Lucrare Seminar. Anul I, Semestrul I

8/19/2019 Lucrare Seminar. Anul I, Semestrul I

1/13

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

SPECIALIZAREA MASTER - MISIUNE ŞI PASTORAŢIE

Anul I - Semestrul I

LUCRARE DE SEMINAR

DREPT CANONIC ORTODOX

Binaia litur!i"#$

% "%ntr%&ers# "ulti"# 'i "an%ni"#

Masteran() CIUPA*EA NORBERT

+,.

I/ Cultul (i&in$ (imensiune a tr#irii "%smi"e 'i es0at%l%!i"e

1


2/13

Cultul divin al Bisericii Răsăritene nu este o simplă expresie a manifestării

sentimentului religios al creştinului. Slujbele bisericeşti sunt, în acelaşi timp, teologie şi viaţă.

eologie, întruc!t toate c!ntările, rugăciunile, actele liturgice sunt expresii vii ale doctrinei

creştine. "iaţă, pentru că de acest cult se bucură întreaga creaţie, omul fiind ridicat de la păm!nt la cer, printr#o pregustare a darurilor veşnice$.

%cest drum al creştinului de pe păm!nt la cer, precum şi trăirea prefigurativă şi relativă

a celor veşnice în existenţa păm!ntească fac parte dintr#o realitate liturgică, în care pre&entul

este unit cu viitorul sau, mai bine &is, vremelnicia este unită cu veşnicia. %cest lucru este

exprimat elocvent prin cuvintele 'acum şi pururea şi în vecii vecilor() '*mul, destinat

îndumne&eirii, trăieşte în Biserică, prin slujbele ei, at!t temporalul, c!t şi eternitatea. +l se

află, pe calea desăv!rşirii, între cele două, de aceea putem spune că omul trăieşte în Bisericăîntre acum- şi pururea- şi se împărtăşeşte, paradoxal, de am!ndouă(. /ărintele 0umitru

Stăniloae &ice) '0esăv!rşita unire es1atologică cu 2ristos ce se aşteaptă este implicată în

unirea pre&entă cu +l. /re&enţa 3ui de acum nu se deosebeşte de cea es1atologică dec!t prin

faptul că ea acum ni se dăruieşte prin c1ipurile p!inii şi vinului(4.

Cultul liturgic are rolul de a transfigura întreaga creaţie şi în special existenţa ontologică

umană, duc!nd#o spre îndumne&eire5. /lec!nd de la acest considerent şi av!nd în vedere

simbolistica sfintelor slujbe, încununate prin Sf!nta 3iturg1ie, Biserica *rtodoxă susţine

ciclicitatea timpului liturgic, admiţ!nd săv!rşirea unei singure Sfinte 3iturg1ii într#o &i, în

aceeaşi biserică şi de către acelaşi preot. %ceastă unicitate este corespondentul unei singure

jertfe 1ristice, a unei singure morţi a lui 2ristos, 'care moarte o dată a luat#o pentru noi(, şi a

unei singure pătimiri răbdate pentru oameni6. '7ertfa lui 2ristos în +u1aristie nu e altă jertfă

faţă de cea de pe 8olgota, ci una şi aceeaşi cu care S#a înfăţişat şi stă, ca 9iel înjung1iat, în

veac în faţa atălui(, mărturiseşte /ărintele 0umitru Stăniloae:.

Sf!nta 3iturg1ie nu este un simplu act. Ci repre&intă un eveniment, în care, prin nucleul

său, Sf!nta +u1aristie, ne împărtăşim de 2ristos. +l sfinţeşte viaţa noastră prin 0u1ul Sf!nt.

1 /r. Conf. ;niv. 0r. 4, +ditura ;niversităţii '3ucian Blaga( Sibiu, >>5, p. 4?@2 Ibidem3 /r. /rof. 0umitru Stăniloae, Teologia Euharistiei, în Ortodoxia, nr. 4=$A:A, p. 4564 /r. Conf. ;niv. 0r.

