LUCRARE DE DIPLOMA TEHNOLOGIA TRICOTAJELOR SI CONFECTIILOR.docx

8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA TEHNOLOGIA TRICOTAJELOR SI CONFECTIILOR.docx

1/122

LUCRARE DE DIPLOMA TEHNOLOGIATRICOTAJELOR SI CONFECTIILOR

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TEXTILE SI PIELARIE

DOMENIUL: INGINERIA PRODUSELOR TEXTILE SI PIELE

SPECIALIZAREA: TEHNOLOGIA TRICOTAJELOR SI CONFECTIILOR

FORMA DE INVATAMANT: ZI

LUCRARE DE DIPLOMA

TEMA 1: PROIECTAREA UNUI SISTEM DE FABRICATIEPENTRU CONFECTIONAREA PRODUSELOR DEIMBRACAMINTE ROCHIE SI SACOU PENTRU FEMEI

Memoriu justicativ

Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc

pentru apararea corpului de intemperii precum si in scop estetic. Ambele

functii au determinat o varietate de produse si modele care sa satisfaca

cerintele omului in functie de necesitati. Aceasta reprezinta totalitatea

obiectelor care imbraca corpul omenesc (exceptand incaltamintea); vesminte,

haine, straie.


2/122

Daca privim in trecut, chiar de la inceputuri, in toate civilizatiile mari

(asteci, maya, sumerieni, egipteni, babilonieni, romani, greci,.) sunt amintite

importanta imbracamintei, a confectionarii acestora. Conform teoriei

creationiste prima imbracaminte a fost creata primei perechi de p e pamant

Adam si Eva, dupa caderea in pacat, de insusi Dumnezeu, din piei de animale.

Moda si industria de confectii textile sunt dintre cele mai dinamice

domenii in industria moderna ce trebuie sa tina pasul cu "lumea schimbatoare"

a cerintelor consumatorului. Evolutia imbracamintei s-a desfasurat ca urmare aobtinerii unor materiale noi, cu aspect placut, frumoase la vedere dar

rezistente la diferite solicitari mecanice si eciente la prelucrare si purtare.

Omul desfasoara o activitate spirituala de gandire si creatie, totodata

realizeaza obiecte de arta si cultura, precum si creatii de imbracaminte.

Obiectele create si realizate in mediul industrial, ca urmare a

descoperirilor tehnico - stiintice ind o expresie a artei si culturii societatii

umane, au ca principal obiectiv frumusetea estetica si utilitatea practica.

Obiectul de activitate a industriei textile este industria rului a tesatoriei,

confectiilor textile, confectiei din piele si inlocuitori.

Indusrtia tehnica reprezinta o ramura a economiei nationale cu o contributie

insemnata la dezvoltarea productiei bunurilor materiale, ea ind menita sa

asigure aprovizionarea populatiei cu produse de larg consum, intr-o gama de


3/122

sortimente cat mai variata si de calitate superioara, potrivit niveluli si structurii

veniturilor acesteia.

Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina

cont de particularitatile pietei de desfacere actuale, caracterizata printr - un

nivel inalt al cerintelor clientilor. Acestia pentru pretul pe care sunt dispusi sa il

plateasca, produsul care corespunde cel mai bine aspiratiilor din punct de

vedere estetic s i functional.

Tema de fata are ca scop imbinarea si armonizarea cunostintelor la

obiectele de pregatire in specialitate (materii prime, proiectarea imbracamintei,

tehnologia confectionarii imbracamintei, etc.), constituindu-le intru-un

ansamblu unitar care sa formeze cunostintele si mai ales, deprinderile cu

lucrarile de specialitate.

In acest sens, la realizarea si parcurgerea acestei teme, se folosesc date

concrete asupra productiei insotite de tehnologii si ilustratii grace.

Aceste tehnologii se pot aplica pentru ateliere destinate productiei in

serie, utilizate in cadrul societatilor comerciale, sau pentru productie de

unicate, cum este cazul atelierelor de comanda. In ambele cazuri, insa, o

astfel de tehnologie se stabileste pe baza unui unui subiect in care sunt

precizate produsul de realizat, indicatorii volumului de productie, conditiile

tehnice de realizare si alte eventuale cerinte impuse de beneciar.


4/122

CAPITOLUL 1

Alegerea p roduselor. Precizarea r egimurilor de lucru

si planicarea p roductiei

Sistemul de fabricatie este o componenta a sistemului de productie care

este denit ca element de baza al complexului economic national, constituit

din totalitatea elementelor zice, conceptelor si experientei astfel organizate

incat sa rezulte capacitatea de realizare a unor scopuri prestabilite, derivatedin obiectivele economico-sociale.

Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa se tina

cont de particularitatile pietei de desfacere actuale, caracterizata printr-un nivel

inalt al cerintelor clientilor. Acestia, pentru pretul pe care sunt dispusi sa-l

plateasca, selecteaza produsul care corespunde cel mai bine aspiratiilor din

punct de vedere estetic si functional.

Firmele de confectii trebuie sa raspunda prompt cerintelor pietei, sens i n

care ele trebuie sa-si proiecteze sisteme de fabricatie exibile si eciente, in

care sa-si poata programa si realiza actiunile pentru obtinerea produselor.

Obiectivul capitolului consta in stabilirea unui cadru general al

activitatilor desfasurate in sistemele de fabricatie ale rmelor de confectii

textile, prin abordarea unor aspecte referitoare la:


5/122

- particularitatile industriei de confectii textile in perioada actuala;

- perspectivele de dezvoltare.

La nivel microeconomic, in capitol se fac referiri la:

# planicarea productiei;

# justicarea alegerii modelului, a materiilor prime de baza si auxiliare

necesare confectionarii, a uxului tehnologic, a tehnologiilor de fabricatie, a

tipurilor de utilaje, a modului de organizare si amplasarea a locurilor de munca

etc.

Pentru lucrarea de fata alegerea produselor s-a realizat in functie de

anotimp si sexul purtatorului. Astfel s-au ales 2 produse destinate femeilor:

sacou si rochie, destinate anotimpului primavara - vara.

La b aza acestor produse stau modelele clasice care au fost modicate in

functie de cerintele modei actuale.

Se considera ca o intreprindere de confectii realizeaza aceste produse la

scara industriala la un regim de lucru ales: 2 schimburi a cate 8 ore pentru

sectiile productive (croit, confectionat, nisat) si un schimb pentru receptie,

magazii, depozite si birouri.


6/122

Proiectarea se realizeaza in ipoteza ca productia se poate obtine doar in

230 de zile din numarul total de zile dintr-un an, acestea se calculeaza

scazand din numarul total de zile:

zilele de sambata si duminica - 106 zile;

sarbatorile legale - 8 zile;

concediu legal - 21 zile.

Stabilirea regimului de lucru se face astfel incat sa asigure utilizarea

rationala a capacitatilor de productie, timpul necesar se stabileste prin

cercetare analitica, constand in masuratori directe asupra activitatii

muncitorilor.

Productia planicata se realizeaza in functie de modelele care se executa,

capacitatea unei linii tehnologice in 8 ore si numarul de linii tehnologice.

Productia planicata se obtine intr-un interval de timp stabilit, in decursul

caruia se desfasoara procesul de prelucrare si transformare a materiilor prime

in produse nite.

Pentru planicare productiei se considera ca o luna are 21 de zile

lucratoare.

Planicarea productiei:


7/122

Denumire

sortiment

Cantitate

planificata

(buc)

Capacitatea

unei linii

tehnologice

Q (buc/8h)

Numar delinii

tehnologice

Cantitaterealizata

Durata comenzii

(zile)

buc/8h buc/zi

Sacou

pentru femei

6000 00 ! 600 "!00 #

$ochiepentru femei

6000 600 " 600 "!00 #

CAPITOLUL 2

Analiza modelelor, stabilirea categoriilor de purtatori si a gamei

dimensionale p entru care s e r ecomanda c onfectionarea modelului.

Procesul de productie industriala, intreprinderile de confectii, impun

folosirea unei documentatii tehnice care sa asigure confectionarea

imbracamintei in anumite conditii si cu anume caracteristici tehnice.

Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se

desfasoara productia industriala. Documentatia tehnica in industria de confectii

are ca scop orientarea muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor asupra modului

de confectionare a imbracamintei si a caracteristicilor tehnice pe faze de

fabricatie. Pentru acesta, este necesar ca documentatia tehnica sa cuprinda

toate elementele care stabilesc indicii tehnico - economici ai procesului de

productie.


8/122

Imbracamintea a devenit un mijloc d e creatie artistica, avand nu numai

functii de aparare a corpului, de reglare a functiilor ziologice ale sale ca si de

infrumusetare.

Imbracamintea este diferita atat ca forma cat si ca materiale folosite la

confectionat. Produsele de imbracaminte sunt inuentate de pozitia geograca

a unei tari, care determina criteriile de clasicare.

Acestea se clasica dupa varsta purtatorului, materia prima folosita,

functie de sex, de anotimpul in care se poarta, in functie de punctele de sprijin

pe corpul omenesc; functie de destinatia acesteia.

Destinatia produsului determina functia sa principala, iar conditiile

exploatarii determina functilile auxiliare.

Descrierea sa coului pe ntru femei:

Sacoul este un produs d e imbracaminte potrivit pentru aproape orice

anotimp, acesta putand purtata peste rochie, la fusta sau la pantalon, in

functie de model si de dorinta ecaruia.

Stilul sacoului este clasic, silueta acesteia este ajustata pe linia taliei iar

pozitia cusaturii umarului este normala.

