Lumea Se Pensioneaza. Dar Si-o Poate Permite

7/23/2019 Lumea Se Pensioneaza. Dar Si-o Poate Permite

1/6

22. Lumea se pensioneaza.

Dar si-o poate permite?

Din cartea Era turbulentei Aventuri intr-o lume noua

de Alan Greenspan

Alan Greenspan (nascut in 1926) a detinut mai multa putere decat presedintiipentru care a lucrat. S-a aflat in echipa de comanda a economiei lumii, timp de mai

multa vreme decat oricare alt om. Un sinur cuvant din partea lui poate in continuare saarunce pietele in cadere li!era.

"n anul 19#$, %resedintele &onald &eaan l-a desemnat pe Greenspan in functia

de %resedinte al 'onsiliului &eervei ederale a Statelor Unite, poitie pe care si-a

pastrat-o pana in 2**6, pe durata mandatelor a patru presedinti americani.iureaa in continuare pe locul + in clasamentul celor mai influenti anditori

de !usiness hiners*.

Aproape intrega lume se afla la marginea unui abis demografic pentrucare nu exista niciun precedent :o uriasa cohorta statistica de lucratori, generatia exploziva, se

pregateste sa iasa din viata productiva si sa se pensioneze.Exista prea putini lucratori mai tineri care sa le ia locul, iar deficitul inrandurile lucratorilor calificati este inca si mai mare.
http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.banknews.ro/poze4/alan_greenspan.jpg&imgrefurl=http://www.banknews.ro/stire/12603_euro_ar_putea_deveni_principala_valuta_pe_plan_mondial,_detronand_dolarul.html&usg=__Yc2ms5Cao8pUH3tFADMt0G8NuW8=&h=283&w=424&sz=23&hl=ro&start=2&tbnid=iaqhvlgaWEUpSM:&tbnh=84&tbnw=126&prev=/images%3Fq%3Dera%2Bturbulentelor%2B-%2Baventuri%2Bintr-o%2Blume%2Bnoua%26gbv%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DGhttp://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.capital.ro/zoom/114670/136-22719-44eraturbulentelor48.jpg&imgrefurl=http://www.capital.ro/articol/metabolismul-afacerii-explicat-de-un-doctor-in-business-pe-intelesul-pacientilor-114670.html&usg=__LAzykCkQevBEuj-n0D5TLGkqfzM=&h=403&w=278&sz=98&hl=ro&start=4&tbnid=O-sqnyTyldChVM:&tbnh=124&tbnw=86&prev=/images%3Fq%3Dalan%2Bgreenspan%2Bera%2Bturbulentelor%26hl%3Dro%26sa%3DN%26um%3D1&um=1


2/6

Pensionarea reprezinta un fenomen relativ nou in istoria omenirii : in urma cu unsecol, speranta medie de viata pentru mare parte din lumea dezvoltata nudepasea 46 de ani.Raportul dintre numarul varstnicilor dependenti de altii si populatia devarsta activa a tot crescut,in lumea industrializata, de cel putin 150 de ani

incoace.Ritmul de crestere a incetinit vizibil o data cu nasterea generatieiexplozive (bab boom! de dupa al "oilea Razboi #ondial. Dar dependentavarstnicilor va creste aproape cu siguranta mai repede, pe masura ceaceasta generatie se va apropia de varsta pensionarii. Accelerarea va fideosebit de dramatica in Japonia si Europa.$$$$..%c&imbarile preconizate pentru %tatele 'nite nu sunt c&iar atat de grave, darprezinta totusi niste dificultati coplesitoare.n urmatorul sfert de secol, rata anualade crestere a populatiei de varsta activa din %') se anticipeaza ca*si va incetinievolutia. n acelasi timp, procenta+ul populatiei cu varste peste 6 de ani va sporiputernic. -&iar daca se anticipeaza inaintarea in varsta a intregii populatii, mare

parte din imbatranirea fortei de munca a avut loc d+/ o data cu imbatranireageneratiei explozive.)ceste sc&imbari asteptate in structura de varsta a populatiei noastre si a forteinoastre de munca rezulta, in principal, din declinul fertilitatii, care a urmatexploziei de natalitate de dupa razboi.$$$.

)mericanii nu numai ca traiesc mai mult, dar, in general, traiesc si mai sanatos.Ratele de dizabilitate pentru varstnici au inregistrat un declin, reflectandimbunatatirile aduse in toate etapele de ingri+ire medicala, precum si caracterul insc&imbare al muncii. )ceasta devine tot mai putin epuizanta fizic si maisolicitanta intelectual, continuand o tendinta seculara in directia unui produs

economic mai pronuntat conceptual si nu atat fizic.$$$0ucratorii de peste 61 de ani au acumulat multi ani de experienta pretioasa, deciextinderea cu doar cativa ani a participarii la forta de munca ar putea avea unimpact considerabil asupra produsului economic.$$$.Teoria economica a pensionarii este foarte simpla trebuie sa se puna deoparte suficiente resurse pe durata unei vieti demunca, incat sa se finanteze consumul anilor de pensie.-&eia succesului in cazul tuturor sistemulor de pensionare este disponibilitatearesurselor reale in momentul iesirii la pensie. )ran+amentele financiare asociatecu pensionarea faciliteaza redirectionarea resurselor care vor face posibilconsumul de bunuri si servicii dupa iesirea la pensie, dare le nu producacestebunuri si servicii.n %'), de ex, -ongresul ar putea vota, iar presedintele ar putea promulga olegislatie care, de e!emplu, sa garanteze dreptul la un anumit nivel deingri"ire medicala dupa iesirea la pensie. Dar cine garanteaza ca vor e!istaspitalele, companiile farmaceutice, medicii, asistentele si infrastructura


