Spanacu:Z se insamint.~aza pina 1a 15 septembrie, pentru obtm~rea productulo.r de, toamna si in perioada15 septembne -30 ~~to~nbne, .. c~nd s~ urrnareste obti nerea ~no:: productii timpurii 111 primavara, Distan tele, adincimea de insamintare, precum si masurile de protejare con~ra temperatunlor scazute din iama, sint aceleasi ca ~l la salata. Pentru suprafata de 10 m2 este nece.sa~a cantitatea .de .20 -25 g sa~inta. Princi palele ~sOlAunde spanac mdlcate pentru semanatul de toamna smt: Matador, Nares si Matares.

PRINCIPAlELE LUCRARI POMICOLE DE TOAMNA

Se pun 1a stra tifica t semin tele ce urmeaza a fi insarnin ta te in scoala de puieti ; ,

. - Se scot si ~e .claseaz~. (sorteaza] puietii portaltoi dm ~~oa~a de p'Ul~tl, butasii inradacinat] din scoala de butasi ~l pomn dm scoala de pomi;. -:: Se recolteaza marcote1e inradacinate din -marcohera;- Se confectioneaza butasii in uscat;A :- Se fac.e recoltarea fructelor din livada si apoi mgrasarea ~l lucrarea solului ;- Se face plant area de toamna a pomilor :- Se fac gropi pentru plantarils de primavara:A - ~Se aplica .1uc::ari de igiena culturala in Iivada (mdep~rta~ea cUlbunl?r de omizi si a fructelor mumifi cate, razuirea scoartei de pe hun chi etc.);- Se pun la pastrare fructe1e din soiuri de iarna .- se protejeaza trunchiul pomilor tineri contra iepurilor.

194

INDICATII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI POMICOLE DE TOAMNA

CUM SE FACE SCOSUl. SORTAREA '$1 STRA"TII'ICARIOAPUIETILOR PORTALTOI DIN ~COA!.A DE I"UI"TH

Scosul puietilor portaltoi din scoala de puieti se (ace toamna, dupa caderea frunzelor (in luna noiem brie). In anii cind vegetatia continua pina tirziu, inainte de scoatere, puietii trebuie desfrunziti. Cind lucrarea aceasta se face manual, se procedeaza astfel ; intr-o parte a rindului de puieti, 1a 0 departare de 10 -15 em de 1a baza lor, se sapa un san] adinc de 30 -35 em, jar pe partea opusa rindului, un al do ilea membru al echi pei infige cazmaua oblic in pamint, la jumatatea inter valului dintre rinduri si paralel cu rindul. -Apasind pe coada hirletului se rastoarna rindul de puieti in sant. Un al treilea membru al echipei smulge puietii, apucin du-i de llnga colet si-i asaza in gramezi.Imediat dupa scoaterea puietilor urrneaza sortarealor. Cei de calitatea I trebuie sa aiba minimum 3 radacini, lungi de eel putin 25 em (fac exceptie nucul si castanul, care pot sa aiba 0 singura radacina), sa aibagrosimea .la colet de 7 -12 mm (pentru mar, par, gutui), 5-8 mm (pentru corcodus, zarzar, piersic, migdal, cires, visin), 4-5 mm (pentru mahaleb) si7 mm (pentru nuc ~i castan). Virsta puietilor trebuie sa fie 1 an (Ii mar, par, gutui, nuc poate fi 9i de 2 ani). Puietii sortati se fasoneaza, scurtindu-se radacinile principale la 18 -22cm, iar cele secundare la 0,5-1 ,5 em. Tulpina puietilor se scurteaza la 15 -20 cm. La nuc, castan si alun tulpina ramine netaiata.Dupa fasonare, puietii se mocirlesc si se stratified,Pentru stratificare se sapa santuri adinci de 45 -SO em,in care se asaza legaturile ~n puieti in pozitie verticaLi sau oblica (fig. 62). Urmeaza acoperirea cu pamil1t in

195asa fel incit sa fie ingropata si 0 portiune de tulpina (circa 10-15 em). Pamintul trebuie sa patrunda bine printre radacinile puietilor incH sa nu ramina locuri goale si sa vina in contact strins cu cleo In acest scop se taseaza bine (se calca.)

CUM SE FACE RECO!..TAREA, SORTAREA ~I STRATIFICAREA MARCOTELOR iNRAoACINATE!

