Lucrare de Diploma Familia

8/16/2019 Lucrare de Diploma Familia

1/62

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

SECŢIUNEA I

FAMILIA ŞI RELAŢIILE DE FAMILIE

Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, adoptată şi proclamată de

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (prin rezoluţia nr. 21 A(!!!" din 1#$%", prin art. 1& alin. ('" deineşte amilia ca iind )elementul undamental şi natural

al societaţii).

*amilia a reprezentat şi reprezintă o temă predilectă de relecţie şi analiză

a spiritualitţii umane, a politicii sociale, dar şi a multor discipline ştiinţiice+

socioloia, medicina, a politicii sociale, ştinţele -uridice, etc., iecare

propunndu/şi să surprindă, dintr/o perspectivă speciică şi specializată,

dimensiunile, dinamica şi uncţiile rupului amilial. *amilia, s/a spus, este

)realitatea biologica, prin uniunea cese realizează 0ntre ărat şi emeie şi prin

procreereeste o realitate socială, iindcă prin ea se realizează o comunitate de

viată 0ntre cei care o compun este o realitate !ri"ică# iindcă societatea

relementează, prin norme -uridice, cele mai importante relaţii din cadrul ei)1.

3n ce priveşte "i$e%si!%ea !ri"ică a &a$iliei# potrivit 4onstituţiei

5omniei, autorităţile pulice respectă şi ocrotesc amilia (art. 2& alin.(1"", care

1 A se vedea !. Alu, Dreptul amiliei, 6d. Didactică şi 7edaoică, 8ucureşti 1#9 A. !onaşcu, :. :ureşan,:.N. 4ostin, ;. Ursea, *amilia şi rolul ei 0n societatea socialistă, 6d. Dacia 4lu-/Napoca, 1#9 !.7.*ilipescu,aeanu, ;. Dumitrac?e, Dreptulamiliei, 6d. a/!;/a, 6d. All 8ec= 8ucureşti 2@@9 7. !luţ, ociopsi?oloia şi antropoloia amiliei, 6d. 7olirom,8ucureşti 2@@9 :. 8anciu, Dreptul amiliei, 6d. Aronaut 4lu-/Napoca 1##% 6. *lorian, Dreptul amiliei, 6d.All 8ac=, 8ucreşti 2@@& !. 5e?ini, Dreptul *amilieie Universitatea Dimitrie 4antemir *acultatea de Drept,


2/62

se 0ntemeiază pe căsătoria liber co%si$'ită "i%tre so'i, iar conorm 4odului

*amiliei, statul ocroteşte căsătoria şi amilia, stailind condiţiile de ond şi de

orma ale 0nc?eierii actului -uridic al căsătoriei.

5eeritor la relaţiile din interiorul amiliei, 4onstituţia 5omniei proclamă (ri%ci(i!l egalită'ii so'ilor, precum şi dreptul acestora de a asiura

creşterea, educarea şi instruirea copiilor (art.$% alin(1"", iar prevederile 4odului

*amiliei relementează cadrul eneral al relaţiilor personale şi patrimoniale

dintre soţi, precum şi dintre parinţii şi descendenţii lor (mai puţin cele derivnd

din rudenia civila, care sunt relementate prin Beea nr. 2'C2@@$ privind

reimul -uridic al adopţiei".

5eimul -uridic al relaţiilor de amilie este apărat prin sncţiunile

prevăzute pentru cei care 0l 0ncalcă, precum şi decăderea din drepturile

parinteşti.

3n lipsa unei deiniţii leale, 0n cuprinsul dieritelor relementări,

%o'i!%ea "e &a$ilie apare 0n accepţiuni dierite. Bund naştere prin căsătorie,

amilia 0ncepe prin a i ormată din soţi, amilia tipică iind cea compusă din

parinţi şi copii. 4odul *amiliei vizează cel mai adesea acest sens restrns al

noţiunii (art. 1/$$, art. $/&9, art. #/112". 7rin alte dispoziţii, cum ar i cele

reeritoare la rudenie (art. $9 şi art. $& 4odul *amiliei", aceleaşi noţiuni i se

atriuie un 0nţeles mai lar, amilia reunind soţii, precum şi persoane care

descind unele din altele sau dintr/un autor comun, 0ntre care eEistă deci o

comuniune de sne.

7otrivit Beii ondului unciar nr. 1%C1##1, prin amilie se 0nţelee soţii şicopiii necăsătoriţi, dacă ospodăresc 0mpreună cu părinţii lor (art.% alin.($"" din

punct de vedere al leislaţiei locative, prin amilie se 0nţelee soţul, soţia copii

şi parinţii soţilor, care locuiesc şi ospodăresc 0mpreună (art.1 din Beea nr.

11$C1##&".

2


3/62

Alată la temelia amiliei, căsătoria enerează raporturi multiple şi

compleEe 0ntre memrii ei 0ntre soţi iau naştere relaţii personale şi

patrimoniale, de asemenea, şi 0ntre soţi şi copiii rezultaţi din căsătorie, părinţii

iind datori să crească copii, 0nri-ind de sănătatea, dezvoltarea lor iFică şiintelecuală, de educaţia, 0nvăţătura şi preătirea proesională a acestora (art. 1@1

alin.(2" 4odul *amiliei". Dintre aceste raporturi, numai unele ac oiectul

reementării -uridice raporturile de natură morală, etico/spiritual0ă sunt lăsate

la aprecierea soţilor, care/şi vor pune asupra lor amprenta propriei personalităţi.

Articolul 2 4odul *amiliei, sintetiznd principiile care stau la temelia amiliei,

prevede ca relaţiile de amilie se azează pe prietenie şi aecţiune reciprocă

0ntre memrii ei, care sunt datori să/şi acorde unul altuia spri-in moral şi

material.

SECŢIUNEA A)II)A

NOŢIUNEA DE DREPTUL FAMILIEI

ŞI O*IECTUL DREPTULUI FAMILIEI

3n literatura de specialitate se precizează că dreptul amiliei

relementează raporturile personale şi patrimoniale izvorte din căsătorie,

rudenie, adopţie, precum şi din alte relaţii asimilate de lee, su unele aspecte,

relaţiilor de amilie2.

7nă 0n anul 1#9$, cnd a ost pus 0n aplicare 4odul *amiliei,relementarea materiei s/a ăcut prin 4artea ! a 4odului 4ivil, prin art. & $&@.

anterior usese aroată puterea maritală, prin care o emeie capailă, prin

aptul căsătoriei, devenea incapailă (alături de minori", iind lipsită de

2 6. *lorian, op. cit. p. $ !.7.*ilipescu, op. cit. p. & :.8anciu op. cit. p. 11

1 '


4/62

capacitatea de a 0nc?eia sinură actele reeritoare la patrimoniul său, iar prin

Decretul nr. '1C1#9$ a ost aroat art. 1#9 4od 4ivil, conorm căruia ăratul

era dator să/şi prote-eze emeia, iar aceasta să/i dea ascultare.

3n eneral, literatura de specialitate a salutat ruparea relaţiilor care privesc amilia 0ntr/un cod special, eEistnd doar păreri izolate care criticau

desprinderea acestora din 4odul 4ivil, precum cea prin care s/a airmat ca

relaţiile de amilie, 0n mod neiresc, au ost scoase din 4odul 4ivil unde

normal le era locul spre a se elaora 4odul *amiliei'.

Autorii care susţin autonomia dreptului amiliei ca ramură de drept

distinctă apreciază+ 4riteriul oiectului relementării este unanim admis 0n

doctrină ca undament 0n constituirea şi delimitarea ramurilor de drept şi că

dreptul amiliei prezintă particularităţi 0n ce priveşte calitatea suiectelor,

caracterul normelor -uridice şi natura sancţiunilor $.

4onorm unor alti autori, 5elaţiile de amilie, avnd 0n vedere

importanţa lor, rezultnd şi prin relementarea distinctă pe care leiuitorul le/a

dat/o, s/au individualizat şi delimitat 0n suicientă măsură de relaţiile de drept

civil, constituind astel un oiect distinct, de sine stătător, de relementare a

dreptului amiliei9.

3n ce ne priveşte, ără a contesta arumentele autorilor mai sus citaţi,

amintim că 0n ma-oritatea statelor europene materia dreptului amiliei este

relementată 0n 4odurile lor civile. 7oate ca, şi datorită acestui apt, autorii

7roiectului noului 4od 4ivil au inclus materia amiliei 0n 4artea a/!!/a, su

titlul *amilia.!ndierent daca relementarea materiei privind amilia va i inclusă sau

nu 0n noul 4od 4ivil, este util sa conturăm obiect!l acestei relementări. *ără a

' ;.D. Hlătescu, 4onsideraţii 0n leătură cu instituţia prescripţiei, 0n Decretu nr. 2C1### p. 19 nota nr. 1$ 6. *lorian, op. cit. p 99 Al. 8acaci, 4. >ăeanu, ;. Dumitrac?e op. cit. p. 1'

$


5/62

i vora despre eEpunerea lor 0n ordinea importanţei, iindcă, ine0nţeles, toate

sunt eale ca importanţă, amintim+

a" relaţiile de căsătorie art. $% alin. (1" din 4onstituţia 5omniei

conturează dreptul undamental al iinţei umane de a se căsători şi prin art. '/$$4odul *amiliei sunt relementate 0nc?eierea, deiinţarea şi desacerea

căsătoriei, precum şi raporturile personale şi patrimoniale dintre soţi

" raprturile rezultate din rudenie att cele rezultnd din leătura de

sne, azată pe descendenţa unei persoane dintr/o altă persoană sau aptul că

mai multe persoane au un descendent comun, ct şi pe leătura cvilă, rezultată

din adopţie, implică iEarea modurilor de stailire a iliaţiei aţă de mamă sau

aţă de tată, din căsătorie sau din aara ei

c" relaţiile reeritoare la ocrotirea părintească ce se reeră la totalitatea

drepturilor şia oliaţiilor pe care părinţii le au pentru realizarea intereselor

personale şi patrimoniale ale copiilor, precum şi cele relative la crşterea şi

educarea lor, relementate de 4odul *amiliei 0n art. #/112

d" raporturile asimilate cu relaţiile de amilie, precum şi oliaţiile de

0ntreţinere 0ntre oştii soţi (art. $$ 4odul *amiliei" oliaţia de 0ntreţinere 0ntre

soţul care a contriuit la 0ntreţinerea copilului celuilalt soţ şi acel copil (art. %

4odul *amiliei" raporturile care se nasc 0n leătură cu plasamentul amilial şi

din 0ncrederea sau luarea minorilor spre creştere şi educare tutela, interdicţia şi

curatela (art. 11'/11 4odul *amiliei".

!zvorul numit oranic al dreptului amiliei este 4odul *amiliei,

dispoziţiile sale iind completate cu cele cuprinse 0n Decretul nr. '1C1##$ privitor la persoanele izice şi la persoanele -uridice Decretul nr. '2C1#9$

pentru punerea 0n aplicare a 4odului *amiliei, Beea nr. 11#C1##& cu privire la

actele de stare civilă, Beea nr. 2'C2@@$ privind protecţia şi promovarea

1 9


6/62

drepturilor copilului şi alte acte normative la care ne vom reeri 0n cuprinsul

lucrării.