Lungimea la terminatie a produsului este la nivelul liniei taliei.


9/122

Fata p rodusului:

Fata produsului este alcatuita din 2 repere, deschisa pana jos, prelucrata

cu nasturi si butoniere; pe partea dreapta sunt realizate butoniere cu lungime

de 1,5 cm; prezinta 2 linii decorativ-constructive de modelare pe bust si pe

talie, linii care pornesc din rascroiala manecii si ajung pana la linia de

terminatie a produsului.

Spatele produsului:

Spatele sacoului este alcatuit din doua repere simetrice, care prezinta o

cusatura pe linia de mijloc a spatelui si cate un clin lateral.

Maneca p rodusului:

Maneca este clasica si de aceea este formata din doua bucati.

Gulerul sacoului: e ste tip clasic croit separat si montat in rascroiala

gatului. Fiind vorba de un produs c u revere gulerul are o forma mai aplatizata,

fata acestuia ind alcatuita din stei si pelerina ce se croiesc separat.

Descrierea rochiei pentru femei :

Rochia pentru femei este un produs ve stimentar cu sprijin pe umeri ce

reprezinta al doilea strat al ansamblului vestimentar. Rochia este un produs d e

imbracaminte ce se poate purta in toate anotimpurile, insa produsul ales


10/122

pentru aceasta lucrate este destinat in special anotimpurilor primavara, vara si

toamna, datorita faptului ca aceasta nu prezinta maneci.

Produsul proiectat este destinat adolescentelor si tot odata femeilor

datorita croielii si a materialului din care este confectionat. Stilul produsului

este clasic, silueta acesteia este ajustata pe linia taliei iar pozitia cusaturii

umarului este normala.

Lungimea la terminatie a produsului este deasupra nivelului liniei

punctului rotulian.

Fata p rodusului:

Fata produsului este formata din 2 repere si prezinta 2 linii decorativ -

constructive de modelare pe bust si pe talie, linii care pornesc din rascroiala

manecii si ajung pana la nivelul soldului.

Spatele p rodusului:

Spatele produsului este format din 2 repere simetrice, legatura dintre

acestea facandu-se prin intermediul unui fermoar ascuns, aplicat prin surlare

impreuna cu materialul de baza si xat prin c usatura ascunsa. Cele doua

repere prezinta cate o pensa de ajustare pe linia taliei, pense ce pornesc de la

linia bustului pana la linia taliei.


11/122

Terminatia produsului se realizeaza prin surlare si indoire in interior prin

cusatura a scunsa.

Imbracamintea trebuie sa e in stransa concordanta si armonie cu

caracterul purtatorului. Culoarea, croiala, marimea, concordanta cu moda,

toate sunt aspecte de care trebuie sa se tina cont la alegerea vestimentatiei. O

persoana imbracata corespunzator pentru o ocazie poate sa se simta bine

deoarece confortul psihic e ste asigurat. In mod asemanator confortul estetic

este foarte important in viata omului, atat in camin, cat si la locul de munca.Asa cum o pisa dintr-un mobilier care se deosebeste prin culoare sau stil de

celelalte poate provoca unei persoane o senzatie de disconfort tot asa din

cauza efectului antagonist ce se produce in cazul unor produse de

imbracaminte, poate a pare a ceeasi senzatie.

Produsele sunt destinate femeilor. Ele se pot realiza pentru toate gamele

dimensionale, insa, datorita decolteului in forma de V, care are un efect de

estompare a rotunjimilor, de alungire a gatului si de scurtare a ovalului fetei,

sunt recomandate p entru persoanele c e prezinta forme mai pline s i cu forma

fetei ovala.

CAPITOLUL 3

DESCRIEREA TEHNICA A MODELULUI PROIECTAT


12/122

Denirea modelului este realizata prin multimea informatiilor grupate in

urmatoarele descrieri:

sa modelului;

descrierea tehnica a modelului;

modul de etichetare si de ambalare a produselor;

structura ierarhica a produsului.

In prezenta lucrare se proiecteaza sistemul de fabricatie pentru produsul

sacou pentru barbati. Acest produs e ste potrivit aproape pentru orice sezon,

este captusit

Fisa modelului include: schita modelului din vedere din fata, din spate si

interioara, date referitoare la produsul proiectat, materialele textile si structuracomenzii (Fig. 1si F ig.2).

Descrierea tehnica a modelului se realizeaza prin intocmirea unei harti

tehnologice care cuprinde modul de realizare si de imbinare a elementelor de

produs (Fig. 3 si Fig.4).

Modul de etichetare si de ambalare a produsului este stabilit in sa de

etichetare si de ambalare. Eticheta ofera o serie de informatii asupra

produsului:


13/122

marca;

denumirea importatorului, daca este cazul;

principalele caracteristici tehnice: model, culoare, compozitie

broasa, tratamente de nisare aplicate;

modul de intretinere a produsului (Fig. 5 si Fig.6).

Structura ierarhica sintetizeaza informatiile referitoare la particularitatile

constructive ale modelului, prin structurarea reperelor pe mai multe niveluri:

nivelul 1: multimea reperelor corespunzatoare produsului;

nivelul 2: prelucrarile elementelor de produs;

nivelul 3: asamblarea elementelor in subansambluri;

nivelul 4, 5: asamblarea subansamblurilor in produs nit (Fig.7 si Fig.

8).

FISA MODELULUI

S%C&' N*$' + , -


14/122

SCHITA MODELULUI

%S C* +%*% %S C* S %*


15/122

,aterial de baza Captuseala -ntaritura

Compozitia fibroasa. C 1 62 S "00 3ascoza -ntaritura

4atime. "50 cm "00 cm "00 C

,asa specifica.


16/122

Csm. ! 5 m7 ! 5 m7 0 8 m

-u ( ) ! 8#

9ama dimensionala 55 56 58 #0 #! #5

$epartitie cantitati:a /marimi.

200 00 "500 "500 00 200

Fig. 1 - Fisa modelului sacou pentru femei

FISA MODELULUI

$&C;- N*$' + , -


17/122

SCHITA MODELULUI

%S C* +%*% %S C* S %*


18/122

,aterial de baza -ntaritura

Compozitia fibroasa. C 1 62 S "00 C

4atime. "50 cm 0 6# cm

,asa specifica.

Csm . ! m7 0 66 m7


19/122

- ' ( ) !

9ama dimensionala 55 56 58 #0 #! #5

$epartitie cantitati:a /marimi.

200 00 "500 "500 00 200

Fig. 2 - Fisa modelului rochie pentru femei


20/122


21/122

Fig. 3 - Harta tehnologica a sacoului pentru femei


22/122


23/122

Fig. 4 - Harta tehnologica pentru rochia femei


24/122

FISA DE ETICHETARE

S%C&' N*$' + , -

*- C&N*-N'* 4%S%$ $&D'S

eticheta "< de marca denumire firma +i=ate pe maneca prinimpuscare

!< de prezentare Sacou pentru femei C >62 S #! --- C pret<

emblema < de marime #! --- C +i=ate in cusatura laterala

5< de compozitie C 62 S semne deintretinere

#< de marca Sigla firmei

,od de pozitionare a etichetelor si emblemelor


25/122

,od de ambalare.

• pe umerase

• introdus in punga de politilena

• asezate pe stender<

Fig. 5 Fisa de etichetare pentru sacou femei

FISA DE ETICHETARE

$&C;- N*$' + , -


26/122

*- C&N*-N'* 4%S%$ $&D'S

eticheta "< de marca denumire firma fi=ata printr>un fir de ata pelacatul fermoarului

!< deprezentare

Sacou pentru femei C >62 S #! --- C pret<

emblema < de marime #! --- C +i=ate in cusatura laterala arochiei

5< decompozitie

C 62 S semne deintretinere

#< de marca Sigla firmei

,od de pozitionare a etichetelor si emblemelor

,od de ambalare.


27/122

• pe umeras?

• introdusa in punga de polietilena?

• asezate pe stender<

Fig. 6. - Fisa de etichetare


28/122


29/122

Fig. 7 - Structura ierarhica sacou pentru femei


30/122


31/122


32/122


33/122


34/122

Pentru determinarea necesarului de materii prime principale,

necesare N m (de baza si auxiliare) se foloseste urmatoarea relatie:

Unde:

Csm - consumul specic mediu (m, m 2, kg)

n - numarul de produse planicate a se realiza intr-o anumita perioada (8

ore, o zi, durata comenzii)

Necesarul de materii prime principale pentru productia planicata se

centralizeaza in tabelul urmator:

*ip dematerial

Csm Nm (m) N m (m7) N m (@g)

m m7 @g 8h " zi Duratacomenzii

8h " zi Duratacomenzii

8h " zi Duratacomenzii

Sacou pentru femei

,aterialde baza

" 2"

!5

0 5 "0!6 !0#! "0!60 "550 !880 "5500 #65 ""!8 #650

Catuseala ! 66

!5

0 !! "# 6 " ! "# 60 "550 !880 "5500 " ! !65 " !0

$ochie pentru femei

,aterial " 5 ! 0 # 8#8 "2"6 8#80 "!00 !500 "!000 00 600 000


35/122

de baza 0

Total 3480 6960

34800 4080

8160

40800 996

1992

9960

Pierderile de material textil, P, rezultate ca urmare a desfasurarii

operatiilor de croire se calculeaza cu relatia:

Unde:

D - suprafata pierderilor (deseurilor) corespunzatoare unui produs

Unde:

Csm - consum specic mediu (m 2)

Ip - indicele de pierderi (%)

ms - masa specica a materiilor prime (kg / m 2)

n - numarul de produse corespunzatoare perioadei de calcul (buc / 8 ore,

buc / zi, buc /comanda)


36/122

Necesarul de materii prime textile principale se centralizeaza in

tabelul urmator:

*ip dematerial

Consumspecific mediu

Csm (m7)

- ( ) Suprafatapierderilor D

(m7)

,asaspecifica

m s(@g/m7)

(@g)

8h " zi duratacomenzii

Sacou pentru femei

,aterial debaza ! 5 8 0 " ! 0 !# !8 8 #2 6 !88

Captuseala ! 5 "# 0 6 0 "02 ! "" 56 !! ! " "

$ochie pentru femei

,aterial debaza

! 8 0 "6 0 !# !5 58 !50

Total pier eri !"#91 1"1#82

!"9#1

4.2. Stabilirea necesarului de materiale secundare si auxiliare

Materialele secundare se pot identica zic p e produsul nit si

indeplinesc roluri diferite. In categoria materialelor secundare se includ: ata

de cusut, intarituri, garnituri, furnituri, etichete, materiale pentru ambalare

etc.

