelegeri secrete acreatorilor lumii, care se spri$ina reciproc in marele proces al gene"ei&(%a un eretic stau pe ganduri si ma intreb



De unde-si are raiul -lumina - Stiu& il luminea"a iadulcu flacarile lui!( Lumina raiului pare sa-si traga se#ele din flacarile iadului, conceptia lui lagafiind ca, la scara eternitatii, Dumne"eu si dia#olul sunt to#arasi, fete ale altui uni#ers, ascuns,indepartat si profund, ei sc/imbandu-si unul celuilalt obra"arele.3ra$a trairii si a dragostei pare sa pro#ina dintr-o lume indepartata, din iad, care este asimilat

unui /aos primordial, din care i"#orasc toate faptele si e#enimentele. laga foloseste principiul(cunoasterii luciferice(, profunde, lipsite de orice semn desc/is al comunicarii, ba"ate pe

principii transcendente. in acest sens se construieste si poe"ia de fata, intrebarile de#enindaproape retorice&(Si-ar inflori pe bu"a ta atata #ra$a,de n-ai fi framantata,Sfanto,de #oluptatea-ascunsa a pacatului( intrebarile poetului sunt eretice, construite in aceeasi gama

a relatiilor misterioase intre fapte&(%a un eretic stau pe ganduri si ma-ntreb&De unde-si are raiul-lumina - Stiu& il luminea"a iadulcu flacarile lui!( Esenta inselatoare a luminii determina starea de indeterminare a constiintei

poetice, de accedere in spatii astrale nedefinite, in taramuri metafi"ice. Lumina este de esentaluciferica, i"#orand din imensa be"na a necuprinsului, iar dorintele omului respecta aceasta lege

profunda, decoincidentia oppositorum a fenomenelor lumii.

4eme si moti#e ale poe"iei (Lumina raiului(. E0istenta principiului ultim de gu#ernare a lumii, dincolo de care di/otomia intre ine si 5aunu mai e0ista. 1ceste doua principii constituie #ariante limitate ale unei realitati suprarealecomple0e.. Sentimentele de dragoste si de sfintenie i"#orasc tocmai dintr-o persistenta a raului, suntincluse intr-un patern de comportamente umane prestabilite, construiesc realitatea lumii

perfecte.. Lumea se supune principiilor de predeterminare apriorica a edificarii uni#ersului uman.%onstruirea unui uni#ers alternati#, format numai din ine, repre"inta 5aiul, in timp ce

uni#ersul a#and la ba"a numai 5aul este iadul. 6ni#ersul obisnuit repre"inta punctul decontingenta intre cele doua taramuri metafi"ice, locul unde se impreuna fortele uni#ersale. %ele doua forte uni#ersale, inele si 5aul, sunt congenere, aflate intr-o cone0iune deplina.



3isatorulSpan"urat de aer printre ramurise framanta in matasa-iun paian$en.5a"a lunii l-a tre"it din somn.%e se "bate 1 #isat ca

ra"a lunii-i fir de-al lui sicearc-acuma sa se urce

pana-n ceruri, sus, pe-o ra"a.Se tot "bate indra"netulsi s-a"#arle.Si mie- teamac-o sa cada 7 #isatorul.)oe"ia 3isătorul, de Lucian laga, e0primă puterea ilu"iei şi rolul acesteia în în#ingerea

obstacolelor pe care le întâmpinăm atunci când încercăm să ne depăşim condi8ia. )ăian$enulcare 9se frământă:, 9se "bate:, 9s-a"#ârle: este simbolul omului temerar, #isător care doreşte cuorice pre8 să înfăptuiască un act măre8, acela de a transcede 9până-n ceruri:. 3isul, nă"uin8a

$oacă un rol esen8ial în e0isten8a indi#idului, determinându-l să ignore e0isten8a comună,limitată *9Spân"urat;: şi să aspire la un ideal mai presus de puterile sale. 9ndră"neala: lui îi

pune, însă, în pericol #ia8a pentru că orice încercare de a trece dincolo de limite este pedepsităde puterea di#ină. n finalul poemului, eul liric îşi e0primă compasiunea şi admira8ia totodată

pentru sacrificiul pe care este gata să-l să#ârşească #isătorul de dragul unei ilu"ii& 9Se tot "bate

