LUI C IIdiferite şi în limbi diferite, aceştia îi pot încuraja să caute asemănări şi...

COLECŢIA EUROPEANĂ DE CĂRŢI ILUSTRATE II Consorţiul EPBC II

Septembrie 2011

Nicosia, Cipru

MA

NU

AL

UL

PR

OF

ES

OR

UL

UI

E

PB

C I

I

2 EPBC II MANUALUL PROFESORULUI

www.epbcii.org

Persoana de Contact:

Petros Panaou

Coordanator EPBC II

Universitatea din Nicosia

[email protected]

http://www.epbcii.org/

mailto:[email protected]


Cuprins

Introducere............................................................................. 4

Sfaturi de

început......................................................................................7

Învăţăm despre

Literatură............................................................................... 26

Învăţăm despre

Limbă..................................................................................... 31

Învăţăm despre

Cultură................................................................................... 35


Introducere

EPBC şi EPBC II

Manualul Profesorului EPBC II este creat pentru a ajuta profesorii să utilizeze Colecţia Europeană de

Cărţi Ilustrate II. EPBC II (www.epbcii.org) este un Proiect Multilateral Comenius, finanţat de

Uniunea Europeană, bazat pe experienţa câştigată din prima colecţie EPBC (www.ncrcl.ac.uk/epbc),

punând la dispoziţie peste 60 de cărţi ilustrate din 27 State Membre ale Uniunii Europene şi din

grupările etnice, lingvistice şi religioase din cadrul acestor state, pentru pedagogi, bibliotecari, elevi şi

oameni de ştiinţă. Dialogul intercultural este central în cadrul EPBC II, utilizatorii acestei colecţii

fiind încurajaţi să citească diversele povestiri vizuale (unele dintre ele pot fi găsite on-line), prin

punerea acestora în dialog în mod constructiv, şi prin explorarea contextului cultural al acestora.

Participanţii discută în mod comparativ despre diferitele cărţi ilustrate regăsite în colecţie,

identificând asemănări şi deosebiri culturale, lingvistice, literare şi grafice, şi apreciind valoarea

diversităţii.

Domenii educaţionale

În mod specific, proiectul abordează trei domenii educaţionale (limbă, învăţarea unei limbi străine,

literatură şi cultură), astfel încât fiecare domeniu să intensifice motivaţia şi oportunităţile de învăţare

din celelalte două domenii. De exemplu, când profesorii pun elevii în dialog cu texte din culturi

diferite şi în limbi diferite, aceştia îi pot încuraja să caute asemănări şi deosebiri culturale, dar în

acelaşi timp şi lingvistice. Prin întâlnirea acestora cu limbile „străine”, elevii ajung să înţeleagă mai

bine structura lingvistică a limbii materne a acestora. De asemenea, descoperirea bogăţiei şi

frumuseţii limbilor europene le consolidează în mod inevitabil respectul pentru diversitatea

lingvistică. În final, deoarece întregul proces este condus prin intermediul povestirilor vizuale

atractive şi al tehnologiei educaţionale îmbunătăţite, elevii încep să vadă cititul şi literatura într-un

mod mai pozitiv.

Moduri de abordare comparative

Fiecare operă literară reflectă cultura care a generat-o, dar în cazul cărţilor ilustrate EPBC II,

elementele specifice culturii se găsesc din abundenţă. Arta, alimentaţia, limba, arhitectura, viaţa de zi

cu zi, tradiţia şi alte elemente regăsite în povestiri oferă elevilor din diferite zone ale Europei un gust

al diverselor culturi europene. Se aşteaptă a se promova un spirit al cetăţeniei europene, precum şi al

toleranţei şi respectului pentru popoarele şi culturile din aceste povestiri. În plus, dialogul

intercultural are un rol central în EPBC II. Diversele povestiri din cadrul colecţiei sunt chiar adecvate

pentru moduri de abordare comparative, de identificare a asemănărilor şi deosebirilor, şi de apreciere

a valorii diversităţii. Partea ilustrativă a povestirilor se aşteaptă a facilita comunicarea interculturală.

Cărţile ilustrate, prin combinaţia dinamică de imagine şi text din acestea, sunt ideale pentru învăţarea


http://www.ncrcl.ac.uk/epbc


unei a doua limbi. Ilustraţiile şi povestirile s-au dovedit în repetate rânduri a fi ustensile puternice şi

motivante pentru învăţarea unei a limbi străine. Se aşteaptă ca profesorii să implementeze activităţi

didactice care încurajează elevii să observe şi să analizeze fiecare limbă şi modul în care aceasta este

scrisă, citită şi structurată în raport cu alte limbi. Cărţile EPBC II asigură oportunităţi excelente de a

promova atitudini pozitive faţă de învăţarea limbii şi de diversitatea lingvistică.

Competenţe şi aptitudini

Competenţe cheie, precum a învăţa să înveţi, competenţe sociale, cunoaşterea şi exprimarea culturală,

pot fi dezvoltate prin moduri de abordare trans-curiculare. Elevii trebuie încurajaţi să cerceteze teme

ce pot rezulta din cărţile ilustrate şi să se implice în mod profund în procesul de învăţare. Atitudinea

pozitivă faţă de limbă şi literatură poate fi consolidată, o dată cu posibilitatea transformării copiilor în

cititori de cursă lungă. Aptitudinile lingvistice şi metalingvistice ale elevilor (cum ar fi

conştientizarea asemănărilor şi deosebirilor sintactice şi gramaticale dintre limbi) se pot dezvolta într-

o mare măsură prin învăţarea integrată în conţinut şi limbă. Construirea vocabularului şi a dicţiei

elevilor, aferente unor limbi utilizate într-un areal mai restrâns, constituie două beneficii

suplimentare. Probabil mai important este faptul că prin cărţile ilustrate, elevii vor ajunge să vadă

diversitatea lingvistică europeană ca pe o bogăţie lingvistică şi un capital cultural. Obiectivele

educaţionale specifice aferente EPBC II pot fi regăsite în acest manual.

Conţinutul şi structura Manualului profesorului

În paginile care urmează, puteţi găsi informaţii importante şi utile despre modalităţile eficiente de

includere a EPBC II în strategia dvs. de predare. Secţiunea intitulată „Sfaturi de început” vă ajută să

utilizaţi colecţia EPBC II şi materialele didactice. Aceasta este urmată de trei secţiuni mai aplicate,

care vă ghidează în domeniile educaţionale abordate de EPBC II (limbă, literatură, şi cultură). Cele

trei secţiuni împărtăşesc o structură comună, în scopul de a asigura conexiuni între obiective,

conţinut, metode şi evaluare.

Fiecare din cele trei secţiuni aplicate începe cu răspunsul la întrebarea “Ce pot învăţa elevii mei de

la EPBC II?” Capitolul intitulat „Cuvinte cheie” prezintă lista conceptelor de bază, a atitudinilor şi

aptitudinilor care stau la baza activităţilor didactice EPBC. Aceste cuvinte cheie reflectă elementele

esenţiale care susţin înţelegerea interculturală şi pot fi utilizate pentru a vă crea, de asemenea, singuri,

propriile lecţii. Capitolul intitulat „Cuvinte cheie” este apoi prezentat în mod elaborat în capitolul cu

titlul „Obiective Didactice”. Din lunga listă a obiectivelor didactice, le puteţi alege pe cele care se

potrivesc cel mai bine elevilor şi programei dvs. Atât activităţile exemplificative incluse în acest

manual, cât şi celelalte activităţi didactice regăsite în cele trei „Liste” de pe pagina de Internet

(www.epbcii.org) abordează aceste obiective specifice.

Fiecare secţiune răspunde, de asemenea, la întrebarea “Cum pot învăţa elevii mei folosind EPBC



II?”, furnizând sugestii metodice, precum şi conexiuni cu exemple specifice de activităţi dezvoltate

în cadrul proiectului EPBC II. În final, fiecare secţiune adresează întrebarea “Ce ar trebui să poată

face elevii mei după ce au intrat în contact cu EPBC II?” Răspunsul la această întrebare este

furnizat prin descrierea tipului de performanţă pe care majoritatea elevilor ar trebui să îl demonstreze

în mod specific. Este organizat pe categorii specifice, reflectând utilizarea limbii, utilizarea

resurselor, bagajul cultural şi colaborarea. Descrierile au rolul de a vă ajuta să stabiliţi măsura în care

gradul de învăţare atins de elevii dvs. se reflectă în această aşteptare.

Catalogul Cărţilor EPBC II, Listele Activităţilor Didactice, Modulele de Pregătire a Profesorilor,

dar şi alte documente, informaţii şi resurse utile, suplimentează Manualul Profesorului EPBC II, şi

pot fi accesate pe pagina de Internet a proiectului (www.epbcii.org). Pentru mai multe informaţii,

puteţi de asemenea, să îl contactaţi pe Dr. Petros Panaou, coordonatorul proiectului, pe adresa de e-

mail [email protected]. Desigur, este important să aveţi cărţile propriu-zise la îndemână, pentru a

le studia sau pentru a le prezenta elevilor. Majoritatea cărţilor ilustrate EPBC II pot fi comandate on-

line, din Librăria Europeană (http://www.europeanbookshop.com) sau din alte librării.