Tipul materialelor secundare se stabileste in functie de model, norme

de tehnoprezentare, etichetare, ambalare etc. si acestea sunt diferite de la

sortiment la sortiment.


37/122

Necesarul de materiale secundare N m, se stabileste folosind relatia:

Unde:

Csm -consumul specic mediu al materialului secundar (m, m 2, kg, buc),

n - numarul de produse pentru care se efectueaza calculele (buc/8 h,buc/zi, buc/comanda)

Consumul de ata de cusut poate ca lculat cu rigurozitate dupa

stabilirea fazelor de coasere centralizate in procesul tehnologic de

confectionare.

rodus Denumirea mateialului secundar C sm u.m. Necesarul de materiale secundare

8h "zi Durata

comanda

Sacoupentrufemei

-ntaritura 0 8 m 2 580 60 5800

Nasturi buc "800 600 "8000

ernite ! buc "!00 !5000 "!000

%ta de cusut 62 # m 50#00 "000 50#000

unga de polietilena " buc 600 "!00 6000


38/122

'meras " buc 600 "!00 6000

tichete ! buc "!000 !5000 !5000

$ochiepentrufemei

-ntaritura 0 66 m 2 6 2 ! 60

%ta de cusut #5 m !500 65800 !!6800

+ermoare " buc 600 "!00 5!00

Seturi de etichete " buc 600 "!00 5!00

unga de polietilena " buc 600 "!00 6000

'meras " buc 600 "!00 6000

La realizarea produselor vestimentare, pe langa materiile prime de

baza si cele secundare auxiliare se utilizeaza materiale auxiliare care seregasesc in costul produselor datorita consumarii lor in procesul de

fabricatie (hartie si cartoane pentru tipare si sabloane, creta sau creioane

pentru incadrare etc.)

Materialele auxiliare sunt in general aceleasi, indiferent de sortimentul

realizat iar pentru determinarea necesarului se efectueaza un calcul global,

pe b aza indicilor de consum.

CAPITOLUL 5

STABILIREA FLUXULUI PENTRU SISTEMUL DE FABRICATIE


39/122

Un sistem de productie est e d enit ca u n ansamblu de elemente

dependente intre ele, formand un intreg organizat, avand ca scop

transformarea materiilor prime in produse nite cu o valoare mai mare de

intrebuintare, in conditii de ecienta economica.

Sistemele de fabricatie au ca scop realizarea unor produse sau

crearea de noi valori.

Modul de functionare a unui sistem industrial se manifesta prin

procesul de productie. Functia scop a sistemului de productie o reprezinta

transformarea materiilor prime in produse cu valoare de intrebuintare mai

mare, in conditii de ecienta economica.

Sistemul de productie are urmatoarele subsisteme:

subsistemul de a provizionare-desfacere;

subsistemul de proiectare;

subsistemul de fabricatie;

subsistemul de resurse u mane;

subsistemul nanciar-contabil;

subsistemul de intretinere.


40/122

Principala componenta a sistemului de productie, cu rol efector, o

constituie subsistemul de fabricatie, acesta are caracteristici proprii

domeniului tehnologic si este materializat intr-un traseu tehnologic specic.

Structurarea sistemului de fabricatie pentru confectii textile

presupune:

# identicarea elementelor componente ale traseului tehnologic;

# denirea relatiilor care se stabilesc intre acestea, prin

intermediul uxului de fabricatie.

Sistemul de fabricatie pentru confectii are la baza uxul tehnologic,

care este denit prin relatiile stabilite intre traseele componente ale

acestuia:

uxul tehnologic , acesta indica etapele procesului de fabricatie

necesare transformarii materiilor prime in produs m arfa;

uxul material , care este caracteristic a ctivitatilor de logistica si de

depozitare, identicand stadiile de prelucrare ale materiilor prime si auxiliare

(baloturi, spanuri, repere croite, subansambluri). Acestuia ii sunt

caracteristice activitatile logistice de transport si depozitare;

uxul energetic , care asigura transformarea suprafetelor textile plane

in produse tridimensionale (energie electrica, energie termica, aer

comprimat, etc.);


41/122

uxul informational , care este alcatuit din date de intrare (modelul

omologat, informatii despre comanda), date tehnice (descrierea procesului

de fabricatie) si date economice (necesare pentru conducerea ecienta a

procesului de fabricatie). O importanta deosebita prezinta calitatea datelor

si viteza de transmitere a acestora. Prin prelucrarea automata a datelor se

imbunatateste calitatea uxului informational si creste ecienta muncii.

Procesul tehnologic s tabileste etapele de transformare cantitativa si

calitativa a obiectului muncii din materii prime in produs m arfa, de catre

executant, cu ajutorul mijloacelor de munca.

Procesul tehnologic se divizeaza in operatii , iar acestea la randul lor

in faze tehnologice .

Operatia este realizata de unul sau mai multi executanti, la un anumittip de loc d e munca, obiectul muncii suferind una sau mai multe

transformari tehnologice.

Faza tehnologica se caracterizeaza prin utilizarea aceluiasi mijloc d e

munca si regim tehnologic, obiectul muncii suferind o singura transformare

tehnologica.

La proiectarea sistemului de fabricatie este necesara parcurgerea

urmatorilor pasi:

- stabilirea traseului tehnologic s pecic;

- adoptarea tehnologiei de realizare a produsului;


42/122

- dimensionarea e tapelor de p roces.

Acest mod de proiectare se gaseste la nivelul ecarei etape de

proces.

Optimizarea si rentabilizarea sistemelor de fabricatie necesita

adoptarea unor masuri tehnice inca din etapa de proiectare:

¤ alegerea corespunzatoare a mijloacelor de productie si utilizarea lor

la intreaga capacitate;

¤ stabilirea corecta a parametrilor tehnologici la operatiile de

prelucrare a materialelor textile;

¤ dotarea utilajelor cu dispozitive;

¤ alegerea variantei tehnologice optime din punct de vedere a calitatii

si productivitatii muncii.


43/122

Fl$%i&'or(atio&al

Fl$% (aterial

Fl$% te)&olo*i+

cantitati de materiale

normati:e fisetehnice

materii prime

RECE,TIA MATERIILOR ,RIME

> receptiecalitati:a

si cantitati:a


44/122

materialeau=iliare

materiale au=iliare


45/122

norme de ambalre

comanda termene

proces tehnologic

confectionare


46/122

nr


47/122

proces tehn


48/122

nr< si informatiiprodus

ordin de lansare


49/122

nr


50/122

produse finite


51/122

produse

pachete cu

repere


52/122

repere

croite

material

te=til

(baloturi)


53/122


54/122

Fig.4 Fluxul de fabricatie

CAPITOLUL 6


55/122

RECEPTIA MATERIILOR PRIME

Receptia materiilor prime este etapa de proces aata la interfata intre

tesatori si include:

- inspectia ca litatii materiei prime,

- testarea caracteristicilor zico-mecanice si reologice ale materiilor

prime.

Operatia de control, din punct de vedere calitativ si cantitativ, conform

documentelor insotitoare, a materialelor sosite in fabricile de confectii,

reprezinta receptia acestora care este de fapt prima faza a procesului de

fabricatie.

Referitor la receptia materiilor prime textile, standardele sau normativele potcontine:

- conditi tehnice pentru o grupa de materiale cu aceeasi destinatie si

compozitie broasa

- conditii tehnice pentru ecare tip (articol) de material textil

- criterii de incadrare a unui material textil intr-o anumita clasa de

calitate

- conditii tehnice pentru un indicator de calitate corespunzator unei

grupe d e m aterial cu o anumita c ompozitie b roasa


56/122

Inspectia calitatii materiilor p rime a re drept scop stabilirea nivelului

calitativ al loturilor de materiale textile principale si auxiliare si se realizeaza

pe rampe de control.

Dimensionarea e tapei de inspectie a calitatii materiilor prime necesita

calculul necesarului de utilaj si a numarului de muncitori.

Pentru realizarea inspectiei se va folosi rampa d e c ontrol SETEC C -

Tex, aceasta este destinata controlului tesaturilor si tricoturilor, sistemul de

derulare este pozitiv, viteza de derulare este cuprinsa intre 0 si 70 m/min si

are m onitorizare a utomata.

Productia teoretica, P t, a rampelor de control se calculeaza cu relatia:

(m/8h)

Unde:

v - viteza de deplasare a materialului vericat pe rampe de control, care

variaza intre 0 si 70 m/minut. Am ales vi teza de 10 m / minut.