2


3/13

0ar această venire a lui 2ristos este 'mereu nouă, unică şi irepetabilă(. Căci, aşa cum jertfa

de pe 8olgota una a fost, la fel este şi Sf!nta 3iturg1ie, unică în istoria unei &ile?.

Cit!nd una dintre cate1e&ele lui eodor de 9opsuestia, /ărintele /rofesor +ne Branişte

notea&ă că această aină a +u1aristiei ne oferă imaginea inefabilei iconomii a m!ntuirii, 'în

care noi avem vi&iunea şi umbra celor ce s#au făcut(. /rin Sf!nta mpătăşanie, 0omnul nemijloceşte învierea şi bucuria nemuririi@. /ărintele 0umitru Stăniloae adaugă) 'n locaşul

bisericesc, 2ristos continuă să săv!rşească în modul cel mai direct toată lucrarea m!ntuitoare

sau sfinţitoare. /rin ea, 2ristos unifică cu Sine şi întreolaltă pe cei ce cred în +l şi#i întăreşte

spre lucrarea preoţiei lor generale în fiinţa proprie şi în creaţia cosmică 3ocaşul bisericesc

este centrul liturgic al creaţiei sau locul central unde se săv!rşeşte şi de unde se răsp!ndeşte

peste întreaga creaţie puterea m!ntuitoare a lui 2ristos prin 0u1ul Său(A.

"iaţa pe păm!nt capătă sens numai în perspectiva m!ntuirii, iar timpul calendaristictrebuie să devină pentru aceasta un timp liturgic, ce îşi găseşte semnificaţia în 2ristos. %stfel,

istoria m!ntuirii se actuali&ea&ă permanent. ;nităţile de măsurare a timpului, &iua, săptăm!na,

luna, anul, dob!ndesc un nou sens, lucru dedus din semnificaţiile lor simbolice în legătură cu

întregul cult divin$>.

%sistenţa permanentă a 9!ntuitorului în Biserică a fost făgăduită de +l nsuşi, c!nd,

după ce le#a poruncit Sfinţilor %postoli să propovăduiască +vang1elia, le#a &is) '


4/13

Răscumpărătorului, Care 'vine ca o lumină lină-( să reînnoiască toată creaţia. Starea de

cădere este identificată simbolic în negura nopţii, în care lumina lunii arată dorinţa de

m!ntuire$4.


5/13

+venimentele m!ntuirii sunt actuali&ate şi prin anul bisericesc, ce începe de la $

septembrie. ntr#o logică definitorie a Bisericii, istoria m!ntuirii este comemorată prin

Haşterea 9aicii 0omnului, ntruparea 0omnului, Bote&ul Său, nvierea, nălţarea la cer,

/ogor!rea Sf!ntului 0u1, %dormirea 9aicii 0omnului. Gi, aşa cum o singură dată în an se

serbea&ă marele pra&nic al /aştilor, la fel 'preotul şi credincioşii serbea&ă /aştile eu1aristic printr#o singură 3iturg1ie($?.

II/ Binaia litur!i"#$ a"t "e anulea1# trans2i!urarea %nt%l%!i"# a e3istenei umane

Jără a ţine cont de trăirea spirituală şi transfigurarea ontologică pe care le oferă timpul

liturgic vieţii creştine, Biserica Romano#Catolică a adus o inovaţie în cultul şi canoanele sale

numită binaţia liturgică. n sens strict, este vorba despre o practică apuseană const!nd însăv!rşirea în aceeaşi &i, la acelaşi altar, a două Sfinte 3iturg1ii. +a a fost introdusă în cult în

+vul 9ediu, fiind preluată şi de alte confesiuni desprinse din romano#catolicism. %mintim

aici şi pe uniţii de rit liturgic ortodox$@.

