LUCRAREA NR 1- Simbolizarea Materialelor Metalice_Energetica

7/17/2019 LUCRAREA NR 1- Simbolizarea Materialelor Metalice_Energetica

http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-nr-1-simbolizarea-materialelor-metaliceenergetica 1/18

LUCRAREA NR. 1

SIMBOLIZAREA MATERIALELOR METALICE

1.1. Scopul lucrării

Lucrarea are drept scop cunoa terea normativelor în vigoare cu privire la simbolizareaș

principalelor materiale metalice utilizate în industrie.

1.2. Generalită iț

Materialele etalice (metale i aliaje metalice) sunt acele materiale cu legături specificeș

metalice, caracterizate de colectivizarea electronilor din banda de valen ă i care se mi că liber subț ș ș

formă de ”nor electronic” printre ionii pozitivi din care este alcătuit miezul, au proprietă i metalice,ț

cum sunt conductivitatea termică i electrică ridicate, ductilitate, luciu metalic etc.ș O elurileț

sunt materialele metalice cu cea mai largă utilizare în industrie.O elulț este un aliaj ce con ine caț elemente principale fierul iș carbonul, având un con inut deț

carbon sub ,!! ". #liajele fier$carbon cu mai mult de ,!!" carbon se numesc fonte. %roprietă ile lor ț

pot să varieze în limite foarte largi în func ie de con inutul de carbon i de alte elemente de aliere.ț ț ș

O&elurile 'i fontele utilizate în tenică sunt produse industriale de mare importan&ă, care seelaborează, se transformă în semifabricate 'i se utilizează în diverse aplica&ii conform unor reglementări stricte, a căror cunoa'tere 'i respectare a impus, ca 'i în cazul altor produse, standardizareacestora.

riteriul de identificare a unui o&el sau a unei fonte este arca, prin standardizarea căreia serealizează o uniformizare planificată a compozi&iei cimice 'i*sau a caracteristicilor principale, ceea ce

înlătură barierele tenice din calea comercializării produselor din aceste materiale 'i face posibilăcooperarea tenologică na&ională 'i interna&ională. +imbolurile cu ajutorul cărora se notează mărcile 'iclasele de calitate din cadrul unei mărci de o&el sau de fontă sunt 'iruri de litere 'i cifre ( !i"oli#areal$anuerică) sau numai cifre (!i"oli#are nuerică), care con&in informa&ii privindcaracteristicile mecanice principale, compozi&ia cimică, destina&ia, metodele de ob&inere asemifabricatelor, gradul de dezo-idare la elaborare etc., sau pot fi conven&ionale, servind laidentificarea mărcii, fără a da însă vreo informa&ie despre caracteristicile de calitate ale materialului.

ările europene membre ale omitetului /uropean de +tandardizare, cunoscut sub abrevierea0/12 (omite /uropeen de 1ormalisation) au stabilit un set de norme obligatoriu pentrusimbolizarea materialelor metalice. 3n cazul o&elurilor, sistemul de simbolizare european este definit în

normele /1!445.

+tandardardul /uropean /1!445$! define'te regulile de simbolizare ale o&elurilor pe bază delitere 'i numere, a'a$numita simbolizare alfanumerică. +tandardul /uropean /1 !445$ define'te

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aliaj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fier

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Font%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fier

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbon


http://ro.wikipedia.org/wiki/Aliaj



regulile de simbolizare în sistemul numeric fiind complementare simbolizărilor alfanumerice. 6rebuiemen&ionat că simbolizarea o&elurilor 7 în conformitate cu /1 !445 7 face referire la următoarelestandarde europene

• /1!444 (versiunea română +8 /1 !444) 29efinirea 'i clasificarea mărcilor de o&el”:

• /1!445; (versiunea română +8 /1 !445;) 29efinirea produselor de o&el”:

• 8!4<4 (versiunea română +8 8 !4<4) 2+isteme de simbolizare a o&elurilor. +imbolurisuplimentare”.

3n cazul fontelor sistemul de simbolizare alfanumerică 'i numerică este stabilit în standardul/1 !=<44!! publicat cu statutul de standard na&ional român în norma +8 /1 !=<4.

3n conformitate cu standardul european /1 !=<4 'i cel românesc +8 /1 !=<44!!, toatemărcile de fontă se simbolizează în mod similar o&elurilor adică fie alfanumeric, fie numeric.

1.%. &rincipiile !i"oli#arii $ontelor '2()

1.%.1. Si"oli#area al$anuerică

uprinde ma-imum 'ase pozi&ii nefiind necesară ocuparea tuturor.La po#i*ia 1, obligatorie, se indica prefi-ul EN $ desigur pentru fontele standardizate:

La po#i*ia 2 este prevăzută, tot cu caracter obligatoriu, precizarea tipului de metal, adicăsimbolul G+ în care > reprezintă piesa turnată 'i ? reprezintă fonta.

La po#i*iile % ,i - cu caracter op&ional, se precizează următoarele pozi&ia a @$a structuragrafitului, iar pozi&ia a A$a indică natura microstructurii sau macrostructurii prin nota&iile prezentate întabelul !.