Pentru recoltarea marcotelor inradacinate (tipurile lVI si MM de mar, gutui etc.). toarnna, dupa caderea frunzelor, se desfaee eu sapa musuroiul de la baza"7 plantei mama si apoi cu foarfecele, se taie fiecare marcota inradacinata. cit mai aproape de punctul de prindere. Dupa recoltare, tufa mama se musuroieste (8 -10em), pentru a 0 proteja de gerurile din iarna. La sortarea marcotelor recoltate se are in vedere ca ele sa indeplineasca urmatoarele conditii : ,- portiunea inradacinata sa aiba lungimea de minimum 5 ern, iar radacinile sa fie in numar de eel putin 8 si lungi de eel putin 10 cm;- tulpina sa aiba lungimea de minimum 45 cm, iar grosimea. masurata la 18 cm de la baza, 6 -10 mm.Stratificarea marcotelor inradacinate se face intr-unmod asemanator celui deschis la stratificarea puietilorportaltoi.

CUM SE CONFECTIONEAZA BUTA~II!

Unele specii pomicole se inmultesc prin butasi (coacazul, tipurile M si MM de mar, gutui111etc.), care sint portiuni de ramuri anuale, lungi de 20-30 em si groase de 7 -10 mm. Taierea unui butas se face la 5-6 mm deasupra mugurelui din virf ~ila 2 -3 mm sub mugu-

197

rele bazal. Confectionarea butasilor se face toarnna sau in zilele calduroase din iama. Pin a la plantare, pachetele de butasi (50-100 bucati) se stratifica in nisip sau pa

..(nuc, par, cites, zarzar etc.) si .. de 0 eazma =:30 em) in cazul pomilor alto.ltl pe p?rta~tol c.utndidacinare' superficiala (par altoit vpe gutm,. mar alt~lt

199198mint, in locuri umede dar far a exces de apa.

pe M.,9 M.4,

111{ 7). De partea opusa santului1, lda 0 dlS-l' v t

CUM SE FACE SCOSUL. SORTAREA $1 STRATIFICAREA POMILOR DIN PEPINIERA?

Pomii se scot din pepiniera sub forma de vergi (din cimpul II al scolii de pomi) sau cu coroana fermata. Epoca cea mai potrivita pentru scoaterea pomilor este

tanta de cca 20 C11d1e pom, se infig 2 cazm~ e,. e ca reun membru din echipa cu care se fortea~a ~lsloea:eapomului, in timp ce un alt membru al ecplpel, a~u~ll1d p0111ulde sub punctul de altoire, trage in sus ~l .ca~re santo Daca se simte ca intr-o parte sau alta mal tine~reb radacina, ea se taie cu eazmaua. . v . v v v.Pomii scosi in condi tii bune trebuie .sa al?av r~da-toamna, dupa caderea Irunzelor, incepind de la jumatatea lunii octombrie. Se intimpla uneori, mai ales

e .. '1 lungi de eel putin 30-35 lm e '.

tem ~l nevatamate. v locin anii ploiosi, ca vegeta tia sa se prelungeasca mult in toamna si sa intirzie caderea frunzelor. In aceasta situa tie este necesar sa se procedeze la desfrunzi tul pomilor, Lucrarea se poate face manual sau pe cale chimica. Desfrunzirea manuala consta in inlatura rea frunzelor tragind cu mina pe lastari, de jos in sus, la speciile cu muguri mari (par, cires, visin}, sau de sus in jos la celelalte specii cu muguri mici. Des frunzitul pe cale chimica se face stropind pomii cu diferite substante chimice (clorat de magneziu 0,25 -0,50 %,sulfat de fier 10 %). Cu citva timp inainte de scoatereapomilor se face alegerea, identificarea si etichetarea materialului saditor pe soiuri si portaltoi. Se eliminapomii necorespunzatori din punct de vedere al cresterii, bolnavi, neautentici. Fiecare pom "cap de rind" se eti cheteaza. Scosul pomi1or se face manual sau mecanizat.Cind lucrarea se executa manual, se procedeaza asHel: de-a 1ungul rindului de pomi se sapa un ~ant la t cit latimea cazmalei, la 0 distantade 25-30 cm de rindul de pomi. In ceea ce prive~te adincimea acestui ~ant, ea trebuie sa fie de 2 cazmale (cca 50-60 cm), in cazul pomilor altoiji pe portaltoi cu inradacinare adinca