SECŢIUNEA A)III)A

PRINCIPIILE +ENERALE ALE DREPTULUI FAMILIEI

7rincipiile care stau la aza temeliei leale care relementează relaţiile de

amilie sunt prezentate 0n mod asemănător de toţi autorii şi, ca urmare, le

rezumăm+

a" (ri%ci(i!l ocrotirii căsătoriei ,i &a$iliei# prevăzut de art. 2& alin. (1"

din 4onstituţie şi de art. 1 alin. (1" 4odul *amiliei, unde se arată că statul

spri-ină dezvoltarea şi consolidarea amiliei prin măsuri economice şi sociale.

7rin art. 1 alin. ('" 4odul *amiliei se statutează că amilia are la ază căsătoria

şi leea relementează 0n amănunt condiţiile de valailitate a căsătoriei, eectele

acesteia, relaţiile dintre soţi, ct şi raporturile lor cu copiii

" (ri%ci(i!l ocrotirii i%tereselor $a$ei ,i co(il!l!i, care este

prevazut 0n art. 1 alin. (2" 4odul *amiliei şi se realizează prin dispoziţiile

reeritoare la stailirea iliaţiei aţă de un tată sau aţă de mamă prin stailirea

oliaţiei de 0ntreţinere, prin măsurile de ocrotire a copiilor minori, prin

relementarea adopţiei şi prin instituirea controlului autorităţii tutelare asupra

modului 0n care se 0ndeplinesc 0ndatoririle privind persoana şi unurile

copilului. Amintim, 0n acest conteEt, aptul ca, 0n conormitate cu O.G. nr.'$C1##%, 0n acest domeniu uncţionează Departamentul pentru 7rotecţia

4opilului, oran de specialitate al administraţiei pulice centrale, cu

personalitate -uridica, alat0n suordinea Guvernului

&


7/62

c" (ri%ci(i!l căsătoriei liber co%si$'ite -%tre so'i este prevăzut prin

art. $% alin. (1" din 4onstituţie şi prin art. 1 alin. ('" 4odul *amiliei. 3n lumina

acestui principiu, voinţa concordanta a viitorilor soţi este sinurul actor

suviectiv revelant (şi indispensail" la 0nc?eierea căsătoriei. Acordul sauopoziţia părinţilorsau a altor persoane, deşi cu posiile rezonanţe morale, nu are

conotaţii -uridice&.

6ste util să amintim cu acest prile- prevederile art. 1& din Declaraţia

Universală a Drepturilor Omului+ 4u 0ncepere de la vrsta nuilă, ăratul şi

emeia, ară nicio restricţie 0n privinţa rasei, a cetăţeniei sau a reliiei, au

dreptul să se căsătorească şi să 0ntemeieze o amilie. 6i au drepturi eale la

0nc?eierea căsătoriei, pe durata căsătoriei şi la desacerea ei (pct. 1". 4ăsătoria

nu poate i 0nc?eiată dect cu consimţămntul lier şi deplin al viitorilor soţi

(pct.2".

d" (ri%ci(i!l egalită'ii -% "re(t!ri ,i -%"atoriri a so'ilor este o aplicare

a principiului ealităţii depline a emeii cu ăratul 0n toate domeniile vieţii

sociale.

3n art. 1 alin.($" 4odul *amiliei se prevede că 3n relaţiile dintre soţi,

precum şi 0n eEerciţiul drepturilor aţăde copii, ăratul şi emeia au drepturi

eale.

Aceleaşi relementări 0i sunt consacrate şi alte articole, precum art. 29

(8ăratul şi emeia au drepturi eale şi oliaţii eale 0n căsătorie" şi art. 2&

(oţii ?otărăsc de comun acord 0n tot ceea ce priveşte căsătoria", art. # alin

(1" (Amii părinţi au aceleaşi drepturi şi 0ndatoriri aţă de copii lor minori".Drepturile şi oliaţiile iecăruia dintre soţi, avnd aceleaşi conţinut, sunt

complementare, servind scopul trăiniciei amiliei.

& 6. *lorian op. cit. p. &

1


8/62

e" (ri%ci(i!l e.ercitării "re(t!rilor ,i al -%"e(li%irii -%"atoririlor

(ări%te,ti -% i%teres!l co(iiloreste prevăzut de art.1 alin. ($" şi art. # alin.

Ultim 4odul *amiliei. 3n primul dintre teEtele amintite, se prevede că drepturile

părinteşti se eEercită numai 0n interesul copiilor, iar 0n cel de/al doilea teEt, sesuliniază, din nou, reula că părinţii eEercită drepturile lor părinteşti numai 0n

interesul copiilor. u acest aspect, este indierent daca copiii sunt din căsătorie,

din aara căsătoriei sau sunt adoptaţi.

" (ri%ci(i!l s(rii%!l!i $oral si $aterial -%tre $e$brii &a$iliei este

prevăzut 0n art. 2 4odul *amiliei. 4omponenţa materială a acestui spri-in

reciproc este asiurată prin oliaţia leală de 0ntreţinere 0ntre memrii

amiliei, prevăzut 0n art. %& 4odul *amiliei, ct şi prin oliaţia iecăruia dintre

soţi de a contriui la c?eltuielile casnice, conorm prevederilor art. 2# 4odul

*amiliei.

Un autor scrie un comentariu la acest principiu cu rumoasă tentă

eseistică+ 8azată pe aecţiune şi prietenie, relaţiile de amilie oeră un model

unic de solidaritate interumană. entimentul de siuranţă oerit de căldura celor

apropiaţi, 0mplinirea nevoii mai mult sau mai puţin suconştiente de certirudine

a apartenenţei noastre la o anumită amilie de care nu ne putem dispensa şi 0n

cadrul căreia suntem indispensaili creează o reţea complicată de dependenţă

0ntre memrii amiliei, de a căreia esenţă sunt onestitatea iecăruia şi 0ncrederea

reciprocă dintre aceştia, şi activează resorturi dintre cele mai trainice, ăcndu/

ne uneori mai vulneraili, alteori, dimpotrivă, mai puternici.

" (ri%ci(i!l $o%oga$iei este proclamat prin art. & 4odul *amiliei,care dispune că este oprit să se căsătorească ăratl căsătorit sau emeia care

este căsătorită. Deci, iecare dintre viitorii soţi treuie să ie, după caz, văduv

!dem p. 11

%


9/62

sau divorţat. 8ine0nţeles, nu sunt oprite căsătoriile succesive, ci ana-amentul

concomitent al unei persoane 0n mai multe căsătorii (art. 1# 4odul *amiliei".

7rincipiul monoamiei este apărat şi prin prevederile leii penale care, 0n

art. '@' alin. (1" şi (2" 4od 7enal, caliică inracţiune o persoană care secăsătoreşte cu o persoană pe care o ştie căsătorită.

1 #


10/62

CAPITOLUL AL II)LEA

ACTUL /URIDIC AL C0S0TORIEI ŞI STAREA DE C0S0TORIE

SECŢIUNEA I

NOŢIUNEA DE C0S0TORIE


11/62

mai dierite aspecte, 0n timp ce eectele căsătoriei sunt stailite de lee, voinţa

părţilor neavnd dect rolul de a determina aplicarea statutului leal al

căsătoriei, ără posiilitatea de a/l modiica 0n vreun el. 4ei care se căsătoresc

au deci numai posiilitatea de a accepta sau nu statutul leal al căsătoriei, aşacum este el stailit de lee

/ 0n principiu, contractul poate i susceptiil de modalităţi (condiţia şi

termenul", pe cnd căsătoria nu poate i aectată de asemenea modalităţi

/ contractul iind stailit prin voinţa părţilor, poate 0nceta tot prin

acordul lor de voinţă, pe cnd căsătoria nu poate lua srşit prin acordul de

voinţă al soţilor. 4?iar 0n condiţiile divorţului prin consensul soţilor, desacerea

căsătoriei are loc ca eect al ?otarrii -udecătoreşti. 3n cazul contractului cu

durată nedeterminată, se admite că acesta poate 0nceta, 0n principiu, prin voinţa

unilaterală a uneia din părţi, pe cnd căsătoria, se 0nţelee, nu poate 0nceta 0n

acest mod. 3n srşit, contractul poate i modiicat de către părţi, prin acordul

lor, ceea ce nu este posiil 0n cazul căsătoriei

/ nulităţile căsătoriei prezintă anumite particularităţi aţă de cele ale

contractului.

SECŢIUNEA A)II)A

TR0S0TURILE ACTULUI /URIDIC AL C0S0TORIEI

7rivită ca act -uridic, căsătoria preFintă următoarele trăsături+a" căsătoria este o !%i!%e "i%tre !% bărbat ,i o &e$eie1 Această

uniune se 0ntemeiază pe consimţămntul celor ce se căsătoresc şi, odată

0nc?eiată, este relementată de normele leale, devenite aplicaile prin acel

consimţămnt. 4ăsătoria se 0nc?eie 0ntre ărat şi emeie

1 11


12/62

" căsătoria este liber co%si$'ită. 6Eprimarea consimţămntului lier al

celor ce se căsătoresc este arantată prin dispoziţiile leale care permit

0nc?eierea căsătoriei azate pe aecţiunea reciprocă a viitorilor soţi

c" căsătoria este $o%oga$ă. Acest caracter decure 0n mod iresc dinundamentul căsătoriei, şi anume aecţiunea reciprocă a soţilor. 4aracterul

eEclusivist al draostei implică monoamia, iar dispoziţiile leale asiură

caracterul monoam al căsătoriei

d" căsătoria se 0nc?eie 0n ormele cerute de lee, ea are un caracter

sole$%. Acest caracter eEprimă, printre altele, prin aceea că se 0nc?eie numai

0ntr/un anumit loc, 0n aţa unei autorităţi de stat, 0ntr/o zi dinainte iEată şi 0n

prezenţa eectivă şi concomitentă a amilor viitori soţi, cu posiilitatea pentru

pulic de a asista

e" casătoria are un caracter ci2il. 3nc?eierea şi 0nreistrarea căsătoriei

sunt de competenţă eEclusivă a autorităţii de stat. 7otrivit dispoziţiilor

constituţionale care arantează tuturor cetăţenilor liertatea constienţei şi

liertatea eEercitării cultului reliios, soţii au posiilitatea să pledeze şi la

cererarea reliioasă a căsătoriei, dar aceasta numai după 0nc?eierea căsătoriei

0n aţa autorităţii de stat (4onstituţia 5omniei, art. $% alin. (2"". Această

cererare reliioasă nu produce niciun eect -uridic.


13/62

emeie şi ărat depăşeste sera relaţiilor de amilie eEistnd 0n toate domeniile

vieţii sociale

?" căsătoria se 0nc?eie -% sco(!l -%te$eierii !%ei &a$ilii1 4ăsătoria este

ocrotită de lee, deoarce constituie aza amiliei. 3ntemeierea relaţiilor deamilie constituie conţinutul căsătoriei, cauză necesară şi determinată a acesteia.