Ta"elul 1. Nota*iile pentru tipurile /ra$itului ,i ale !tructurii $ontei

Si"olul/ra$itului

Tipul /ra$itului Si"olul

!tructurii

Tipul !tructurii !au !tării

L Lamelar # #ustenită

+ +feroidal B Berită



C >rafit în cuiburi % %erlită

D Dermicular C Cartensită

1 Bără grafit

(structura ledeburitică)

E

6

ălită

ălită 'i revenită

F +tructura specială

(indicată în standardul de produs)

G

H

Inima neagră

Inima albă

(pt. fonte maleabile)

La po#i*ia a 0a, cu caracter obligatoriu, se utilizează la alegere indicarea fie a unor caracteristici mecanice, fie precizarea compozi&iei cimice, separându$se de pozi&iile precedente

printr$o cratimă, după cum urmează

1. inicarea caracteri!ticilor ecanice3

a) re#i!ten*a iniă la rupere prin trac*iune, R, se indică prin valori minimecorespunzătoare, e-primată în 1*mm, urmată de o literă ce reprezintă modul de prelevare a probelor astfel

$ 2+”$ probă turnată separat:

$ 2J”$ probă ata'ată la piesă turnată:

$ 2K$ probă prelevată din piesă turnată.

E4eple3

/1$>?L$@44+ fontă cu grafit lamelar cu 8m @44 1*mm, din probă turnată separat:

/1$>?D$@=4 fontă cu grafit vermicular cu 8m @=4 1*mm, din probă prelevată din piesaturnată:

/1$>?L$A44J fontă cu grafit lamelar cu 8m A44 1*mm, din probă ata'ată la piesa

turnată.



b) alun/irea iniă la rupere A e-primată în procente, se indică imediat după valoareaminimă a rezisten&ei la trac&iune (valorile fiind separate printr$o cratimă), urmată de o literă cereprezintă modul de prelevare a probelor:

/-emple /1$>?+$ @=4$: /1$>?CH$A44$;J: /1$>?+$J: /1$>?CH$ A=4$5+.

/1$>?+$ @=4$ fontă cu grafit sferoidal cu 8m @=4 1*mm

, # ", din probă prelevată din piesa turnată:

/1$>?CH$A44$;J fontă maleabilă cu inimă albă, cu 8m A44 1*mm, # ;", din probăata'ată la piesa turnată.

c) re#i!tenta la inco5oiere prin !oc se indică imediat după valoarea minimă a rezisten&ei latrac&iune, fiind separată de celelalte simboluri prin cratimă, urmate de litere ce indică temperatura lacare are loc încercarea 86 pentru temperatură ambiantă sau L6 pentru temperatură scăzută.

/-emple

/1$>?+$@=4$J$L6 fontă cu grafit sferoidal cu 8m @=4 1*mm, cu energia minimă larupere prin 'oc de ?, din probă ata'ată la piesă, la temperatura scăzută:

/1$>?+$A44$!M+$86 fontă cu grafit sferoidal cu 8m A44 1*mm, cu energia minimă larupere prin 'oc de !M?, din probă turnată separat, la temperatura ambiantă.

d) uritatea e4priată prin unul in cele trei !i"oluri 6B (duritatea Grinell), ori 67(duritatea DicNers), ori 6R (duritatea 8ocNell) urmată de valoarea ei efectivă.

/-emple

/1$>?L$ PG!M4 fontă cu grafit lamelar cu duritatea Grinell !M4 PG:

/1$>?CH$ PD@44 fontă maleabilă cu inimă albă cu duritatea DicNers @44 PD.

2. preci#area copo#itiei c8iice este personalizată în simbolizarea fontelor prin prezen&aliterei Q. +e pot distinge două situa&ii

a) dacă nu se indică 'i con&inutul în carbon $ litera 9 este urmată de simbolurile elementelor cimice principale în ordine descrescătoare 'i apoi de con&inutul procentual al acestora rotunjite lanumărul întreg cel mai apropiat: valorile sunt separate prin cratime.

/-emple /1$>?D$Q1iCn!$=: /1$>?L$Qr1i!4$@: /1$>?L$Q1iCn!@$5.

/1$>?D$Q1iCn!$= fontă cu grafit vermicular con&inând !" 1i 'i = " Cn.



b) dacă se indică 'i con&inutul în carbon $ se introduce după litera Q , valoarea, con&inutul procentual în carbon multiplicat cu o sută ( de e-emplu @44 pentru @")

/-emplu

/1$>?1$Q@44r1i+i;$=$ fontă ledeburitică con&inând @", ;" r, =" 1i, " +i.

&o#i ia a:aț , are caracter op&ional separându$se de pozi&ia a$=$a printr$o cratimă. +e pot preciza aici condi&ii suplimentare cu ajutorul următoarelor nota&iilor, astfel

9 $ piesa brută turnată

P $ piesa supusă tratamentului termic

H $ sudabilitate pentru suduri de îmbinare

R $ condi&ii suplimentare specificate în comandă

/-emplu /1$>?+$ @=4$$P: /1$>?CH $@<4$!+$H

/1$>?+$ @=4$$P fontă cu grafit sferoidal cu 8m @=4 1*mm , # ", din probă prelevată din piesă, pentru tratament termic.

1.%.2. Si"oli#area nuerică

uprinde nouă caractere (incluzându$se aici 'i cratimele).