Pamintul ramas printre radacini se scu ura pe ,deoareee altfel atirna prea greu l~ transp~rt.Calitatea Iucrari i depinde mult ~l de umiditatea solului in pepiniera. Cind solul este prea uscat, lucrarvea se face cu multa greutate ~i totodata se rup sau se ::anesc radacinile pomilor. De aceea, l_n astfel de cazun, este neeesar sa se irige terenul inamt~ de scoatere sa,: se amina luerarea pina dupa 0 ploal~. Scosul mecamzat se executa cu pluguri speciale aet,lOnate de trac.toa::eputernice. Piesa activa a plugulm este un ~ut~t ~n forma de U, care trece pe sub rin~ul de poml ~l tale radacinile acestora, lasindu-le IUr:~l _:l~ 35 -:-40 ~m. Inacelasi timp, plugul disloc~ po~n lasl~du-l ma~. m~lt sau mai putin culcati pe nndun. Dupa ce pomn smt scosi ei sint transportati la locul de sortare. Tr.anspo_rtul se ia~e pe umar, totde~una cu radacinile i_namte.~l euramurile coroanei tnapoi. pentru a pre.ver:l desb:n~rea sau ruperea lor. Pina la sortare ~u trebme ~a treaca hmp mult, deoarece radacinile pomllor pot fI afectate deu"caciune sau de inghet ..v La locul de sortare, pomii se a?az~ sep~ra t p~ speC!:i soiuri. Conditiile pe care trebme sa Ie mdeplmeasca~omii destinati piantarilor sint prezentate in tabeIu120.

Condifiile pe care trebuie sa Ie ind epIm' bun pentru plantaro

Ta.belul 20easca un porn de 1 an

Dupa sortare, pomii se leaga in pachete de 5-10 bucati, Concomitent cu legarea pomilor se face si etiche Iarea lor, folosindu-se etichete de lemn sau material

200201SPECIFICATIE CONDITII

Specia ~i soiul Cele indicatepentru zona in care se planteazn

plastic de dimensiunile 2 X 8 em, pe care se serie soiul~i portaltoiul. Etiehetele se leaga la un porn din pachet, pe ax intre 2 ram uri.Pomii lega ti si etieheta ti se dezinfecteaza cu seopulAutenticitate 'YcSanatate '0Rtldtlcini przncipale- aspect

- lungime, cm, .mrmrn- nurnar minimTrunchi

- lungime (de la Iocul de altoire)a) la pomi cl! truneghi pitic,CI11, minimb) Ia pomi eli trunchi mijlociu,em, minim- grosime. 111111, minim

100Iipsite de boli si dauna tori

ear~ete~istice speciei de port altoi, bine dezvoltate, dispuse umf.oru: in jur ul bazei porta.ltoiului, nedeshidratate, far arani, fara urme Iasa.te depara ziti ; fara pete brune in sectiune oblica: un sistem radicular bine dezvoltat cu radacin]253drept sanat os, cu scoar ta deeuloare caracteristica speeiei~i soiului, nebrunificata, nedeshidratata, fara vatamari mecanice tara urrne lasate de grindina, de gel' sau de parazi ti, fara pete brune in sectiune transversala, cu muguri pe toata lungimea trun chiului sau eu ram uri anti cipate in zona de proieetare a eoroanei

lOa

120

de a distruge eventualii germeni de boli si daunatori care s-ar afla pe pomi. Pin a la valorificare, ei se stra tifica in santuri adinci si late de 50-60 em (fig. 63).

CUM SE FACE TRANSPORTUL POMILORI

Cind durata transportului este scurta (pina la 10-15 ore), folosindu-se eamioane sau carute, se procedeaza astfel: radacinile pomilor se mocirlese intr-un terciprcparat din pamint, baliga proaspata de vita si apa. ICosul carutei sau al eamionului se captuseste cu un strat gros de 20-30 em paie sau papura, pe care se asaza pomii cit mai strins, eu radacinile in directia de mers a vehieulului. Pe masura ee se incarca pomii, printreIadacinile lor se indeasa paie, astfel incit sa fie bineaeoperite. Daca timpul este calduros, paiele dintreradacini se uda. Daca este perieol de inghe] user, paiele sc lasa uscate. Dupa incarcarea vehiculului se acopera pomii eu papura, trestie sau coceni si se leaga strins cu una sau doua fringhii, trecute pc deasupra, spre a preveni free area si ranirea ramurilor si a trunehiurilor in timpul mersului. Pentru asigurarea conditiilor optime de transport este bine sa se a)'eze deasupra 0 prelata.Intr-un eamion se pot transporta eea 1500 pomi, iar- coaja

neteda,

10 sanatoasa

Intr-o caruta , 200-250 pomi.CUM SE FAC GROPILE PENTRU PLANTAREA POMILOR!