1 1'


14/62

CAPITOLUL AL)III)LEA

CONDIŢIILE DE FOND ŞI IMPEDIMENTELE LA C0S0TORIE

3n vederea 0nc?eierii unei căsătorii valaile şi a oţinerii recunoaşterii

acesteia, este necesară 0ndeplinirea unor condiţii de ond şi de ormă.

;om avea 0n vedere condiţiile de ond ale căsătoriei 0n sens lar,

cuprinznd cerinţele leale de ond ale căsătoriei care indică acele 0mpre-urări

0n prezenţa cărora leea opreşte căsătoria.

Noţiunea -uridică de impediment la căsătorie, 0n sens restrns, este

consacrată de art. 1' şi art. 1$ 4odul *amiliei, su denumirea de (ie"ică

legală la căsătorie.

SECŢIUNEA I

CONDIŢIILE DE FOND ALE C0S0TORIEI

3n 0nţeles restrns, condiţiile de ond se 0năţişează su ormă pozitivă,

adică treuie să eEiste pentru a se putea 0nc?eia căsătoria. 6le sunt+ condiţii

privitoare la opţiunea izică de a 0nc?eia căsătoria, condiţii menite să asiure o

căsătorie lier consimţită, condiţii privitoare la aptitudinea morală de a 0nc?eia

căsătoria.

Din prima cateorie ac parte dierenţa de seE, vrsta leală pentru

căsătorie, starea izică a viitorilor soţi, care sunt oliaţi să/şi comunicereciproc starea sănătăţii lor din cea de/a doua cateorie ac parte condiţiile de

ond care privesc eEistenţa consimţămntului şi viciile de consimţămnt, iar din

cea de/a treia cateorie ac parte condiţiile de ond care opresc iamia,

căsătoria 0ntre rude, pentru motive de adopţie sau tutelă.

1$


15/62

Di&ere%'a "e se.

Această condiţie este att de evidentă, 0nct leea nu a mai considerat

necesar să o prevadă eEpres. Din relementările relaţiilor de amilie (art. 1, art.

$, art. 29, art. $/92, art. 9'/&@ 4odul *amiliei" rezultă că se poate 0nc?eiacăsătoria numai 0ntre persoane de seE dierit. 3n mod practic, această condiţie

poate interesa 0n cazul persoanelor al caror seE nu este suicient dierenţiat. O

asemenea prolemă este de ordin medical, dar, dacă se staileşte că deoseirea

de seE nu eEistă, căsătoria nu se poate 0nc?eia. 3n principiu, seEul iecăruia

dintre viitorii soţi se staileşte cu a-utorul certiicatului de naştere, care are

orurică 0n acest sens.

Nu vom discuta aici presiunile pe care le ac asociaţiile de ?omoseEuali

pentru a oţine dreptul de a se căsători 0ntre ei şi nici aptul că, 0n unele ţări, au

oţinut acest drept. Ne mărinim doar să spunem că rostul undamental al

căsătoriei este acela de a procrea asiurnd astel perpeturea speciei umane

el nu se poate 0mplini prin reunirea persoanelor de acelaşi seE. *aţă de copiii

care se nasc din draoste, eEistă sentimente speciice leaturilor de sne şi care

reu se pot sustituii prin procedee artiiciale.

Dacă s/ar admite şi s/ar 0nmulţi căsătoriile dintre persoanele de acelaşi

seE, misiunea sacră de a asiura continuitatea speciei umane şi implicit, a

umanităţii va rămne numai 0n sarcina căsătoriei ireşti.

V4rsta legală (e%tr! căsătorie

;rsta minimă art. $ alin. (1" 4odul *amiliei staileşte o vrstă

minimă pentru 0nc?eierea căsătoriei. 5aţiunile care se ăsesc la aza acesteicerinţe leale, att la ăraţi, ct şi la emei, sunt multiple+

/ de ordin ioloic şi euenic. ;iitorii soţi treuie să aiă aptitudinea

izică de a se căsători, ceea ce 0nseamnă că ei treuie să ia-uns la vrsta

puertăţii. 7entru a nu i vătămătoare sănătăţii viitorilor soţi şi a permite

1 19


16/62

acestora să procreeze copii sănătoşi şi normali, leea permite căsătoria numai

persoanelor puere. Dat iind că vrsta puertăţii dieră de la o persoană la alta,

s/a stailit o minimă pentru căsătorie superioară vrstei puertăţii reale şi,

potrivit leii, vrsta minimă de căsătorie este de 1% ani, att pentru ăraţi, ctşi pentru emei, iar pentru motive temeinice, minorul care a 0mplinit vrsta de

1& ani se poate căsători 0n temeiul unui aviz medical, cu 0ncuvinţarea părinţilor

săi ori, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea direcţiei enerale de asistenţă

socială şiprotecţia copilului 0n a cărei rază teritorială 0şi are domiciliu (art. $

4odul *amiliei, astel cum a ost modiicat prin Beea nr. 2%%C2@@".

/ de ordin psi?ic şi moral. ;iitorii soţi treuie să aiă aptitudinea morală

de a 0nc?eia căsătoria, ei treuie să ie 0n măsură să 0nţeleaă 0nsemnătatea unei

căsătorii şi să/şi asume 0n mod conştient drepturile şi oliaţiile pe care aceasta

le implică. ;rsta minimă pentru căsătorie este determinată deci şi de

consideraţii privind comuniunea spirituală care treuie să se ormeze 0ntre soţi

3n azul 0n care căsătoria urmează a se 0nc?eia 0ntre cetăţenii romni pe o

navă romnă alată 0n aara raniţelor tării, dispensa de vrstă se acordă de către

comandantul navei.

Beea nu staileşte o vrstă pnă la cer se poate 0nc?eia căsătoria. De

aceea, căsătoria se poate 0nc?eia c?iar şi la o vrstă 0naintată. Beea nu eEclude

nici căsătoria 0n praul morţii. 3n eneral asemenea căsătorii se 0nc?eie pentru a

lealiza situaţii de apt preeEistente.

Beea nu staileşte o dierenţă 0ntre viitorii soţi.


17/62

4onsimţămntul la căsătorie este lier, 0n sensul că au ost 0nlăturate

limitările de castă, rasiale, reliioase şi -uridice 0n ceea ce priveşte liera aleere

a viitorilor soţi. 3n sens -uridic, consimţămntul lier la căsătorie 0nseamnă li(sa

2iciilor "e co%si$'ă$4%t şi anume a erorii, dolului şi violenţei.4onsimţămntul la căsătorie se maniestă, de oicei, prin răspunsul

airmativ la 0ntreările deleatului de stare civilă adresate iecăruia dintre soţi 0n

sensul dacă vor să se căsătorească unul cu altul. 4nd unul dintre soţi este 0n

imposiilitatea de a vorii (de eEemplu este surdo/mut", consimţămntulse

poate da prin orice alt mod, 0nsă el treuie să ie ne0ndoielnic. 3n acest scop,

consimţămntul surdo/muţilor, ca şi cel al celor care voresc o limă pe care nu

o cunoaşte deleatul de stare civilă, se dă 0n prezenţa unui interpret, 0nc?eindu/

se un proces veral.

Din moment ce 0nc?eierea căsătoriei se ace 0n prezenţa deleatului de

stare civilă, deci consimţămintele viitorilor soţi se eEprimă 0n aţa acestuia, 0n

mod practic, czurile de li(să "e co%si$'ă$4%t la căsătorie se 0ntlnesc oarte

rar. Aceste cazuri se pot ivi practic 0n următoarele situaţi+

/ eroarea 0n constatarea 0nc?eierii căsătoriei, 0n sensul că unul dintre cei

care s/au prezentat să 0nc?eie căsătoria răspunde neativ sau nu răspunde nimic

la 0ntrearea pusă de deleatul de stare civilă cu privire la 0nc?eierea căsătoriei,

iar deleatul a declarat, totuşi, căsătoria 0nc?eiată

/ unul dintre cei care sau prezentat 0n aţa deleatului de stare civilă

pentru 0nc?eierea căsătoriei răspunde da la 0ntrearea pusă, dar 0n acel

moment, este lipsit vremelnic de acultatea sa mintală. 3n acest sens, art.# din4odul *amiliei dispune că este oprit să se căsătorească cel care este vremelnic

lipsit acultăţile sale mintale ct timp nu are discernămntul aptelor sale,

deoarec nu poate eEprima un consimţămnt conştient. O asemenea căsătorie

este nulă nu numai pentru aptul că s/a nesocotit art. # 4odul *amiliei, ci şi

1 1


18/62

pentru nesocotirea art. 1 alin. ('", art. 1& şi art. 1 4ODUB *amiliei, adică

lipseşte consimţămntul.

4ăsătoria alienatului sau a deilului mintal este interzisă c?iar 0n

perioadele de luciditate trecătoare#/ căsătoria ictivă adică aceea care este 0nc?eiată 0n alt scop dect acela

de a 0ntemeia o amilie, de a se supune statutului leal al căsătoriei, iar 0ntre cei

care au 0nc?eiat căsătoria nu s/au stailit raporturi con-uale poate i

analizată, după cum vom vedea, lipsa de consimţămnt la căsătorie.

5elementarea 2iciilor "e co%si$'ă$4%t -% $ateria căsătoriei prezintă

anumite particularităţi aţă de dreptul comun datorită naturii -uridice şi

importanţei sociale a căsătoriei. ;iciile de consimţămnt la căsătorie sunt

eroarea, dolul şi violenţa. 3n materia căsătoriei nu 0şi poate ăsi aplicarea

leziunea.

Eroarea constituie viciu de consimţămnt numai dacă poartă asupra

identităţii izice a celuilalt soţ (art. 21 4odul *amiliei". Această limitare a

domeniului de aplicare a erorii ace ca anularea căsătoriei pentru acest viciu de

consimtămnt să ie aproape de neputinţă, dat iind condiţiile 0n care se 0nc?eie

căsătoria prezenţa personală a viitorilor soţi şi identiicarea lor ăcută de

deleatul de stare civilă pentru a se căsători după o proailă recunoaştere.

6roarea asupra starii civile a celuilalt viitor soţ (de eEemplu, acesta este

divorţat, deşi celălalt a crezut că este celiratar, sau este copil din aara

căsătoriei, deşi celălalt soţ a crezut că este din căsătorie ori s/a crezut că

aparţine unei anumite amilii, iar el aparţine alteia" nu constituie viciu deconsimţămnt la căsătorie.

# 4. . I. ecţia civilă decizia nr. 192C1##@ 0n Dreptul nr. # 11C1##@ p. 2'2

1%


19/62

De asemenea, nu este viciu de consimţămnt eroarea asupra calităţii ori

0nsuşirilor celuilalt soţ, c?iar dacă nu au ost determinate la 0nc?eierea

căsătoriei.

Dol!l (viclenia" viciază consimţămntul viitorului soţ prin eroarea provocată ca urmare a mi-loacelor viclene olosite 0mpotriva sa. *iind o eroare

provocată, dolul cuprinde un element suiectiv, anume eroare, şi un element

oiectiv, anume mi-loacele viclene olosite pentru a provoca eroarea.