%rimele trei caractere sunt similare cu cele e-istente în simbolizarea alfanumerică, iar al patrulea, prin litera ?, indică tipul materialului (fonta), adică /1$?.

el de$al cincilea caracter este alocat tipului grafitului precizat printr$o literă.

aracterul al 'aselea indică, printr$o cifră, caracteristica principală a fontei (! $ pentrurezisten&a la trac&iune, $ duritate, @ $ pentru compozi&ia cimică).

aracterele 5 'i M sunt alocate numărului (din două cifre) atribuit mărcii de fontă, iar ultimulcaracter indică printr$o cifră, condi&iile specifice materialului (de e-emplu ! $ proba de încercat esteturnată separat, < $ se specifică sudabilitatea, M $ piesa este tratată termic, 4 $ nu se impun restric&iispecifice).

/-emple

$ mărcii /1$>?L$=4 îi corespunde simbolizarea numerică /1$?L!4@4

$ mărcii /1$>?L$PG@=+ îi corespunde simbolizarea numerică /1$?L4=4

$ mărcii /1$>?+$<44$@J îi corespunde simbolizarea numerică /1$?+!4;

$ mărcii /1$>?CH$A44$= îi corespunde simbolizarea numerică /1$?C!4@4



âteva simboluri alfanumerice ale unor fonte uzuale sunt e-plicate în tabelul .

Ta"elul 2. E4eple e !i"oli#area al$a nuerică a $ontelor

Nr.crt. Si"olul $ontei ;enuirea $ontei

!. /1$>?L$!=4 Bontă cu grafit lamelar cu 8m !=41*mm.

. /1$>?L$!=4 Bontă cu grafit lamelar cu 8m !=41*mm din proba prelevatădin piesa turnată

@. /1$>?L$!=4J Bontă cu grafit lamelar cu 8m !=41*mm din probă atasată la piesă turnată.

A. /1$>?L$!=4+ Bontă cu grafit lamelar cu 8m !=41*mm din probă turnată

separat.

=. /1$>?L$PG!== Bontă cu grafit lamelar cu duritatea PG !==

<. /1$>?D$!=4+ Bontă cu grafit vermicular cu 8m !=41*mm din probă turnatăseparat.

5. /1$>?CH$@<4$!+ Bontă maleabilă cu inimă albă cu 8m @<41*mm:

# !" din proba turnată separat

M. /1$>?CG$@44$<+ Bontă maleabilă cu inimă neagră cu 8m @441*mm: # <"din proba turnată separat

;. /1$>?+$M44$MJ Bonta cu grafit sferoidal cu 8m M441*mm, # M" din probăatasată la piesă turnată.

!4. /1$>?+$A=4$4+$86 Bontă cu grafit sferoidal cu 8m A=4 1*mm, cu energiaminimă la rupere prin 'oc de 4?, din probă turnată separat, latemperatura ambiantă.

!!. /1$>?L$Q1iCn!@$5 Bontă cu grafit lamelar cu 1i!@" 'i Cn5"

!. /1$>?1$Q@44r1i+i;$=$ Bontă ledeburitică con&inând @", ;" r, =" 1i 'i " +i

1.-. &rincipiile !i"oli#ării o elurilor '2()ț

+8 /1 !445$!44< +isteme de simbolizare a otelurilor. %artea ! +imboluri alfanumerice:+8 /1 !445$!;;< +isteme de simbolizare a otelurilor. %artea +istemul numeric.

1.-.1. Si"oli#area al$anuerică



+imbolizările alfanumerice ale o&elurilor se fac în func&ie de utilizare 'i caracteristici mecanicesau fizice (grupa !) respectiv în func&ie de compozi&ia cimică (grupa ).

Simbolizarea oţelurilor corespunzătoare /rupei 1 (în func&ie de utilizare, caracteristici

mecanice 'i fizice). uprinde patru pozi&ii nefiind necesară ocuparea tuturor.

&o#i*ia 1, obligatorie, prezintă o literă ce semnifică o anumită destina&ie. 3n cazul în careo&elul este specificat sub forma unei piese turnate, simbolizarea prezintă ca simbol ini&ial litera G.9estinatia este prezentată în tabelul @.

Ta"elul %. ;e!tinatia o*elurilor in /rupa 1 $unc ie e utili#areț

Litera Utili#are

S o&eluri pentru construc&ii

& o&eluri pentru recipiente sub presiune

L o&eluri pentru tevi

E o&eluri pentru construc&ii mecanice

B o&eluri beton armat

< o&eluri pentru beton precomprimat

R o&el pentru 'ine de cale ferată

6 o&eluri de înaltă rezisten&ă pentru produse laminate la rece

; o&eluri pentru produse plate laminate la rece

T o&eluri pentru table

M o&eluri pentru electrotenică

&o#itia 2 prezintă un /rup e ci$re (un număr) care semnifică o valoare minimă a uneicaracteristici mecanice (6abelul A)

Ta"elul -. Si"oli#area o*elurilor =n $unc*ie e utili#are ,i caracteri!ticile ecanice !au $i#ice