îndră"ne8ul < şi s-a"#ârle. < i mi-e teamă < c-o să cadă #isătorul:. 4răsăturile care încadrea"ă poe"ia 3isătorul în genul liric sunt următoarele& eul liric îşi e0primă în mod direct sentimentele,con#ingerile, iar modalitatea fundamentală de e0punere este descrierea, #alorificarea figurilorde stil. n poe"ia 3isătorul, păian$enul simboli"ea"ă omul #isător, temerarul care se aga8ă de oilu"ie pentru a-şi lărgi ori"ontul de cunoaştere. n dorin8a de a-şi îndeplini idealurile, el nu

precupe8eşte nici un efort, mergând până la sacrificiul suprem.

)eisa$ transcendent



%ocosi apocaliptici tot striga,<tot striga din sate românesti.< =antanile noptii<desc/id oc/ii siasculta<întunecntele #esti.< )asari ca niste îngeri de apa<marea pe tarmuri aduce.<)e mal > cutamaie în par< ?sus sangerea"a launtric <din cele sapte cu#inte< de pe cruce.< Din paduri de somn<si alte negre locuri< dobitoace crescute-n furtuni< ies furisate sa bea< apa moarta din scocuri.<1rde cu pareri de #aluri< pâmantul îmbracat în grau.< 1ripi cu sunet de legenda< s-abatînspaimîntate peste rau.

3antul a dat în padure< sa rupa crengi si coarne de cerbi.< %lopote sau poate sicriile< canta subiarba cu miile.

)oe"ia ()eisa$ transcendent(, face parte din #olumul (Lauda somnului( aparut in +@A. %uaceasta poe"ie, dupa descoperirea cri"ei cu#antului si a semnului, peisa$ul lumii e0terioare semodifica radical în poe"ia blagiana atingand un punct de ma0ima în #olumul de fata. Lumea >(corola de minuni( de#ine (paradis în destramare(, lume a carei semnificatie se degradea"a

subminand ec/ilibrul eului poetic si, în cele din urma, neancre"ator în comuniunea directa#isata, poetul in#entea"a realitati (transcendente(. ?maginile recompun un paradis tragic side"olant, care nu mai semnifica, un peisa$ în care palpita semne apocaliptice, imposibil dedescifrat. %u#intele însele par rostite de sfincsiB ele nu semnifica, ci doar anunta, semnali"ea"a,la infinit, antrenate într-un mare gol de semnificatB acest gol este interpretat ca sfarsit, cadestramare, stingere uni#ersala.)oe"ia ()eisa$ transcendent( pare un fel de sectiune trans#ersala, operata într-o astfel de lume a-semnificanta din care sensul a disparut. )ri#elistea este aceea a unei picturi e0presioniste în care

fapturile îndeplinesc acte greu de interpretat si neconforme cu natura lor. )e parcursul întregii poe"ii se poate urmari o anumita in#ersare a semnificatiilor primare ale gesturilor sie#enimentelor& de pilda, (cocosi apocaliptici... tot striga prin sate românesti(B #ersul, multdiscutat de comentatori, i-a fost reprosat lui laga ca o concesie facuta etnicismului desuprafata, pitorescului de nuanta gandirista. 4ipica este atitudinea lui ?on arbu, care declara&(...nu înteleg, în sc/imb deloc concesiunile facute pitorescului indigen, cand geniul sau liric îlînclina sa enunte raporturile uni#ersale. )rocedeul din #ersurile Cse citea"a #ersurile de mai suse inutil, sau de o nai#itate prea #oita în orice ca"& fara ecou si demn de alti poeti ai 1rdealului.2i-e teama > atat de multe sunt moti#ele de folclor românesc la d-l laga > ca ra#nind la o

c/imie complecta a poe"iei, i-a alterat puritatea( > ?on arbu, (Legenda si somnul în poe"ia,lui laga(, *în 6ltima ora, @A febr. +@. 3ersurile respecti#e, $udecate doar ca imagine desuprafata, pot parea de un pitoresc gratuit, ca si altele de acelasi fel din (Lauda somnului(B elese $ustifica însa perfect în economia interna a poemului, care comunica o lume ciudata, ain#ersarilor de sens. ?mpresia generala este aceea a unei ade#arate inflatii a semnificatului.4oate fapturile nu fac altce#a decat sa semnifice *de fapt, sa semnali"e"e, nu sa traiasca.