3/6

medicala in general care sa transforme o propisiune pe #artie in pretioaseservicii medicale viitoare$

%n test foarte simplu pentru orice sistem de pensionare este daca acestapoate sa sigure disponibilitatea resurselor reale promise pensionarilor, fara

a deveni o povara e!cesiva pe umerii populatiei active."in acest punct de vedere, )merica s*ar putea sa fie in plina cursa de coliziunebrutala cu realitatea. -ei mai varstnici membri ai generatiei explozive au atinslimita prevazuta pentru a beneficia de prestatiile de )sigurari sociale in anul2113.

Pana in 211, conform proiectiilor 5', persoanele avand 6 de ani si mai multvor reprezenta peste 27 din populatia adulta, comparativ cu doar 867 inprezent. Aceasta sc#imbare masiva in structura populatiei va e!pune toatesistemele noastre financiare destinate ac#itarii pensiilor unor tensiunie!terne, impunand a"ustari pentru care nu e!ista precedent istoric. 9aptul

ca o mai mare parte din populatia dependenta va fi alcatuita din varstnici, maidegraba decat din copii, va adauga o povara suplimentara asupra resurselorsocietatii, dat fiind faptul ca varstnicii, individual, consuma o cota relativ mai marede resurse, in timp ce copiii consuma relativ putin.$$$$$.%i totusi, cea mai eficace metoda de a ridica standardele viitoare de viata si,prin aceasta, de a raspunde atat doleantelor celor ce lucreaza, cat si doleantelorpensionarilor consta in a spori rata de economisire a natiunilor si caracterulproductiv al modurilor in care se intrebuinteaza economiile acumulate .Avem nevoie de un spor semnificativ al economisirilor, in deceniile ce neasteapta.

otusi, din aproape orice punct de vedere, economisirea suplimentaranecesara pentru a face fata cresterii masive a numarului de pensionari estesuficient de mare incat sa ridice serioase semen de intrebare privindcapacitatea guvernelor de a&si respecta anga"amentele d'"( luate lacapitolul prestatiilor sociale.Responsabilii superiori ai sistemului de asigurari sociale au calculat ca ar finevoie de o crestere imediata a taxei asupra fondului de salarii, de o reducereimediata cu 87 a tuturor pensiilor, sau de o combinatie intre cele 2 tipuri demasuri, pentru a acoperi deficitul de finantare de pe parcursul urmatorilor ; deani. )manarea sau etapizarea masurilor de a+ustare ar impune cresterea taxelorsau reducerea pensiilor mai tarziu. %i, din cauza deficitelor masivepreconizate dincolo de orizontul celor )5 de ani, *solventa pe )5 de ani+ standardul oarecum arbitrar pentru asigurarile sociale va impune noia"ustari ulterioare.

%istemul asigurarilor medicale de stat (#edicare!, in sc&imb, pune o problemamult mai mare.$$$$


4/6

-#eltuielile cu sanatatea au crescut mai repede decat economia , timp demai multi ani, cresterea fiind alimentata in mare parte de progresele te&nologiei.u stim decat foarte putine lucruri despre cat de rapid va evolua te&nologiamedicala sau cum se vor traduce aceste inovatii in c&eltuieli viitoare, novatiilete&nologice pot sa imbunatateasca enorm calitatea ingri+irii medicale si, in unele

cazuri, ele pot sa diminueze costurile tratamentului si, cu siguranta, costurile deadministrare a spitalelor. "ar, din moment ce te&nologia extinde gamaposibilitatilor de tratament, ea are si potentialul de a suplimenta totalulc&eltuielilor < in unele cazuri, c&iar foarte mult.$$$$..ncapacitatea de a ataca dezec#ilibrele dintre promisiunile facute viitorilorpensionari si posibilitatea economiei de a onora aceste promisiuni ar puteaavea grave consecinte pentru pensionari si pentru economie ca intreg. Pana la urma, eu ma astept ca dezec#ilibrul de finantare pentru sistemulasigurarilor sociale de sanatate sa fie rezolvat prin rescindarea beneficiilordestinate celor cu mi"loace financiare mai consistente. 9renezia politicienilor

si deocamdata insolubila problema a cresterii inegalitatii veniturilor nu ne lasa,dupa parerea mea, nicio alta posibilitate de alegere care sa fie credibila politic.Restaurarea ec&ilibrului ar putea avea loc prin dezvoltarea sistemului de conturiprivate (pe care il sustin eu! sau prin introducerea unei legislatii care sa impunaverificarea mi+loacelor de trai pentru beneficiarii asigurarilor. Rationalizareareprezinta unica alternative realista, dar care nu se bucura de sustinere.

