Facultatea de Teologie OrtodoxIustinian Patriarhul

Lucrare de seminar la Noul TestamentDespre Avraamn Noul Testament

Indrumtor:Student:Lect. Dr. Sabin Preda Constantin Cristian-Andrei

Bucureti 2015Locuri in Noul Testament unde apare Avraam

Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.Avraam a nscut pe Isaac; Isaac a nscut pe Iacov; Iacov a nscut pe Iuda i pe fraii lui(Matei 1,2)Aadar, toate neamurile de la Avraam pn la David sunt paisprezece; i de la David pn la strmutarea n Babilon sunt paisprezece; i de la strmutarea n Babilon pn la Hristos sunt paisprezece neamuri.(Matei 1,17)De ce erau patrusprezece neamuri? Evanghelistul Matei ne prezint arborelegenealogic al lui Iisus vrnd s arate prin acesta c Cel a Crui natere urmeaz s o relateze nu era un oarecine, ci c era un urma, pe linie omeneasc, al regelui David. S nu uitm c n lumea antic lista propriilor strmoi era foarte important deoarece inea loc de stare civil. Ca s-i cunoasc propria identitate, propriile rdcini, ca s poat tri i ocupa un loc n societate, era nevoie ca fiecare persoan important s aib genealogia personal. inea loc de certificat de natere.n genealogia lui Iisus este sintetizat ntreaga istorie a poporului lui Dumnezeu, de la Avraam la David i pn la ntruparea lui Hristos. A artat din om n om c de la Avraam la David au fost 14 generaii, de la David pn la exilul babilonian alte 14 generaii i de la ntoarcerea din robia babilonic pn la Naterea lui Hristos alte 14 generaii. O istorie marcat de trei perioade a cte 14 generaii, de o simetrie perfect pentru a arta c ea se afl sub cluzirea Preasfintei Treimi, i c n lume nimic nu este ntmpltor, ci proniator i c totul are un sens profund, tainic cunoscut de Dumnezeu i dezvluit oamenilor att ct au nevoie s cunoasc pentru mntuirea lor.Exist ns i o ciudenie n genealogia lui Matei, dac o comparm cu alte genealogii prezente n Scriptura Vechiului Testament, care de obicei ncep prin menionarea pe primul loc a personalitii celei mai importante; Evanghelistul Matei l plaseaz pe Iisus pe ultimul loc, pentru a arta c totul converge spre El, centrul timpului i al istoriei. n El se desvrete planul lui Dumnezeu, prin ntruparea Lui n istoria umanitii, i n particular n istoria poporului Israel. Iisus este, astfel, prezentat n primul rnd ca fiind legat de patriarhul Avraam, adic de fgduina lui Dumnezeu de a binecuvnta pe fiecare om care crede, iar n al doilea rnd de regele David, cruia Dumnezeu i-a fgduit o mprie care nu va avea sfrit.

i s nu credei c putei zice n voi niv: Printe avem pe Avraam, cci v spun c Dumnezeu poate i din pietrele acestea s ridice fii lui Avraam.(Matei 3,9) De ce a spus Dumnezeu ca si din pietre poate sa ridice fii?Dumnezeu poate sa-i dea lui Avraam oameni chiar din pietre si sa-i ridice la inrudirea cu el, pentru ca si la inceput asa s-a intamplat. Ca a face din pietre oameni este la fel cu a scoate copil din pantecele de piatra al Sarrei. Acest lucru l-a lasat profetul Isaia sa se inteleaga cand spunea: " Uitati-va la piatra cea tare din care ati fost ciopliti si la adancimea gropii din care ati fost sapati; uitati-va la Avraam tatal vostru si la Sarra care v-a nascut". Ioan Botezatorul le aminteste saducheilor si fariseilor profetia aceasta, aratandu-le ca daca dintru inceputDumnezeu l-a facutpe Avraam tata intr-un chip atat de minunat, ca si cum chiar din pietre l-a facut, apoi este cu putinta sa se intample aceasta si acum. Uita-te cum ii infricoseaza si le frange mandria! N-a spus ca i-a si ridicat lui Avraam fii, ca sa nu-i descurajeze, ci ca: "poate sa ridice". N-a spus ca poate sa faca oameni din pietre, ci ceva cu mult mai mult: rude si fii ai lui Avraam. Ai vazut cum le-a scos din cap toate inchipuirile lor trupesti si gandul ca-si pot gasi scapare la stramosi, ca sa-si puna nadejdea mantuirii lor in pocainta si in curatenie trupeasca si sufleteasca? Ai vazut cum a dat la o parte inrudirea dupa trup si a pus in locul ei inrudirea dupa credinta?i zic vou c muli de la rsrit i de la apus vor veni i vor sta la mas cu Avraam, cu Isaac i cu Iacov n mpria cerurilor.(Matei 8,11) Iisus Hristos vorbete despre Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeu lui Iacov, ca fiind Dumnezeul celor vii (Mc. 12, 26-27). n mpria lui Dumnezeu, a sta la mas cu Avraam, Isaac i Iacov nseamn a dobndi viaa vesnica.