T - durata unui schimb (480 minute)


57/122

Productia practica, P p, se calculeaza tinand cont de opririle necesare

necesare pe durata unui schimb:

Unde:

K - coecient al opririlor cu valori intre 0.7 - 0.8

Cantitatea de material ce se receptioneaza se stabileste in functie de

mai multi factori. Procentul vericat, p, se stabileste stabileste statistic si

variaza intre 10% si 100% din totalul necesarului de material.

Stiind ca la receptie se lucreaza intr-un schimb, necesarul de material

care se receptioneaza, N mr , se stabileste cu relatia:

Unde:


58/122

P = procentul de material vericat

Nm = nesarul de materii prime principale pentru o zi (m)

Numarul utilajelor (rampe de control), N, se stabileste cu relatia:

Numarul de muncitori, M, pentru efectuarea receptiei este calculat cu

relatia:

In a cest caz nu e ste necesara c umpararea unei rampe de co ntrol,

controlul se face manual pe o masa de catre doi muncitori.

Testarea caracteristicilor zico-mecanice si reologice ale materiilor

prime se realizeaza in laboratorul de incercari zico-mecanice.

O serie de incercari sunt obligatorii de efectuat pe materialul livrat de

furnizori, in scopul derularii fara probleme a etapelor proceselor de

fabricatie.

Cele mai utilizate analize de laborator sunt:


59/122

- determinarea modicarii dimensionale a reperelor dupa calcare si

spalare,

- determinarea adezivitatii dupa termolipire,

- determinarea schimbarii nuantei si eventual a culorii dupa termolipire si

tratamente umidotermice.

Valorile experimentale obtinute se inregistreaza in sele tehnice ale

materialelor, ind usor accesibile pentru producatorul de imbracaminte.

Dimensionarea activitatilor de evaluare a caracteristicilor materialelor

textile in laboratorul de incercari zico-mecanice necesita stabilirea

numarului de laboranti.

Numarul de laboranti este dependent de factori cum sunt:

- preocuparile in domeniul calitatii existente in rma

- marimea societatii comerciale

- marca furnizorilor

- sortimentul de produse executate.

Uzual, laboratoarele sunt deservite de minimum 2 laboranti.

CAPITOLUL 7

PROIECTAREA SECTIEI DE CROIRE


60/122

In sectia de croire are loc t ransformarea materiilor prime textile in

repere pentru confectionat, in aceasta etapa a procesului de fabricatie

ind determinat atat calitatea, cat si costul produsului.

Proiectarea sectiei de croire necesita parcurgerea urmatoarelor

etape:

- selectarea si reprezentarea uxului tehnologic c orespunzator

sectiei de croire in functie de: marimea comenzii, tipul produselor deimbracaminte si specicatiile de calitate impus a cestora;

- stabilirea modalitatilor de realizare a operatiilor din sectia de croire;

- calculul necesarului de executanti si de echipament tehnologic.

La amplasarea utilajelor tinem cont in primul rand de succesiunea

uxului tehnologic, in special de modul de deplasare si de depozitare

interoperationala a obiectului muncii si de marimea comenzilor. Astfel,

sectia de croire va avea forma reprezentata in gura urmatoare:

-ncadrare automta

Spanuire mecanica

Decupare cu instalatie automata


61/122

Fig. 10 Flux tehnologic p entru s ectia d e croire

7.1. Stabilirea numarului de spanuri

In vederea dimensionarii operatiilor desfasurate in cadrul sectiei de

croit se exprima capacitatea acesteia in numaar de spanuri pentru

realizarea productiei dintr-un schimb.

Informatiile initiale necesare sunt:

- gama de marimi in care se realizeaza produsul;

- numarul de produse din ecare marime (stabilit prin comanda).

In functie de aceste date se stabilesc:

¤ tipul incadrarilor (simple sau combinate);

¤ gama de marimi cu care se realizeaza incadrarile combinate;

¤ numarul incadrarilor.

Pentru calculul acesteia trebuiesc cunoscute urmatoarele date:

npi - numarul produselor de pe incadrare, care in cazul nostru este 2;

nsi - numarul de straturi dintr-un span realizat cu o incadrare "i", stabilit

in functie de grosimea unui strat si comportarea materialelor la straticare;

Nsi - numarul de spanuri corespunzatoare incadrarii "i";


62/122

Ns - numarul t otal de s panuri.

Ns = ∑N si

Stabilirea numarului de spanuri este reprezentata in tabelele

urmatoare:

9ama de

marimi

55 56 58 #0 #! #5 *otal Nr<

prod/incadrar

e n -

Nr

unspan

n si

Nr< de

spanur

i N si

Sacou pentru femei

$epartitia

procentual

a

""

2

"# ! ! "# ""

2

"00

$epartitia

numerica

200 0

0

"50

0

"50

0

0

0

200 6000

-ncadrarea

-

200 200 "500 ! 200 "00 2

-ncadrarea--

00

00

"800 ! 00 "00

-ncadrarea

---

"50

0

"50

0

! "500 "00 "5

*otal spanuri din material de baza 0

$epartitia

procentual

"" "# ! ! "# "" "00


63/122

a 2 2

$epartitia

numerica

200 0

0

"50

0

"50

0

0

0

200 6000

-ncadrarea

-

200 200 "500 ! 200 "00 2

-ncadrarea

--

0

0

0

0

"800 ! 00 "00

-ncadrarea---

"500

"500

! "500 "00 "5

*otal spanuri din intaritura 0

$ochie pentru femei

$epartitia

procentual

a

""

2

"# ! ! "# ""

2

"00

$epartitia

numerica

200 0

0

"50

0

"50

0

0

0

200 6000

-ncadrarea

-

200 200 "500 ! 200 "00 2

-ncadrarea

--

0

0

0

0

"800 ! 00 "00

-ncadrarea

---

"50

0

"50

0

! "500 "00 "5

*otal spanuri din material de baza 0


64/122

Total pa&$ri 90

7.2. Realizarea incadrarilor

In cadrul sectiei de croire incadrarea se realizeaza automat, adica

folosind suport de hartie adeziva, care se ataseaza spanului prin calcare.

Astfel, prin folosirea acestei modalitati dimensionarea acestei operatii nu se

face in cadrul sectiei de croire, ci a departamentului tehnic.

In industria de confectii croirea materialelor este una din operatiile cheie

privind utilizarea ecienta a acestora deoarece in cazul executarii manuale

a gradarii si incadrarii tiparelor atat precizia cat si operativitatea si gradul de

utilizare al materiei prime sunt determinate subiectiv d e indemanarea si

experienta muncitorului.

Prin automatizarea gradarii si incadrarii tiparelor se urmareste inlaturarea

acestor inconveniente, imbinand experienta specialistului cu viteza de

prelucrare a datelor.

In vederea prelucrarii tiparelor pe mini calculator, in memoria sistemului

trebuie introduse date tehnice si tehnologice necesare, biblioteci de reguli

de gradare, siere de modicare a tiparelor, continutul notarilor de pe tipare

si restrictiile de incadrare conform modelelor, caracteristicile materiei prime

si metodei de croire. Incadrarile memorate pot d esenate on - line la

scara1:1 pe ploter.


65/122

Proiectarea/digitizarea incadrarii tiparelor in sistem automat de calcul

presupune o dotare adecvata cu software si hardware.

Operatorul poate controla si modica pozitionarea sabloanelor astfel

incat sa e asigurat nivelul de ecienta al incadrarii si indicele de utilizare al

materialului.

Incadrarea aleasa este cea automata, pe suport de hartie (in general

adeziva) care se ataseaza spanului. In acest caz incadrarile se obtin in

cadrul departamentului tehnic.

7.3. Realizarea s panurilor

Operatia de spanuire consta in depunerea in straturi suprapuse, de

lungime corespunzatoare incadrarii, a materiei prime destinate croirii.

Pentru realizarea spanurilor folosim masina automata de spanuit,

dotat cu m ecanism de comanda automata, cu se nzori de depistare a

defectelor, cu mecanism de oprire automata si cu mecanism de taiere

automata.

La panoul de comanda digitala a mecanismului de comanda

automata se este necesara stabilirea urmatoarelor:

modalitatea de spanuire;


66/122

viteza de deplasare a masinii de spanuit atat la depunerea

stratului de tesatura, cat si la deplasarea in gol a acesteia, in cazul spanuirii

continue cu taierea extremitatilor, pe care o vom adopta;

lungimea spanului, care va e gala cu lungimea incadrarii

corespunzatoare;

numarul de straturi din span.

Datorita faptului ca acest utilaj are in dotare senzori de detectare

defecte, acesta automat asigura conditiile de spanuire:

una dintre marginile straturilor sa coincida perfect;

eliminarea defectelor de tesatura critice, ce inuenteaza calitatea

produselor;

mentinerea constanta a tensionarii straturilor.

Adoptand modalitatea de spanuire continua cu taierea marginilor,

acesta consta intr-o cursa cu depunerea de material textil, urmat de taierea

automata a marginii la capatul spanului si reintoarecerea masinii de spanuit

la inceputul de span printr-o cursa in gol. Viteza de deplasare a masinii la

cursa in gol se poate stabili la viteza maxima a masinii, in vederea evitarii

pierderii de timp inutil.

Timpul necesar operatiei de s panuire se calculeaza cu ajutorul u

elementelor necesarului de timp, Nt, care este alcatuit din:


67/122

timpul pentru realizarea spanurilor, tsp ;

timpul pentru sectionarea spanurilor,t sc ;

timpul pentru depozitarea sectiunilor de span,t dp .