#a+oritatea prestatiilor viitoare ale sistmului de )sigurari de sanatate se vorconcentra, cu siguranta, in cadrul grupelor de populatie cu venituri medii siscazute. /erviciile medicale pentru beneficiarii cu venituri mai mari vortrebui sa fie finantate cu Asigurari medicale private si nesubventionate sauplatite direct din buzunar & probabil sub forma unor contributii participativecare se vor apropia de 100.$$$$$$

-u atat de multe necunoscute, eu ma tem ca, date fiind tendintele noastredemografice si potentialul limitat de crestere a productivitatii, s*ar putea sa ne fiasumat d+/ un nivel de resurse medicale reale pentru pensionarii generatieiexplozive mai mare decat este capabil guvernul nostru (n.a. %')! sa*l asigurein termeni realisti$$$$$$ncertitudinile deloc negli"abile cu privire la disponibilitatea unor resursereale viitoare se reflecta in incertitudinile care planeaza asupra ratelor deinlocuire a veniturilor pensionarilor. Data fiind prapastia preconizata astazica se va casca intre trebuintele pensionarilor si drepturile promise, c#iaratat de mari pe cat par astazi, pensile si asigurarile medicale private vortrebui sa "oace un rol tot mai important.

$$$$$$.


5/6

Acum, problema mare o reprezinta planurile de pensii cu beneficii fi!ate (n.a. exact ca in Romania!. )ceste planuri pot sa aiba rezultate bune inperioadele in care exista o speranta de viata relativ scurta pentru dupapensionare si o populatie in crestere rapida. "imensiunea fara precedent ageneratiei explozive si longevitatea ei preconizata au redus drastic avanta+ele

planurilor cu beneficii definite. "e+a s*au inregistrat la %ocietatea de =arantare a>eneficiilor de Pensii, sume semnificative (n.a. in %')!, pe care cei ce trebuia sale ac&ite in contul obligatiilor de pensie s*au declarat incapabili sa le plateasca(n.a. sa speram ca la noi nu avem asemenea situatii in care nu se pot ac&itapensile!.$$$$$$..Discutiile privind ce rata de rentabilitate n.a. ale fondurilor de pensii2 artrebui sa tinteasca un fond de pensii si, ca urmare, cat de mare sa fie risculpe care&l poate accepta, depinde, pana la urma, de cat de sigura dorestecorporatia sa fie ca va putea plati beneficiile promise. -u cat creste risculpentru activul fondului de pensii, cu atat este mai mare mar"a de profit a

investitiei.

eoria financiara ar parea sa faca din realizarea unor randamente mai mari undeziderat iluzoriu. "aca pietele stabilesc un pret corect al riscului, ratarentabilitatii fondului de pensii ar trebui sa nu depinda in niciun fel de gradul derisc al portofoliului sau de investitii, deoarece ratele de rentabilitate mai maricompenseaza pierderile inregistrate cu titlurile riscante, care adeseori devin &artiilipsite de valoare."ar ceea ce este adevarat in teorie nu intotdeuna se verifica si in practica. (%aumai bine zis, avem nevoie de o noua teorie!.Ratele rentabilitatii inregistrate din secolul ??*lea incoace confirma faptul ca

portofoliiile diversificate de actiuni, de*a lungul unor perioade de detineremasurate in decenii, au produs invariabil rate reale ale rentabilitatii peste medie.-ine se arata dispus sa suporte stresul unui anga"ament irevocabil petermen lung in actiuni se va alege cu un castig mai mare.n %'), cei mai multi dintre membrii generatiei explozive care realizeazavenituri peste medie dispun de avere personala si de surse de venit, care artrebui sa se dovedeasca mai mult decat adecvate pentru a*si finantapensionarea. -ei din categoriile de venit medii si sub medie vor constata cafinantarea (n.a. pensionarii!reprezinta in cea mai mare masura o problema.

ncercarea de a mentine programele de Asigurari de sociale sustinute destat, care au la baza distribuirea beneficiilor din sumele incasate de laplatitorii de ta!e, si ca atare, pentru a&si onora obligatiile, au nevoie de unraport ridicat intre numarul de lucratori si numarul de pensionari, se vadovedi tot mai impovaratoare si mai greu de acceptat. 3rin definitie, unicaalternativa viabila va fi, aproape sigur, recurgerea la o forma sau alta definantare privata. Am pus o intrebare in titlul acestui capitol *4umea sepensoineaza. Dar si&o poate permite$+. Raspunsul este


6/6

a gasi modalitati. 4umea nu are de ales. Demografia ne #otarestedestinul+.

(n.a. @ste reconfortant sa stai la mana demografiei sau a celor care vor gasi inRomania modalitati de a plati si in viitor pensileA!

Lumea Se Pensioneaza. Dar Si-o Poate Permite

Documents

Transcript of Lumea Se Pensioneaza. Dar Si-o Poate Permite