Dorim să mulţumim tuturor celor care au contribuit la finalizarea cu succes a Colecţiei Europene de

Cărţi Ilustrate II, incluzând oameni de ştiinţă, profesori, bibliotecari, ilustratori, autori şi editori din

toată Europa. Mulţumim, de asemenea, Dr. Penni Cotton, iniţiatorul primului proiect EPBC şi

consultantul celui de-al doilea proiect EPBC II. Ne exprimăm recunoştinţa faţă de Agenţia

Europeană Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA), pentru sprijinul tehnocrat şi

financiar acordat, care a făcut posibil acest proiect. În cele din urmă, sperăm ca EPBC II să sprijine

efortul de alăturare a comunităţii europene şi internaţionale, de oameni de ştiinţă, autori, ilustratori,

profesori, editori şi bibliotecari, care cred că ceea ce se petrece într-o singură „literatură naţională” nu

mai poate fi produs, citit, studiat şi predat în mod izolat faţă de ceea ce se întâmplă în restul Europei

şi în lume. EPBC II poate demonstra că această abordare, implementată prin metode de analiză

comparativă, are multe de oferit profesioniştilor şi elevilor din toate sectoarele de învăţământ.

Comentarii despre EPBC II:

Deschide minţi, şi lărgeşte orizonturi!

Heather Bignold (bibliotecar)

& Liz Pogson (cadru didactic) Clayesmore Prep School, Blandford, Dorset, Marea Britanie


mailto:[email protected]

http://www.europeanbookshop.com/


Sfaturi de început

Iată în continuare câteva sfaturi solide despre pregătirea de început în ceea ce priveşte colecţia EPBC

II şi materialele didactice, oferite de Karin Veit şi Claudia Richter, cadre didactice cu experienţă, care

au încercat câteva din cărţile şi activităţile EPBC II împreună cu elevii lor din Viena:

Începeţi cu aceste cărţi EPBC II

Abordarea a şaizeci şi cinci de cărţi ilustrate „străine” din douăzeci şi şapte de ţări diferite poate fi

destul de descurajator. De aceea vă sugerăm să începeţi cu unele din următoarele douăzeci şi şapte de

cărţi (câte una din fiecare Stat Membru al Uniunii Europene). Pentru a vă ajuta să începeţi, am făcut

noi selecţia cărţilor EPBC II care sunt în multe privinţe cele mai „accesibile” şi cele mai uşor de

introdus în mediile didactice. Următoarele câteva pagini constituie pur şi simplu lista acestor cărţi

ilustrate, dar mult mai multe informaţii, traduceri şi chiar şi unele din cărţile ilustrate propriu-zise pot

fi găsite pe pagina noastră de Internet: www.epbcii.org.

•Alegeţi cărţile în funcţie de specificul clasei, pentru ca elevii să

se poată identifica cu personajele din cărţi .

•Acordaţi-vă timp suficient pentru a lucra cu cartea aleasă.

• Fiţi creativi.

• Aveţi încredere în cooperarea copiilor şi în dorinţa lor de a învăţa.

• Folosiţi cât mai multe resurse internaţionale posibile la clasă.

• Dacă lăsaţi copiii să vorbească despre originile lor, aceştia vor avea sentimentul că sunt respectaţi şi vor contribui cu mândrie cu propriile lor idei culturale.

• Păşiţi pe noile făgaşe ale predării într-un mod distractiv.

Karin Veit & Claudia Richter

Junior secondary school GTKMS Anton-Sattler-Gasse 93

Viena, Austria



AUSTRIA

BELGIA

BULGARIA


CIPRU

REPUBLICA CEHĂ

DANEMARCA


ESTONIA

FINLANDA

FRANŢA


GERMANIA

GRECIA

UNGARIA


IRLANDA

ITALIA

LETONIA


LITUANIA

LUXEMBURG

MALTA


OLANDA

POLONIA

PORTUGALIA


ROMÂNIA

SLOVACIA

SLOVENIA


SPANIA

SUEDIA

REGATUL UNIT


Stabilirea obiectivului dvs. & Selectarea cărţilor şi activităţilor EPBC II

Pagina de Internet EPBC II vă ajută să treceţi în revistă cărţile, prin afişarea acestora în funcţie de

anumite categorii (pe teme, cuvinte cheie, ţări şi limbi). Puteţi găsi, de asemenea, toate cărţile care

pot fi citite on-line, prin căutarea acestora la categoria “lista cărţilor.” Cele 27 de cărţi ilustrate „de

început” sunt clasificate, de asemenea, pe aceleaşi categorii.

DOMENIU: LIMBĂ

Căutați cărțile în funcţie de ceea ce vreţi ca elevii dvs. să înveţe. De exemplu, dacă doriţi să vă axaţi

pe învăţarea celei de-a doua limbi, atunci cea mai bună opţiune este de a căuta cărţile în funcţie de

limbă:

Mult mai multe limbi sunt incluse în EPBC II faţă de cele prezentate în imaginea de mai sus, care


este o copie parţială a paginii de Internet. În unele cazuri, există o singură carte ilustrată per opţiune

în funcţie de limbă, dar puteţi găsi o multitudine de cărţi ilustrate EPBC II în destul de multe limbi.

Mai mult, prin citirea informaţiilor pentru fiecare carte ilustrată în parte, puteţi localiza alte limbi în

care aceasta a fost tradusă. În cele din urmă, colecţia include o carte ilustrată multilingvă, publicată în

şase limbi diferite (în două volume separate, cu trei limbi per volum), dar şi o secţiune-dicţionar

multilingv la sfârşit:

Activităţile Lingvistice Generice care pot fi utilizate pentru fiecare carte ilustrată EPBC II, precum şi

Activităţile Lingvistice Specifice destinate utilizării în cazul anumitor cărţi ilustrate, pot fi accesate pe

pagina de Internet, la secţiunea “Lista Activităţilor Lingvistice.” Iată o mostră de activitate

lingvistică generică:

Titlul: “Nume”

Creat de: Mare Müürsepp

Domeniul(iile): Limbă/ Literatură/ Cultură

Obiective:

1.2.1. Adoptarea unei atitudini pozitive faţă de cititul şi învăţatul limbilor străine.

1.2.2. Dezvoltarea conştiinţei lingvistice proprii prin reflecţie metalingvistică.

1.2.5. Câştigarea abilităţii de a citi şi înţelege parţial texte în unele din limbile incluse în colecţie.

1.2.8. Utilizarea cunoştinţelor despre structurile lingvistice şi gramaticale pentru a specula referitor la

semnificaţia unui text într-o limbă străină.

Materialele necesare:

Câte o carte la doi elevi.


Grupa de vârstă: 8-13

Descrierea pas cu pas a activităţii:

1. Căutarea în carte: “Puteţi găsi nume în carte?”

2. Discuţii pe perechi: “Acest cuvânt este numele unei persoane, al unui loc...?”

3. Priviţi ilustraţiile şi cuvintele, încercaţi să le înţelegeţi, care sunt personajele povestirii. Care sunt

numele acestora? Sau acestora nu li s-au dat nume?

4. Cum recunoaşteţi un nume în textul scris? Cum aţi ajuns la concluzia că aţi găsit un cuvânt care

reprezintă un nume?

5. Sunt numele din carte asemănătoare cu alte nume care vă sunt cunoscute? Sunt aceste nume

folosite şi în ţara voastră? Semnifică ceva?

Dacă vă interesează cărţile din anumite ţări UE, pagina de Internet vă permite de asemenea să căutaţi

cărţile în funcţie de ţară.

DOMENIU: CULTURĂ

Cea mai utilă opţiune de căutare este “Afişarea pe Teme”; mai ales dacă sunteţi interesaţi în

utilizarea EPBC II în scopuri de educaţie interculturală:

Aşa cum puteţi vedea în imagine, cele cinci teme în care au fost împărţite cărţile EPBC II sunt:

Conflict; Viaţă Culturală; Diferenţă; Identitate; Căutare. O carte poate fi listată sub mai mult de o

categorie.


Dacă doriţi să exploraţi împreună cu elevii dvs. modalităţile în care conflictele culturale, sociale ori

familiale pot fi abordate, atunci tema “Conflictului” vă va ajuta să alegeţi cea mai potrivită carte sau

cele mai indicate cărţi, din cele 18 cărţi ilustrate enumerate sub tema respectivă. Iată câteva din aceste

cărţi:

Dacă, pe de altă parte, doriţi să exploraţi dimensiunea culturală, geografică, istorică sau alte elemente

din locul de origine al cărţii, atunci tema cea mai potrivită de căutat este “Viaţa Culturală.” Iată

câteva din cele 37 de cărţi listate sub această categorie:


Pentru explorarea aspectelor legate de identificarea, acceptarea şi sărbătorirea diferenţei, tema

“Diferenţei” este cea mai adecvată (38 de cărţi):

Alte două teme pot fi utilizate, de asemenea, prin căutarea în EPBCII: “Identitatea,” pentru aspecte

ce ţin de negociere şi construirea identităţii individuale şi/sau colective (23 de cărţi), şi “Căutarea,”


sub care sunt listate povestiri cu personaje care pornesc în diverse expediţii (7 cărţi).

Majoritatea aspectelor menţionate mai sus sunt discutate în Activităţile Culturale Generice ori

Specifice, regăsite pe pagina de Internet în “Lista Activităţilor Culturale”. Iată un exemplu de

activitate specifică pentru o carte ilustrată din Cipru:

Cartea EPBC II: Τρεις Ψστούλες Βροτής [Trei Picături de Ploaie]

Titlul: Apa – Sursă de Viaţă şi Magie

Creat de: Petros Panaou

Domeniul: Cultural

Grupa de vârstă: 6 - 13

Obiective:

3.2.1. Adoptarea unei atitudini pozitive faţă de pluralism, multiculturalism, şi comunicare şi

cooperare interculturală.

3.2.2. Formarea de comunităţi în cadrul cărora aceştia interacţionează liber, împărtăşindu-şi cultura

şi cunoştinţele despre alte culturi unul altuia.