Cate/oria e o*eluriCaracteri!tica

ecanică utili#ată

Si"ol O"!er5a*ii

o&eluri de construc&ii limita de curgere, +nnn +$categoria o&elului



8 c, 1*mm nnn$valoarea minimă a lui 8 c

o&eluri pentru recipiente sub presiune

limita de curgere,

8 c, 1*mm

%nnn%$ categoria o&elului

nnn7valoarea minimă a lui 8 c

o&eluri pentru construc&iimecanice

limita de curgere,

8 c, 1*mm

/nnn/$ categoria o&elului


o&eluri pentru &evi de conductelimita de curgere,

8 c, 1*mm

LnnnL$ categoria o&elului


o&eluri beton armat

limita de curgere,

8 c, 1*mm Gnnn

G$ categoria o&elului


o&eluri pentru sau sub formă de'ine

limita de rezisten&ă latrac&iune, 8 m, 1*mm 8mmm

8$ categoria o&elului

mmm$valoarea minimă pentru 8 m

o&eluri sub formă de produse plate laminate la rece curezisten&ă la ambutisare

limita de curgere,

8 c, 1*mm

PnnnP$ categoria o&elului


o&eluri sub formă de produse plate laminate la rece curezisten&ă la ambutisare

limita de rezisten&ă latrac&iune, 8 m, 1*mm P6mmm

P6$ categoria o&elului

mmm$valoarea minimă pentru 8 m

o&eluri sub formă de produse plate laminate pentru

ambutisarea la rece$

9pp

9pp

9Qpp

9$ laminat la cald pt. formare directă

$laminat la rece

Q$nu se precizează

pp$număr alocat

o&eluri sub formă de tablăneagră, albă, 'tan&ată, dublu

laminată

limita de curgere,

8 c, 1*mm

6nnn6$ categoria o&elului


o&eluri sub formă de tablăneagră, albă, 'tan&ată, simplu

laminată

duritatea 8ocNell P8 @46m

6P6P$ categoria o&elului

$ valoarea medie de duritate

o&eluri magnetice sub formă de

tablă electrotenică

pierderi magnetice,

pentru !,= 6esla la =4Pz , H*Sg -!44

Crrr$ga C$ categoria o&elului

rrr$pierderi totale magnetice

g$grosimea tablei



a$tipul tablei

a#$grăun&i neorienta&i

a1$cu grăun&i orienta&i

a97nealiată semifinită

a/$aliată semifinită

a%$cu permeabilitate mare

a+ cu pierderi reduse

&o#i ia % >ț prezintă o co"ina ie e litere i ci$reț ș ce semnifică rezisten a la impactț

(rezilien a) func ie de temperatură (tabelul =).ț ț

Ta"elul 0. Re#i!ten a la ipact $unc ie e teperaturăț ț

7aloarea iniă a ener/iei e rupere ?7 '+)

Teperatura 'o

C)2@ -( :(

+imbolul

?8 S8 L8 T4

?4 S4 L4 4

? S L $4

?@ S@ L@ $@4

?A SA LA $A4

?= S= L= $=4

?< S< L< $<4

&o#i ia - >ț prezintă simboluri suplimentare (tabelul <).

Ta"elul :. Si"oluri !uplientare

>! 6urnat i 1ecalmatș



9ezo-idare > 6urnat i +emicalmatș

>@ 6urnat i almatș

9estina ieț

9eformabil plastic la rece

9 #coperire la cald

/ %entru emailare

B Borjabil

P +ec iuni desciseț

L %entru temperaturi scazute

C 9eformat termo$mecanic

8 6emperatură ambiantă

+ %entru construc ii navaleț

6 %entru eviț

H 8ezistent la coroziune atmosferică

ondi ii deosebiteț TB >răunte ereditar fin

P 6emperatură ridicată

TR #lungire la rupere minim ="

+uprafa ăț

TO #coperit cu material organic

T+ Rincare cu flacară

TR1 +trat de Rn$1i electrolitic

6ratament termic

T# 8ecopt

T /cruisat

T1 1ormalizat

TE ălire 'i revenire

TE6 Imbunată itț

T6 8evenit

TJ Bără tratament

TC 6ratament termomecanic



9e e-emplu, simbolul (conform +8 /1 !445$!) S2%0+2G% corespunde unei mărci de o&el

având limita de curgere minimă 8 c

@= 1*mm, cu garan&ii privind tenacitatea la 74

o (energia de

rupere la 7 4o, KV U 5 ?), dezo-idat complet (cu +i, Cn 'i #l) la elaborare:

+imbolizarea o&elurilor corespunzătoare /rupei 2

+e face în func&ie de copo#i*ia c8iică (tabelul 5). #vând în vedere modul de simbolizare,o&elurile se pot clasifică în A subgrupe

2.1 $ o&eluri nealiate cu un con&inut mediu în mangan V!" (e-cep&ie o&elurile pentru automate):

2.2 $ o&eluri nealiate cu un con&inut mediu în mangan W!", o&elurile pentru automate, o&elurialiate al căror con&inut al fiecărui element de aliere este V=" (e-cep&ie o&elurile rapide):

2.% $ o&elurile aliate al căror con&inut al unui element de aliere este W=" (e-cep&ie o&elurilerapide):

2.- $ o&eluri rapide.