Deoarece 4odul *amiliei nu ace nicio deleare de la dispoziţiile

dreptului comun, dolul se determină după reulile acestuia, tinndu/se seama de

caracterul speciic al căsătoriei. Astel, ca şi 0n dreptul comun, dolul constituie

viciul de consimţămnt şi 0n cazul 0n care manoperele dolosive se maniestă

su orma reticienţei.

3n materia căsătoriei, este viciu de consimţămnt numai "ol!l (ri%ci(al#

nu şi dolul incident, deoarece reimul căsătoriei este prestailit de lee.

Domeniul de aplicare a dolului este mai lar dect al erorii, putnd purta

şi asupra altor elemente dect identitatea izică a celuilalt soţ şi anume asupra

unor calităţi ale viitorului soţ, pe care dacă le/ar i cunoscut nu ar i 0nc?eiat

căsătoria, 0nsă aceste calităţi treuie să ie necesare pentru 0nc?eierea unei

căsătorii. Astel dacă un viitor soţ a ost indus 0n eroare, prin mi-loace viclene,

de către celălalt soţ cu privire la starea sa materială, acesta nu este viciu de

consimţămnt prin dol la 0nc?eierea căsătoriei. Dimpotrivă eroarea provocată

prin mi-loace viclene asupra sănătăţii unuia din viitorii soţi constituie viciu de

consimţămnt la căsătorie, deoarece acest element este corespunzător concepţieidreptului nostru privind căsătoria viitorilor soţi, acştia iind c?iar oliaţi să/şi

comunice reciroc starea sănătăţi.

7ractica -udiciară, de pildă, a atatutat că este dol omisiunea comunicării

de către unul dintre soţi, anterior căsătoriei, a olii de care sueră ori a ormelor

1 1#


20/62

de maniestare a acestora, a neputinţei patoloice de a procrea sau de a arealiza

actul seEual sau a stării de raviditate a viitoarei soţii1@.

3n sc?im, s/a apreciat că omisiunea comunicării vrstei reale sau a

aaptului că a mai ost căsătorit nu atrae anularea căsătoriei, iindcă nu suntvizate 0nsuşiri personale esenţiale, de natură să pericliteze căsătoria11.

Viole%'a viciază consimţămntul viitorului soţ prin teama ce i/a ost

provocată ca urmare a constrnerii izice sau morale eEercitate 0mpotriva sa.

;iolenţa cuprinde un element oiectiv co%str4%gerea sau un element

suiectiv tea$a i%s!&lată care determină lipsa de liertate a

consimţămntului viitorului soţ.

4onsimţămntul treuie sa &ie act!al# treuie să eEiste c?iar 0n momentul

0nc?eierii acesteia. De aceea, promisiunile de căsătorie pe care şi le/au acut

viitorii soţi (logo"%a" nu creează oliaţia de a 0nc?eia căsătoria, viitorii soţi

iind lieri să se căsătorească sau nu.

Din caracterul actual al consimţămntului rezultă că acesta se e.(ri$ă

(erso%al de către iecare soţ şi 0n mod simultan, adică viitorii soţi treuie să ie

prezenţi 0mpreună 0n aţa deleatului de stare civilă pentru a/şi da

consimţămntul la căsătorie.

3n vederea 0nc?eierii căsătoriei, viitorii soţi sunt oliaţi să declare că ,i)

a! co$!%icat reci(roc starea să%ătă'ii lor. 3n mod iresc, această comunicare

a stării sănătăţii se realizează prin certiicate medicale privind starea de sănatate

a viitorilor soţi care se aneEează la declaraţia de căsătorie. 7rin această cerinţă

leală se urmăreşte ca iecare dintre soţi să cunoască pericolul pe care/l prezintă pentru ei şi pentru copiii lor 0nc?eierea unei căsătorii 0n condiţii

necorespunzătoare din punct de vedere al sănătăţii. 8oala de care sueră unul

1@


21/62

dintre soţi, cu eEcepţia celor de o anumită ravitate prevăzută de lee, nu

constituie o piedică la 0nc?eierea unei căsătorii 0ntemeiată pe aecţiune, spri-in

moral şi material reciproc. De aceea, dacă unul dintre viitorii soţi sueră de o

asemenea oală, ?otărrea de a 0nc?eiea ori nu căsătoria aparţine acestora.

SECŢIUNEA A)II)A

LIPSA IMPEDIMENTELOR LA C0S0TORIE

e numeşte impediment la căsătorie acele 0mpre-urări de apt sau de drept

a căror eEistenţă 0mpiedică 0nc?eierea căsătoriei. !mpedimentele se invocă

0mpotriva viitorilor soţi pe calea o(o5i'iei la căsătorie sau "i% o&ici! de către

deleatul stării civile.

Din punct de vedere al sa%c'i!%ilor prevăzute de lee, impedimentele la

căsătorie sunt+

/ dirimante, nesocotirea lor atrănd %!litatea absol!tă a căsătoriei

(starea de persoană căsătorită, rudenia irească, rudenia civilă 0n linie dreaptă,

alienaţia sau deilitatea mintală şi lipsa vremelnică a acultăţilor mintale"

/ pro?iitive, a căror eEistenţă nu aectează valailitatea căsătoriei, dar

poate atrae sa%c'io%area a"$i%istrati2ă a deleatului de stare civilă vinovat

de neoservarea lor (rudenia civilă 0n linie colaterală, starea de tutelă".

3n raport cu s&era (ersoa%elor 0ntre care este interzisă căsătoria,

impedimentele pot i+

/ asolute, care opresc căsătoria unei persoane cu orice altă persoană(starea de persoană căsătorită, alienaţia sau deilitatea mintală, lipsa vremelnică

a acultăţilor mintale"

/ relative, care 0mpiedică 0nc?eierea căsătoriei numai 0ntreanumite

persoane (rudenia irească, rudenia civilă, tutela".

1 21


22/62

Beea noastră cunoaşte următoarele impedimente la căsătorie+

a6 e.iste%'a !%ei căsătorii %e"es&ăc!te a unuia dintre viitorii soţi.

7otrivit art. 9 4odul *amiliei nu se poate căsători persoana care este căsătorită.

6ste vora de (ri%ci(i!l $o%oga$iei care se ăseşte la aza căsătoriei.3ncălcarea monoamiei se numeşte biga$ie (poliamie" şi se sancţionează att

civil (art.9 şi art. 1# 4odul *amiliei" ct şi penal (art. '@' 4odul 7enal".

4a eect, monoamia are un caracter serial şi nu asolut. 4a urmare,

monoamia este respectată 0n cazul 0n care căsătoria 0n care a ost implicat

viitorul soţ a 0ncetat şi cnd impedimentul la căsătorie se dezactivează.

4ăsătoria 0n care a ost implicat viitorul soţ putea să 0nceteze prin moartea izică

sau declararea morţii prezumate a soţului acestuia. 3n cazul declarării $or'ii

(re5!$ate, căsătoria 0ncetează de la data stailită prin ?otărre ca iind data

morţii. ;iitorul soţ poate 0nc?eia căsătoria susecventă numai după rămnerea

deinitivă a ?otărrii care iEeaFă data morţii, eEistnd şi opinii reeritoare la

valailitatea acestei căsătorii 0nc?eiate 0ntre data morţii iEate prin ?otărre şi

rămnerea deinitivă a acestei ?otărri12.

3n cazul desacerii căsătoriei prin "i2or', soţii sunt consideraţi divorţaţi

de la data rmnerii irevocaile a ?otărrii de divorţ şi din acel moment

impedimentul care rezultă din starea de căsătorie se stine.

!mpedimentul rezultnd din starea de căsătorie se aplică cetăţenilor

străini, dar căsătoriile acestora 0nc?eiate 0n aara 5omniei nu vor putea i

desinţate pentru iamie.

b6 r!"e%ia. 4ăsătoria este oprită 0ntre rudele apropiate. Acestimpediment se 0ntemeiază pe consideraţii de ordin medical, căci uniunile dintre

rude apropiate nu asiură descendenţi sănătoşi, şi de ordin moral, deoarece

12 !.7.*ilipescu op. cit. p. 1%@ Al 8acaci, 4. >aeanu, ;. Dumitrac?e op. cit. p. 12$

22


23/62

uniunile dintre rude apropiate ar avea o inluenţă neavorailă asupra vieţii de

amilie. 3ncălcarea impedimentului rezultnd din rudenie se numeşte i%cest.

7otrivit art. & alin.(1" 4odul *amiliei căsătoria e oprită+

/ 0ntre rudele 0n linie directă, cnd eEistă descendenţa unei persoanedintr/o altă persoană, indierent de radul de rudenie, şi cnd nu se pot căsători

tatăl cu iica, mama cu iul, unicul cu nepoata, unica cu nepotul

/ 0ntre rudele de linie colaterală, cnd mai multe persoane au un

ascendent comun, pnă la radul patru inclusiv, şi cnd nu se pot căsători ratele

cu sora, unc?iul cu nepoata, mătuşa cu nepotul, vărul cu vara lui.

3n cazul adopţiei cu eecte depline, sinura admisă 0n prezent, 0ncetează

leăturile de rudenie 0ntre adoptat şi rudele ireşti. 4u toate acestea, este oprită

căsătoria 0ntre adoptat şi rudele sale ireşti, 0n aceleaşi condiţii ca mai sus (art. &

4odul *amiliei, art. 9@ alin ('" din Beea nr. $'C2@@$".

7entru aceste motive temeinice, căsătoria poate i 0ncuvinţată 0ntre rude

0n linie colaterală de radul patru de către 7rimarul General al :unicipiului

8ucureşti sau de către 7reşedintele 4onsiliului Iudeţean 0n cuprinsul căruia cel

care cere această 0ncuvinţare 0şi are domiciliul (art. & alin. (2" 4odul *amiliei".

3n 7roiectul noului 4od 4ivil se prevede că+ 6ste interzisă căsătoria 0ntre

rudele 0n linie dreaptă, precum şi cele 0n linie colaterală pnă la al patrulea rad

inclusiv (art. 2@& alin. (1"". 3n alin. (2" al aceluiaşi articol se ace precizarea că

pentru motive temeinice, căsătoria 0ntre rudele colaterale de radul al patrulea

poate i 0ncuvinţată de 7reşedintele 4onsiliului Iudeţean sau, după caz, de

7rimarul General al :unicipiului 8ucureşti, 0n a cărui rază teritorială 0şi aredomiciliul cel care cere 0ncuvinţarea. Oservăm că noile relementări propuse

nu se deoseesc de cele actuale.

c6 a"o('ia relaţiile rezultnd din adopţie sunt un impediment la

căsătorie. 7otrivit art. 4odul *amiliei este oprită căsătoria+

1 2'


24/62

/ 0ntre adoptator sau descendenţi lui, pe de o parte, şi adoptat ori

descendenţii lui, pe de altă parte

/ 0ntre copiii adoptatorului, pe de o parte, şi adoptat şi copiii acestuia, pe

de altă parte/ 0ntre cei adoptaţi de către aceeaşi persoană

7entru motive temeinice, căsătoria 0ntre copii adoptatorului, pe de o

parte, şi adoptat şi copii acestuia, pe de altă parte, precum şi 0ntre adoptaţii de

către aceeaşi persoană poate i 0ncuvinţată de către 7rimarul General al

:unicipiului 8ucureşti sau de către 7reşedintele 4onsiliului Iudeţean 0n

cuprinsul căruia cel care cere această 0ncuvnţate 0şi are domiciliul (art. alin.