3.2.3. Descoperirea legăturilor dintre texte şi contextele culturale ale acestora (de exemplu artă,

muzică, arhitectură, şcoală, familie, profesii, obiceiuri, etc.).

3.2.4. Compararea stilurilor de viaţă descrise în cărţile EPBC II cu modurile de viaţă de regiunile

europene actuale.

3.2.5. Descoperirea mai multor informaţii despre istoria şi tradiţiile culturilor care au generat

cărţile.

3.2.6. Localizarea informaţiilor geografice regăsite în cărţi (de exemplu climat, morfologia solului,

produse agricole sau industriale, etc.) şi explorarea conexiunilor dintre locurile din prezent şi

locurile descrise în povestire; aprofundarea acestor informaţii prin cercetare.

3.2.7. Acceptarea “altora” prin descoperirea faptului că toate culturile au în comun o varietate de

practici sociale care s-au format în timp, pe baza rădăcinilor culturale ale acestora.

3.2.8. Meditarea asupra asemănărilor şi deosebirilor dintre culturile europene şi începutul formării

unei cetăţenii europene ce recunoaşte asemănările dintre culturi şi celebrează deosebirile

dintre acestea.

Materialele necesare:

Laborator Informatic, cu un computer la doi elevi sau cu un computer utilizat de doi elevi pe rând;

proiector; acces la Internet



1. Profesorul va ruga elevii să deseneze un cerc şi să scrie cuvântul „apă” în mijlocul acestuia (în

limba fiecăruia). Elevii vor scrie toate cuvintele/ideile care le vin în minte când se gândesc la apă.

2. Va urma o discuţie la nivel de clasă, despre rolul, importanţa şi semnificaţia apei în viaţa de zi cu

zi şi în diferite regiuni, culturi şi epoci istorice.

3. Profesorul va citi on-line cartea Τρεις Ψστούλες Βροτής [Three Drops of Rain] (www.epbcii.org)

într-o limbă vorbită de elevi.

4. Elevii vor discuta despre rolul central al apei şi despre modul în care picăturile de ploaie schimbă

lumea în această povestire.

5. Apoi, aceştia vor găsi Cipru pe o hartă şi vor face presupuneri despre climatul insulei. Vor căuta

mai multe informaţii şi vor descoperi că pe vremuri, insula s-a confruntat cu lipsa apei, din cauza

climei însorite şi aride caracteristice acesteia.

6. Aceştia vor compara această situaţie cu a lor şi vor vorbi despre modurile în care locuitorii din

Cipru şi din părţi diferite ale lumii economisesc apa.

Multe dintre activităţile sugerate în toate cele trei liste de activităţi vin în plus cu “Note pentru

Profesor” şi cu “Sugestii pentru Activităţi ulterioare.” Descrierea activităţii citate mai sus, de

exemplu, sugerează, de asemenea, următoarele:

Note pentru profesor:

Se poate identifica rolul, importanţa şi semnificaţia apei dacă este privită din puncte de

vedere diferite: Ce opinie are ştiinţa despre importanţa apei? Dar istoria? Dar geografia? Dar

arta? Dar religia?, etc. De exemplu, în unele religii, apa este considerată a avea calităţi

purificatoare şi este folosită în diverse ceremonii religioase.

Sugestii pentru activităţi ulterioare:

După citirea povestirii Trei Picături de Ploaie, elevii vor putea citi povestirile propriu-zise

sau rezumatele a încă două cărţi din Cipru, care tratează, de asemenea, subiectul apei: Spanos

şi cei Patruzeci de Dragoni, în care eroul învinge dragonii care au tăiat sursa de alimentare cu

apă a satului, şi Aventurile lui Su – Floarea Magică, în care o floare magică aduce înapoi

ploaia într-un loc rămas fără apă.

Elevii vor mai putea citi povestiri din diferite culturi, în care apa are un rol central sau are

puteri magice, chiar şi (de exemplu “Apa vieţii”).

Desigur, activităţile sugerate au rolul strict de a oferi profesorilor idei şi apoi de a le adapta în funcţie

de propriile contexte, sau de a veni cu idei complet noi pentru activităţi, graţie colecţiei EPBC II, în


vederea creării planurilor de lecţii ale acestora. Iată ce a scris Petros Panaou după ce a desfăşurat

câteva activităţi împreună cu elevi de clasa a patra din Cipru: „Există o abundenţă de materiale, dar

profesorul trebuie să le abordeze în mod creativ, să preia din ele tot ceea ce i se pare util, şi să le

modeleze conform nevoilor elevilor şi obiectivelor propuse.”

DOMENIU: LITERATURĂ

Idei utile de activităţi pot fi găsite în “Lista Activităţilor Literare.” Majoritatea profesorilor vor dori

să consolideze atitudinea pozitivă a elevilor faţă de lectură şi să le îmbogăţească cunoştinţele despre

literatură. Mai mult, natura interculturală a EPBC II nu numai că va ajuta elevii să îşi dezvolte

aptitudini şi să adopte o atitudine pozitivă faţă de citit, dar le va crea un cadru european care le va

permite să înţeleagă valoarea literaturii în cuprinsul culturilor europene. Credem de asemenea că

atunci când elevii ştiu că aceleaşi cărţi sunt citite de elevi din diverse ţări, aceştia vor fi mai motivaţi

şi dedicaţi pentru a-şi dezvolta toate celelalte aptitudini în ceea ce priveşte înţelegerea şi aprecierea

literaturii. Acest grup de activităţi sugerate demonstrează modul în care colecţia EPBC II poate fi

utilizată în această direcţie. Iată un exemplu de Activitate Literară Specifică, pentru o carte ilustrată

din Austria, intitulată Flautul Fermecat:

Cartea: Flautul Fermecat

Creat de Lilia Ratcheva

Domeniul(iile): Literatură

Obiective:

2.2.1. Adoptarea unei atitudini pozitive faţă de cititul literaturii.

2.2.5. Identificarea şi explorarea modurilor în care cuvintele şi ilustraţiile interacţionează şi

colaborează pentru a vinde povestirea (de exemplu luarea în considerare a golului dintre ceea

ce exprimă cuvintele şi ceea ce arată ilustraţiile în unele povestiri şi a modului în care acest gol

poate fi umplut de cititor).

2.2.7. Identificarea şi discutarea problematicilor ideologice centrale regăsite în povestiri.

2.2.9. Identificarea modelelor comune ale acţiunii şi explorarea tipurilor de probleme, conflictelor şi

rezolvărilor regăsite în povestirile EPBC II şi în altă parte.

2.2.10. Identificarea, compararea şi explorarea unităţilor structurale ale povestirilor, cum ar fi

caracterizarea, cadrul, tema, etc.

Materiale:

Cartea ilustrată Flautul Fermecat; CD cu opera; alte librete ale operei; alte basme

Grupa de vârstă: 8 - 12



1. La început, elevii vor asculta coloana sonoră a operei. Apoi va avea loc un schimb scurt de

impresii despre muzica ascultată.

2. Profesorul va arăta cartea “Flautul Fermecat”. Elevii vor citi părţile traduse. Aceste părţi combină

o vizită la operă cu intriga de basm a operei.

3. Elevii vor compara ambele stiluri şi vor discuta despre diferitele stiluri de naraţiune.

4. Profesorul va expune intriga din Fluierul Fermecat.

5. Intriga va fi prezentată sub forma unui basm. Elevii o vor compara cu alte basme citite de aceştia,

şi vor descrie diversele personaje.

6. În continuare, profesorul va întreba elevii despre sensul acestei poveşti, ajutându-i să se convingă

că este dificil de găsit modul de a iubi, şi că iubirea poate necesita chiar şi sacrificii. Profesorul va

iniţia o discuţie în clasă despre iubire, sentimente şi valori morale.

7. La final, întreaga clasă va trece la o operă adecvată pentru vârsta elevilor. Cel mai bun ar fi,

desigur, vizionarea interpretării operei Fluierul Fermecat.

Alte activităţi literare pe care le desfăşuraţi împreună cu elevii dvs. pot fi ajustate şi implementate în

cărţile ilustrate EPBC II.

Sugestii

Aşa cum am menţionat în introducere, cele trei domenii didactice (Literatură; Cultură; Limbă) sunt

create astfel încât să se întrepătrundă. Aşadar, indiferent de obiectivul dvs. central, vă sugerăm să

atingeţi toate domeniile, deoarece acestea sunt legate unul de celălalt şi se pot consolida unul pe

celălalt.

Indiferent ce carte sau activităţi alegeţi să includeţi în vederea predării, este important să vă asiguraţi

că elevii interacţionează în mod activ cu cărţile şi unul cu celălalt. Maria Kyriacou, de la

Universitatea din Nicosia, sugerează următoarele:

Sfatul meu pentru alţi profesori care utilizează cărţile EPBC II este de a profita de materialul regăsit în aceste cărţi, de a găsi activităţi interesante şi creative şi de a lăsa copiii să devină cea mai importantă parte a lecţiei, prin crearea unui mediu interactiv.

Maria Kyriakou (studentă)

Agia Marina primary school

Strovolos, Nicosia

Cipru


Mare Müürsepp, de la Universitatea din Tallinn sfătuieşte profesorii care doresc să utilizeze colecţia

EPBC II, să se bucure în tihnă de aceeaşi carte în cadrul unor activităţi diferite, să nu se grăbească să

treacă la cartea următoare, şi să lucreze pe fiecare pagină, pentru a vedea tot ce conţine aceasta; să nu

„înghită” cartea.