" ., '" J~ .. ~- ._ '''.~ 1.- '-0..,_

(0 .... ..........,_

Timpul de exccutare a gropilor este cu 2 -3 luni inainte de plantarea pomilor : in perioada august scptembrie pentru plantarile de toamna si toamna tlrziu, sau in timpul iernii, pentru plantarile de primavara.Gropile trebuie fa cute de dimensiuni mari: cu latura de 1-1,5 m si adinci de 0,6-0,8 m. Cu cit terenul.ste mai greu' (argilos) cu atit gropile trebuie facutemai mario Daca suprafata de plantat cu pomi este rnai mare si ea a fost pregatita prin desfundare (mobilizarea solului la adincimea de 60 ern), gropile se potface de dimensiuni mai mici; 60/60/40 ern.Un amanunt care trebuie respectat la sapatul gro pilor : pamintul provenit din primul rind de cazma (pe adincimea de 25 -30 cm) se asaza intr-o parte,a gropii, iar restul de pamint, in partea opusa. Deci~ 15-2mJ ~In.~~~j&J).c-

abc

Fig. 63 - Stratificarea pomilor

.e.. '.r:~,.~:...~~

, ......,d e f

Fig. 64 - Sapatul gropilor pe terenuri In panta :ft - H'Ucrea in brazde a stratului Intelenit de la suprafata ; b -. saparea ~i asezarea vn.uulut ell humus; c - nlvelarea fu ndul ui grcpii ; d - asezarea stratului de pamtntHrgnl j e - asezarea brazdelor Pe margineu gropii i 1- plantarea pomilor

203pamintul scos din groapa trebuie depus in doua mari musuroaie, Acest fel de a~ezare a pamintului va fi de folos la p1antarea pomilor, eel mai bun pamint fiind eel de la suprafata. Peretii gropi1or trebuie sa fie drepti, a~a incit groapa sa nu se strimteze 1a fund. Pietrele, eioburi1e si resturile de radacini gasite la sapat se scotafara din groapa ~i se aduna intr-un loc.

0l ~)) (\o~

JJ1~m~0 /)

204205Pe terenurile in panta, pentru a se impiedica deplasarea solului la vale si pentru a usura patrunderea apei din ploi la radacina pomilor, este bine ca sapatul gro..:pilor sa se faca in trepte (terase) fig. 64. In aeest seop se lucreaza astfel:- Se taie in brazde stratul intelenit de la suprafata~i se asaza la marginea de jos a treptei (Iatimea treptei sa fie de 1,5-2 m).- Se sapa stratul de pamint negru (eu humus)si se gramadeste in partea de sus a treptei :- Se niveleaza suprafata treptei, luindu-se pamintdin jumatatea de sus si adaugindu-se in partea de jos: cu aceasta oeazie se da treptei 0 usoara inclinare catre virful povirnisului,- Se trage pamintul negru care a fost gramadit

y60Cm

Fig. 65 _ Digulete facute i~ lurul gr"opiidupa plantare pe terenun m panta

la un capat, iar pentru a li se asigura 0 dura,bilitate rnai mare se ard la foc pe portiunea ce se va mgropa (sau se ung cu ulei mineral).Cu 10-15 zile inainte de plantare se face umplerea:>artiala a gropilor, care consta in astuparea ~or. cu~amint in asa fel incit sa ramina goale pe 0 adincimede cca 25 em. .. .Se procedeaza asHel: la fundul gropll .se 111trod~c1lin strat de pamint de 15-20 em: luat ~1l1 mu~u~olU_format din pamtntul de la fund, iar apOl se eont.muau _' , t de la suprafata sau se 'trage concomltentin partea de sus si se asaza in strat mai gros catre

pammin

~pamint de la

_, dfata cit ~l e

1 fundgroapa

supra a fmargine a de jos a terasei :- Brazdele se zidese pe marginea terasei, dupa care urmeaza plantarea pomu1ui.Pe povimisuri mai mici se fac trepte mai simple, cu un digule] la partea de jos (aceste digulete pot fi facute ~i dupa platarea pomilor) (fig. 65).Inainte de plantare, in fiecare groapa se infige cite un tutore, de care urmeaza sa fie legati pomii. Este bine ca tutorii sa fie confectionati dintr-un lemn tare (salcim sau stejar) si grosi de cea 5 em. Inainte de a fi asezati in gropi, tutorii se curlija de coaja, se ascut

entru a se amesteea. Daca lucra~ea ace~st~ se a~e~hiar in momentul plantarii pomilor, pammtul dingroa pa se calca (taseaza).