Necesarul de timp se poate calcula cu relatia:

Nt= k t · b N· s (min)

unde:

k - coecient al opririlor, k = 1,15;

tb- timp de baza, ce se calculeaza cu relatia:

tb= t sp +t sc +t dp (min )

Ns - numarul de spanuri.

Pentru realizarea calculelor trebuie sa cunoastem urmatorele:

lungimea sp anului , L, care se poate calcula cu relatia:

L = C sm n· p (m)

unde:

Csm - consumul specic mediu in m;

n p - numarul de produse incadrate.


68/122

latimea spanului, l, care este egala cu latimea materialului textil.

numarul mediu de s traturi din span n sp , ca re se calculeaza cu

relatia:

=

numarul de linii de s ectionare pe s pan nsc . Se preia de pe

incadrare sau se aproximeaza, avand in vedere ca lungimea

maxima a unei sectiuni de span sa n u depaseasca 1 ,2m. La

croirea automata, operatia de sectionare nu este necesara.

numarul de baloturi b, care se poate calcula cu relatia:

b = (m),

unde:

Lb- lungimea materialului dintr-un balot, se adopta ca o valoare

cuprinsa intre 30 si 60 m.

Deoarece lungimea spanului este dependenta de numarul de produse

incadrate, calculele se vor efectua pe tipuri de incadrari.


69/122

Pentru calculul normei de timp, timpile de realizare a operatiei de

spanuire vom centraliza in tabelul urmator:

.r

'a a

De +rierea 'a ei Ti(p (i&5

Spa&$ire (e+a&i+a

Ti(pi +al+$lati (i&5

,aterial de

baza sacou

pentru femei

,aterial de

baza rochie

pentru femei

Captuseala

sacou pentru

femei

n p A !

4 A 5!

n sm A"00

b

n p A 5

4 A ! 86

n sm A"00

b

n p A !

4 A # !

n sm A"00

b

" %ducerea

incadrarii

0 2 0 2 0 2 0 2

! Desfasurarea

incadrarii pentru

delimitarea

lungimii spanului

0 5 0 0 2

-ndepartarea

-ncadrarilor

0 5 0 0 2

5 %ducerea balotului

de material

0 08 0 08 0 08 0 08


70/122

# +i=area

limitatorilor de

span si

programarea

masinii

! 05# ! 05# ! 05# ! 05#

6 -ndepartarea

balotului plasarea

noului balot pe

suport

"0 5 "# "! 2

2 Deplasarea masinii

si introducerea

materialului

printre cilindrii

conducatori

5 "6 58 5 2

8 Spanuirea " 58 "! #2 "6 #"

$ealizarea cursei

inapoi cu

reasezarea

materialului de

catre muncitor

" 58 "! #2 "6 #"

"0 *aierea foii de

span

5 5 5


71/122

"" Desfasurarea

incadrarii deasupra

spanului

0 66 0 #2 0 8

"! %tasarea incadrarii

spanului prin

calcare

! 8 ! 5# 0 8

*otal timp pentru realizarea unui span # "" 58 # 2

Numar de spanuri0 0 0

*impi partiali. "# 5 "55 "2 !

*otal timp de realizare a operatiei"""9#"6

Cunoscand valoarea Nt, putem calcula numarul de muncitori

necesari:

M = = =


72/122

La fel putem calcula necesarul de echipament tehnologic. In cazul

spanuirii mecanice numarul masinii de spanuit este egal cu numarul de

muncitori, adica in acest caz c u 12.

7.4. Decuparea reperelor

Decuparea reperelor se realizeaza cu masina automata de croit tip

Gerber DCS 1500, Germania . Aceasta masina are suprafata mesei de2,44x4,88m, suprafata de taiere a cutitului 1,83x1,82m, viteza maxima a

cutitului este de 1,1 m/s s i procesor Pentium.

Necesarul de timp se calculeaza cu relatia:

Nt= k t · b N· s ,(min)

unde:

k - coecient al opririlor, k = 1,17;

tb- timp de baza;

Ns - numarul de spanuri.

Valoarea timpului de baza, se determina diferentiat, in functie de tipul

utilajului folosit.

Timpul de baza, t b, in varianta decupari cu masina automata de croit,

se stabileste insumand timpii pe faze t bi , prelucrate in tabelul umator:


73/122

Nr<

faza

Descrierea fazei *imp

(m

in)

*impi calculati (min)

material de

baza pt sacoufemei

material

de baza ptrochie

captuseala

" %limentarea spanului si a foliei in

fereastra de decupare comprimarea

spanului

" 62 " 62 " 62 " 62

! rogramarea masinii si :erificarea

inaintea taierii

5 !# 5 !# 5 !# 5 !#

Decuparea efecti:a 8 #8 8 #8 6 6!

5 $ealimentarea spanului in fereastra

de decupare

" !! " "" " 6

# :acuarea spanului decupat< " !8 " "6 " 6!


74/122

*imp de baza. "2 "6 22 "# 26

Nr< de spanuri. 0 0 0

Coeficient al opririlor @ " "2 " "2 " "2

*impi partiali # 6 2 #88 6 ## "8

.e+e ar e ti(p 1!38#"1

Timpul de d ecupare automata a u nui produs, t" d, este dependent de

numarul de straturi de span si de viteza de taiere. Astfel pentru produsele

sacou si rochie pentru femei avem viteza de taiere de 8 m/min si t" d = 4,29

min.

Pentru stabilirea numarului de muncitori se considera ca la realizarea

operatiei participa doua persoane:

M = = =


75/122


76/122

.r

'a

a

De +rierea 'a ei Ti(p t i

(i&5

Ti(pi +al+$lati

(i&5

"< %ducerea si pozitionarea spanului cu repere

croite pentru numerotare

0 "8 B n r B n pi B Nsi !0" 6

!< $eglarea masinii schimbarea benzii cu

etichete adezi:e e:identa lucrului

0 !B n rB n pi B Nsi !!5

< Numerotarea.

> reperelor mici

> reperelor mari

0 0 B n rm B n

0 0#B n r, B n

"80

00

5< -ndepartarea spanului numerotat 0 "6B n r B n pi B Nsi "2 !

Ti(p total t 7 t i "685 8

Pt. sacou n r = 18 Pt.rochie n r = 22

n rm = 4 n rm = 6

n rM = 14 n rM = 16

Nt = k t · b= 1,2 1684,8 = 202 1,8 ·

Numarul de m uncitori la n umerotarea reperelor:

M = = = 4,21=4


77/122

Numarul meselor de lucru N = M, deci numarul meselor este egal cu

4.

Obiectivul operatiei de formare a pachetelor este asigurarea

conditiilor de transfer material intre sectia de croire si cea de confectionare.

La operatia de formare a pachetelor, se considera ca un pachet

contine 10 repede de acelasi fel, iar pachetele cu toate reperele

componente a le u nui produs formeaza u n lot.

Necesarul de timp pentru realizarea operatiei de numerotare se

calculeaza cu relatia:

Nt = k t · b (min);

Unde:

k - coecient al opririlor, pentru operatia de formare a pachtelo (1,18);

tb - timp de baza pentru realizarea operatiei de numerotare. Se stabileste cu

ajutorul urmatoarelor notatii suplimentare:

nr - numarul de repere ale unui produs ( n rm - m ici, n rM - mari);

n - numarul de produse realizate in 8 ore;

Nr<

faza

Descrierea fazei *imp t bi

(min)

*impi

calculati

(min)


78/122

" Numararea si :erificarea reperelor

si formarea de pachete de "0 bucati

0 " B n r B n 5800

! Schimbarea reperelor cu defecte "0 min/reper

schimbat

>

4egarea si depozitarea pachetelor cu repere pentru

"0 produse? formarea loturilor

0 5B 58

Ti(p total t 7 t i 4848

Nt = k t · b= 1,18 4848 = 5720,64 ·

Numarul de muncitori la formarea pachetelor:

M = =. =

Numarul meselor de lucru/masinilor de numerotat , N, este:

N = M , N = 12

7.6. Centralizarea necesarului de personal si de echipament

tehnologic pentru croire


79/122

Datele referitoare la numarul de muncitori, utilaj sau mobilier

tehnologic din sectia de croit se centralizeaza in tabelul urmator:

&peratia Numarul

de

muncitori

chipament tehnologic

,ese de

lucru

,asini Caracteristici tehnice ale

masinilor

-ncadrarea automata > > > >

Spanuire "! > ,asina despanuit

Szinchron ## >

!#! 9erber

9erman

"!

3iteza ma=< despanuireA"00m/min<

-naltimea ma= a

spanuluiA! cm

,asa ma= balot !#0@g

Control prin microprocesor

Decupare 2 5 ,asina

automata

9erber 9*2!#0

5

Suprafeta mesei

(m)

-naltimea ma= a spanului

comprimat A2!mm

recizie

Numerotare si formare

a pachetelor

"6 "6 ,ese de lucru


80/122

CAPITOLUL 8

TERMOLIPIREA PRODUSELOR

In scopul conferirii stabilitatii dimensionale sau aspectului estetic seimpune, pentru unele repere, operatia de termolipire. Acesta se poaterealiza cu o serie de utilaje diferite in functie de:

- tipul reperului termolipit;

- suprafata reperului dublata cu intaritura.

Pentru termolipirea majoritatii reperelor se adopta prese cuactionare continuua, la care latimea benzii se alege in functie de numarulsi suprafata reperelor termolipite.