În concluzie, există trei paşi simpli care trebuie parcurşi în cadrul pregătirii pentru folosirea

materialelor EPBC II:

TREI PAŞI SIMPLI DE PREGĂTIRE

1. STABILIŢI OBIECTIVUL

Stabiliţi ce domenii didactice doriţi să atingeţi şi trasaţi-vă obiectivele.

2. ALEGEŢI CĂRŢILE EPBC II

Răsfoiţi colecţia şi alegeţi cărţile ilustrate EPBC II care se potrivesc cel mai bine

obiectivelor dvs. Luaţi câteva din cărţile propriu-zise de la librăriile on-line sau

folosiţi cărțile on-line – flipping books.

3. CONCEPEŢI ACTIVITĂŢILE

Din cele trei domenii de activităţi de pe pagina de Internet, alegeţi activităţile

sugerate care se potrivesc cel mai bine cu obiectivele dvs. şi cu cărţi ilustrate

selectate. Ajustaţi-le şi/sau concepeţi propriile activităţi, pentru a satisface nevoile

specifice, şi aptitudinile elevilor dvs.


Învăţăm despre Literatură

“CE POT ÎNVĂŢA ELEVII MEI DIN EPBC II?”

Cuvinte cheie

Valori Esenţiale/ Teme Centrale

Conflict de Valori

Sentimente

Empatie

Norme Culturale

Atitudine pozitivă (faţă de cititul literaturii)

Formarea unor obiceiuri care creează plăcere

Reflecţie metacognitivă

Apreciere estetică

Naraţiune vizuală

Competenţă vizuală

Interacţiunea dintre cuvânt şi imagine

Tipuri/genuri de povestiri în cărţile ilustrate

Obiective

2.2.1.

Se aşteaptă ca elevii să:

Adopte o atitudine pozitivă faţă de cititul literaturii.

2.2.2. Formeze comunităţi de cititori în cadrul cărora să interacţioneze liber să schimbe idei

şi să exprime sentimente.

2.2.3. Dezvolte cunoştinţe literare prin reflecţie metacognitivă.

2.2.4. Aprecieze şi să se bucure de calităţile estetice ale cărţilor ilustrate europene.

2.2.5. Identifice şi exploreze modalităţile în care cuvintele şi ilustraţiile interacţionează şi

colaborează pentru a spune povestirea (de exemplu luarea în considerare a golului

dintre ceea ce exprimă cuvintele şi ceea ce arată ilustraţiile în unele povestiri şi a

modului în care acest gol poate fi umplut de cititor).

2.2.6. Compună povestiri vizuale, folosind unele din codurile şi tehnicile regăsite în cărţile

ilustrate EPBC II.

2.2.7. Identifice şi discute problematicile ideologice centrale regăsite în povestiri.

2.2.8. Grupeze cărţile ilustrate EPBC II pe genuri sau tipuri de povestiri şi să identifice

caracteristicile generale ale acestora (poezie, poveste populară, povestire imaginară,

povestiri realiste, documentar, memorii, etc.).

2.2.9. Identifice modele comune ale intrigii şi să exploreze tipurile de probleme, conflictele

şi rezolvările regăsite în povestirile EPBC II şi în altă parte.

2.2.10. Identifice, compare şi exploreze unităţile structurale ale povestirilor, cum ar fi

caracterizarea, cadrul, tema, etc.


“CUM POT ÎNVĂŢA ELEVII MEI FOLOSIND EPBC II?”

Metode & Tipuri de Activităţi

Exemple de Activităţi din Lista

Activităţilor Literare

Cititul literaturii din plăcere

Jocuri

Puteţi crea diverse activităţi vesele pentru a ajuta copiii să

descopere informaţii despre cartea ilustrată. Pot fi utilizate

multe jocuri cunoscute:

-Cuvinte încrucişate

-Chestionare

-Roata norocului

-Puzzle (cu scene/oameni/animale/obiecte)

-Concursuri de cultură generală (diverse întrebări care

conduc la un premiu)

-Găseşte cuvântul (unul dintre elevi cunoaşte cuvântul şi este

rugat să deseneze o imagine pentru a-i ajuta pe ceilalţi să

descopere cuvântul)

-Spânzurătoarea

Consolidarea atitudinilor şi obiceiurilor; cititul din plăcere

Creaţi condiţiile care le vor permite copiilor să adopte cititul

cărţilor ca pe un obicei zilnic:

-Aranjaţi un colţ în clasă pentru citirea cărţilor ilustrate

EPBC II. Puteţi folosi covoare, perne sau orice alt tip de

mobilier „neconvenţional”.

-Stabiliţi un orar zilnic astfel încât la începutul fiecărei zile

(înainte de începerea lecţiilor), copiii să poată citi o carte la

alegere. Alocaţi-le 15 minute în fiecare zi. În acelaşi timp, şi

profesorul va citi o carte.

-Stabiliţi orarul săptămânal, astfel încât o perioadă să fie

dedicată discutării şi prezentării unei cărţi ilustrate EPBC II.

Acest lucru poate fi făcut de profesor sau de elevi.

-Organizaţi festivaluri şcolare.

-Organizaţi proiecte şi competiţii (cel mai bun afiş, cea mai

bună ilustraţie).

-Organizaţi cluburi de carte.

-Rugaţi părinţii să citească poveşti de adormit copiii, copiilor

acestora.

-Organizaţi vizite (în locurile descrise în cărţi/la biblioteci).

-Rugaţi un povestitor să vă viziteze clasa (bunicii pot fi de

ajutor).

Găseşte Nepotrivirea

Elevii vor juca un joc. Patru din

cele cinci cărţi ilustrate pe care

elevii le au în faţă au ceva în comun

(de ex. toate se petrec într-un oraş;

sau pe mare; sau au acelaşi animal

drept protagonist, etc.) Un grup va

câştiga dacă va descoperi ce au

cărţile în comun şi care dintre cărţi

nu se potriveşte (adică nu conţine

elementul comun regăsit în celelalte

cărţi).

Seara de citit

Profesorul şi copiii vor elibera o

parte a clasei pentru a-şi întinde

sacii de dormit. Fiecare copil îşi va

aduce o carte pe care a citit-o deja

sau care îi place. Fiecare copil va

povesti intriga cărţii acestuia şi le

va explica celorlalţi ce i-a plăcut

din carte. Apoi copiii vor face

schimb de cărţi, vor intra în sacii de

dormit şi vor citi o carte sau se vor

uita pe ilustraţii.

Activităţi ce Implică Arta

Rugaţi copiii să creeze personaje sau scene din cărţi. Acest lucru poate fi făcut în orice mod creativ, cum ar fi prin

Blazonul

Elevii vor descrie şi compara


desene, sculpturi, colaje, modele etc.

-Rugaţi elevii să explice de ce au ales detaliile din desenul

lor.

-Comparaţi şi discutaţi diferitele opţiuni de scene sau

personale, exprimate de copii diferiţi.

-Comparaţi şi discutaţi diversele modalităţi în care copiii au

descris aceeaşi scenă sau personaj.

-Discutaţi ce scenă/personaje au fost cele mai populare

atunci când copiii au hotărât ce să deseneze?

Rugaţi copiii să compare ilustraţiile (personajelor sau

scenelor) din diferite cărţi ce reprezintă aceeaşi povestire.

-Puneţi elevii să discute sau să scrie comparaţii ale diferitelor

imagini ale unui personaj, realizate de artişti diferiţi. Care

dintre aceştia se potriveşte cel mai bine cu ideea proprie

despre personajul respectiv? De ce?

-Discutaţi despre cum ilustraţii diferite (de ex. în stil desen

animat/ilustraţii realiste) creează sentimente diferite despre

carte şi eroii acesteia.

-Puneţi elevii să aleagă un stil de ilustraţie dintr-o carte

ilustrată care le place şi să ilustreze o scenă sau un personaj

dintr-o altă carte având acelaşi stil.

Rugaţi copiii să compare reprezentaţiile diferite ale

aceleiaşi povestiri De exemplu, teatru-dramă, film, audio, carte. Discutaţi

despre preferinţele şi sentimentele acestora. Rugaţi-i să

găsească trăsăturile cheie ale fiecărui tip de reprezentaţie.

Rugaţi-i să distingă părerile pro şi contra referitor la fiecare

tip.

familiile prezentate în cărţile

ilustrate EPBC II. Elevilor li se va

da apoi o diagramă şi o vor

completa astfel încât să descrie

familia prezentată într-o carte

ilustrată. Blazonul va conţine

imagini care caracterizează familia;

lucruri pe care familia le face cu

plăcere, sărbători speciale celebrate

de familie, precum şi multe alte

lucruri.

Flautul Fermecat

Elevii vor asculta coloana sonoră a

operei. Va urma un scurt schimb de

impresii despre muzica ascultată.

Profesorul va arăta cartea ilustrată

Flautul Fermecat, iar elevii vor citi

părţile traduse. Intriga va fi

prezentată sub formă de basm.

Elevii o vor compara cu alte basme

pe care le-au citit şi vor descrie

diferitele personaje. Întreaga clasă

va urmări interpretarea muzicală a

piesei Flautul Fermecat, pe viu sau

pe un DVD, şi o vor compara cu

cartea ilustrată.

Dramatizare

Pregătirea

-Aranjaţi camera astfel încât să fie suficient spaţiu de

mişcare.

-Începeţi cu rolurile uşoare: Roluri pentru care nu este

necesară o întelegere empatică superioară (de ex. animale,

maşinării/echipamente).

-Adăugaţi anumite condiţii de mediu în care fiecare rol

trebuie interpretat (de ex. este iarnă/este întuneric/plouă).