Ultim 4odul *amiliei"

3n cazul adopţiei cu eecte restrnse, impedimentul la căsătorie se

0ntemeiază pe rudenia civilă la care dă naştere adopţia (0ntre adoptator, pe de o

parte, şi adoptat şi descendenţii acestuia, pe de altă parte", ie pe consideraţii de

ordin moral, datorită vieţii comune de amilie pe care o duc respectivele

persoane (0ntre celelalte persoane 0ntre care este oprită căsătoria".

3n ceea ce priveşte discuţia dacă interdicţiile din art. 4odul *amiliei se

reeră la amele orme de adopţie sau la cea cu eecte restrnse 1', considerăm

că, după apariţia Beii nr. 22C2@@$, aceste interdicţii se reeră la adopţiile cu

eecte restrnse care au mai rămas 0n vioare iindcă la adopţiile cu eecte

depline (sinurele admise 0n prezent" se realizează sustituirea relaţiilor civile

cu cele de rudenie şi, ca urmare, interdicţiile 0n discuţie se aplică pe motiv de

rudenie."6 t!tela. 3n timpul tutelei este oprită căsătoria 0ntre tutor şi persoana

minoră alată su tutela sa (art. % 4odul *amiliei". !mpedimentul rezultnd din

1' !.7. *ilipescu op. cit. p. 22/2'


25/62

tutelă se 0ntemeiază pe consideraţii de ordin moral, căci tutorele are datoria de a

ocroti pe minor, de a se 0nri-i de creşterea lui, 0nlocuind astel atriuţiile

părinteşti. Aceste relaţii nu treuie inluenţate deavorail de posiilitatea

eEistenţei unor relaţii eEtracon-uale 0ntre tutor şi persoana alată su tutela sa.Odată cu 0ncetarea tutelei, căsătoria minorului cu ostul său tutore devine

posiilă.

Aceeaşi interdicţie a căsătoriei 0n timpul tutelei 0ntre tutore şi persoana

minoră care se ală su tutela sa o reăsim şi 0n 7roiectu noului 4od 4ivil.

e6 alie%a'ia ,i "ebilitatea $i%tală. Articolul # 4odul *amiliei dispune

că este oprit să se căsătorească alienatul şi deilul mintal, precum si cel care

este lipsit vremelnic de acultăţile mintale, ct timp nu are discernămntul

aptelor sale. Acest teEt relementează deci două situaţii+

/ privind pe alienatul şi deilul mintal

/ privind pe cel lipsit vremelnic de acultăţile mintale.

Alinenaţia şi deilitatea mintală constituie impediment la căsătorie att

cazul 0n care au ost constatate prin procedura specială a interdicţiei, ct şi 0n

cazul 0n care nu au ost constatate printr/o aemenea procedură, deoarece leea

nu distine.

De asemenea, alienatul şi deilul mintal nu se pot căsători att 0n

momentul 0n care nu se ăsesc 0n stare de luciditate, ct şi 0n momentele 0n care

se ăsesc 0n stare de luciditate pasaeră. Aceasta rezultă din art. # 4odul

*amiliei, care deoseeşte 0ntre alienatul şi deilul mintal, pe de o parte, şi cel

lipsit vremelnic de acultăţile mintale, pe de altă parte, ăcnd precizarea numai pentru aceasta din urmă că nu se poate căsători ct timp nu are discernămntul

1 29


26/62

aptelor sale, ceea ce 0nseamnă că alienatul şi deilul mintal nu se pot căsători

ără a deosei dacă se ăsesc sau nu 0n momente de luciditate1$.

SECŢIUNEA A)III)A

CONDIŢIILE DE FORM0 ALE C0S0TORIEI

7entru valailitatea actului -uridic al căsătoriei, leea impune şi unele

cerinţe de ormă, care se 0mpart 0n ormalităţi premerătoare 0nc?eierii

căsătoriei şi ormalităţi privind 0nc?eierea căsătoriei.

a. For$alită'i (re$ergătoare -%c3eierii căsătoriei

5elementarea ormalităţilor anterioare căsătoriei este ăcută din

considerarea mai multor scopuri+

/ de a asiura consimţămntul lier al celor ce vor să se căsătorească,

aceştia treuind să/şi eEprime voinţa de a se căsători 0n aţa autorităţilor

competente

/ de a inorma pe deleatul stării civile asupra statutului civil al

viitorilor soţi, care pe aza acestor inormaţii, va veriica dacă sunt 0ndeplinite

condiţiile de ond şi lipsa impedimentelor la căsătorie

/ de a aduce la cunoştinţă terţelor persoane 0nc?eierea căsătoriei

proiectate şi de a pune 0n mişcare, dacă e cazul opoziţiile la căsătorie

Declara'ia "e căsătorie ,i -%registrarea ei7rima ormalitate anterioară căsătoriei este declaraţia de căsătorie, prin

care viitorii soţi 0şi maniestă voinţa 0n vederea 0nc?eierii căsătoriei.

1$ Al. 8acaci, 4. >aeanu, ;. Dumitrac?e op. cit. p. '@ 6. *lorian, op. cit. p. '$/'9


27/62

Declaraţia se ace de către viitori soţi, 0n scris, la serviciul de stare civilă

la care urmează a se 0nc?eia căsătoria. Daca unul dintre viitorii soţi nu se ală 0n

aceeaşi localitate, declaraţia de căsătorie se poate ace la serviciul de stare civilă

din localitatea 0n care se ală, care o va transmite din oiciu şi ără 0ntrziereserviciului de stare civilă competent să 0nc?eie căsătoria (art. 12 4odul

*amiliei". Dacă unul dintre viitorii soţi nu se poate prezenta la serviciul de stare

civilă pentru a ace declaraţia, atunci prin analoie cu situaţia 0n care căsătoria

se poate 0nc?eia 0n aara sediului serviciului de stare civilă, declaraţia de

căsătorie va putea i luată de către deleatul de stare civilă şi 0n aara sediului

serviciului de stare civilă.

Declaraţia de căsătorie treb!ie să c!(ri%"ă7

/ voinţa ne0ndoielnică a viitorilor soţi de a se căsători

/ declaraţia acestora că au luat la cunoştinţă reciproc despre sarea

sănătăţii lor

/ declaraţia viitorilor soţi că 0ndeplinesc cerinţele prevăzute de art. $ 1@

4odul *amiliei (condiţiile de ond şi lipsa impedimentelor la căsătorie"

/ declaraţia acestora cu privire la numele pe care s/au 0nţeles de a/l purta

0n timpul căsătoriei (această declaraţie se poate ace şi ulterior, pna la

0nc?eierea căsătoriei, 0n scris şi se aneEează la declaraţia de căsătorie ăcută".

3n cazul 0n care viitorii soţi au ăcut declaraţiile la servicii de stare civilă

separate (art. 12 4odul *amiliei", atunci declaraţia treuie să cuprindă şi

indicaţia locului unde uremează să se 0nc?eie căsătoria.

Declaraţia de căsătorie ăcută 0n scris se semneză de către declarant şi decătre deleatul de stare civilă. Dacă declarantul nu poate semna ceea ce

reprezintă cazuri eEtrem de rave declaraţia se semnează de către deleatul

stării civile, care va menţiona că datele 0nscrise 0n declaraţie corespund cu cele

declarate veral şi că s/au citit cuvnt cu cuvnt declarantului.

1 2


28/62

;iitorii soţi treuie să prezinte, odată cu declaraţia de căsătorie, actele de

identitate, certiicatele de naştere şi dovezile prevăzute de 4odul *amiliei

necesare 0nc?eierii căsătoriei. Aceste dovezi se reeră la satisacerea condiţiilor

de ond şi la lipsa impedimentelor la căsătorie (art. $/1@ 4odul *amiliei".Deleatul de stare civilă este oliat să veriice, 0ndată după primirea

declaraţiilor, dacă viitorii soţi au vrsta leală de căsătorie.

Ba primirea declaraţiei de căsătorie, deleatul de stare civilă va citi

viitorilor soţi prevederile art. $/1@ din 4odul *amiliei, ct şi condiţiile de ond

şi impedimentele la căsătorie şi cele ale art.2 din acelaşi cod reeritoare la

numele pe care urmează a/l purta in timpul căsătoriei.


29/62

0ndeplinite condiţiile de ond sau eEistă impedimente care nu permit 0nc?eierea

acesteia.

3n anumite situaţii speciale, căsătoria se poate 0nc?eia şi 0nainte de

eEpirarea termenului ,menţionat, dar numai cu 0ncuviinţarea primaruluilocalităţii ori sectorului :unicipiului 8ucureşti unde urmează a se 0nc?eia

căsătoria. 4nd căsătoria se 0nc?eie pe o navă romnească 0n timpul unei

călătorii 0n aara raniţelor ţării, 0ntre cetăţeni romăni, dispensa de termen se

poate acorda de către comandantul navei, care este investit cu atriuţii de

deleat de stare civilă. 4azurile de acordare a dispensei de termen sunt+

viitoarea soţie este ravidă, copilul iind conceput de viitorul soţ, iar naştera

urmează a avea loc 0năuntrul termenului de 1@ zile viitorul soţ este militar şi

are o permisie acordată de unitate mai mică dect termenul iEat pentru

0nc?eierea căsătoriei viitorul soţ urmează a pleca la studii sau 0n misiune 0n

străinătate 0nauntrul termenului de 1@ zile, etc.

Opoziţia la căsătorie este actul prin care o persoană aduce la cunoştinţa

deleatului de stare civilă eEistenţa unei 0mpre-urări de apt sau de drept care nu

permite 0nc?eierea căsătoriei19. 6a treuie acută cu respectarea următoarelor

cerinţe (art. 1$ 4odul *amiliei"+

/ să ie ăcută 0n ormă scrisă

/ să arate 0mpre-urarea de apt sau de drept pentru care nu se poate

0nc?eia căsătoria

/ să arate dovezile pe care se 0ntemeiază.

Opoziţiile care nu sunt ăcute cu 0ndeplinirea acestor cerinţe lealeconstituie acte oicioase de inormare a deleatului de stare civilă. Aceste acte

sunt oliatorii pentru acesta, 0n sensul că el nu este ţinut să suspende

19 pentru deiniţii asemănătoare, a se vedea 6. *lorian op. cit. p. ' Al. 8acaci, 4. >aneanu, ;. Dumitrac?e op.cit. p. ''

1 2#


30/62

0nc?eierea căsătoriei sau ă reuze 0nc?eierea ei. 3n temeiul art. 19 4odul

*amiliei, deleatul de stare civilă este oliat să veriice aceste acte oicioase

sau inormări pe care le are cu privire la viitorii soţi.