Fac e xceptie :

# beteliile de pantaloni, pentruu care se adopta utilaje specializate, lacare intaritura se alimenteaza in mod continuu, de pe role ;

# reperele cu suprafete relativ mari, la care se aplica benzi de intariturafolosind prese cu actionare discontinuua sau erul de calcat.

Pentru dimensionarea operatiei de termolipire se parcurgurmatoarele etape:

1. stabilirea tehnologiei de termolipire specica, este prezentata intabelul urmator:

rodus Nr<

crt<

-dentificarea reperelor

termolipite

*ipul utilaEului Parametrii tehnologici ai

operatiei

Sacou

pentru "< +ata de guler resa cu actionare


81/122

femeicontinua

!< Dos de guler resa cu actionare

continua

< izet stanga +ier de calcat

5< izet dreapta +ier de calcat

$ochie

pentru

femei

" Dublura rascroielii gatului la

fata dublura rascroielii

gatului la spate

resa cu actionare

continua

! Dublura rascroielii manecii la

fata dublura rascroielii

manecii la spate

resa cu actionare

continua

2. Necesarul de timp, N t, pentru operatia de termolipire, este calculatcu relatia :

Nt = k t · b (min)

k - coecient al opririlor, avand valorile:

k = 1,15 pentru presele de termolipit

k = 1,18 pentru termolipirea cu erul de calcat

tb - timpul de baza pentru realizarea termolipirii, care are valoridependente de modul de realizare a operatiei, obtinute prin insumareatimpilor p artiali.

Timpii partiali corespunzatori fazelor operatiei de termolipire se

calculeaza in tabelul urmator, cu urmatoarele notatii suplimentare:


82/122


83/122

t # :acuareareperelor

termolipite sirefacereapachete

0 05BnBnt 55 81!88

Pentru stabilirea timpului de realizare a operatiei de termolipire, t 4,se raporteaza suprafata reperelor termolipite la suprafata utilajului careexercita forta de presare (3000 cm 2 la prese si 200 cm 2 la erul decalcat), considerandu-se o viteza medie de deplasare a benzii dealimentare, respectiv a erului de calcat (4m/min).

Timpul de baza la termolipire, t b, se calculeaza diferentiat in functie

de tipul utilajului, dupa cum urmeaza in tabelul urmator.In cazul preselor, timpii de alimentare si indepartare a reperelor se

suprapun cu timpii de presare, astfel ca determinant este timpul depresare.

*impul de baza t b (min)

resa cu actionarecontinua

resa betelii +ier de calcat

,od de calcul N tu > t" 1 t ! 1 t 1 t 5 1 t #

*impi calculati (min) !26 > !55 55


84/122

,od de calcul N tm > t " 1 t ! 1 t 1 t 5 1 t #

*impi calculati (min) ""#5 5 > !55 55

Necesarul de timp se calculeaza diferentiat pentru utilaj, N tu , sipentru muncitori, N tm , pe baza informatiilor din tabelul de mai sus.

Necesarul de utilaj se calculeaza cu relatia:

N = =0,58≈1 N =

=0,51≈1

Necesarul de personal se calculeaza cu relatia:

M = =2,41≈2 M =

=0,51≈1

Calculul necesarului de timp, de utilaj si de muncitori se

centralizeaza in tabelul urmator:

Necesar de timp NecesarutilaE N

Necesar

muncitori ,

Caracteristici

utilaE

N tu Ntm

resa cu actionarecontinua

!26 ""#5 5 " ! ,SC cudispoziti:

+ier de calcat !55 55 !55 55 " "


85/122

CAPITOLUL 9

PROIECTAREA SECTIEI DE CONFECTIONARE

Confectionarea este etapa cu c ea m ai mare pondere in procesul de

fabricatie, aceasta ocupand in functie de model pana la 60% din timpul de

realizare a unui produs. Proiectarea sectiei de confectionare necesita

parcurgerea u rmatoarelor etape:

- elaborarea procesului tehnologic

- structura liniei tehnologice de confectionare pentru produsul proiectat.

9.1. Elaborarea p rocesului tehnologic d e c onfectionare

Procesul tehnologic d e confectionare se structureaza din doua parti in

care se realizeaza:

- prelucrarea elementelor de produs

- asamblarea elementelor in vederea c onstituirii subansamblurilor si

produsului.

Produsele d e imbracaminte se realizeaza succesiv, prin p relucrarea

reperelor in vederea obtinerii elementelor de produs, urmata de cuplarea

elementelor in subansambluri a caror complexitatea si grad de prelucrare

cresc pana la obtinerea produsului nit.


86/122

Reperele su nt componente plane invizibile ale produsului de

imbracaminte, obtinute prin croire. Reperele sunt defenite prin contururi

proprii, obtinute prin divizarea suprafetelor textile in procesul de croire.

Detaliile reprezinta repere pe care sa-u realizat prelucrari tehnologice

(termolipire, coasere, calcare).

Elementele d e p rodus sunt componente cu functii bine denite

obiecte, terminatie a produsului) si pot avea forma plana sau spatiala. Pot

include unul sau mai multe repere sau se pot constitui prin prelucrari

tehnologice corespunzatoare ale a ltor elemente sau subansambluri (de

exempluunele variante de inchideri, terminatii). Elementele de produs p ot

clasicate pe criteriuel succesiunii de integrare in produs: elemente de

imbracaminte (fata, spate); elemente de produs c omplementare, care pot

atasate pe structura de baza a produsului (guler, maneci, betelie), elemente

de produs i ntegrate, care se includ in elementele de produs p rincipale sau

complementare.

Subansamblurile cupleaza cel putin doua e lemente de p rodus.

Complexitatea subansamblurilor creste prin asamblari de noi elemente sauprin prelucrari tehnologice, pana se obtine produsul nit.

Intocmirea procesului tehnologic necesita parcurgerea urmatoarelor

etape:

¤ stabilirea fazelor tehnologice grupate pe tipuri de elemente si

subansambluri ;


87/122

¤ s tabilirea normei de t imp, a normei de p roductie si a numarului de

muncitori pentru ecare faza tehnologica.

9.1.1. Stablirea fazelor tehnologice

Fazele tehnologice ale unui proces t ehnologic p rin care se stabileste

modul in care se prelucreza si asambleaza un produs t ridimensional au

urmatoarele obiective graduale:

- constituirea elementelor de produs;

- reunirea elementelor si subansamblurilor cu grad de complexitate din ce in

ce mai mare ;

- nalizarea produsului nit.

Stabilirea fazelor procesului tehnologic s e realizeaza in concordanta

cu structura ierarhica a produsului.

Deoarece unei variante constructiv estetice de element sau

subansamblu ii pot corespunde mai multe variante tehnologice, la alegerea

variantei optime se au in vedere :

• timpul de realizare

• posibilitatile tehnologice ale utilajelor

• restrictiile impuse de materia prima si de produs.


88/122

Documentul de baza pentru stabilirea procedeelor de executie a

ecarui reper, este sa tehnologica care cuprinde :

- caracteristicile produsului in faza respectiva cat si

caracteristicele utilajului pentru faza respectiva

- regimul de lucru al utilajului in faza respectiva

- timpul normat, materialele, dispozitivele etc.

Fisa tehnologica trebuie respectata cu strictete, in care scop se

elaboreaza norma de control tehnic p e faze, pentru descoperirea la timp a

oricaror abateri de la disciplina tehnologica.

Informatiile necesare referitoare la fazele procesului tehnologic si

succesiunea acestora sunt prezentate sub forma tabelara.

Procesul tehnologic al sacoului pentru femei

Nr.faza

Descrierea fazei tehnologice Echipamenttehnologic

Nt (min) Np

(buc/8h)

M

1 Preluarea pachetelor de lasectia de croit pregatirea

detaliilor mici alimentarealocului de munca

Masa de alimentat 1 !" "#$ 1

" Prelucrarea gulerului curevere

%plicarea intariturii pe fata

de guler

Presa relliant 1 !" "#$ 1


89/122

& 'ealizarea dosului de guler din doua bucati

Masina simpla decusut

$ 1"$$ $ "

Descalcarea si presareacutelor anterioare

ierul de calcat $ * 8$$ $ &1

# %samblarea fetei cu dosul deguler si scoaterea rezer+ei

Masina simpla decusut cu limitator

$ 8 *$$ $ 1

* ,ntoarcerea si scoatereacolturilor

Masa de lucru 1 # &"$ $ -8

- alcarea gulerului ierul de calcat $ * 8$$ $ &1

8 Prelucrarea manecilor

ermoficarea insertiei pe fatasi dosul de maneca numai la

partea superioara


! ,ncheierea fetei de maneca cudosul de maneca

Masina simpla decusut cu dispoziti+

1 8$ $ #"

1$ Descalcarea cusaturiianterioare

ierul de calcat $ !* #$$ $ #

11 ,ncheierea fetei de manecacu dosul de

maneca(captuseala)

Masina simpla decusut si dispoziti+

1 # &"$ $ -8

1" Descalcarea cusaturiianterioare

Masa cu fier decalcat

$ !* #$$ $ #

1& %plicarea unei bentite deinsertie la capul maneci


$ * 8$$ $ &1

1 ,ntoarcerea si calcarea ier de calcat 1 * &$$ $ 8&


90/122

maneci

1# Prelucrarea fetei

%plicarea insertiei pe bizeti


1* ermolipirea fetelor laterminatie

Presa relliant 1 # &"$ $ 8&

1- ,nsemnarea pozitiei penselor Masa de lucru cusabloane

$ 8 *$$ $ 1

18 oaserea penselor la fata Masina simpla decusut

1 & " 8 $ -"