-Creaţi condiţiile în care se aşteaptă ca elevii să joace ca grup

(de ex. sunteţi o turmă de oi/piesele unei maşini/valuri pe o

vreme furtunoasă).

Înţelegerea personajului

-Scrieţi numele personajelor, sau faceţi desene simple ori

lipiţi fotografii ale personajelor pe tablă. Rugaţi elevii să

scrie adjective descriptive despre fiecare personaj. Opriţi-vă

şi discutaţi despre personaje. Puneţi elevii să adauge mai

multe adjective descriptive sau caracteristici după ce s-au

Cine sunt eu?

Întreaga clasă va juca un joc. De

fiecare dată, un voluntar va purta o

pălărie hazlie, cu imaginea unui

personaj EPBC II lipită pe aceasta.

Elevul care va purta pălăria nu

trebuie să vadă imaginea respectivă.

Elevul va încerca să ghicească

personajul, punând întrebări

celorlalţi elevi din clasă (de ex.

“Sunt om sau animal?” “Pot

zbura?” “Am părul lung?” etc.).

Acesta/Aceasta poate adresa maxim

7 întrebări. Dacă elevul ghiceşte

corect, acesta/aceasta va trebui să

explice cum a descoperit răspunsul.

Elevul respectiv va păstra imaginea

personajului şi va putea să ia şi


adresat întrebări, cum ar fi: De ce vă place/vă displace acest

personaj? Cum afectează acţiunile acestuia/acesteia celelalte

personaje? Este acesta/aceasta o persoană bună? Aţi dori ca

acesta/aceasta să îşi petreacă seara împreună cu voi şi cu

familia voastră? Despre ce aţi vorbi?

-Rugaţi copiii să spună povestea din nou. Asiguraţi-vă că

fiecare incident va fi repovestit. Chestionaţi grupul pentru a

obţine secvenţa de întâmplări corectă.

-Adresaţi întrebări pentru a vă asigura că au înţeles motivaţia

personajelor (de ex. De ce credeţi că X a plecat de

acasă?/Cine este prima persoană pe care a întâlnit-o? Dacă

aţi fi fost în locul lui Y, aţi fi mers împreună cu X? De ce?

Dacă aţi fi fost Z, ce sfat i-aţi fi dat lui X?)

Dramatizarea

-După ce v-aţi convins că elevii cunosc povestirea şi că sunt

nerăbdători să o pună în scenă, împărţiţi-i în grupuri şi rugaţi

fiecare grup să interpreteze scene din povestire.

-Îi puteţi ruga, de asemenea, să creeze o versiune modernă a

povestirii, care s-ar putea petrece în ţara dvs.

Evaluarea dramatizării

Elevii vor folosi criteriile descrise mai sus (în ceea ce

priveşte secvenţa întâmplărilor/motivaţia personajului),

precum şi criteriile de interpretare (poziţia corpului, expresia

facială, gesticulaţia, tonul vocii) pentru evaluarea jocurilor de

rol ale altor elevi şi vor sugera îmbunătăţiri.

cartea cu acel personaj acasă în ziua

respectivă.

Expediţia Eroului

Profesorul va da fiecărui grup câte

o carte ilustrată EPBC II, precum şi

o listă de întrebări la care vor trebui

să răspundă:

•De ce pleacă personajul principal

al cărţii voastre într-o călătorie?

•Pe cine întâlneşte personajul în

călătoria sa?

•Acesta/Aceasta găseşte ceea ce

căuta?

•Se rezolvă vreo problemă în urma

călătoriei personajului?

•Se schimbă vreun personaj al

povestirii până la final? Cum şi de

ce se schimbă?

•În final personajul se reîntoarce

acasă? De ce?

Grupurile îşi vor împărtăşi

povestirile şi răspunsurile cu restul

clasei. Elevii vor discuta

asemănările şi deosebirile dintre

povestiri şi vor identifica modelele

(„povestea căutării”).

În spatele povestirii

Întâlniţi-vă şi discutaţi cu scriitorii/ilustratorii şi cu alţi

cititori.

Acest demers ar putea include participarea la sesiuni de citit,

vizitarea scriitorilor sau a scriitorilor rezidenţi, participarea la

seminarii, interacţiunea cu scriitori prin Internet şi schimbul

de impresii şi recomandări.

Organizaţi evenimente şi activităţi care inspiră cititul.

Acestea ar putea include grupuri de carte, festivaluri literare,

Săptămâna Cărţilor pentru Copii, lucrul cu elevi mai mici

pentru a forma grupuri de lectură.

Rugaţi copiii să identifice diverse stiluri de povestire

Identificaţi stilurile în scris şi prin ilustraţii. Asociaţi stilul de

scris şi de ilustrare cu anumiţi creatori.

Conexiuni trans-curiculare cu alte materii

Acestea includ folosirea aptitudinilor de citit dezvoltate la

limbă sau la alte materii (de ex. evaluarea valabilităţii unei

game de surse la istorie sau interpretarea informaţiilor la

geografie) sau utilizarea temelor şi ideilor de la alte materii

pentru a crea un context practic pentru cititul literaturii. De

ex. rugaţi elevii să folosească raţionamentul istoric pentru a

Cărţile sunt diferite

Elevii se vor uita la carte şi se vor

gândi: Este poezie? Este aventură?

Este o poveste despre viaţa de zi cu

zi a unui copil? Discutaţi în grup şi

găsiţi descrierea corectă a cărţii.

Aceştia îşi vor prezenta cartea unui

alt grup şi vor încerca să descrie ce

fel de carte este. Aceştia vor

compara cartea lor cu cea a celuilalt

grup. Care sunt asemănările? Care

sunt deosebirile?

Îl cunosc pe autor

Cercetaţi cartea. Unde este scris

numele autorului sau al

ilustratorului? Să fi fost aceeaşi

persoană care a şi scris şi a şi

ilustrat cartea? Puteţi găsi

fotografia autorului în carte? Din

alte surse? Uitaţi-vă la carte şi

gândiţi-vă ce aţi dori să îl întrebaţi


diferenţia cauzele de scuze. Rugaţi-i să folosească o hartă

meteorologică pentru a explica alimentaţia şi îmbrăcămintea

diferiţilor oameni.

pe autor sau pe artistul care a creat

cartea. Scrieţi-vă întrebările.

Haideţi să ne jucăm de-a jurnalistul

şi scriitorul sau ilustratorul pe

perechi. Un copil întreabă şi celălalt

răspunde.

“CE AR TREBUI SĂ POATĂ FACE ELEVII MEI?”

Să le placă literatura – să fie cititori motivaţi, autonomi şi stăruitori Elevii ar trebui încurajaţi să devină cititori de cursă lungă, autonomi, însă cu simţul discernământului.

Elevii trebuie să poată discuta şi exprima propriile interese şi preferinţe în materie de citit,

experimentând lectura individuală din plăcere. Aceştia trebuie să fie motivaţi să afle mai multe despre

o carte. Trebuie să fie doritori să se întâlnească şi să vorbească cu alţi cititori şi să se implice în

evenimente şi activităţi care inspiră cititul. Trebuie să poată să se implice în texte întregi, într-un mod

constant, şi să poată răspunde şi acţiona asupra textelor pe care le-au citit.

Să înţeleagă literatura Elevii trebuie să citească atât din plăcere, cât şi pentru a înţelege. Aceştia trebuie să dezvolte o

înţelegere critică atunci când examinează utilizările limbii şi diversele forme de media şi comunicare.

Elevii se aşteaptă să poată contesta idei, interpretări şi presupuneri pe baza logicii, a dovezilor sau a

argumentelor. Aceştia trebuie să poată explica factorii contextuali din diferite cărţi şi să folosească

informaţiile şi aptitudinile câştigate din alte lecţii şi materii pentru a contesta preconcepţii şi pentru a

dezvolta înţelegerea dincolo de ceea ce este personal şi imediat.

Competenţe de comunicare – utilizarea limbii Implicarea în literatură va ajuta elevii să îşi îmbunătăţească aptitudinile de citit, scris, vorbit şi

ascultat. Activităţile trebuie concepute într-un mod prin care să se perfecţioneze capacitatea elevilor

de a comunica eficient şi de a se descurca într-o gamă variată de situaţii şi contexte. Prin activităţi

atent selecţionate, elevii trebuie ghidaţi să înveţe şi să aplice aptitudinile şi tehnicile asociate cu

competenţele critice. Mai mult, aceştia trebuie să poată transmite mesaje în mod exact şi să

interacţioneze cu alţii pentru a putea stabili o comunicare optimă. Competenţele de citit, scris şi

vorbit, dar şi de ascultat, le permit elevilor să aibă succes şi să se descurce în lumea de dincolo de

clasă.

Creativitate Se aşteaptă ca elevii să îşi dezvolte capacităţile creative. Elevii trebuie să manifeste creativitate în

diferite situaţii prezentate în cărţile de literatură: să facă conexiuni neaşteptate, să folosească fraze sau

imagini uimitoare şi originale, să abordeze sarcini dintr-o varietate de puncte de pornire, să schimbe

formele din naraţiune sau să scrie pentru a surprinde şi a antrena cititorul. Oportunităţi practice pentru

elevi, de a experimenta, construi idei sau de a-şi urma propriile interese trebuie, deci, furnizate.

Înţelegere culturală

Elevii trebuie să îşi dezvolte capacitatea de înţelegere a continuităţii şi contrastului, şi să câştige

aprecierea diferitelor tradiţii care contribuie la bogăţia civilizaţiei. Prin studierea literaturii, elevii

trebuie să poată compara cărţi din diferite culturi, tradiţii şi perioade istorice. Aceştia ar trebui, de

asemenea, să poată explora cultura societăţii lor, grupurile din care fac parte şi problematici de

identitate locală şi naţională.