"Eu sunt Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui Iacov"? Nu este Dumnezeul morilor, ci al viilor.(Matei 22,33)

De ce este Dumnezeul viilor?

n Noul Testament, Avraam i urmaii si capt o nou semnificaie. Ei se nscriu pe linia mntuirii neamului omenesc. Iisus Hristos vorbete despre Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeu lui Iacov, ca fiind Dumnezeul celor vii (Mc. 12, 26-27). n mpria lui Dumnezeu, a sta la mas cu Avraam, Isaac i Iacov nseamn a dobndi viaa venic: i zic vou c muli de la rsrit i de la apus vor veni i vor sta la mas cu Avraam, cu Isaac i cu Iacov, n mpria cerurilor (Mt. 8, 11).

Precum a grit ctre prinii notri, lui Avraam i seminiei lui, n veac.(Luca 1,55)

Dar aceasta, fiic a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iat de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, s fie dezlegat de legtura aceasta, n ziua smbetei?(Luca 13,16)

Ce inseamna fiica lui Avraam?Fiic a lui Avraam", dup tlcuirea Sfinilor Prini, nseamn femeie credincioas i mplinitoare a voii lui Dumnezeu, pentru c Avraam este socotit printele credinei, iar cine este fiu sau fiic a lui Avraam nseamn c este fiu al credinei, al unei credine trite, ncercate, verificate n timp, n necazurile i greutile vieii. Credina aceasta este statornic sau neclintit, la bine i la ru, nu numai cnd oamenii primesc daruri de la Dumnezeu, ci i cnd El ngduie ca ei s treac prin ncercri. Aceasta este credina lui Avraam, care a lsat ara sa de origine i a mers spre o patrie necunoscut, ascultnd de Dumnezeu, cltorind spre un loc necunoscut, ci doar fgduit. Prin credin vedea Avraam pe Dumnezeu Cel nevzut i pregusta ceea ce i-a fost promis ca binecuvntare.Prin credin, deci, i noi naintm spre ceva nc necunoscut nou direct, dar promis sau fgduit, i anume mpria cerurilor. n acest sens, coninutul credinei, spune Sfntul Maxim Mrturisitorul, este mpria cerurilor.Ridicarea din grbovirea sufleteasc, un nceput bun n viaa omului.Prin credin puternic, prin evlavie, prin rugciune smerit, prin osteneala venirii la sinagog, aceast femeie pstra legtura vie cu Dumnezeu Cel nevzut. Iar cnd Cel nevzut S-a fcut vzut, adic S-a fcut Om i a venit printre oameni, atunci El, Iisus Hristos, a ridicat-o, a dezlegat-o din legturile Satanei i a ndreptat-o n starea de om sntos care privete n fa pe ceilali oameni i vede lucrarea lui Dumnezeu n lume, adic n natur i n istorie.

i a murit sracul i a fost dus de ctre ngeri n snul lui Avraam. A murit i bogatul i a fost nmormntat.(Luca 16,22)De ce in sanul lui Avraam? Snul lui Avraam era pentru Evanghelii, aa cum fusese i pentru iudaism, numele vieii eterne n rai, iar declaraia atribuit lui Iisus Mai nainte de a fi fost Avraam, sunt eu (Ioan 8:58) este una dintre cele mai puternice afirmaii din Noul Testament referitoare la identificarea Sa etern cu Dumnezeul lui Israel, ca mreul Eu sunt Cel ce sunt (Ieirea 3:14).