Ta"elul @. Si"oli#area o*elurilor $unc*ie e copo#i*ia c8iică

Su"

/rupa

Cate/oria e o*eluriEleente c8iice

pre#enteSi"ol

Seni$ica*ia eleentelor!i"olului

.! o&eluri nealiate cu uncon&inut mediu în

mangan V!"

carbonul în, " demasă - !44

nnn $$ carbon

$nnn$valoarea medie decarbon - !44

. o&eluri nealiate cucon&inut mediu în

mangan W!", o&elurile pentru automate, o&elurialiate al căror con&inut al

fiecărui element dealiere este V="

$ carbonul în, " demasă - !44

$elementele de aliereîn " de masămultiplicate cu unfactor B (tab.<)

nnn/!//@m$p$r $nnn$valoarea medie decarbon - !44

$ /!//@ 7 elemente dealiere în ordinedescrescătoare acon&inutului

$m,p,r$con&inutul mediu în" al elementuluimultiplicat cu B

.@ o&elurile aliate al căror con&inut al unui element

de aliere este W="(e-cep&ie o&elurile

rapide):

$ carbonul în, " demasă - !44

$elementele de aliere

în " de masă

Qnnn /!//@m$p$r Q$semnifică prezen&a unuielement de aliere W="

$nnn$valoarea medie de

carbon - !44

$ /!//@$elemente dealiere în ordinedescrescătoare



$m,p,r$con&inutul mediu în" rotunjit la un numărîntreg

.A o&eluri rapide $H, Co, D, o în

procente de masă

P+m$p$X$r m,p,X,r$con&inutul mediu

în " al elementelor dealiere în ordinea H$Co$D$o

Ta"elul . Bactorii de multiplicare pentru elementele de aliere(valabil numai pentru otelurile din categoria . din tabelul 5)

Eleentul c8iic E actorul e ultilicare

r, o: Cn, 1i, +i, H A

#l,Ge,u,Co,1b,%b,6a,6i,D,Rr !4

e,1,%,+ !44

G !444

Ta"elul . E4eple e !i"oli#ări al$anuerice ale o*elurilor con$or SR EN 1((2@132((:

Cate/oria o eluluiț Si"olul o eluluiț ;enuirea o eluluiț

O eluri pentru construc&iiț

+@=?8 O el de construc ii cu 8 ț ț c @=1*mm, avândgarantată o energie de rupere KV U 5 ? latemperatura de 4o.

+@==S O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm, având

garantată o energie de rupere KV U A4 ? latemperatura de $ 4o.

+A=4?4 O el de construc ii cu 8 ț ț c A=41*mm, avândgarantată o energie de rupere KV U 5 ? latemperatura de 4o.

+@==? O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm, KV U 5 ? latemperatura de $4o.

+@==1 O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm normalizat

+@==1L O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm normalizat pentru temperaturi scăzute

+@==C O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm deformattermomecanic



+@==SH O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm, KV U A4 ? latemperatura de $ 4o, rezistent la coroziuneaatmosferică

+A<4EL O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm, îmbunătă&it pentru temperaturi scăzute

+@==C O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm, deformat plastic la rece

+@==?P O el de construc ii cu 8 ț ț c @==1*mm, KV U 5 ? latemperatura de $4o, cu sec iune tubularăț

O eluri pentru evi de conducteț ț

L@<4># O el pentru evi cuț ț 8 c @<41*mm, calmat, clasade calitate #

L@<4EG O el pentru evi cuț ț 8 c @<41*mm, îmbunătă it,ț

clasa de calitate G

L@<41G Otel pentru evi cuț 8 c @<41*mm, normalizat,clasa de calitate G

L@<4CG O el pentru evi cuț ș 8 c @<41*mm, deformattermo$mecanic, clasa G

O eluri pentru construc&iiț

mecanice/;= O el pentru construc&ii mecanice cuț 8 c

;=1*mm

>/A4 O el pentru construc&ii mecanice turnat cuț 8 c A41*mm

/@==S Otel pentru construc&ii mecanice cu 8 c @==1*mm, având garantată o energie de rupere KV

U A4 ? la temperatura de $4o.

O el betonț G=44# O el beton cuț 8 c =441*mm, cu #,="

G=44G O el beton cuț 8 c =441*mm, cu # ="

G=44 O el beton cuț 8 c =441*mm, cu # 5,="

O eluri pentru recipiente supusețla presiune %<=>P O el supuse la presiune cuț 8 c <=1*mm

, garantatla temperatură ridicată

%@==1P O el supus la presiune cuț 8 c @==1*mm,normalizat, garantat la temperatura ridicata

%@==C O el supuse la presiune cuț 8 c @==1*mm,deformat termo$mecanic

%@==E O el supus la presiune cuț 8 c @==1*mm, călit iș

revenit

%<=+ O el supus la presiune cuț 8 c <=1*mm

, pentruconstrunctii navale

O el pentruț șine de cale ferată 8@4 O el ptr ine de cale ferată cu 8 ț ș m @4 1*mm



O el magnatic sub formă deț

tablă electrotenicăCA44$=4# O el sub formă de tablă cu graun i neorienta i, cuț ț ț

pierderi totale magnetice de AH*Ng, grosimea tablei=4mm,

O&eluri nealiate cu un con&inutmediu în mangan V!"

!=

o&el nealiat cu 4,!= " (o&el pentru cementare),

A=

o&el nealiat cu 4,A= " (o&el pentruîmbunătă&ire):

A=/ PP$6# o&el carbon cu 4,A=", cu + ma-. 4.4@=": PP 7 bandă superioară de călibilitate: 6# 7 recoacerede înmuiere:

O eluri nealiate pentru sculeț

A=J o&el carbon pentru scule cu un con&inut mediu încarbon de 4,A=", fără tratament termic.