%nterior +vului 9ediu, în Biserica %puseană nu există dec!t două menţiuni privitoare la

oficierea a două 3iturg1ii într#o &i. /rima dintre ele aparţine poetului /rudenţiu, în secolul al

$, septembrie#decembrie, p. $6619

/r. /rof. /etre "intilescu, inaţia )iturghiei, în Studii Teologice, seria a


6/13


7/13

/otrivit canonului A4$ din Codex : din acelaşi Cod prevede oficierea unei a doua 3iturg1ii cu învoirea

episcopului şi numai în ca&ul în care credincioşii nu au posibilitatea de a participa la cultul

divin. /otrivit Canonului @5, cu exepţia missei de la Haşterea 0omnului, preotul nu are voiesă primească bani dec!t pentru o missă. ncălcarea acestor reguli atrage suspendarea, după

cum prevede Canonul 4$@.

%stfel, binaţia liturgică 'distruge întreaga dimensiune cosmică şi es1atologică a Sfintei

3iturg1ii, transform!nd#o într#un act ciclic şi repetabil, fără consecinţe ontologice asupra

existenţei cosmice(A.

III/ Ort%(%3ia$ 4#str#t%are a tra(i iei 5iseri"e ti i "ulti"e autenti"eț ș ș

Binaţia liturgică este o inovaţie străină de doctrina, canoanele, spiritul, tradiţia şi

practica Bisericii *rtodoxe. nsăşi faptul că ea nu exista în primele secole creştine repre&intă

un argument împotriva susţinerii ei. n primele două veacuri creştine, nu se oficia dec!t o

Sf!ntă 3iturg1ie duminica. 9ărturie stau Japtele %postolilor, 0ida1ia celor doispre&ece

%postoli, +pistola lui Barnaba, Sf!ntul . n primele trei secole creştine, nu au existat canoane care să evidenţie&e într#un fel

sau altul afectarea cultului4$.

n Biserica *rtodoxă, preotul nu poate săv!rşi dec!t o Sf!ntă 3iturg1ie într#o &i. 0e

asemenea, nu se pot oficia mai multe Sfinte 3iturg1ii la acelaşi altar, aceeaşi Sf!ntă 9asă,

într#o &i, de către preoţi diferiţi. %cestea sunt motivele pentru care locaşurile de cult ortodoxe

au de regulă un singur altar 4. +xistă i c!teva excep ii extrem de rare, în ca&ul căroraș ț Tipicul

bisericesc prevede) 'Bisericile ortodoxe cu mai multe altare DSfinte 9eseE sunt cu totul rareI

în ele se pot săv!rşi, la nevoie Dde exemplu, în &iua 1ramului ori în &iua Sfintelor /aşti, c!nd

vine lume multă la bisericăE, mai multe 3iturg1ii, de către preoţi diferiţi, ori concomitent Dla

27 /r. Conf. ;niv. 0r.

7


8/13

bisericile cu altare suprapuseE, ori consecutiv Dla ore diferiteE(44. 0ar acest lucru nu înseamnă

binaţie.

;nicitatea Sfintei 3iturg1ii este subliniată de Sf!ntul


9/13

singură în fiecare, din piatră de marmură. Căci şi 2ristos ;nul este piatra cea adevărată şi din

capul ung1iului.


10/13

într#o &i. %ceasta se înt!mpla în ca&ul unor preoţi greco#catolici reîntorşi la Biserica#mamă,

rămaşi cu unele influenţe din catolicism55.


11/13


12/13

$. Branişte, /r. /rof. 0r. +ne, Explicarea S&intelor Taine de iniţiere, +ditura

%r1iepiscopiei Bucureştilor, Bucureşti, $AA>

. >

4. 4ndreptarea )egii 567$, +ditura %cademiei Rom!ne, Bucureşti, $A:

5. )egiuirile isericii Ortodoxe 2om0ne, Bucureşti, $A646. )iturghier, +ditura

:. 9arga, /r. Conf. ;niv. 0r. 4, +ditura ;niversităţii '3ucian Blaga(

Sibiu, >>5

?. 9ilaş, 0r. Hicodim, +anoanele isericii Ortodoxe, vol.


13/13

Cuprins$4

13

Lucrare Seminar. Anul I, Semestrul I

Documents

Transcript of Lucrare Seminar. Anul I, Semestrul I