%ocosii au de#enit (apocaliptici(, indiciu foarte pretios pentru întregul poem, câ toate



simbolurile sale sunt tragic in#ersate. %ocosii anunta de obicei "orile, iesirea din noapte si dinsomn, gonirea du/urilor, cu alte cu#inte tre"irea lumii la sensuri rationaleB aici, dimpotri#a,de#in embleme ale unui sens apocaliptic care transforma o lume organi"ata într-un ade#aratinfern. 4oate imaginile poe"iei de fata circumscriu ideea apocalipsului semantic& (fantanilenoptii desc/id oc/i( *mistere care nu se lasa sondate, ci scrutea"a ele ratiunea, creand în plan

poetic metafora absolut surprin"atoare a unui întuneric #a"ator& (pasari cu niste îngeri de apa(

sunt aruncate pe tarm *fapturi ale aerului se muta în elementul ac#atic, sugerand ideea labilitatiisi a stergerii sensului, care de#ine (apos( prin incapacitatea cu#antului de a denumi e0actB ?sussangerea"â nu în afara, cum ar fi normal, ci launtric, si moare ucis de cu#intele de pe cruce, sinu de crucificareB dobitoace (crescu-te-n furtuni( *fiinte anormale ale unei furtuni de sensuri nucrescute pe scoarta terestra, cum ne-am astepta beau (apa moarta din scocuri( *de mori, si nuapa #ie *morile fiind dintotdeauna simboluri ale "adarniciei, ale rotirii cu#antului în golB

pamantul arde (cu pareri de #aluri( *sugestie e0traordinara a unei combustii ac#atice !.

imic nu este în firea lucrurilor, adica nu se mai situea"a în sensul sau, în semantica acreditatade traditie, ci aluneca în altce#a, mai ales în opusul sau. ?n aceasta (transcendenta( a peisa$ului,

predomina peste tot, la o pri#ire mai atenta, ideea de lic/efiere a sensului, de dilu#iu distrugatordilu#iul fiind în traditia poetica semnul disparitiei oricarui sens rational& (fantani( se desteapta*abisuri de sens, sangerari apar ca niste lic/efieri apocaliptice ale cu#antului, marea scoate latarm (pasari de apa( *simboluri apoase, refu"ate, se petrec combustii apoase ale pamantului(îmbracat în grau( *recolta, aici, compromisa spiritual, aripi înspaimântate se abat (peste rau(*a#anturi stra#ec/i, contra"ise, de"ec/ilibrate etc.

6ltima strofa, i"olata de rest, sc/imba sugestia ac#atica în una aeriana > imaginea dilimiului,/ranita cu discretie, aproape subte0tual, este înlocuita cu aceea a #antului, simbol si el, mult maiclar, al "adarniciei si al golului de sens, care distruge alte simboluri anterioare, ec/ilibrate,constructi#e& (3antul a dat în padure < sa rupa crengi si coarne de cerbi(. %erbul, simbol almaiestatii fapturii, ca si copacul *o a0is mundi îsi pierd puterea originara de semnificare alumii. %lopotele *de alarma ale nefiintei si sicriele de#in noile simboluri ale acestui infern carecunoaste o (cantare( *poe"ie( funerara, înstapanindu-se însa în forme aparent #itale& (%lopotesau poate sicriile < canta sub iarba cu miile(.1sfintirile sensului sunt pre"ente în numeroase poeme, ca do#ada a ma0imei unitati a lirismului

blagian. 1par (rascruci( de sens, creand sentimentul de de"orientare totala si definiti#a& (Stau încruce cu o "i sub cer pierduta( *(1sfintit(B ()asarea =oeni0 ca altadata < nu mai "boara pesteoras( *?demB cu#antul nu se mai înc/eaga din propria-i ardere, nu mai da organi"are lumii, nu omodelea"aB lumea e aceeasi, dar sensul ei ramane ascuns sub infinite semne de întrebare ce serepeta& (ce focuri #ec/i ce noua pluta ( sau (se desface care poarta( se desc/ide care usa (

> #e"i poe"ia citata mai sus. ?maginile predominante sunt& #antul, apa, cenusa, stingerea, sifoarte adesea sangerarea întregului uni#ers *#e"i poe"ia (%ap aplecat(.

Lumina Raiului

Documents

Transcript of Lumina Raiului