Cel mai important răspuns dat cărţii şi activităţilor a fost acela că elevii chiar s-au pus în locul Zebrei; aceştia s-au implicat emoţional şi şi-au împărtăşit experienţele cu colegii de clasă.

Maria Kyriakou (studentă)

Agia Marina primary school

Strovolos, Nicosia, Cyprus


Învăţăm despre Limbă

“CE POT ÎNVĂŢA ELEVII MEI DIN EPBC II?”

Cuvinte cheie

Cunoştinţe lingvistice

Reflecţie metalingvistică

Fonologie

Morfologie

Gramatică

Pronunţie

Competenţă vizuală

Emitere de ipoteze – speculaţii despre semnificaţie

Reflecţie metacognitivă

Obiective


1.2.1. Adopte o atitudine pozitivă faţă de cititul şi învăţatul de limbi străine.

1.2.2. Îşi dezvolte identitatea lingvistică prin reflecţie metalingvistică.

1.2.3. Compare diferite limbi unele cu altele (în ceea ce priveşte sistemele grafice,

vocabularul, gramatica, structura, pronunţia etc.).

1.2.4. Dobândească cunoştinţe de bază despre originile şi familiile limbilor europene.

1.2.5. Capete abilitatea de a citi parţial şi de a înţelege textele în unele din limbile incluse

în colecţie.

1.2.6. Dezvolte competenţe vizuale şi să le folosească pentru a citi povestiri ilustrate în

limbi străine (de ex. prin interpretarea codurilor vizuale folosite de ilustratori

pentru a comunica elemente importante ale povestirii).

1.2.7. Dezvolte şi utilizeze strategii şi tehnici de citire creativă.

1.2.8. Utilizeze cunoştinţele despre structurile lingvistice şi gramaticale pentru a specula

despre semnificaţia unui text într-o limbă străină.

1.2.9. Aducă laolaltă dimensiunea audio şi cea grafică a limbii, prin îmbinarea sunetului

cu textul scris.

1.2.10. Scrie texte simple în unele dintre limbile incluse.

1.2.11. Grupeze cuvintele pe categorii şi să utilizeze vocabularul de bază din diferite limbi

(în special pentru a citi şi scrie).




Exemple de Activităţi

Dezvoltarea cunoştinţelor lingvistice

Recunoaşterea literelor

-Rugaţi elevii să compare literele din alfabetul limbii lor

materne cu alfabetul unei limbi străine.

-Puneţi-i să găsească litere asemănătoare şi diferite.

-Puneţi-i să grupeze literele în vocale şi consoane.

-Rugaţi-i să facă speculaţii privind pronunţia.

Recunoaşterea cuvintelor

-Rugaţi elevii să caute cuvinte asemănătoare cu alte cuvinte

din limba vorbită de aceştia.

-Discutaţi despre originea cuvintelor. (de ex. puteţi găsi un

cuvânt într-un text străin, care este asemănător cu un cuvânt

din limba voastră maternă? Puteţi identifica un cuvânt care

provine din limba voastră maternă? Puteţi identifica un

cuvânt din limba voastră maternă care a fost împrumutat din

limba străină?)

- Rugaţi elevii să identifice cuvinte compuse din două sau

mai multe cuvinte mai mici. Puneţi-i să împartă cuvintele

complexe în părţile componente ale acestora. Rugaţi-i să

găsească alte cuvinte cu părţi asemănătoare ce constituie

rădăcina acestora).

Speculaţii privind semnificaţia

-Discutaţi despre cuvintele scrise cu literă mare: dacă prima

literă este una mare, atunci cuvântul este un nume. Rugaţi-i

să găsească toate numele din textul străin.

-Dacă profesorul cunoaşte limba străină, acesta/aceasta poate

preda elevilor unele aspecte de bază privind structura

cuvintelor străine, precum sufixele şi prefixele.

Acesta/Aceasta îi poate ruga să folosească aceste noţiuni

pentru a deosebi între diferite tipuri de cuvinte (de exemplu

substantive, adjective, etc.).

Compararea Alfabetelor

Elevii vor scrie alfabetul limbii

materne a acestora. Vor citi apoi

o flipping book de pe

www.epbcii.org, în care vor

identifica şi vor nota literele

folosite în limba străină. Aceştia

vor face un tabel pe două

coloane. În prima coloană vor

grupa literele care seamănă cu

cele din limba maternă, iar în a

doua coloană, pe cele care sunt

diferite. Apoi vor asculta

versiunea audio a primei pagini

şi vor încerca să concluzioneze

despre pronunţia a trei dintre

litere. Ulterior, îşi vor împărtăşi

concluziile cu restul clasei.

Cuvinte cunoscute

Profesorul va împărţi clasa în

perechi. Elevii vor căuta cuvinte

cunoscute în textul din cartea

străină. Aceştia vor specula

privind semnificaţia cuvintelor

din limba străină.

Scrieţi o poezie

Elevii vor grupa cuvinte străine

din cartea ilustrată, care au

terminaţii similare. Aceştia vor

crea propriile poezii, folosind

cuvintele găsite. Elevii îşi vor

prezenta şi compara poeziile.

Studierea sonorităţii cuvintelor

-Combinaţi forma scrisă (citiţi cartea) cu forma vorbită

(ascultaţi o versiune audio a cărţii) şi formulaţi concluzii

privind pronunţarea cuvintelor.

-Elevii vor discuta despre senzaţiile experimentate prin

ascultarea pur şi simplu a unei limbi străine pe care nu o

înţeleg. Aceştia vor compara ceea ce au înţeles iniţial (doar

prin ascultarea unei limbi străine pe care nu o cunosc) cu

povestirea propriu-zisă.

Cum sună?

Profesorul va prezenta flipping

book, împreună cu versiunea

audio. Elevii vor identifica

cuvintele ce le amintesc de

cuvinte din limba lor maternă şi

vor combina un cuvânt/sunet pe

care l-au ascultat, cu simbolul

scris al acestuia. Elevii vor trage

concluzii despre modul în care

limba respectivă este vorbită şi

scrisă.


Dezvoltarea aptitudinilor lingvistice

-Elevilor li se va cere să găsească cuvinte în limba străină,

care încep sau se termină cu o anumită literă.

-Elevii vor folosi resurse (dicţionare/enciclopedii) pentru a

găsi semnificaţia cuvintelor necunoscute-străine.

-Elevilor li se va cere să aranjeze cuvintele şi semnele de

punctuaţie, pentru a forma propoziţii.

-Elevii vor grupa cuvintele care au terminaţii similare şi vor

crea poezii.

-Elevilor li se va cere să identifice sinonime şi antonime.

- Elevilor li se va cere să compare două limbi din punct de

vedere gramatical/sintactic/fonologic.

-În funcţie de nivelul acestora de cunoaştere, (în ceea ce

priveşte limba străină), elevilor li se va cere să execute

diferite sarcini, scrise sau orale (de ex. rezumate, eseuri,

rapoarte, descrieri, dialoguri, instrucţiuni).

Puzzle

Fiecare grup va primi o carte

ilustrată şi piese de puzzle

reprezentând o pagină din cartea

respectivă. Elevii vor aşeza

piesele de puzzle astfel încât să

reconstituie pagina. Dacă

aranjamentul este corect, în josul

paginii vor apărea două

propoziţii complete: una în

limba originală şi una în limba

elevilor. Elevii vor compara cele

două propoziţii. „Ordinea

cuvintelor este aceeaşi în cele

două limbi? Ce diferă? Ce este

asemănător?” În perechi/grupuri,

vor încerca să ghicească

pronunţia corectă a propoziţiei

în limba străină.

Înţelegerea limbii prin ilustraţii

-Elevii vor încerca să înţeleagă care sunt personajele şi

intriga unei cărţi, doar uitându-se pe ilustraţii.

-Elevii vor încerca să asocieze ilustraţiile cu propoziţiile din

carte.

-Elevii vor exprima ce sentimente le produc ilustraţiile.

O oră de limbă străină

Elevii vor „citi” ilustraţile şi vor

spune povestea în limba lor

maternă. Apoi, vor căuta în

textul scris în limba străină

cuvinte familiare şi le vor scrie.

Aceştia vor crea un exerciţiu

pentru profesor, prin scrierea de

propoziţii incomplete în limba

străină. Vor pune puncte puncte

(...) acolo unde sunt cuvinte

necunoscute. Profesorul va

completa propoziţiile

incomplete şi va citi textul

obţinut.

Copiii au urmat activităţile cu interes şi voie bună. Aceştia au fost foarte fericiţi să încerce să vorbească în alte limbi.

Karin VEIT, Claudia RICHTER

Cadre didactice

Junior secondary school GTKMS Anton-Sattler-Gasse 93, Viena,

Austria



Competenţa metalingvistică

Elevii trebuie să îşi poată utiliza cunoştinţele despre fenomenele sintactice şi gramaticale drept

unealtă pentru înţelegerea limbilor străine. Fiind puşi faţă în faţă cu un mediu lingvistic complet

necunoscut, elevii vor dezvolta o întelegere explicită a modului în care limbile sunt structurate şi în

care funcţionează. Prin urmare, elevii vor trebui să poată identifica structuri comune regăsite în limbi

diferite, să descopere cuvinte cu rădăcini similare şi să utilizeze reguli gramaticale şi sintactice pentru

a înţelege limba străină.