Ei ns I-au rspuns: Noi suntem smna lui Avraam i nimnui niciodat n-am fost robi. Cum zici Tu c: Vei fi liberi?(Ioan 8,33)De ce erau in samanta lui Avraam? Nasterea lui Isus din samanta lui Avraam ne garanteaza fara nici o indoiala binecuvantarea tuturor neamurilor pamantului. Iata cum se va face aceasta binecuvantare: Intorcand pe fiecare din ei de la faradelegile lor si daruindule viata. Asa dar, in Isus Hristos samana lui Avraam, vor fi binecuvantate TOATE familiile pamantului. Nasterea lui Isus din samanta omului a fost VESTEA BUNA a lui Dumnezeu vestita in trei diferite timpuri, la trei diferite personae cu trei diferite scopuri. Inca de la caderea omului in pacatul neascultari, Dumnezeu personal, prin Cuvantul guri Sale a vestit omului, cu mare bucurie aceasta EVANGHELIE, adica aceasta VESTE BUNA, unde Samanta femeii va zdrobi capul veninosului Sarpe, unde in Samanta lui Avraam vor fi binecuvantate toate familile pamantului si unde din Samanta lui David se va naste un Imparat care va trona pe scaunul Imparatiei Sale pana va stabili dreptatea si pacea pe tot pamantul adica in fiecare fiinta omeneasca.

Iudeii I-au zis: Acum am cunoscut c ai demon. Avraam a murit, de asemenea i proorocii; i Tu zici: Dac cineva va pzi cuvntul Meu, nu va gusta moartea n veac.(Ioan 8,55) Pe seama crei pricini credei c a pus Domnul faptul c iudeii nu L-au crezut? Pe seama aceleia c le spusese adevrul. Dar pe Mine, fiindc v spun adevrul, nu M credei. Minciuna le intrase, cum se spune, n trup i n snge, nemailsnd nici un loc n ei pentru adevr. De ce nu cred nici cei din ziua de azi? Din aceeai pricin: Domnul spune adevrul, de aceea nu-L cred. Dar cum aa? Doar sunt cu toii nvai i nu vorbesc dect despre adevr. Vorbele lor sunt multe, dar faptele lipsesc. Urzeala sistemelor pe care ei le mpletesc este aidoma cu urzeala pnzei de pianjen; numai c ei nu bag de seam aceast ubrezenie. Principiul pe care se bazeaz sistemele lor nu are fundament, ntorsturile acestor sisteme n-au nici un fel de dovezi; dar ei sunt oricum mulumii de ele. S-a format un asemenea apetit pentru ipoteze, nct s-ar prea c ei i alctuiesc singuri tot coninutul minii lor; i totui, asta trece drept formaie intelectual solid. Ei nvluie cu o cea de fantezii puinele date concrete pe care le-au obinut; iar acestea din urm apar prin ceaa cu pricina n cu totul alt chip i totui, aceast cea pare domeniul adevrului indiscutabil. Uite-aa a devenit mintea putregcioas, i uite-aa s-a stricat gustul ei! Cum va ncpea n ea adevrul? Iat c oamenii nu-L cred pe Domnul, Care griete numai adevrul.

Deci, ce vom zice c a dobndit dup trup strmoul nostru Avraam?

Cci dac Avraam s-a ndreptat din fapte, are de ce s se laude, dar nu naintea lui Dumnezeu.

Cci, ce spune Scriptura? i "Avraam a crezut lui Dumnezeu i i s-a socotit lui ca dreptate"