!4J o&el carbon pentru scule cu un con&inut mediu încarbon de !,4", fără tratament termic.

O&eluri cu con&inut mediu înmangan W!"

>!5rCo=$= o&el aliat turnat cu un con&inut mediu de carbon de4,!5 " 'i un con&inut mediu de crom de !,=" 'imolibden de !,=" .

4rCn6iA$A$! o&el având 4,4 " (o&el pentru cementare), aliatcu AA ! "r, AA !"Cn 'i !!4 4,! "6i:

1iCor;$!4$! o&el având 4,", ,=" 1i, 4,;"Co, 4,="r

A4rG!4$!4 o&el având 4,A4", ,="r, 4,44!"G

!5rCo;$!4 o&el având 4,!5", ,=" r, ! "Co

O&elurile aliate al căror con&inutal unui element de aliere esteW="

Q!4r1i !M$!4

o&el aliat cu 4,! " 'i un con&inut mediu de r de!M" 'i 1i de !4" .

Q=r1i!M$M o&el aliat având 4,4=", !M"r, M"1i

Q=1i1b!M$!4$4! o&el aliat având 4,4=", !M"r, !4"1i, 4,!"1b

O&eluri rapide P+<$=$$= o&el rapid cu un con&inut de <" olfram, ="molibden, " vanadiu 'i =" cobalt.

P+5$$$! o&el rapid cu un con&inut de 5"H, "Co, "D,!"o

P+@$!$!$ o&el rapid cu un con&inut de @"H, ! "Co, ! "D,"o



1.0. &rincipiile !i"oli#ării aluiniului i aliaDelor !ale '2()ș

3n func&ie de destina&ie, aliajele aluminiului se clasifică în principal în două grupe $ aliaje de turnătorie:

$ aliaje deformabile.+8 /1 !5M4$44@$ con&ine simbolizarea lingourilor de aluminiu nealiat 'i aliat pentruretopire, a prealiajelor 'i a pieselor turnate. +istem de simbolizare bazat pe simboluri cimice .

+8 /1 =5@$!44= $ simbolizarea aluminiului si aliajelor de aluminiu deformabile.+imbolizarea numerica.

1.0.1. AliaDe ale aluiniului e turnătorie %rincipalele aliaje de turnătorie fac parte din sistemele #l 7 u, #l 7 +i, #l 7 +i7 Cg,#l 7 +i 7u, #l 7 Cg, #l 7 Rn 7 Cg.+imbolizarea aluminiului 'i a aliajelor de aluminiu de turnătorie se face conform regulilor

stabilite de standardul european /1 !5M4, respectiv de standardul românesc corespunzător +8 /1!5M4$44@.

el mai utilizat mod de simbolizare este cel pe baza simbolurilor cimice. 3n general,simbolizarea prezintă prefi-ul /1 urmat de un spa&iu liber apoi de litera A (care reprezintă aluminiul)'i fie de litera B (pentru lingouri de retopire), fie de litera C (pentru piese turnate), fie de litera M (pentru prealiaje). #cestea se separă de simbolul aluminiului (#l) 'i de simbolul elementului

principal (sau elementelor principale) de aliere printr$o cratimă. +imbolurile elementelor cimicemen&ionate sunt în mod uzual urmate de numere care e-primă con&inutul lor în procente de masă.

/-emple /1 #G $ #l;;,5: /1 # $ #l+i=u@: /1 #G $ #l +i!uCg1i: /1 # $ #luA,=+i!:

/1 #G $ #l +iMu@1i: /1 # $ #l +i!Be!.

/1 # $ #l+i!Be! aliaj de aluminiu pentru piese turnate, cu siliciu !" 'i Be !".

1.0.2. AliaDe ale aluiniului e$ora"ile

+istemele de simbolizare pentru aluminiu 'i aliajele deformabile pe bază de aluminiu sunturmătoarele

$ simbolizarea numerică:$ simbolizarea bazată pe simbolurile cimice.

aF Si"oli#area nuerică a aluminiului 'i aliajelor deformabile pe bază de aluminiu este datăde +8 /1 =5@$44= 'i se constituie astfel$ prefi-ul /1 urmat de un spa&iu:$ litera # care reprezintă aluminiu:$ litera H care reprezintă produse ob&inute prin deformare plastică:$ liniu&a de legătură:$ patru cifre pentru compozi&ia cimică:$ dacă este necesar, o literă pentru identificarea unei variante na&ionale.

%rima cifră din cele patru indică grupa aliajului 'i anume$ #luminiu minim ;;,44" ............l - - - (seria !444)$ #liaje de aluminiu, împăr&ite după elementul de aliere principal

$ cupru.......... ...................... - - - (seria 444)$ mangan ...... ......................@ - - - (seria @444)$ siliciu ...............................A - - - (seria A444)$ magneziu .........................= - - - (seria =444)



$ magneziu 'i siliciu .......... < - - - (seria <444)$ zinc ....................................5 - - - (seria 5444)$ alte elemente .................... M - - - (seria M444)$ serii neuzuale .................. ; - - - (seria ;444)

E4eple3

/1 #H$ =5=A aliaj de aluminiu cu magneziu, deformabil/1 #H$ <4M aliaj de aluminiu cu magneziu 'i siliciu/1 #H$ 544 aliaj de aluminiu cu zinc, deformabil

3n grupa ! --- ultimele două cifre indică procentul ma-im de aluminiu. # doua cifră indicămodificările în limitele de impurită&i sau în elementele de aliere.