Opoziţia la căsătorie poate i ăcută de orice persoană , ără a i ţinută să -ustiice eEistenţa unui interes (art. 1$ 4odul *amiliei", aceasta deoarece statul

urmăreşte 0n scopul ocrotirii căsătorieie şi amilieie să nu 0nc?eie căsătorii

0mpotriva dispoziţiilor leii. Opoziţia poate i ăcută şi de către deleatul de

stare civilă, cnd constată personal că eEistă cauze care duc la oprirea

căsătoriei. 3n acest sens, opoziţia se ace prin 0ntocmirea unui proces veral 0n

care se consemnează cauzele care opresc 0nc?eierea căsătoriei.

Opoziţia se poate ace 0n perioada de timp cuprinsă 0ntre data depunerii

declaraţiei de căsătorie şi momentul 0nc?eierii căsătoriei. 7rimind opoziţia,

deleatul de stare civilă procedează 0n elul următor+

/ dacă aceasta este 0ntemeiată, va reuza 0nc?eierea căsătoriei (art. 19

4odul *amiliei", 0ntocmind un proces veral constatator

/ dacă opoziţia necesită timp pentru veriicare, mai mult dect a rămas

pnă la data cnd urmează a se 0nc?eia căsătoria, va amna data acestei

0nc?eieri, apoi, 0n raport de rezultatul veriicării, va ?otar0 0n mod

corespunzător

/ dacă opoziţia este considerată ne0ntemeiată, nu va ţine seama de ea şi va

instrumenta 0nc?eierea căsătoriei (art. 19 4odul *amiliei". 7ersoana

nemulţumită de această soluţie se poate adresa instanţei de -udecată de la

domiciliul său (art. 1@ din Beea nr. 11#C1##&".

'@


31/62

. For$alită'i (ri2i%" -%să,i -%c3eierea căsătoriei

4ondiţiile de ormă prevăzute de lee pentru momentul 0nc?eierii

căsătoriei se reeră la solemnitatea celerării, la pulicitatea acestuia (art. 1&

4odul *amiliei", precum şi la 0ntocmirea actului de căsătorie.Sole$%itatea -%c3eierii căsătoriei

4aracterul solemn al actului -uridic al căsătoriei se eEprimă prin

următoarele elemente+

A. căsătoria se 0nc?eie 0n aţa deleatului de stare civilă competent

8. căsătoria se 0nc?eie 0ntr/un anumit loc

4. 0nc?eierea căsătoriei presupune prezenţa eectivă şi concomitentă a

viitorilor soţi, 0nsoţiţi de doi martori

D. constatarea căsătoriei de către oiţerul de stare civilă.

Co$(ete%'a "elegat!l!i "e stare ci2ilă

7otrivit art. 11 4. *am, căsătoria se 0nc?eie 0n aţa deleatului de stre

civilă din localitatea in care oricare dintre soţi 0şi are domiciliul sau reşedinţa

,aleerea aparţinnd viitorilor soţi.

3n ceea ce priveşte competenţa deleatului de stare civilă, deoseim mai

multe aspecte.

a6 co$(ete%'a $aterială. 4ăsătoria se 0nc?eie numai 0n aţa deleatului

de stare civilă. Numai o asemenea căsătorie se ucură de protecţia leii (art. '

4odul *amiliei".

3n cazul 0n care persoana care a instrumentat 0nc?eierea căsătoriei 0n

calitate de deleat de stare civilă nu a avut această calitate, actul 0nc?eiat estenul.

3n unele situaţii, căsătoria 0nc?eiată 0n aţă unei persoane care nu are

calitate de deleat de stare civilă deci necompetentă este valailă. Astel,

potrivit art. din Beea nr. 11# C1##&, 0nreistrarea ăcută 0n reistru de stare

1 '1


32/62

civilă de o persoană necompetentă, dar care eEercită 0n mod pulic atriuţiilr de

deleat de stare civilă, este valaila. Bipsa calităţii de deleat de stare civilă nu

0mpiedică deci valailitatea căsătoriei, dacă a eEistat convinerea enerală că

persoana 0n aţa căreia s/a 0nc?eiat căsatoria avea calitatea să instrumenteze(error communis acit ius".

b6 co$(ete%'ă (erso%ală. Această competenţă este determinată de

domiciliul sau reşedinţa viitorilor soţi. Deleatul de stare civilă este competent

să 0nc?eie căsătoria dacă cel puţin unul dintre viitorii soţi 0şi are domiciliul sau

reşedinţa pe teritoriul localităţii 0n care el eEercită atriuţiile sale. 7rin urmare,

competenţa personală aparţine deleatului din localitatea 0n cuprinsul căreia se

ală domiciliul sau reşedinţa unuia dintre viitorii soţi. 5ezultă că nu se cere

condiţia ca viitorii soţi să aiă domiciliul sau reşedinţa 0n cuprinsul unde

deleatul 0şi eEercită atriuţiile sale. 7entru căsătoria viitorilor soţi amndoi

cetăţeni romni, pe o navă alată 0n aara raniţelor tării, competenţa aparţine

comandantului acelei nave, care este investit cu atriuţii de deleate de stare

civilă.

Nerespectarea dispoziţiilor leale privind competenţa personală a

deleatului de stare civilă nu este sancţionată cu nulitatea căsătoriei 0nc?eiate 0n

aceste condiţii.

c6 co$(ete%'a teritorilă1 Această competenţă este determinată de

limitele teritoriale ale comunei, oraşului, municipiului sau sectorului de

municipiu unde uncţionează deleatul de stare civilă.

3n cazul 0n care deleatul de stare civilă a 0n aara acestor limite, el şi/adepăşit atriuţiile din punct de vedere al competenţei teritoriale. O atare

depăşire de competenţă este posiilă numai 0n cazul 0n care căsătoria se 0nc?eie

0n alt loc dect sediul serviciului de stare civilă. Dacă acest loc este situat 0n

aara limitelor localităţii respective, 0nseamnă că s/a depăşit competenţa

'2


33/62

teritorială a deleatului de stare civilă. 3ncălcarea dispoziţiilor leale privind

competenţa teritorială a deleatului de stare civilă nu este sancţionată cu

nulitatea căsătoriei 0nc?eiate 0n aceste condiţii.

"6 0nc?eierea căsătoriei cnd eEistă un ele$e%t "e e.tra%eitate14ăsătoria 0nc?eiată 0n străinătate 0ntre cetăţenii romni 0n aţa reprezentaţilor

noştri diplomatici sau consulari este supusă condiţiilor de ormă prevăzute de

leea romnă, iar căsătoria 0nc?eiată 0n străinătate 0n aţa oranelor de stare

civilă locale este supusă condiţiilor de ormă prevăzute de leea locală (locus

reit actum".

4ăsătoria 0nc?eiată 0n ţara noastră 0ntre cetăţeni străini 0n aţa oranelor

de stare civilă romne este supusă condiţiilor de ormă prevăzute de leea

romnă. Asemenea căsătoriei 0nc?eiate 0n aţa reprezentanţilor diplomatici sau

reprezentanţilor consulari din ţara noastră, căsătoria 0nc?eiată 0n aţa unui

reprezentant străin este supusă condiţiilor de ormă prevăzute de leea ţării

căreia 0i aparţine acel reprezentant.

4ăsătoria miEtă (0ntre un cetăţean romn şi unul străin" este supusă

condiţiilor de ormă prevăzute de leea locului 0nc?eierii acesteia. 3n consecinţă

o asemenea căsătorie 0nc?eiată 0n ţara noastră este msupusă condiţiilor de ormă

prevăzute de leea romnă şi căsătoria miEtă 0nc?eiată 0n străinătate este supusă

condiţiilor de ormă prevăzute de leea străină respectivă.

Localitatea !%"e se -%c3eie căsătoria

7otrivit art. 11 4odul *amiliei, căsătoria se poate 0nc?eia 0n localitatea 0n

care iecare dintre viitorii soţi 0şi are domiciliul sau reşedinţa, aleereaaparţinnd viitorilor soţi. 3n mod oişnuit, domiciliul se dovedeşte cu cartea de

identitate, iar reşedinţa cu viza de lotant pe cartea de identitate.

3n localitatea determinată mai sus, căsătoria se poate 0nc?eia la sediul

serviciului de stare civilă (art. 1& alin. (1" 4odul *amiliei". 3n cazuri

1 ''


34/62

eEcepţionale, căsătoria se poate 0nc?eia şi 0n aara sediului de stare civilă (art.

1& alin. (2" 4odul *amiliei", cu respectarea, inenţeles, a tuturor celorlalte

dispoziţii leale privind 0nc?eierea căsătoriei. 4azurile 0n care 0nc?eierea

căsătoriei ar putea avea loc 0n altă parte dect sediul serviciului de stare civilăsunt, de eEemplu, acela 0n care unul dintre soţi este inirm, rav olnav ori cnd

viitoarea soţie are o sarcină 0naintată.

3n cazul viitorilor soţi care au amndoi cetăţenie romnă, căsătoria se

poate 0nc?eia pe o navă su pavilion romnesc alat 0n timpul unei căsătorii 0n

aara raniţelor ţării, comandantul navei iind investit cu atriuţii de deleat de

stare civilă. 7entru motie temeinice, comandantul navei poate acorda dispensă

de vrstă de căsătorie, precum şi o dispensă de termen. 4nd căsătoria se

0nc?eie 0n condiţiile arătate pe o navă, comandantul acesteia este oliat la

sosirea 0n ţară, să 0nainteze o copie certiicată de pe 0nreistrarea ăcută, prin

căpetenia portului de 0nscrierea ăcută, prin căpetenia portului de 0nscriere a

navei, la oranul local al administraţiei de stat competente, care este cel al

sectorului 1 din 8ucureşti. 4ăsătoria nu se poate 0nc?eia pe o aeronavă, c?iar

dacă se ală 0n cursul unei călătorii 0n aara raniţelor ţării.

Pre5e%'a e&ecti2ă ,i co%co$ite%tă a 2iitorilor so'i

Aceştia treuie să 0şi eEprime personal consimţămntul, răspunznd la

0ntrearea deleatului de stare civilă, adresată iecăruia dintre ei, dacăvor să se

căsătorească 0mpreună. 8ine0nţeles, 0nc?eierea căsătoriei presupune răspunsuri

deopotrivă airmative. 7recizăm că 0n această materie tăcerea %! are 2aloare

!ri"ică, astel că tăcerea unuia sau a amilor soţi ori reuzul de a răspunde, lael ca şi răspunsul neativ 0mpiedică 0nc?eierea căsătoriei.

Co%statarea -%c3eierii căsătoriei

e ace de către deleatul de stare civilă. :omentul 0nc?eierii căsătoriei

este acela 0n care deleatul de stare civilă, constatnd eEistenţa

'$


35/62

consimţămntului viitorilor soţii, declară 0nc?eiată căsătoriea (art. 1&, art. 1

4odul *amiliei".

