ESEU

GLOBALIZARE SI GLOBALISM

< In ce mod democratizarea finantelor,a tehnologiei si ainformatiei,influenteaza in zilele noastre politicile globale?>

Spaloghe Diana Roxana, Stiinte Politice, An II, zi, grupa a 2-a

In ce mod democratizarea finantelor,a tehnologiei si a informatiei,influenteaza in zilele noastre politicile globale?

Globalizarea se referă la multiplicarea legăturilor şiinterconexiunilor dintre

statele şi societăţile care fac parte în  prezent din sistemul mondial. 

Ea descrie procesul prin careevenimentele, deciziile şi activităţile desfăşurate

într-o parte alumii au consecinţe semnificative pentru indivizi şi

comunităţi situate la mari distanţe una de alta. Globalizarea are douătrăsături

distincte: sfera de acţiune (întinderea) şi intensitatea(sau adâncimea). Pe de

o parte, ea defineşte un set de procesecare cuprind aproape tot globul, sau

operează pretutindeni înlume, fapt ce împrumută acestui concept o conotaţie

spaţială. 

Pe de altă parte, ea presupune intensificarea nivelurilor deinteracţiune, interconectare

sau interdependenţă între statele şi societăţile care alcătuiesc comunitatea mondială. 

Prin urmare,alături de extindere a legăturilor, are loc şi o adâncire a  proceselor

globale”. (Dunning J.H., 1997, p.12).

Lumea devine tot mai mult un supermarket global(engl.a global shopping mall )

în care ideile şi produsele pot fi găsite peste tot în acelaşi timp.

Globalizarea nu vizează, pur şi simplu, procesul obiectiv de creştere a intercomunităţii.

Ea vizează conştientul şi subiectivitatea individului, adică scopul şi intensitatea

conştientizării lumii ca spaţiu unic.

Globalizarea este ceea ce cei din Lumea a Treia au numit,timp de secole, colonizare.

Globalizarea se referă la procesul prin care relaţiile sociale devin relativ  lipsite

de factorii distanţă şi graniţe, în aşa fel încât viaţa umană se desfăşoarădin ce în ce

mai mult în largul unei lumi văzute ca loc unic”.(Bari I., 2003, p.36)

Atunci când diferenţiem dimensiunile, observăm că acestea nu pot fi delimitate în mod

clar una de cealaltă. Astfel, problemele globale legate de mediu nu pot fi cercetate izolat

nici de dimensiunea “economie” şi nici de dimensiunea “politică”. Această reţea globală

nu numai la nivelul actorilor, ci şi la cel al domeniilor tematice reprezintă una dintre

particularităţile globalizării. Diferitele dimensiuni formează împreună cu “globalizarea”

mulţimi de intersecţie diferite. Este important de văzut ce anume poate fi subordonat

conceptului de globalizare, acesta neepuizându-se în nici un caz în procesele economice,

chiar dacă globalizarea economică poate fi un punct de start şi o forţă motrice

semnificativă. La fel de important este şi faptul că trebuie să înţelegem că nu totul face

parte din procesul de globalizare şi că nu totul este determinat în mod decisiv de acesta.

Asadar, globalizarea are influenţe în următoarele domenii:

Dimensiunea economică

Exemple în ceea ce priveşte dimensiunile globalizării pot fi extrase fără probleme din

presa de zi cu zi, dimensiunea economică aflându-se de cele mai multe ori pe primul loc

(creşterea enormă a comerţului şi a investiţiilor directe, globalizarea pieţelor financiare,

producţie integrată la nivel trans-naţional, corporaţii trans-naţionale, competiţie la nivel

local între state şi regiuni, sfârşitul economiilor naţionale). De multe ori, acestor procese

li se pune în mod greşit eticheta de „globalizare“, acestea limitându-se în general la

nordul Americii, la Europa şi sud-estul Asiei (Japonia), adică la aşanumita triadă. De

aceea, termenul de „triadizare“ pare mai potrivit decât cel de „globalizare“.

Dimensiunea socială

Lumea a devenit un „global village“, reţelele inovatoare de comunicare la mare distanţă

(chat, e-mail) adăugându-se comunităţilor tradiţionale precum familia sau vecinătatea.

Totuşi ele nu pot înlocui aceste sfere tradiţionale de comunicare, pentru a numi doar un

exemplu din cadrul dimensiunii sociale. Din punct de vedere social, unul dintre cele mai

importante efecte ale globalizarii il reprezinta facilitarea accesului la informatie.

Prezentarea standard a informatiei determina uniformizarea sociala avand drept efect in

sfera culturala corodarea diferentelor specifice regionale pana la anihilarea acestora.

Internetul este motorul comunicarii sociale globale ce poate duce la crearea unei societati

civile globale. In plan individual avem de-a face cu erodarea identitatii spirituale,

manifestata prin disparitia constiintei apartenentei la un anumit grup social, inlocuita cu o

constiinta universala totala si totalitara. Reversul excesului de informatii duce la alienarea

in masa a indivizilor concretizata in faptul ca acestia nu mai sunt capabili de a discerne

constient intre realitatea virtuala si realitatea naturala. Mediul artificial ca spatiu in care

nu imaginile imita lucrurile ci lucrurile se constituie ca imitatii ale modelelor virtuale

promovate prin filme, reclame, desene animate, jocuri video, se ajunge la cresterea

incidentei cazurilor de anxietate, instrainare, nebunie, anomalie, dezechilibrare. Un alt

aspect al globalizarii se manifesta in cresterea graduala a diferentelor de oportunitati intre

elite si masele largi manifestata prin pauperizarea accentuata a clasei sociale inferioare.