Competenţa vizuală

Elevii trebuie să poată privi dincolo de calităţile estetice ale ilustraţiilor şi să le utilizeze ca pe nişte

texte paralele. Trebuie să poată asocia descrierile grafice cu literele/cuvintele şi propoziţiile din limba

străină.

Înţelegerea culturală Elevii trebuie să poată înţelege modul în care limbi diferite au elemente comune. Aceştia trebuie să

înţeleagă modul de evoluţie a limbii. Să identifice interacţiunile dintre diferite limbi: cuvinte

asemănătoare, rădăcini comune, împrumuturi lingvistice, etc. De asemenea, aceştia trebuie să

înţeleagă variaţiile fonologiei între diferite limbi; Trebuie să poată explica modul în care cuvinte cu o

ortografiere similară pot fi pronunţate diferit în limbi diferite.

Utilizarea limbii pentru comunicare Elevii trebuie să îşi dezvolte capacităţile de comunicare, atât verbal, cât şi în scris. Aceştia trebuie să

transmită un mesaj clar şi concis, respectând regulile gramaticale şi sintactice.


Învăţăm despre Cultură

“CE POT ÎNVĂŢA ELEVII MEI DE LA EPBC II?”

Cuvinte cheie

Elemente culturale

Norme culturale

Pluralism (existenţa mai multor culturi diferite într-o societate)

Diferenţă

Acceptare

Toleranţă

Comunicare

Colaborare

Auto-acceptare

Identitate

Multiculturalism

Ecologie (umană, naturală)

Schimbare-evoluţie

Interacţiune (umană, în mediul înconjurător)

Obiective

3.2.1.


Adopte o atitudine pozitivă faţă de pluralism, multiculturalism, şi comunicare şi

cooperare interculturală.

3.2.2. Formeze comunităţi în cadrul cărora să interacţioneze liber, împărtăşindu-şi cultura şi

cunoştinţele despre alte culturi unul altuia.

3.2.3. Descopere legături dintre texte şi contextele culturale ale acestora (de exemplu artă,

muzică, arhitectură, şcoală, familie, profesii, obiceiuri, etc.).

3.2.4. Compare stilurile de viaţă descrise în cărţile EPBC II cu modurile de viaţă din regiunile

europene actuale.

3.2.5. Descopere mai multe informaţii despre istoria şi tradiţiile culturilor care au generat

cărţile.

3.2.6. Localizeze informaţiile geografice regăsite în cărţi (de exemplu climat, morfologia

solului, produse agricole sau industriale, etc.) şi să exploreze conexiunile dintre locurile

din prezent şi locurile descrise în povestire; să aprofundeze aceste informaţii prin

cercetare.

3.2.7. Îi accepte pe “alţii” prin descoperirea faptului că toate culturile au în comun o varietate de

practici sociale care s-au format în timp, pe baza rădăcinilor culturale ale acestora.

3.2.8. Mediteze asupra asemănărilor şi deosebirilor dintre culturile europene şi începutul

formării unei cetăţenii europene ce recunoaşte asemănările dintre culturi şi celebrează

deosebirile dintre acestea

3.2.9. Înveţe să vadă prin ochii altora, prin dezvoltarea respectului şi toleranţei şi prin

promovarea relaţiilor interculturale ca mijloc de rezolvare a conflictelor.

3.2.10. Reflecteze la identitatea culturală a acestora şi să descopere în ce privinţe sunt diferiţi sau

asemănători unul cu celălalt (de ex. prin analizarea modului în care personaje diferite din

colecţie îşi negociază identitatea sau se confruntă cu “deosebirea”).




Exemple de Activităţi

Descrierea altor popoare, culturi şi ţări

-Utilizaţi cărţi din ţări diferite şi rugaţi elevii să strângă

informaţii despre şi să descrie alte popoare şi alte culturi.

Informaţiile strânse pot face referire la religie, îmbrăcăminte,

obiecte, arhitectură, festivaluri, mâncăruri, monedă, rasă, etc.

-Asiguraţi surse alternative (hărţi, enciclopedii, pagini de

Internet, etc.), reprezentând viaţa contemporană din diverse

ţări şi rugaţi elevii să strângă informaţii pentru a deosebi şi

compara cultura populară şi cultura modernă.

-Folosiţi hărţi care prezintă caracteristicile fizice ale zonei

(cum ar fi munţi şi râuri) şi rugaţi elevii să se gândească la

alimentaţia, profesia şi îmbrăcămintea oamenilor.

-Folosiţi o hartă politică a ţării şi rugaţi elevii să se gândească

la relaţiile dintre ţări, la religiile şi la limbile oficiale ale

acestora.

-Aveţi grijă să nu consolidaţi stereotipurile.

Alte activităţi conexe din Lista Activităţilor Culturale:

Învăţăm despre o Ţară Europeană

Eu sunt ghid

Trei cuvinte

Harta Europei

Muzeul din clasă

Diverse obiecte

Unde şi cum trăiesc oamenii

Profesorul va citi o carte şi va

arăta imagini care ilustrează

unde şi cum trăiesc familiile.

Copiii vor vorbi despre casele

acestora şi despre cum trăiesc şi

vor face comparaţie cu locul şi

modul în care trăiesc personajele

şi/sau familia din povestire. Cu

ce diferă casele una de alta în

diverse ţări ale Europei? Elevii

vor construi un model al camerei

acestora sau al camerei unui

personaj din povestire.

Festivităţi

Elevii vor privi ilustraţiile dintr-

o carte EPBC II, în care este

prezentată o festivitate sau o

sărbătoare, şi o vor descrie.

-Este asemănătoare cu

festivităţile din ţara voastră?

-Descrieţi o festivitate din cercul

vostru familial.

-Găsiţi alte festivităţi tipice din

cultura voastră şi dintr-o cultură

europeană la alegerea voastră.

Povestiţi-le colegilor voştri

despre acestea, arătându-le

materialele selectate.

Găsirea asemănărilor şi deosebirilor

- Folosiţi cărţi din diferite ţări şi rugaţi elevii să strângă

informaţii şi să găsească asemănări şi deosebiri. Vă puteţi

concentra pe subiecte cum ar fi alimentaţia, îmbrăcămintea,

arhitectura, structura familiei, relaţiile dintre sexe, limba,

religia, profesiile, etc. Trebuie să aveţi grijă să alegeţi cărţi

reprezentând aceeaşi perioadă istorică în diferite ţări.

-Utilizaţi surse alternative (cărţi de istorie, enciclopedii, pagini

de Internet) pentru a face deosebirea între ficţiune şi realitate.

Rugaţi elevii să comenteze pe tema acurateţei informaţiilor

reprezentate în cărţi.

-Rugaţi elevii să găsească elemente care au rămas constante şi

lucruri care s-au schimbat (alimentaţia, îmbrăcămintea, religia,

forma de guvernământ, etc.) Rugaţi-i să justifice

Eu sunt ghid

-Priviţi ilustraţiile din carte

(natura, hainele personajelor,

clădirile, alte detalii). Cum vă

imaginaţi viaţa în această ţară?

În ce mod este aceasta diferită

de sau asemănătoare cu a

voastră?

-Întrebaţi grupul vostru sau

întreaga clasă dacă ştie mai

multe. A călătorit cineva în

această ţară?

-Imaginaţi-vă că trebuie să

ghidaţi un grup de la şcoală într-

o excursie în această ţară.

Explicaţi-le ce văd prin fereastra


schimbarea/stabilitatea.

-Rugaţi elevii să explice deosebirile şi asemănările dintre

oameni şi ţări în ceea ce priveşte contextul specific

(arhitectura, climatul, mediul urban-rural, ţările învecinate,

cuceritorii, păturile sociale, etc.) Cu ce se aseamănă/diferă

ţăranul din România faţă de ţăranul din Polonia? (limbă,

îmbrăcăminte, alimentaţie). Cum îşi tratează regele „supuşii”?

În ce ţări clădirile arată la fel? În ce ţări clădirile sunt diferite?

De ce?

-Folosiţi cărţi şi surse alternative reprezentând diferite etape

istorice (puncte de reper) şi rugaţi elevii să identifice modelele

de schimbare. Discutaţi cum diferite societăţi au evoluat/s-au

schimbat. Rugaţi elevii să identifice modele similare de

schimbare în diferite ţări.


Învăţăm despre o Ţară Europeană

Harta Europei

Diferite obiecte

Unde şi cum trăiesc oamenii

Europa în care trăiesc eu

Sentimente

autobuzului.

Muzeul din clasă Elevii sunt rugaţi să construiască

un muzeu în clasă, care va

cuprinde obiecte, poveşti,

imagini sau alte informaţii

despre cărţile ilustrate şi ţările

din colecţie. Elevii vor aduce în

muzeu tot ceea ce le aminteşte

de o anumită carte ilustrată

EPBC II sau ţară din UE.

Aceştia vor împărţi ce vor aduce

cu restul clasei şi vor etala

obiectele pentru a constitui un

muzeu în clasă.

Trei cuvinte Elevii vor privi ilustraţiile din

carte şi vor găsi trei detalii

familiare; lucruri pe care le ştiu

şi pe care le pot denumi. Apoi,

aceştia vor scrie trei asemenea

lucruri pe o bucată de hârtie. Le

vor compara cu restul colegilor

de grupă: Au găsit aceleaşi

lucruri sau unele diferite? La

nivel de grup se va constitui o

listă a lucrurilor din carte

cunoscute de elevi. Aceştia vor

discuta: Lucrurile menţionate

aici se regăsesc şi în cultura lor,

sau nu?