CUM SE FAC LUCRARILE DE TOAMNA A SOLULUI~I CUM SE APLICA iNGRA~AMINTELE!

Modul cum se fac lucrarile ~e to~mna a solului in livada depinde de sistemul de mtretmere, prac~lcat.In livada in care se aplica sistemul de, m~retmere ogor negru. toamna se face aratura la admclmea de

12-18 cm. In principiu, la mijlocul intervalelor, ara t~ra_.se face Ie: adincime ~na.i mare,. iar pe masura apro plern plugului de trunchiurile pomilor, ea trebuie sa fie mai superficiala. Eisiile de teren ramase nearate in lungul rindurilor se sap a eu eazmaua la adincimea de8 -10 cm. Oda ta cu efectuarea ara turii se incorporeazaIn sol si ~ng~a~a~~inte .(gunoi, superfosfat, cenusa etc.) conform indicatiilor din tabelul 21. Aratura se gra peaza, deoarece prin aceasta Iucrare se maruntesc bolovanii si se impiedica patrunderea aerului uscat si mai tirziu a gerului la nivelul radacinilor. In livada intelenita, solul se lucreaza toamna in jurul pomilor pe o. suprafata !n forma de cere (sau patrat) pe toata portiunea aflata sub coroana,

T(lbciul 21

Date orientative privind dozcIc de ingra~arninte cc se pot f'olosi in Iivadii (kg/porn)

CenusaGUl10i I Azotat I I

_ Restul cantitatii de azotat de amoniu se aplica prima vara (tngra~are~ suplimen tara) in 2 epoci: prima lngra~arc se face prima vara inail:tc de inflo~~t (numai la merii ~i pcrii foarte in~a;catl .eu rnuguru d: ro?, prima ingrasare se face dupa inflorit). iar a doua mgra sare se face'la 40-45 zile dupa inflori t., _ La ingra~area supli~entar~ sve~ot fol?si si ingra:

~aminte organice: gunOl de pasar.l vsubtl~t vcu ap~ (1parte gunoi + 10 par ti apa) sau unna subtiata eu apain proportia de 1 : 6._ Cenusa de carbuni nu este buna ca ingra~amint,deoarece contine s1,lbstante vatamatoare pentru plante._ Cel mai simplu mod de administrate a ing:av~~: mintelor la pom consta in impra~tIerea cantitatii respective de ingra~amint pe supr~fata in vformavde ee:-c de la baza pomulni, dupa care se mgroapa odata cu sa-patnl san pra~itul.Pentrn a cnnoaste mai bine insusirile pe care leprezinta ingra~aniil~.te~e chimi~e, pr~z;ntaI?-. in c~nt~nuare citeva date pnvmd descrierea ~l msusirile prmci

207206

IVirsta pomilor

2 ani de la plantarePomi in anii 3-410-150,1-0,150,2-0,3 0,3-0,5de la plantarePorni aflati la inceputul15-250,2-0,30,3-0,5 0,6-1,0perioadei de rodire40-600,8-1,51,5-2,0 2,0-3,0Pomi tineri in primii

de grajd de amoniu Superfosfat

(sare potasica)

palelor ingra~aminte cu azot, fosfor, potasiu, precnn:si a principalelor amendamente (tabelele 22, 23, 24 ~l25).

Pomi aflati in plinaperioada de rodire 80-200 , 1,5-2,5 2,5-4,0 4,0-6,0

N o~a: In ce priveste aplicarea ingra~amintelor trebuie retinut :- Gunoiulde grajd, superfosfatul, cenusa si 0 treime~in cvantitatea de ingra~amint azotat se apli~a toamna(ingrasarea de bad) ;

CUM SE INFIINTEAZA 0 PLANTATIE DE CAP$UN (METODA OBI$N UITA.) 1

Locnl ales se sap a cu hirtetul la 0 adincime de 30-35 em, maruntindu-se "gradinare~te:'. Cu aceast~ ocazie se face si 0 ingrasare a terenulm (2-3 kg g,:nOl de grajd pentru suprafata de 1 I?-2). ~~entr~ prevemrea atacului larvelor de carabus (vierrnii albi), care rot provoca pagube mari in plantatia de capsun, este bin e