Celui care face fapte, nu i se socoteste plata dupa har, ci dupa datorie; Iar celui care nu face fapte, ci crede in Cel ce indrepteaza pe cel pacatos, credinta lui i se socoteste ca dreptate.Precum si David vorbeste despre fericirea omului caruia Dumnezeu ii socoteste dreptatea fara fapte: "Fericiti aceia, carora li s-au iertat faradelegile si ale caror pacate li s-au acoperit! Fericit barbatul caruia Domnul nu-i va socoti pacatul". Deci fericirea aceasta este ea numai pentru cei taiati imprejur sau si pentru cei netaiati imprejur? Caci zicem: "I s-a socotit lui Avraam credinta ca dreptate". Dar cum i s-a socotit? Cand era taiat imprejur sau cand era netaiat imprejur? Nu cand era taiat imprejur, ci cand era netaiat imprejur. Iar semnul taierii imprejur l-a primit ca pecete a dreptatii pentru credinta lui din vremea netaierii imprejur, ca sa fie el parinte al tuturor celor ce cred, netaiati imprejur, pentru a li se socoti si lor (credinta) ca dreptate, Si parinte al celor taiati imprejur. Dar nu numai al celor care sunt taiati imprejur, ci si care umbla pe urmele credintei pe care o avea parintele nostru Avraam, pe cand era netaiat imprejur. Pentru ca Avraam si semintia lui nu prin lege au primit fagaduinta ca vor mosteni lumea, ci prin dreptatea cea din credinta. Caci daca mostenitorii sunt cei ce au legea, atunci credinta a ajuns zadarnica, iar fagaduinta s-a desfiintat,Caci legea pricinuieste maine; dar unde nu este lege, nu este nici calcare de lege. De aceea (mostenirea fagaduita) este din credinta, ca sa fie din har si ca fagaduinta sa ramana sigura pentru toti urmasii, nu numai pentru toti cei ce se tin de lege, ci si pentru cei ce se tin de credinta lui Avraam, care este parinte al nostru al tuturor, Precum este scris: "Te-am pus parinte al multor neamuri", in fata Celui in Care a crezut, a lui Dumnezeu, Care inviaza mortii si cheama la fiinta cele ce inca nu sunt;Impotriva oricarei nadejdi, Avraam a crezut cu nadejde ca el va fi parinte al multor neamuri, dupa cum i s-a spus: "Asa va fi semintia ta";Si neslabind in credinta, nu s-a uitat la trupul sau amortit - caci era aproape de o suta de ani - si nici la amortirea pantecelui Sarrei;Si nu s-a indoit, prin necredinta, de fagaduinta lui Dumnezeu, ci s-a intarit in credinta, dand slava lui Dumnezeu,.. Si nu s-a scris numai pentru el ca i s-a socotit ca dreptate,. Ci se va socoti si pentru noi, cei care credem in Cel ce a inviat din morti pe Iisus, Domnul nostru,. Care S-a dat pentru pacatele noastre si a inviat pentru indreptarea noastra.

i printe al celor tiai mprejur. Dar nu numai al celor care sunt tiai mprejur, ci i care umbl pe urmele credinei pe care o avea printele nostru Avraam, pe cnd era netiat mprejur.

De ce a trebuit sa fie taiat imprejur?

Cu Avraam ncepe o nou perioad n istoria omenirii, Dumnezeu alegnd o alt cale pentru pstrarea dreptei credine.Avraam a rmas n istorie pentru marea sa virtute de iubitor de strini."El s-a fcut plcut lui Dumnezeu pentru marea sa ascultare", atunci cnd Dumnezeu i-a poruncit tierea mprejur, acest mare brbat n-a ovit nici o clip.Dei era btrn de acum, nconjurat de multe slugi, de dragul iubirii de strini, el sttea n ua cortului la vntoare de strini cum spune Sf. Ioan Gur de Aur ca nu cumva s-i scape cineva neomenit. Dei slugile sale s-ar fi putut ocupa de acest lucru, el prefera ca singur s le slujeasc n amiaza mare cnd aria era nendurtoare. Nu iscodea pe nimeni, primea fie cunoscui, fie necunoscui, cci nu este iubire de strini cnd cercetezi acestea, ci cnd i primeti pe toi deopotriv. Pentru c-i odihnea pe toi oamenii, fr a trece cu vederea pe cineva a fost nvrednicit s primesc pe nsui Dumnezeu la stejarul Mamvri n chipul a trei oameni.Smerenia lui Avraam este aa de mare nct i implor pe cei trei s nu-l treac cu vederea, s-i ngduie s Le slujeasc . Era mare iubirea lui de strini cci Avraam se simea n cinste slujindu-le, n mare onoare c-i treceau pragul casei.El nsui a alergat s pregteasc nu-i crua cu nimic btrneile sale, a mprtit bucuria venirii strinilor i Sarrei vrnd, cumva s-o fac i pe ea prta la aceast binecuvntare.El st alturi de ei sub copac, dar fr a se aeza mpreun cu Ei, fr a se considera vrednic s stea cu Ei.