3n grupa de aliaje de la --- la M --- inclusiv, ultimele două cifre nu au o semnifica&iespecială 'i ajută numai la identificarea diferitelor aliaje din grupă. # doua cifră indică modificărilealiajului.

"F !i"oli#area "a#ată pe !i"olurile c8iice este reglementată de +8 /1 =5@$44=.

+imbolurile cimice sunt urmate de obicei de numere care indică puritatea aluminiului saucon&inutul nominal al elementului considerat. In general toate simbolizările corespunzătoare acesteicodificări trebuie scrise între paranteze drepte 'i urmează după simbolizarea cu patru cifre.

+imbolizările pentru aluminiul nealiat deformabil constau în simbolul cimic #l urmat de procentul de puritate e-primat prin una sau mai multe zecimale.

/-emplu /1 #H $ !!;; Y#l ;;,;;Z$ aluminiu tenic pur (#l;;,;;")9acă se adaugă un element într$un con&inut scăzut, simbolul corespunzător acestui element se

scrie fără spa&iu liber după procentul de puritate./-emplu /1 #H $ !!44 Y#l;;,4uZ$ aluminiu tenic ( #l;;,4" con&inând uV!")Jn aliaj se simbolizează prin #l urmat de un spa&iu 'i de simbolul principalului element

(sau elemente) de aliere, completate cu numere care e-primă con&inutul în procente al elementelor considerate. 9acă se consideră că sunt necesare în simbolizare câteva elemente de aliere acestea seindică în ordinea descrescătoare a con&inutului lor nominal.

/-emplu /1 #H $ <4<! Y#l Cg!+iuZ$ aliaj de aluminiu deformabil cu magneziu !", siliciu'i cupru V!".

9acă aceste con&inuturi sunt egale, elementele de aliere se indică în ordinea alfabetică asimbolurilor.

/-emplu /1 #H $ 4!! Y#l u<Gi%bZ $ aliaj de aluminiu cu cupru , deformabil, u<", bismut si plumb V!".

+imbolurile cimice pentru elementele de aliere trebuie limitate la patru elemente./-emplu /1 #H $ 54=4 Y#l Rn<uCgRrZ$ aliaj de aluminiu cu zinc, deformabil, Rn<", u

V!", Cg V!", RrV!",3n cazul aliajelor cu compozi&ii similare, pentru diferen&ierea lor se utilizează un sufi-: (#),(G), (), etc., primul aliaj propus nu are sufi-.

/-emplu /1 #H $ 4!A Y#l uA+iCgZ $ aliaj de aluminiu cu cupru, deformabil, u A",+iV!", CgV!".

/1 #H $ 4!A Y#l uA+iCg(#)Z$ aliaj de aluminiu cu cupru, deformabil, u A", +iV!",CgV!", varianta #.

/-emple de mărci de aluminiu i aliaje pe bază de aluminiu (tabelul !4).ș

Ta"elul 1(. E4eple e ărci e aluiniu ,i aliaDe e aluiniu

Nr.crt. Simbolul Denumirea

1. EN AW - 1100 [Al99,0] Aluminiu tehnic Al = 99,00%2. EN AW - 1070 [Al99,7] Aluminiu tehnic Al = 99,70%3. EN AW - 1199 [Al99,99] Aluminiu tehnic Al = 99,99%4. EN AW - 2011 [Al Cu6Bi!] Ali"# $e "luminiu cu cu&u , $e'(&m"!il,



c(n)in*n$ Cu=6%, !i+mut 1% i lum! 1%.. EN AW - 700

[Al /n6Cu/&]"li"# $e "luminiu cu inc, $e'(&m"!il,

c(n)in*n$ /n=6%, Cu 1%, 1%, /&1%.6. EN AC - Ali12e1 "li"# $e "luminiu ent&u ie+e tu&n"te, cu

+iliciu 12% i e 1%.7. EN AB - Al i5Cu3Ni "li"# $e "luminiu ent&u lin(u&i $e &et(i&e,

cu +iliciu 5% , Cu = 3% i Ni 1%.

5. EN AC -2100 [AlCu4i] Ali"# $e "luminiu cu cu&u, tu&n"t, c(n)in*n$Cu=4%, 1%, i1%.

9. EN AC - 4400 [Ali11] Ali"# $e "luminiu cu +iliciu, tu&n"t, c(n)in*n$i=11%,

1.:. &rincipiile !i"oli#ării cuprului ,i aliaDelor !ale '2()

uprul poate fi aliat mai u'or decât majoritatea metalelor i cu o gamă largă de elemente deș

aliere pentru a produce următoarele tipuri de aliaje$ aliaje din sistemul u$Rn (alame) :$ aliaje din sistemul u$Ce (bronzuri), în care Ce poate fi staniu, aluminiu, mangan, beriliu,

siliciu, plumb, nicel etc.

1.:.1. Alaele sunt aliaje ale cuprului cu zincul, în care, pentru aplica&iile industriale,con&inutul de zinc nu depă'e'te A=". Cai prezintă uneori 'i staniu, mangan, plumb, aluminiu, fier,nicel, numindu$se alame speciale sau aliate.