Jocul de rol

Interpretarea unui rol pentru înţelegerea personajului şi

dezvoltarea empatiei

Elevii vor avea roluri şi vor interpreta scene din cărţi. Totuşi,

pentru ca această activitate să fie eficientă, elevii trebuie să

înteleagă de ce personajul a acţionat în acel mod anume.

Astfel, înainte sau după piesă, elevii:

-Vor explica modul în care contextul (cultura, perioada

istorică, statutul economic şi social) a influenţat

comportamentul personajului.

-Vor utiliza obiectele descrise în cărţi şi vor înţelege cum şi

de ce au fost folosite. Vor explica modul şi motivul pentru

care obiectul a fost schimbat/înlocuit/sau păstrat, ţinânt cont

de utilizarea acestuia.

-Vor purta îmbrăcămintea descrisă în cărţi şi vor asocia

hainele cu statutul social şi comportamentul.

-Vor respecta decorul (rural-urban, condiţiile atmosferice,

ora zilei) şi vor explica modul în care acesta influenţează

comportamentul oamenilor.

-Vor inversa rolurile (servitorul va deveni stăpân, personajul

bun devine rău) pentru a dezvolta empatie.

- Vor fi rugaţi să păstreze aceiaşi factori contextuali (şi

A fi Diferit – „Coridorul

conştiinţei” Elevii se vor aşeza în cerc.

Profesorul va spune povestirea

(oral, cu propriile cuvinte, sau

va citi traducerea), arătând

ilustraţiile din carte. Profesorul

va opri naraţiunea într-un punct

în care unul dintre personaje se

confruntă cu o dilemă

importantă privind diferenţa.

Acesta/Aceasta va ruga 6-10

elevi să stea în mijlocul cercului,

formând două şiruri. Cele două

şiruri vor sta faţă în faţă, creând

un pasaj/coridor între ele. Un alt

elev va juca rolul personajului

confruntat cu dilema şi se va

mişca încet de-a lungul

„coridorului conştiinţei”.

Acesta/Aceasta se va opri în faţa


anume locaţia, ora, sexul, vârsta, statutul social şi economic

al personajului), dar vor sugera şi justifica o decizie/un mod

de conduită diferit.

-Vor fi rugaţi să schimbe una din caracteristicile contextuale

(şi anume locaţia, ora, sexul, vârsta, statutul social şi

economic al personajului) şi vor realiza din nou jocul de rol.

Vor trebui să explice dacă, de ce şi cum s-a schimbat

comportamentul personajului.

Evaluarea jocului de rol

-Elevii vor folosi criteriile descrise mai sus (în ceea ce

priveşte înţelegerea rolurilor dat fiind contextul/perspectiva

socială şi imaginaţia istorică), precum şi criteriile de

interpretare (poziţia corpului, expresia facială, gesticulaţia,

tonul vocii) pentru evaluarea jocurilor de rol ale celorlalţi

elevi şi pentru sugerarea de îmbunătăţiri.


A fi diferit – Stai pe loc!

fiecărui elev din coridor şi va

adresa o întrebare despre ce ar

trebui să facă, despre care este

cea mai bună soluţie a problemei

acestuia/acesteia, de ce, etc.

După ce personajul aude opinia

fiecăruia, acesta/aceasta îşi va

anunţa decizia privind dilema.

Elevii vor reveni la locurile lor

în cerc, iar profesorul va relua

povestirea pentru a vedea cum

continuă povestea reală. După

terminarea povestirii, profesorul

va coordona discuţia.

Este amuzat să citeşti o poveste dintr-o altă ţară.

Suhailah

O elevă din Marea Britanie



Utilizarea limbii Elevii ar trebui să îşi îmbogăţească vocabularul. Trebuie să demonstreze o folosire constructivă a

limbajului descriptiv (adjective) în cadrul comunicării orale şi scrise. Mai mult, elevii vor trebui să

aducă argumente şi contra-argumente pentru a-şi justifica părerile. Datorită faptului că EPBC II este

multilingv, elevii vor ilustra o capacitate lărgită de utilizare a limbajului descriptiv în limba maternă

şi de a transmite mesaje în mod concis şi inteligibil pentru colegii acestora.

Utilizarea resurselor

Elevii trebuie să aibă cunoştinţe vaste şi o înţelegere a evenimentelor studiate. Trebuie să utilizeze

litaratura pentru recrearea, dar şi ca pe o sursă de informaţii despre oameni, ţări şi culturi. Prin

intermediul EPBC II, elevii trebuie să cunoască relaţia dintre ficţiune şi realitate şi modul în care

realitatea este deseori reprezentată în cărţi. Aceştia trebuie să poată face diferenţa între opinie şi fapt,

ficţiune şi realitate, trecut şi prezent. Astfel, se aşteaptă ca elevii să utilizeze resurse alternative (şi

anume hărţi, enciclopedii, cărţi de istorie, cărţi de geografie, ziare, Internet) pentru a trans-valida

orice informaţie obţinută din literatură.

Cunoştinţele culturale

Elevii trebuie să identifice asemănările şi deosebirile dintre oameni şi culturi. Trebuie să poată

explica modul în care diferiţi factori contextuali interacţionează în vederea determinării

comportamentului unei persoane/personaj din carte (ţara, contextul, limba, epoca istorică, statutul

social şi economic). De asemenea, elevii trebuie să poată identifica asemănările şi deosebirile dintre

etica din epoci şi culturi diferite. Trebuie să poată asocia obiecte cu îndeletniciri (prin prisma

timpului, culturii, ecologiei) şi explica modul în care şi motivul pentru care obiectele (şi utilitatea

acestora) s-au schimbat în epoci, culturi şi locaţii diferite. Elevii trebuie să evalueze eficienţa

diferitelor moduri de generare a schimbării în diferite culturi, ţări şi pături sociale. În fine, elevii

trebuie să facă uz de empatie şi de perspectiva istorică/culturală pentru evaluarea comportamentului.

Colaborarea

Elevii trebuie să poată comunica eficient cu colegii acestora. Trebuie să utilizeze tonul adecvat al

vocii, poziţia corpului şi gesturi corezpunzătoare pentru a facilita comunicarea. Trebuie să se

adreseze celorlalţi cu respectul cuvenit şi să fie doritori să împărtăşească idei. Trebuie să poată

transmite mesaje clare şi concise şi să înteleagă dacă alţii înţeleg în mod corect mesajul transmis de

ei. Trebuie să poată să adreseze întrebări pentru clarificare, să parafrazeze opinia altora, să rezume, şi

să găsească puncte de consens şi de dezacord. De asemenea, aceştia trebuie să poată să îşi schimbe

părerea când alţii aduc argumente indisputabile. EPBC II mai permite o colaborare trans-naţională.

Prin urmare, pe lângă faptul că se aşteaptă ca elevii să colaboreze cu colegii de clasă, colaborarea

poate avea loc şi între diferite şcoli din Europa, ce folosesc EPBC II, prin intermediul tehnologiei

moderne (teleconferinţe, e-mail, chat online).


Alte Răspunsuri la EPBC II

Mie mi s-a părut foarte interesant să lucrez cu aceste cărţi. Am ajuns să îmi

cunosc mai bine elevii. Aceştia au fost extrem de sinceri. Şi-au deschis inimile

în faţa mea şi mi-au spus ce gândesc şi ce simt. Am învăţat să avem încredere

unii în ceilalţi.

Salzitsa Grohmann, Cadru didactic

Bulgarian-Austrian School, Viena, Austria

Toţi profesorii care au folosit cărţile EPBC II intentionează să utilizeze

materialele din nou în anul şcolar următor. Cultura şi tradiţia altor popoare,

ilustrate în cărţi, au fost foarte apreciate de profesorii şi elevii din România,

deoarece nu există multe materiale disponibile pe această temă.

Ana Magdalena Iordachescu, Cadru didactic

SCOALA CU CLASELE I – VIII, NR. 97, BUCUREŞTI, ROMĂNIA

- Ce credeţi că au învăţat copiii dvs.?

- Să aprecieze limbile vorbite de alţi colegi. Că unele din cele mai cunoscute

poveşti vin din alte ţări şi că ei au citit de fapt poveşti din alte ţări. Că unele

limbi au simboluri şi alfabete diferite de cel englezesc. Că unele limbi au

cuvinte comune.

Elinor Conn

Fane Street Primary School, Belfast, Irlanda de Nord, Marea Britanie

Cu siguranţă le vom folosi din nou!! Ne pare rău numai pentru că am recurs la

ele relativ cu întârziere. Atât profesorul de la clasă, cât şi eu, am putut vedea

multe moduri în care am fi putut prelungi activitatea de-a lungul câtorva

săptămâni, şi dacă este posibil, ne-ar plăcea să facem ceva asemănător şi în

semestrul din toamnă.

Heather Bignold (Bibliotecar) & Liz Pogson, profesor la clasă

Clayesmore Prep School, Iwerne Minster, Blandford, Dorset, Marea Britanie

Toţi profesorii care au luat parte la proiect sunt bucuroşi să lucreze cu cărţile

ilustrate şi văd o mulţime de oportunităţi de dezvoltare a activităţii datorită

EPBCII.

Mare Müürsepp

Universitatea din Tallinn, Estonia

Este un mod minunat de a dezvolta cunoştinţe culturale la copiii mici.

Elinor Conn

Fane Street Primary School, Belfast, Irlanda de Nord, Marea Britanie

LUI C IIdiferite şi în limbi diferite, aceştia îi pot încuraja să caute asemănări şi...

Documents

Transcript of LUI C IIdiferite şi în limbi diferite, aceştia îi pot încuraja să caute asemănări şi...