1! Descalcarea penselor Masa cu fier decalcat

$ 8 *$$ $ 1

"$ ,nsemnarea pozitiei

buzunarelor

Masa de lucru cu

sabloane

$ 1"$$ $ "

"1 'ealizarea taieturii in+ederea aplicarii buzunarului

Masa de lucru sifoarfeca

$ 8 *$$ $ 1

"" 'ealizarea buzunarului culaist.%plicarea pungi

superioare

Masina de cusut culimitator

$ 1"$$ $ "

"& Descalcarea cusaturiianterioare

Masa de lucru cufier de calcat

1 8$ $ #"

" %plicarea cantului sirefiletului pe fata produsului


$ & 1*$$ $ 1#

"# Descalcarea cusaturii

anterioare

Masa de lucru cu

fier de calcat

$ "# 1!"$ $ 1&


91/122

"* %plicarea pungi anterioare de buzunar

Masina simpla decusut cu dispoziti+

$ !* #$$ $ #

"- Descalcarea cusaturiianterioare


$ "# 1!"$ $ 1&

"8 alcarea bizetului Masa de lucru cufier de calcat

$.!* #$$ $.#

"! %plicarea bizetilor la fata produsului prin coasere lacolturile gulerului pana la

terminatie

Masina de cusut sicorectat cu doi

limitatori

& - 1"! - 1 !"

&$ ,ntoarcerea si scoatereacolturilor calcarea fetelor.


1 * &$$ $ 8&

&1 Prelucrarea spatelui

%plicarea intariturii la

rascroiala gatului si laterminatia inferioara a celor doua repere de la spate


&" ,nsemnarea pozitiei penselor Masa de lucru cusabloane

$ 8 *$$ $ 1

&& ,nchiderea pensei cuomoplati


$ 8 1$$$ $ "#

& Descalcarea cusaturiianterioare


$ 1"$$ $ "

%samblarea clinilor cuspatele


$ 8 *$$ $ 1

&* Descalcarea cusaturii Masa cu fier de $ 8 *$$ $ 1


92/122

anterioare calcat

&- %samblarea liniei de mi0loc a

spatelui

Masina de cusut cu

limitator

1 8$ $ #"

&8 Descalcarea cusaturiianterioare


$ 8 *$$ $ 1

&! Prelucrarea captuseli

,nsemnarea pozitiei penselor

Masa de lucru cusabloane

1 8$ $ #"

$ 'ealizarea pensei de peomoplat


$ 8 1$$$ $ "#

1 Descalcarea cusaturiianterioare


$ 8 *$$ $ &1

" %plicarea clinilor la

captuseala de la spate

Masina simpla de

cusut cu limitator

1 * &$$ $ 8&

& Descalcarea cusaturiianterioare


$ 8 *$$ $ 1

,ncheierea captuseli pe liniade mi0loc a spatelui


1 * &$$ $ 8&

# %samblarea captuselii pelinia umerilor pe cusatura

laterala impreuna cu etichetadin material te til


" * 18 * 1

* Descalcarea cusaturiianterioare


$ 8 *$$ $ 1

- ,ntoarcerea +estei din Masa cu fier de $ !* #$$ $ #


93/122

captuseala si calcarea calcat

8 %samblarea produsului

%samblarea produsului pelinia umarului si pe cea

laterala

Masina simpla de

cusut

1 * &$$ $ 8&

! Descalcarea cusaturiianterioare


$ !* #$$ $ #

#$ ,ntoarcerea si calcarea Masa cu fier decalcat

$ !* #$$ $ #

#1 %plicarea gulerului pe liniarascroituri


1 " $$ $ *"

#" Montarea dosului de guler inrascroitura gatului


1 * &$$ $ 8&

#& ,ntoarcerea si calcareacusaturii anterioare


$ 8 *$$ $ 1

# ,ntoarcerea +estei dincaptuseala si asamblarea

captuseli mai intai cu fata deguler impreuna cu agatatoarelesi eticheta din material te tile

(de marime)


1 # &"$ $ -8

## %samblarea captuselii cu bizetii si fi area rezer+ei

bizetilor

Masina de cusut sicorectat cu doi

limitatori

& - 1"! - 1 !"

#* %samblarea maneci

oaserea maneci din materialulde baza

Masina de cusutsimpla

& # 1&- 1 1 8"


94/122

#- oaserea perinitelor la umerii Masina de montat perinite

" "$$ 1 "#

#8 i area manecii de captusealain rascroiala odata cu su+ita de

confe

Masina de montatmaneci

& # 1&- 1 1 8"

#! %samblarea captuseli laterminatia produsului


1 & " 8 $ -"

*$ ,ntoarcerea si calcarea cusaturianterioare


1 " $$ $ *"

*1 ,ntoarcerea produsului princaptuseala din maneca

Masa de lucru 1 !" "#$ 1

*" ,nchiderea captuseli maneci pe portiunea pe unde s2a intors

produsul


$ 1"$$ $ "

*& ,nsemnarea pozitiei si coaserea butonierelor

Masina de cusut butoniere

1 * &$$ $ 8&

* inisarea

Pozitionarea produsului peumeri si presarea

3inie de presa 1 & " 8 $ -"

*# alcarea captuseli Masa cu fier decalcat

& # 1&- 1 1 8"

** ,nsemnarea pozitiei nasturilor Masa de lucru $ 1"$$ $ "

*- oaserea nasturilor Masina de nasturi $ * 8$$ $ &1

*8 Etichetarea Masa de lucru $ & 1*$$ $ 1#


95/122

*! ontrolul calitatii Masa de lucru 1 & &*! " $ *-

-$ 4ortarea pe grosimi talii si

culorii

Masa de lucru $ 8 *$$ $ 1

-1 %mbalarea Masa de lucru " # 1!" 1 &

-" Predarea produselor lamagazine

$ * 8$$ $ &1

Nr<

faza

Descrierea fazei tehnologice $eprezentarea grafica

-n sectiune 3edere frontala

"< Preluarea pachetelor de lasectia de croit pregatirea

detaliilor mici alimentarealocului de munca

!< Prelucrarea gulerului curevere

%plicarea intariturii pe fata deguler

< 'ealizarea dosului d e gulerdin doua bucati

5< Descalcarea si presareacutelor anterioare


96/122

#< %samblarea fetei si dosuluide guler si scoaterea rezer+ei

6< ,ntoarcerea si scoatereacolturilor

2< alcarea gulerului

8< Prelucrarea manecilor

ermoficarea insertiei pe fatasi dosul de maneca numai la

partea superioara


97/122

< ,ncheierea fetei de maneca cudosul de maneca

"0< Descalcarea cusaturiianterioare

""< ,ncheierea fetei de manecacu dosul de

maneca(captuseala)


98/122

"!< Descalcarea cusaturiianterioare

" < %plicarea unei bentite deinsertie la capul maneci

"5< ,ntoarcerea si calcarea maneci


99/122

"#< Prelucrarea fetei

%plicarea insertiei pe bizeti

"6< ermolipirea fetelor laterminatie

"2< ,nsemnarea pozitiei pense lor > >

"8< oaserea penselor la fata


100/122

" < Descalcarea penselor

!0< ,nsemnarea pozitiei buzunarelor

> >

!"< 'ealizarea taieturii in +edereaaplicarii buzun arului

!!< 'ealizarea buzunarului culaist.%plicarea pungi

superioare


101/122

! < Descalcarea cusaturiianterioare

!5< %plicarea cantului refiletului pe fata produsului


102/122

!#< Descalcarea cusaturiianterioare

!6< %plicarea pungi anterioare debuzunar

!2< Descalcarea cusaturiianterioare


103/122

!8< alcarea bizetului F

! < %plicarea bizetilor la fata produsului prin coasere de la

colturile gulerului pana laterminatie

0< ,ntoarcerea si scoatereacolturilor calcarea fetelor


104/122

"< Prelucrarea spatelui

%plicarea intariturii larascroiala gatului si la

terminatia inferioara a celor doua repere de la spat e

!< ,nsemnarea pozitiei penselor > >

< ,nchiderea pensei cuomoplati

5< Descalcarea cusaturiianteri oare


105/122

#< %samblarea clinilor cuspatele

6< Descalcarea cusaturiianterioare

2< %samblarea liniei de mi0loc aspatelui


106/122

8< Descalcarea cusaturiiant erioare

< Prelucrarea captuseli

,nsemnarea pozitiei penselor

> >

50< 'ealizarea fetei de omoplat

5"< Descalcarea cusaturiianterioare


107/122

5!< %plicarea clinilor lacaptuseala de la spate

5 < Descalcarea cusaturiianterioare

55< ,ncheierea captuseli pe liniade mi0loc a spatelui


108/122

5#< %samblarea captuselii pelinia umerilor pe cusatura

laterala impreuna cu etichetadin material te til

56< Descalcarea cusaturiianterioare

52< ,ntoarcerea +estei dincaptuseala si calcarea

F


109/122

58< %samblarea produsului

%samblarea produsului pelinia umarului si pe cea

laterala

5 < Descalcarea cusaturiianterioare

#0< ,ntoarcerea si calcarea F


110/122

#"< %plicare a gulerului pe liniarascroituri

#!< Montarea dosului de guler inrascroitura gatului

# < ,ntoarcerea si calcareacusaturii anterioare

#5< ,ntoarcerea +estei dincaptuseala si asamblarea

captuseli mai intai cu fata deguler impreuna cu

agatatoarele si eticheta din

material te =til


111/122

##< %samblarea captuseli cu bizetii si fi area rezer+ei

bizetilor

#6< %samblarea maneci

oaserea maneci dinmaterialul de baza

#2< oaserea perinitelor la umeri

#8< i area manecii de captusealain rascroiala odata cu su+ita

de confe

# < %samblarea captuseli laterminatia produsului


112/122

60< ,ntoarcerea si calcarea F

6"< ,ntoarcerea produsului princaptu seala din maneca

F

6!< ,nchiderea captuseli maneci pe deschizatura prin care s2a

intors produsul

F

6 < ,nsemnarea pozitiei butonierelor si coaserea lor

65< inisarea

Pozitionarea produsului peumeril si presarea

F F

6#< alcarea captuseli F F

66< ,nsemnarea pozitiei nasturilor F

62< oaser ea nasturilor F


113/122

68< Etichetarea F F

6 < ontrolul calitatii F F

20< 4ortarea pe grosimi talii siculori

F F

2"< %mbalarea F F

2!< Predarea produselor lamagazie

F F

Procesul tehnologic a l rochiei pentru femei

Nr<

faza

Descrierea fazei chipament

tehnologic

(min)