Aceste probleme se reflecta intr-o crestere a ratei infractionalitatii precum si in

posibilitatile sporite de conflicte intre statele sarace. Romania incadrandu-se in categoria

statelor in curs de dezvoltare e direct afectata de prima problema mentionata, prezentand

de asemenea potential in cazul celei de-a doua. Un aspect pozitiv, des

mentionat, al globalizarii este deschiderea fostelor enclave catre lume, realizata prin

libera circulatie a populatiei. Dar aceasta deschidere se face selectiv, cei care pot

beneficia de ea fiind tot mai mult categoriile specializate si educate ale societatii, adica

elitele mentionate mai sus. Asistam la modalitati tot mai complexe de divertisment stand

sub semnul cultului superficialitatii si ducind la erodarea codurilor morale, adica la

disparitia progresiva a autoritatii internalizate. Publicul larg nu mai este interesat astazi

decat de cultura ca spectacol, de cunoasterea ca si concurs televizat sau internetizat, iar

ultima forma de arta gustata de mase sunt reclamele. Problemele mediului inconjurator

macroscalare (incalzirea globala, efectul de sera, distrugerea fondului forestier,

diminuarea masei cinegetice) vor avea efecte tot mai vizibile in perioada

urmatoare. La acestea se adauga problemele microscalare (poluarea industriala,

distrugerea solului, poluarea transfrontaliera, poluarea apelor) cu efecte mult mai rapide

si mai grave asupra populatiei. Lipsa de constientizare la nivelul populatiei si refuzul de a

lua o decizie ferma in aceasta privinta vor crea probleme globale pe termen lung.

Dimensiunea culturală

Producţiile hollywoodiene pot fi vizionate peste tot în lume, iar „americanizarea“ culturii

mondiale este un fapt incontestabil. Culturile regionale şi locale nu dispar însă din această

cauză. Din contră: informarea cu privire la aceste culturi este unul din fenomenele

secundare ale globalizării.

Dimensiunea politică

Politica se confruntă cu probleme majore. Globalizarea şi concurenţa la nivel local

limitează spaţiul de acţiune al politicilor naţionale, multe probleme neputând fi rezolvate

corespunzător decât la nivel internaţional, respectiv global. Prin urmare trebuie găsite noi

forme şi arene politice. In cea mai mare parte a cazurilor, statele isi pastreaza caracterul

national si suveran, totusi din ce in ce mai mult, statul este vazut ca fiind prea mic pentru

problemele mari si prea mare pentru problemele mici. In acest context, se impune crearea

unor noi forme de organizare statala si a unor noi structuri de putere suprastatale. Statele

sunt nevoite sa raspunda azi provocarilor globale (poluare, terorism, razboi

informational), ceea ce determina o intensificare a cooperarii pe principii de subsidiaritate

- deocamdata la nivel regional. Politica la nivel regional şi naţional a avut şi are în

continuare de suferit de pe urma economiei delimitate şi dematerializate practicate din ce

în ce mai mult la nivel internaţional, respectiv global. Capitalismul, factor integrant al

statului social, este şi el ameninţat de acest dezechilibru fundamental. Pe baza acestor

considerente, principalul obiectiv pe termen mediu al Romaniei ar trebui sa il reprezinte

consolidarea influentei politice in spatiul balcanic, identificarea unei nise prin care

Romania ar putea deveni un lider regional in aceasta zona.

In continuarea lucrarii, ma voi axa pe cele doua articole din ziar.

Putem observa ca in ambele articole este mentionat internetul, ceea ce denota faptul ca

acesta are o foarte mare importanta si este o componenta solida cu o eficienta foarte

sporita in realizarea politicilor publice, a politicilor globale.In articolul intitulat

‘’Crimeea, intre doua luntre pe internet : Google marcheaza granita diferit in Rusia fata

de Ucraina’’, se prezinta modul in care internetul influenteaza perceptia publica. Cei de la

Google a constientizat magnitudinea faptului de a oferi aceasta informatie utilizatorilor

(care sunt in numar din ce in ce mai mare), putand sa influenteze si sa creeze opinii si

chiar conflicte cu cei si intre cei care nu ar fi fost de acord cu alta prezentare a acestui

subiect. Astfel s-a incercat ‘’impacarea si a caprei si a verzei’’, lasand in responsabilitatea

oamenilor modul in care vor sa perceapa.

In cel de-al doilea articol, se prezinta modul in care o persoana, in cazul de fata un lider

foarte cunoscut, poate influenta internetul.In cazul prezentat, persoana este un lider foarte

cunoscut, V. Putin si cel mai mare motor de cautare rusesc Yandex, iata cum, printr-o

declaratie a acestuia, poate influenta in scpul scaderii actiunilor acestui motor de cautare.

Concluzie :

Internetul poate constitui pe rand, fie un avantaj, fie un dezavantaj, el putand sa

influenteze, dar si sa fie influentat la radu-i de evenimente, persoane, etc. In cadrul

politicilor globale, internetul ar trebui sa prezinte informatiile in mod cat mai corect si

mai obiectiv posibil, deoarece, este intr-o continua dezvoltare, unul dintre motive fiind

faptul ca numarul persoanelor care au acces la internet si la informatiile transmise prin

intermediul acestuia creste progresiv.

Bibliografie:

Bari, Ioan, “Globalizarea economiei”, Editura Economică, Bucuresti, 2005

Joseph E.Stigtz “Mecanismele globalizarii”, Editura Polirom, Iasi, 2008\

George Copos “Despre globalizare”, Editura Polirom, Iasi, 2002