Lucrarea I Tu
-
Upload
grande-alex -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
description
Transcript of Lucrarea I Tu
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea TRANSPORTURI
Departamentul Transporturi, trafic şi logistică
Transport Public Urban si Periurban
LUCRARE DE LABORATOR NR. 1
Arondarea liniilor de transport pe autobaze
O problema care preocupa in mod constant administratiile sistemelor de
transport urban o constitue imbunatatirea procesului de transport in ansamblul
sau, deci si a fazelor premergatoare deservirii propriu-zise a publicului. Un
exemplu il constitue parcursul “zero” inregistrat inainte de procesul de productie
din transportul urban de calatori, si anume, gasirea de modalitati de reducere la
minim posibil a acestui parcurs de acces si retragere, in si din cursa. Printre
masurile cu caracter organizatoric de reducere a parcursului zero, este si aceea
a arondarii rationale a liniilor de transport pe autobaze si depouri. O repartizare
eficace a liniilor de transport (de fapt, ceea ce conteaza in acest context, este
departarea capului de linie activ prin care intra vehiculele in cursa, de autobaza
sau depoul de domiciliu a mijloacelor mobile de transport) inseamna km. mai
putini de efectuat fara prestatie ; desi, teoretic, este posibil ca suma km.
parcursi pentru acces sau retragere, sa fie mai putin importanta decit alte
resurse cheltuite o data cu repartizarea liniilor pe autobaze sau depouri,
respectiv alte disponibilitati implicate de o atare repartizare, totusi practic,
ceea ce poate fi contorizat in afara de orice indoiala, este acest parcurs
zero.
Daca pentru o anumita arondare, se constata un total km. zero mai mic decit
pentru alte variante, toate celelalte criterii raminind aceleasi, inseamnna ca se
poate influenta capacitatea de acoperire a sarcinilor, fie numai si prin redistribuire
de parc (evident ca este de preferat o singura – unica – mutarea a inzestrarilor si
disponibilitatilor, decit sa se efectueze neincetat km. suplimentari). Intelegerea
deplina a fenomenului poate avea loc daca se tine cont ca intr-un anumit context,
parcursul zero conduce la un tip de consum de resurse similar cu cel al
consumului de combustibil. Din punct de vedere matematic, situatia poate fi
descrisa exact de modelul problemei fundamentale a transporturilor. Totusi au
fost imaginate si alte modalitati particulare de rezolvare, care au avantajul de a fi
expeditive, unul fiind imaginat de Vogel (si prezentat mai jos). Pentru rezolvare
este necesara constituirea unei matrici de calitate : un tabel in care sint
consemnate valorile de capacitate ale celor doua multimi implicate in calcule,
multimea autobazelor, respectiv multimea liniilor de transport (legate din punct de
vedere operational, prin numarul de vehicule, disponibile in cazul autobazelor,
sau necesare, in cazul liniilor de transport). Fie aceasata matrice denumita .
Avind stabilita matricea de calitate, prin introducerea in locatii a distantelor km.
intre autobaze si capetele de linii pe unde vehiculele intra in procesul de
transport, se calculeaza valorile p si r stabilind in fiecare linie si coloana,
diferenta a doua departari – cele mai scurte. In seria (linie sau coloana) care
contine p sau r cel mai mare, se noteaza departarea kilometrica cea mai mica :
aceasta valoare va justifica completarea matricii Vogel cu partea componenta
denumita (in care se determina prin locatiile omoloage matricii ), numarul de
vehicule ce asigura relatia dintre cele doua multimi de autobaze si linii.
Valoarea numerica a vehiculelor ce vor intra in solutie pentru kilometrajul cel mai
scurt determinat anterior, va trebui sa fie egala cu cea mai mica valoare a
capacitatii disponiblitatii sau necesare (o locatie din matricea asigura
indentificarea simultana si a autobazei si a liniei). Se actioneaza acum in
matricea prin diminuarea capacitatilor, apoi se renunta la linia sau coloana
care a fost satisfacuta de precedenta determinare, etc.. Problema fiind echilibrata
(cererea este egala cu disponibilul) dupa un numar finit de iteratii se poate obtine
solutia problemei.
Exemplificare. Fie A (30), B (40), C (50), D (60) patru autobaze care au un parc
activ precizat prin valorile din paranteze. Se considera P (10), Q (10), R (30), U
(30), V (30), W (35), Z (35) sapte linii de transport amplasate la distantele
precizate in tab. 6 sectiunea (pozitiile matriciale subliniate).
Modelul Vogel prezentat in continuare, face apel la doua serii de valori ajutatoare
pi si rj care se determina prin constituirea diferentelor intre cele mai mici doua
valori kilometrice din componenta matricii : pi pe linii, rj pe coloane (tab. 1).
Dintre valorile ajutatoare se alege cea mai mare – primul pas al fenomenului
iterativ demarat indica valoarea p1 a linei V; acest lucru, desemneaza ca prima
arondare a liniei V la autobaza D , adica in dreptul celei mai mici valori
inregistrate pe linie. Deoarece linia V necesita 30 vehicule, iar autobaza D are 60
, se opereaza in tab. 6 sectiunea : toate cele 30 de vehicule ale liniei V vor
proveni din autobaza D , care mai dispune de inca 30 vehicule. In continuare linia
V se anuleaza si nu va mai participa la calculele urmatoare.
Se reia procedura cu determinarea valorilor ajutatoare p2 respectiv r2.
…
Tab. 1 Matricea de calitate Vogel
A B C D p1 p2 p3 p4 p5 p6 p7
P 1 2 6 7 1 1 1 1 - - -Q 2 2 3 8 0 0 0 0 0 0 -R 3 1 2 3 1 1 1 1 1 - -U 4 3 2 4 1 1 1 1 1 1 2V 4 5 6 1 3 - - - - - -W 2 4 2 6 0 0 0 0 0 0 0Z 5 4 2 1 1 1 2 - - - -
r1 1 1 0 0 A B C D
r2 1 1 0 2 P 10 10/ 0
r3 1 1 0 - Q 10 10/ 0r4 1 1 0 - R 30 30/ 0r5 0 1 0 - U 30 30/ 0r6 0 1 0 V 30 30/ 0
r7 2 - 0 W 20 15 35/ 0Z 5 30 35/ 5 0
30/ 40/ 50/ 60/20/ 10/ 45/ 30/0 0 15/ 0
0
Explicit, solutionarea oferita de matricea Vogel inseamna:
autobaza A asigura parcul pentru liniile P si W
autobaza B asigura parcul pentru liniile Q si R
autobaza C asigura parcul pentru liniile U , W si Z
autobaza D asigura parcul pentru liniile V si Z
De asemenea, prin produsele de tip vehicul*kilometrii acces, se poate determina
suma parcursului zero (minim) oferit de solutie.
PLATFORMA DE LUCRU
1. Fiecare student primeste datele referitoare la autobaze si linii cu indicarea :
numarului de vehicule alocat, parcului activ al fiecarei linii, distantelor intre
autobaze si capetele de linii.
2. Se permite o perioda de activitate independenta de cca. 50 min.
3. Se verifica individual nivelul de intelegere si proportia indeplinirii sarcinii.
4. Se apreciaza prin fractiuni de punctaj volumul si calitatea lucrarii.