P!blicitatea -%c3eierii căsătoriei

4erinţa pulicităţii 0nc?eierii căsătoriei 0nseamnă posiilitatea de accesasiurată oricărei persoane care doreşte să asiste la celerarea căsătoriei, ără a

i necesară prezenţa eectivă a unui animit număr de persoane1&.

7ractic, 0ntreaa procedură stailită de lee pentru inc?eierea căsătoriei

aste de natura să aranteze realizarea cerinţei pulicităţii+ căsătoria se 0nc?eie

0ntr/o localitate 0n care cel puţin unul dintre viitorii soţi este cunoscut, avnd

domiciliu sau reşedinţa 0n acea localitate. 3ntre maniestarea voinţei viitorilor

soţi de a se căsători, cuprinsă 0n declaraţia de căsătorie şi 0nc?eierea propriu/

zisă a căsătoriei se ală de reulă un interval de timp.3nc?eierea căsătoriei are

loc 0ntr/o zi dinaintea stailită, 0n principiu la sediul de stare civilă.

8registrarea căsătoriei

Declarnd 0nc?eiată căsătoria, deleatul de stare civilă va proceda de

0ndată la 0nreistrarea acesteia, aceasta presupune următoarele operatiuni+

/ 0ntocmirea actului de căsătorie 0n reistrul de stare civilă

/ semnarea actului de căsătorie, mai 0nti de către soţi, apoi de către

deleatul de stare civilă şi de către cei doi martori.

3n urma eectuării 0nreistrării, oiţerului de stare civilă va completa

certi&icat!l "e căsătorie, care va i 0mnat soţilor acesta va constituii

principalul mi-loc de dovadă a stării civile.

7racizăm că, 0nreistrarea căsătoriei nu are valoare constitutivă momentul 0nc?eierii căsătoriei iind anterior acesteia şi reprezintă principalul

mi-loc de proă a actului -uridic al căsătoriei. 3n consecinţă, nereularităţile

1&


36/62

privind 0nreistrarea căsătoriei sau c?iar nenreistrarea căsătoriei nu aectează

valailitatea acesteia, eEistnd posiilitatea -%toc$irii !lterioare a act!l!i9:.

;1 Căsătoriea (ro(ri!)5isă

3n vederea 0nc?eieri căsătoriei, viitorii soţi treuie să acă personal, 0nscris declaraţia de căsătorie, care ace parte din dosarul ce treuie depus la

primăria locului de domiciliu sau reşedinţă a unuia dintre ei. Odată cu declaraţia

de căsătorie, viitorii soţi prezintă următoarele acte+

a" actul de identitate

" certiicatul de naştere, 0n oriinal şi copie

c" certiicatul medical privind starea sănătăţii.4ertiicatele medicale sunt

valaile 1$ zile de la data elierării şi treuie să cuprindă menţiunea eEpresă că

persoana se poate sau nu căsătorii

d" alte acte, cum ar i+

/ certiicatul de deces al ostului soţ

/ certiicatul de divorţ (elierat 0n perioada anilor 1#91/1#&@"

/ certiicatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desacerea

căsătoriei

/sentinţa de divorţ rămasă deinitivă şi irevocailă (pentru divorţurile

pronunţate 0ntre % octomrie 1#&& şi '1 iulie 1#$, acestea treuie să poarte

menţiunea că a ost 0nscrisă pe actul de căsătorie 0n termen de &@ zile de la

pronunţare".

Oiţerul de stare civilă este oliat să conrunte datele 0nscrise 0n

declaraţie cu actele prezentate, iar semnarea declaraţiei se ace 0n prezenţa sa.Dosarul actului de căsătorie mai cuprinde, după caz, următoarele

documente+

1


37/62

/ aproarea primarului pentru 0nc?eierea căsătoriei 0n aara sediului

primăriei, la cererea persoanei interesate

/ 0ncuviinţarea primarului sau comandantului navei pentru 0nc?eierea

căsătoriei 0nainte de 0mplinirea termenului de 1@ zile de la data 0nreistrăriideclaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate

/ aproarea preşedintelui consiliului -udeţean sau a primarului eneral al

municipiului 8ucureşti 0n cazul eEistenţei unor impedimente rezultate din

condiţiile de vrstă, ruedenie irească sau adopţie prevăzute de art. $ alin. (2",

art. & alin. (2" şi art. alin. (2" 4odul *amiliei.

/ dovada elierată sau autentiicată de misiunile diplomatice sau oiciile

consulare acreditate 0n 5omnia, 0n cazul căsătoriei unui cetăţean străin, din

care să rezulte că 0ndeplineşte condiţiile de ond cerute de leea naţională,

pentru 0nc?eierea căsătoriei 0n 5omnia, 0n conormitate cu prevederile art. ''

din Beea nr.11#C1##&, coroorat cu art.1% din Beea nr. 1@9C1##2 cu privire la

relementările raporturilor de drept internaţional privat, cu eEcepţia cetăţenilor

statelor cu care 5omnia a 0nc?eiat trarate, convenţii sau acorduri de asistenţă

-uridică, ce pot prezenta documente elierate de autorităţile competente din

teritoriile respective

/ declaraţia dată pe propria răspundere, autentiicată de un notar pulic,

din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi

0ndeplineşte condiţiile de ond cerute de leea sa naţională pentru 0nc?eierea

căsătoriei 0n 5omnia, 0n cazul 0n care dovada prezentă mai sus nu poate i

oţinută, 0ntruct statul respectiv nu are misiune diplomatică sau oiciu consular acreditat 0n 5omnia. 7entru apatrizi, leea naţională este leea statului 0n care

are domiciliul sau, 0n lipsă, reşedinţa

1 '


38/62

/ procesul veral 0nc?eiat 0mpreună cu interpretul autorizat, 0n cazul

0nc?eierii căsătoriei 0ntre persoane care nu cunosc lima romnă sau 0ntre

surdomuţi

/ aproarea ministrului apărării naţionale, a ministrului de interne, aministrului -ustiţiei ori a conducătorilor serviciilor de stat specializate 0n

domeniul apărarii şi siuranţei naţionale, 0n cazul cadrelor militare active

(oiţeri, maiştri militari şi suoiţeri" care se căsătoresc cu o persoană apatridă

sau care nu are eEclusiv cetăţenie romnă.

Odată cu depunerea declaraţiei sau ulterior, pnă la 0nc?eierea căsătoriei,

viitorii soţi declară oiţerului de stare civilă numele amiliei pe care s/au 0nvoit

sa/l poarte, potrivit dispoziţiilor 4odului *amiliei. Dacă prin căsătorie unul sau

amii soţi 0şi sc?imă numele, deleatul de stare civilă va ace menţiune despre

aceasta pe uletinul, respectiv uletinele de identitate ale soţilor.

4onstatnd 0ndeplinirea condiţiilor leale, deleatul de stare civilă va

0nc?eia actul -uridic al căsătoriei, prin ormula+ )0n aza consimţmntului lier

eEprimat, vă declar căsătoriţi).

După 0nc?eierea şi 0nreistrarea căsătoriei, deleatul de stare civilă va

comunica iroutilor care păstraeză reistrele de acte de naştere menţiunea de

0nreistrare a căsătoriei.

3nreistrarea căsătoriei constituie modalitatea de recunoaştere a acesteia

de către stat. 6a mai prezintă importanţă şi su aspectul dovedirii acesteia. 3ntr/

adevăr, 0n leătură cu aceasta, 0n art. 1% 4odul *amiliei se dispune+ )căsătoria

nu poate i dovedită dect prin certiicatul de căsătorie, elierat pe aza actului0ntocmit 0n reistrul de stare civilă). Dar ne0ntocmirea actului 0n conormitate cu

prevederile art. 1 4odul *amiliei nu atrae după sine nulitatea căsătoriei, ci

creează numai diicultatea de proă prevăzută de art. 1% din acelaşi cod.

Această diicultate poate i totuşi 0nlăturată, deoarece prin art. 2$ lit. 4 din

'%


39/62

Decretul nr. '1C1#9$ s/a prevăzut posiilitatea dovedirii unui act de stare civilă

a cărui 0ntocmire a ost omisă prin orice mi-loc de proă admis de lee, ără a se

ace distincţie 0ntre actul căsătoiei şi celelalte acte de stare civilă.

Dacă omiterea 0nreistrării actului nu atraenulitatea căsătoriei, cu attmai mult lipsa semnăturii soţilor pe acte nu poate avea acest eect, nici asupra

căsătoriei, nici asupra actului ca instrument proator.

1 '#


40/62

CAPITOLUL AL < IV)LEA

NULITATEA C0S0TORIEI

SECŢIUNEA I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Nulitatea căsătoriei este sa%c'i!%ea ci2ilă care intervine ca urmare a

nerespectării unora dintre cerinţele de valailitate a actului -uridic al căsătoriei,

avnd ca oiect, de reulă,"es&ii%'area c! e&ect retroacit2

a căsătoriei

0nc?eiate, deci producnd eect nu numai pe viitor, ci şi pentru trecut.

*ormalităţile premerătoare, ct şi cele concomitente 0nc?eierii actului

-uridic al căsătoriei, precum si dreptul recunoscut deleatului de stare civilă de a

reuza 0nc?eierea căsătoriei ori de cte ori se constată ne0ndeplinirea cerinţelor

leii (art. 19 4odul *amiliei" diminuează considerail riscul unor căsătorii nule

sau anulaile. 3n acelaşi timp, aţă de consecinţele radicale ale nulităţii actelor

-uridice 0n eneral, preocuparea leiuitorului de dispoziţii leale deroatorii de

la dreptul comun 0n materie de nulitate. Astel, deşi 0nc?eierea valailă a

căsătoriei presupune respectarea tuturor condiţiilor de ond şi de ormă

prevăzute de lee, numai nesocotirea unora dintre acestea constituie cauze de

desiinţare a căsătoriei.

4odul *amiliei, 0n art. 1# şi art. 21, prevede 0n mod eEpres cazurile de

nulitate a căsătoriei, la care se mai adauă două cazuri de %!litate i$(licită,admise de literatura de specialitate şi de practica -uridică, şi anume căsătoria

0nc?eiată 0ntre persoane al căroro seE nu este dierenţiat şi căsătoria ictivă 1%.

1% !. 7. *ilipescu op. cit. p. #2 /#9 !. Alu, Nulitatea căsătoriei 0n practica -udiciară 0n .U.8.8. 1#$ p. 1$# G?.8eleiu, Unele proleme privind nulitatea căsătoriei ridicate 0n practica -uridică 0n 5.5.D. nr. #C1#$ p. 9

$@


41/62

acestora li se adauă nulitatea prevăzută la art. din Beea nr. 11#C1##&, cu

incidenţă asupra nulităţii căsătoriei pentru necompetenţa deleatului de stare

civilă, aară de cazul cnd persoana necompetentă a eEercitat 0n mod pulic

atriuţiile de deleat de stare civilă.3n concepţia leiuitorului, măsura desiinţării căsătoriei este o soluţie

eEtremă, de aceea aşa cum s/a suliniat 0n doctrină, interpretarea dispoziţiilor

leale privitoare la nulitatea treuie să se acă 0n modul cel mai circumspect,

pentru că desiinţarea căsătoriei să nu ie pronunţată dect atunci cnd un teEt

de lee ordonă acest lucru 0n mod eEpres sau cnd măsura desiinţării se impune

ne0ndoielnic aţă de interesul de ordin eneral, social prote-at prin norma

0ncălcată1#.