(buc/8h)

,

" %limentare masa de alimentare " # !0 " 82

! -nsemnarea pozitiei penselor de

pe omoplati si de cambrare pe

talie la reperele spatelui

,asa de lucru si

sablon

0 # "2"5 0 #

Coaserea penselor de pe

omoplati

,SC 0 5 "!00 0 #

5 Coaserea penselor de pe linia

taliei

,SC 0 8 600 "


114/122

# Descalcarea penselor ,+C " ! 500 " #

2 %samblarea reperelor spatelui in

partea inferioara incepand de lapiscatura unde se termina

fermoarul

,SC 0 ! !500 0 !#

8 Descalcarea cusaturii in zona

inferioara si preformarea zonei

de inchidere prin calcare

,+C " ! 500 " #

%plicarea fermoarului la spate

prin surfilare impreuna cu

rezer:ele zonei de inchidere

,asina de surfilat 0 # 60 0 6!

"0 %samblarea fetei si spatelui pe

linia umerilor prin cusatura

simpla

,SC 0 5 "!00 0 #

"" Surfilarea rezer:elor umarului ,asina de surfilat 0 " 5800 0 "!

"! Descalcarea cusaturii umarului ,+C 0 "600 0 2

" +i=area dublurii rascroielii

gatului pe rezer:ele zonei de

inchidere

,SC 0 ! !500 0 !#

"5 %plicarea dublurii in rascroiala

gatului

,SC cu dispoziti: 0 ! !500 0 !#

"# Descalcarea cusaturii si

preformarea terminatiei

superioare prin calcare

,+C 0 # " "!

"6 +i=area fermoarului prin tighel

:izibil pe spatele produsului

,SC cu dispoziti: 0 8 600 "


115/122

"2 Definiti:area rascroielii gatului

prin fi=area bentitei cu tighel

:izibil pe fata

,SC cu limitator 0 8 600 "

"8 %samblara fetei si spatelui pe

linia laterala

,SC ! !50 ! #

" Surfilarea rezer:elor cusaturilor

laterale

,asina de surfilat 0 6 800 0 2#

!0 Descalcarea cusaturilor ,+C 0 6 800 0 2#

!" %plicarea dublurii rascroielii

manecilor

,SC 0 ! !500 0 !#

!! Descalcarea cusatruilor ,+C 0 6 800 0 2#

! Definiti:area rascroielii manecii

prin fi=area bentitei cu tighel

:izibil pe fata

,SC cu limitator 0 8 600 "

!5 Surfilarea terminatiei produsului ,asina de surfilat 0 6 800 0 2#

!# =ecutarea ti:ului la terminatia

produsului prin cusatura simpla

,SC cu limitator " 580 " !#

!6 Curatirea produsului ,asa de lucru ! !50 ! #

!2 Calcarea finala pe manechin rese de manechin " # !0 " 82

!8 Sortarea etichetarea si asezarea

pe umeras

,asa de lucru ! !50 ! #

9.1.2. Stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului

de muncitori


116/122

Norma de timp, N t, reprezinta timpul necesar unui executant cu

calicare corespunzatoare, pentru efectuarea unei unitati cantitative denite

prin sarcina de lucru, in conditii tehnico-organizatorice precizate ale locului

de munca.

Deoarece metodele uzuale de stabilire a normei de timp folosite in

industria confectiilor (cronometrare, fotograere etc) nu pot abordate in

proiect, se prezinta o modalitate de stabilire prin calcul a normei de timp,

pentru fazele de coasere. Metoda poate a plicata la un numar restrans d e

faze, restul normelor de timp ind preluate din nomenclatoare.

Relatia de calcul a normei de timp este urmatoarea:

Nt = t b + t a + t on (min)

Unde:

tb - timp de baza , in care un executant efectueaza sau supravegheaza

lucrarile necesare pentru modicarea cantitativa si calitativa a obiectelor

muncii, realizand si actiuni ajutatoare necesare producerii modicarii.

ta - timp auxiliar, necesar suplimentar pentru realizarea unei unitati

cantitative,

ton - timp de odihna pentru refacerea capacitatii de munca a executantului.

Timpul de baza , t b, include secvente ca :

- preluarea reperelor de pe suport pentru prelucrare;


117/122

- introducerea reperelor sub dispozitivul de xare;

- conducerea reperelor in timpul coaserii;

- scoaterea reperelor de sub dispozitivul de xare ;

- pornirea si oprirea masinii etc.

Timpul de baza, t b, se poate calcula cu relatia :

tb = t bp + t bs (min)

Unde:

tbp - timp de baza corespunzator activitatii principale, in cursul caruia un

executant efectueaza sau supravegheaza lucrarile pentru modicarea

cantitativa si calitativa nemijlocita a obiectului muncii.

tbs - timp de baza corespunzator activitatilor secundare, in cursul caruia se

executa manuirile necesare pentru realizarea transformarii cantitative si

calitative.

La fazele de coasere, in timpul de baza corespunzator activitatii

principale t bp s e calculeaza cu relatia:

tbp = L g . t c (min)

tbp =

Unde:

Lg - lungimea cusaturii (cm)


118/122

tc - timpul de coasere pentru 1 cm de cusatura (min) poate ca lculat cu

relatia urmatoare sau se adopta din tabelul urmator.

Unde:

pc - pasul cusaturii, (mm)

kc - co ecientul de utilizare a turatiei arborelui principal al masinii de

coasere, (%)

nAP - t uratia arborelui principal al masinii (rot/min)

@c

0


119/122

Timpul de baza corespunzator activitatilor secundare, t bs , se obtine

prin insumarea timpilor care corespund activitatilor secundare, selectate in

functie de continutul concret al muncii.

Timpul auxiliar, t a , reprezinta o suma a timpilor pentru activitati

auxiliare care nu pot s tabilite in prealabil ( de exemplu, inlaturarea unor

defectiuni tehnice sau organizatorice minore, schimbarea atei, curateniei la

locul de munca etc.).

Cel mai adesea, timpul auxiliar, t a , se stabileste ca un adaos

procentual, z a , la timpul de baza:

(min)

Timpul de odihna, t on , reprezinta o sumǎ a timpilor de intrerupere

pentru odihna executantului si, similar timpului auxiliar, t a, se stabileste ca

un a daos p rocentual z on ,la timpul de baza.

(min)

Pentru industria confectiilor, suma (z a+z on ) nu trebuie sa depaseasca

20% din t b.


120/122

De multe ori, inuenta lui t a si t on e ste data sub forma unui coecient k,

supraunitar.

Pentru operatia de coasere, coecientul k p oate co nsiderat ca ind k

= 1,15.

Pe baza informatiilor referitoare la durata unui schimb si a normei de

timp pentru ecare faza tehnologica din tabelul 24 se calculeaza norma de

productie , N p , adica numarul de produse la care se realizeaza faza

respectiva p e d urata u nui schimb.

Np = (buc/8 ore)

Pentru a stabili necesarul de muncitori, M, care asigura realizarea

capacitatii tehnologice a unei linii tehnologice, Q, pe durata unui schimb, se

foloseste relatia:

M =

9.2.Structura liniei tehnologice d e c onfectionare


121/122

Pentru structurarea liniei tehnologice de confectionare se parcurg

urmatoarele secvente:

- reprezentarea fazelor produsului tehnologic sub forma de graf,

- constituirea operatiilor prin cuplarea fazelor tehnologice,

- dispunerea locurilor de munca in vederea congurarii liniei tehnologice si

stabilirea deplasarilor interoperationale a semifabricatelor pe linia

tehnologica.

1. Graful procesului tehnologic

Permite o vizualizare a traseului ecarui element si a modului de

integrare a acestora in produs in scopul cuplarii obiective a fazelor in

operatii.

Graful este format dintr-o multime de elemente numite noduri sau

varfuri si o multime de arce (linii). Modul de utilizare a acestuia este

urmatorul:

• nodurile concentreaza informatii referitoare la codul fazei, numarul

de muncitori si tipul utilajelor.

• arcele indica traseul principal al reperelor, elementelor de produs sau

semifabricatelor.


122/122

LUCRARE DE DIPLOMA TEHNOLOGIA TRICOTAJELOR SI CONFECTIILOR.docx

Documents

Transcript of LUCRARE DE DIPLOMA TEHNOLOGIA TRICOTAJELOR SI CONFECTIILOR.docx