Pentru c Avraam i seminia lui nu prin lege au primit fgduina c vor moteni lumea, ci prin dreptatea cea din credin. ".(Ep.catre Romani a Sf. Ap.Pavel)

CUMADOVEDITAVRAAMCREDIN?AvraamademonstratcaveancrederenpromisiunileluiDumnezeu.Avnd credin, Avraam i-a prsit ara natal, fiind convins c Dumnezeu i va arta o alt ar, aa cum i promisese. Avnd credin, Avraam a pribegit prin Canaan, fiind sigur c urmaii si aveau, n cele din urm, s ia n stpnire acea ar. i, nu n ultimul rnd, avnd credin, Avraam a dovedit ascultare i a ncercat s-l ofere ca jertf pe Isaac, fiind convins c, dac era nevoie, Dumnezeu avea s-l nvie.

Sunt ei evrei? Sunt i eu. Sunt ei israelii? Israelit sunt i eu. Sunt ei smna lui Avraam? Sunt i eu.(II Corinteni)Noi suntem urmai ai lui Avraam. Noi suntem mai aproapede Avraam dect orice alt evreu care a existat; i acesta este unlucru extraordinar.Noi suntem copii lui din punct de vederespiritual. Aadar citim ce a fcut tatl nostru spiritual.

Precum i Avraam a crezut n Dumnezeu i i s-a socotit lui ca dreptate.

S tii, deci, c cei ce sunt din credin, acetia sunt fii ai lui Avraam.

Iar Scriptura, vznd dinainte c Dumnezeu ndrepteaz neamurile din credin, dinainte a binevestit lui Avraam: "C se vor binecuvnta n tine toate neamurile".(Ep.catre Galateni).

De ce s-a crezut Avraam in Dumnezeu?

In Epistola catre galateni, apostolul demonteaza falsa invatatura a iudaizantilor, aratand ca Avraam a fost socotit neprihanit de Dumnezeu inainte de a primi semnul circumciziunii ( Geneza 15, 6 ). Prin urmare, toti oamenii pot ajunge la neprihanire pe aceeasi cale a credintei, indiferent daca practica sau nu circumciziunea.Dupa cum un testament nu poate fi modificat prin adaosuri ulterioare, la fel si fagaduinta lui Dumnezeu data lui Avraam nu poate fi modificata sau anulata de Legea venita 430 de ani mai tarziu. Fagaduinta ca neprihanirea se capata prin credinta nu poate fi anulata de incercarea de a a o castiga prin faptele Legii. Caci daca mostenirea ar veni din Lege, nu mai vine din fagaduinta; si Dumnezeu printr-o fagaduinta a dat-o lui Avraam.( Galateni 3,18 )Aceeasi idee este dezvoltata de Pavel si in Epistola catre romani, in care afirma ca Avraam a ajuns neprihanit prin credinta inainte de a primi semnul circumciziunii ( Romani 4,9-12 ).Trebuie subliniat faptul ca atunci cand vorbeste despre Lege, Pavel are in vedere intreg sistemul de legi pe care le primise poporul Israel: precepte morale, ceremoniale si civile. Dintre acestea, legile ceremoniale aveau in mod deosebit rolul de a indrepta atentia credinciosilor spre Mesia, fiind un adevarat pedagog pentru evreii care au trait inainte de venirea lui Mesia. Sanctuarul, jertfele, slujbele, sarbatorile si hainele preotesti, toate erau simboluri care ii indrumau pe credinciosi spre Christos si lucrarea Sa.In acest context vorbeste Pavel despre Lege ca fiind un indrumator spre Christos( paidagogos, gr. ), amintind despre functia ei restransa aceea de a da in vileag pacatul. In gospodariile romane si grecesti, pedagogul era un pazitor al copiilor, insotindu-i la scoala si ocrotindu-i de rele.In mod asemanator, dupa eliberarea lui Israel din Egipt, Dumnezeu le-a dat evreilor Decalogul pentru a-i ajuta sa constientizeze pacatul, dar le-a dat si legi ceremoniale prin care Planul de Mantuire era zugravit inaintea lor. Toate aceste legi aveau rolul de a proteja poporul si de a-l calauzi pana in ziua eliberarii lui spirituale in Christos.Odata cu venirea lui Christos, legile ceremoniale si-au incheiat misiunea de pedagog. Decalogul insa a ramas ca fundament al unei vieti traite in armonie cu vointa lui Dumnezeu. Conform noului legamant, Legea morala urma sa fie scrisa in inimile credinciosilor( Evrei 8,10 ), pentru ca acestia sa indeplineasca cerintele ei din placere si nu din teama sau interes ( Romani 8,4 ).