3n func&ie de destina&ie, alamele se clasifică în două grupe$ alame pentru turnătorie:$ alame deformabile.

#lamele pentru turnătorie sunt reglementate în +8 /1 !;M44M, simbolizarea lor respectă

principiul compozi&iei cimice (de e- uRn@;%b semnifică un aliaj al cuprului cu @;"Rn 'i "%b). %rincipalele aliaje comerciale sunt uRn@@%b, uRnA4%b+n (destinate pentru armături),uRn@=Cn#l!Be!, uRn@4Cn@Be, uRn@4#l=Be@Cn (destinate pentru turnarea piuli&elor, ro&imelcate, tije filetate), uRn@M%bCn (cu proprietă&i de antifric&iune 'i anticorozive). #lame le de formabile sunt aliaje u$Rn binare cu adaosuri de plumb, mangan, staniu.

1.:.2. Bron#uri

+ub această denumire sunt indentificate aliajele cuprului cu staniu, aluminiu, siliciu, mangan, beriliu 'i cu alte elemente cimice mai pu&in zincul.

Bron#urile cu !taniu sunt cele mai utilizate aliaje ale cuprului.

3n conformitate cu +8 I+O !!;444=, aliajele de cupru de turnătorie con&in în simbol un prefi- ca indică procedeeul de turnare GS $ turnare în amestec de turnare: GM$turnare în cocilă:GZ$turnare centrifugală: GC$ turnare continuă: G&$ turnare sub presiune, apoi sunt indicatesimbolurile cimice ale elementelor de aliere 'i con&inutul în procente al respectivului element. 3n

plus, e-istă posibilitatea ca simbolul materialului să fie urmat de o literă ce indică starea acestuia.+tările de bază pot fi C $ brut: O $ recopt: P $ ecruisat: 6$ tratat termic.

9e e-emplu GMCuSn:&"0Zn-6 este un bronz cu <" +n, con&inând =" %b 'i A" Rn turnatîn cocilă, ecruisat.

Bron#urile cu aluiniu sunt aliaje ale cuprului cu aluminiu.

#liajele comerciale con&in între ; [ !=" aluminiu, având proprietă&i mecanice superioarecelor cu staniu, rezisten&ă la coroziune 'i proprietă&i tenologice (în special capacitatea de turnare)ridicate. #liajele comerciale de turnătorie sunt u#l;, u#l;Be@.



+tandardul /uropean /n !A!!;;5, prezintă simbolizarea alfanumerică pentru cupru 'i aliajedin cupru.

+imbolul se compune din 'ase caractere, pozi&ia caracterelor fiind următoarea&o#i*ia 1- prima pozi&ie trebuie să con&ină litera 0” care indică materialul cupru:&o#i*ia 2- caracterul corespunzător acestei pozi&ii trebuie să fie o literă a cărei semnifica&ie esteurmătoarea

G 7 materiale sub formă de lingou pentru retopire în vederea fabricării produselor turnate: 7 materiale sub formă de produse turnate:B 7 materiale de adaos pentru lipire 'i sudare:C 7 prealiaje:8 7 cupru brut rafinat:+ 7 materiale sub formă de materiale prime recirculabile:H 7 materiale sub formă de produse ob&inute prin deformare plastică:Q 7 materiale nestandardizate.

&o#i*iile e la % la 0aracterele destinate pentru a treia, a patra 'i a cincia pozi&ie trebuie să fie cifre, care formează

un număr cuprins între 444 'i ;;;: nu se atribuie nicio semnifica&ie specială acestor caractere.

&o#i*ia :aracterul destinat pozi&iei 'ase este o literă care precizează grupa de aliaje, după cum

urmează#, G 7 upru tenic, 9 7 upru slab aliat (\=")/, B 7 aliaje diverse (U=")> 7 aliaje u$#lP 7 aliaje u$1i? 7 aliaje u$1i$RnS 7 aliaje u$+nL, C 7 aliaje u$Rn

1, % 7 aliaje u$Rn$%b8, + 7 aliaje u$Rn comple-eE4eple3$ H4A# $ cupru tenic pentru produse ob&inute prin deformare plastică:$ G5=+ $ cupru sub formă de lingou pentru retopire$ @M@P $ aliaj u $ 1i pentru produse turnate.

Ta"elul 11. E4eple e !i"oli#are a aliaDelor pe "a#ă e cupruNr.crt

.

Simbolul Denumirea

1. Cu/n35!2n2 Al"m "nti'&ic8iune cu 35%/n, ! 2%i n2%2. Cu/n30n3e Al"m $e tu&nt(&ie cu 30%/n n2% i e1%

3. Cu/n39!2 Al"m $e tu&nt(&ie cu 39%/n i 2%!.4. Cun6!/n4: B&(n cu 6% n, c(n)in*n$ % ! i 4% /n tu&n"t

;n c(chil, ec&ui+"t.. CCun7/n4!7 B&(n tu&n"t c(ntinuu cu 7% n, c(n)in*n$ 7% !

i 4% /n6. CuAl7i2 B&(n tu&n"t ;n "me+tec $e tu&n"&e c(n)in*n$ 7%

Al i 2% i.

LUCRAREA NR 1- Simbolizarea Materialelor Metalice_Energetica

Documents

Transcript of LUCRAREA NR 1- Simbolizarea Materialelor Metalice_Energetica