Ne0mplinirea altor cerinţe de ond sau de ormă, altele dect acelea

sancţionate 0n mod eEpres sau implicit cu nulitatea actului -uridic al căsătoriei,

nu impietează valailitatea căsătorieie, dar pot avea drept consecinţă traerea la

răspundere disciplinară a deleatului de stare civilă care a instrumentat

0nc?eierea căsătoriei. 3n practica -udiciară s/a decis, de eEemplu, că este

valailă căsătoria 0nc?eiată 0n alt loc dect la sediul serviciului de stare civilă,

c?iar dacă s/a cerut sau oţinut aproarea prevăzută de lee la el,

ne0nreistrarea sau 0nreistrarea reşită a căsătoriei nu aectează valailitatea

acesteia, 0ntruct momentul 0nc?eierii căsătoriei este acela 0n care soţii 0şi

eEprimă consimţămntul, 0nreistrarea căsătoriei iind o cerinţă ulterioară,

prevăzută de lee ca mi-loc de dovadă a 0nc?eierii căsătoriei.

7rin deroare de la dreptul comun, leea admite posiilitatea 2ali"ăriicăsătoriei %!le pentru ne0ndeplinirea vrstei cerute de lee, cnd soţul care nu

avea vrsta matrimonială a 0mplinit/o 0ntre timp ori soţiaa dat naştere unui copli

sau a rămas 0nsărcinată (art. 2@ 4odul *amiliei".

1#


42/62

6ectele retroactive ale nulităţii căsătoriei sunt 0nlăturare aţă de soţul de

ună/credinţă prin relementarea căsătoriei (!tati2e (art. 2' 4odul *amiliei",

iar aţă de copiii rezultaţi din căsătoria desiinţată nulitatea nu produce eecte,

aceştia păstrnd calitatea de copii născuţi sau concepuţi 0n timpul unei căsătoriivalail 0nc?eiate (art. 2' alin. (2", art. 2$ alin. (2" 4odul *amiliei".

3n uncţie de cauzele determinate şi de reimul -uridic aplicail, adică

sera persoanelor 0ndreptăţite să invoce sancţiunea nulităţii şi termenul 0n care

poate i invocat, nulitatea căsătoriei poate i absol!tă sau relati2ă. Jinnd

seama de terminoloia consacrată 0n doctrină, precum şi de inalitatea

condiţiilor de valailitate a căsătoriei instituite de lee a căror nesocotire atrae

nulitatea, se poate conc?ide că art. 1# 4odul *amiliei, prin ormularea

cateorică )este nulă căsătoria), enumeră cazurile de nulitate asolută, iar art. 21

4odul *amiliei, 0n redactarea )căsătoria poate i anulatăţ), indică motivele de

nulitate relativă. 4u eEcepţia viciilor de consimţămnt eroarea, dolul şi

violenţa care atra nulitatea relativă a căsătoriei, toate celelalte cazuri de

nulitate, eEprese sau virtuale, sunt nulităţi asolute.

SECŢIUNEA A)II)A

CAU=ELE DE NULITATE A C0S0TORIEI

91 Ca!5ele "e %!litate absol!tă a căsătoriei

7otrivit art. 1# 4odul *amiliei, nulitatea asolută a căsătoriei intervine 0nurmătoarele situaţii+

$2


43/62

I$(!bertatea legală >art1 9? ,i art1 @ Co"!l Fa$iliei6

Nerespectarea cerinţei privitoare la vărsta matrimonială atrae nulitatea

asolută a căsătoriei, nulitate ce (oate &i totuşi aco(erită, conorm art. 2@

4odul *amiliei, dacă+/ soţul care nu avea vrsta leală pentru căsătorie a 0mplinit/o pnă la

data constatării nulităţii. 3ntr/adevăr, 0ntr/o asemenea ipoteză, declararea

nulităţii ar avea caracter pur ormal, iindcă imediat după constatarea nulităţii

căsătoriei, oştii soţi ar putea să se recăsătorească

/ pnă la constatarea nulităţii, soţia a dat naştere unui copil

/ soţia a rămas 0nsărcinată.

Ultimele două 0mpre-urări sunt de natură să dovedească puertatea reală a

soţilor, căsătoria acestora mentinndu/se şi din considerente care privesc

ocrotirea intereselor copilului. 3ntruct teEtul de lee nu distine, nulitatea

căsătoriei este acoperită şi atunci cnd soţul nu are 0mplinită vrsta

matrimonială, iar soţia a dat naştere unui copil sau a rămas 0nsărcinată2@.

7otrivit practicii -udiciare, 0mpre-urarea că dispensa de vrstă prevăzută

la art. $ alin. (2" 4odul *amiliei, nu a eEistat la data 0nc?eierii căsătoriei sau că

aceasta a ost solicitată de o altă persoană dect emeia 0n cauză este lipsită de

relevanţă 0n cazul 0n care 0ncuviinţarea s/a dat ulterior, iar emeia s/a prezentat

0n aţa deleatului de stare civilă şi a cerut să se căsătorească.

*iga$ia >art1 9? ,i art1 Co"!l Fa$iliei6

4ăsătoria 0nc?eiată de o persoană avnd calitatea de soţ rezultnd dintr/o

altă căsătorie anterioară care este 0ncă 0n iinţă este sancţionată cu nulitateaasolută a căsătoriei susecvente.

2@ aeanu, ;. Dumitrac?e op. cit. p. 1@%6. *lorian op. cit. p. $%

1 $'


44/62

Declararea nulităţii căsătoriei presupune, 0n acest caz, 0ntrunirea a "o!ă

co%"i'ii c!$!lati2e7

/ eEistă o căsătorie a unuia dintre soţi, valailă din punct de vedere

-uridic 0n momentul 0nc?eierii căsătoriei ulterioare, 0n sensul că nu a ostdes?ăcută sau desiinţată prin ?otărre -udecătorească irevocailă şi nici nu a

0ncetat prin moarte izică sau prezumtivă a unuia dintre soţi. Desacerea sau

0ncetarea căsătoriei anterioare după 0nc?eierea căsătoriei susecvente nu

0nlătură starea de iamie, astel 0nct nulitatea asolută nu se acoperă prin

dispariţia, ulterior 0nc?eierii căsătoriei, a cauzei care stă la oriinea sancţiunii21

/ cea din urmă căsătorie s/a 0nc?eiat potrivit leii loodna sau aptul

depunerii declaraţiei de căsătorie nu 0ncalcă impedimentul rezultnd din starea

de persoană căsătorită, deoarece căsătoria susecventă eEistă doar 0n stadiul de

proiect, ără a i eectiv 0nc?eiată.

3n cazul "eclararii $or'ii (re5!$ate# căsătoria ulterioară a soţului

supravieţuitor este valailă, c?iar dacă s/a 0nc?eiat 0n răstimpul dintre data

stailită prin ?otărre -udecătorească drept cea a morţii şi rămnerea irevocailă

a ?otărrii declarative de moarte. Anularea ?otărrii delarative de moarte, ca

urmare a reapatiţiei soţului, nu atrae nulitatea noii căsătorii a soţului

supravieţuitor.

4ăsătoria susecventă va rămne deci 0n iinţă, prima căsătorie

socotindu/se desăcută la data 0nc?eierii celei de a doua (art. 22 4odul

*amiliei". Deşi leea nu distine, această soluţie 0şi ăseşte aplicare numai cnd

soţul celui declarat mort a ost de ună/credinţă 0n caz contrar, dacă sedovedeşte că la data 0nc?eierii celei de a doua căsătorii el avea cunoştinţă de

aptul că celălalt soţ declarat mort prin ?otărre -udecătorească se ală 0n viaţă,21 !nstanţa sesizată cu acţiune 0n declararea nulităţii celei de/a doua căsătorii a unei persoane condamnate pentruinracţiunea de iamie este oliată să pronunţe nulitatea acestei căsătorii c?iar dacă 0ntre timp prima căsătoriea ost desăcută prin divorţ


45/62

nu va eneicia de dispoziţiile art. 22 4odul *amiliei. 7rin urmare, 0n ipoteza

reapariţiei )deunctului) noua căsătorie a soţului de rea/credinţă va i lovită de

nulitate asolută, menţinndu/se căsătoria anterioară.

4ăsătoria 0nc?eiată de so'!l cel!i "eclarat "is(ăr!t (ri% 3otăr4re !"ecătorească este lovită de nulitate asolută, 0ntruct conorm art. 1# din

Decretul nr. '1C1#9$, cel dispărut este socotit 0n viaţă pnă la rămnerea

irevocailă a ?orărrii declarative de moarte şi ca urmare soţul acestuia

recăsătorindu/se devine iam.

Rela'iile "e r!be"e%ie -% gra" i%ter5is "e lege >art1 9? ,i art1 B Co"!l

Fa$iliei6

*ără a dosei după cum rudenia este din căsătorie sau din aara acesteia,

su sancţiunea nulităţii asolute este oprită căsătoria 0ntre rudele 0n linie

colaterală pnă la al patrulea rad inclusiv.

7entru motive temeinice rudele colaterale de radul al patrulea se vor

putea căsătorii, dacă au oţinut dispensă prealailă de rudenie (art. & alin. (2"

4odul *amilie". 4nd 0nsă persoanele 0ndreptăţite să solicite o astel de

dispensă 0ncuviinţarea prealailă, căsătoria lor va i declarată nulă.

A"o('ia >art1 9? ,i art1 : Co"!l Fa$iliei6

5udenia izvortă din actul -uridic al adopţieie, precum şi relaţiile de

amilie rezultate din adopţie sunt impedimente la căsătorie (art. 4odul

*amiliei". Nulitatea asolută loveşte 0nsă numai căsătoria ce a intervenit 0ntre

adoptator sau ascendenţii săi, pe de o parte, şi adoptat ori descendenţii acestuia,

pe de altă parte (art. lit. a" 4odul *amiliei". 4onsiderăm că leiuitorul are 0nvedere numai adopţi cu eecte restnse, deoarece, 0n cazul adopţieie cu eecte

depline, adoptatul devine rudă att cu adoptatorul, ct şi cu rudele acestuia sunt

incidente dispoziţiile art. & 4odul *amiliei privind interzicerea căsătoriei 0ntre

rudele apropiate, a căror nesocotire atrae de asemenea nulitatea asolută,

1 $9


46/62

numai că cercul persoanelor vizate este mult mai lar. Aşadar, 0n cazul adopţieie

cu eecte depline, este nulă asolut att căsătoria dintre adoptat şi descendenţii

săi, pe de o parte, şi alte rude ale adoptatorului dect ascendenţii, pe de altă

parte.Starea "e alie%a'ie sa! "ebilitate $i%tală# (rec!$ ,i li(sa 2re$el%ică

"e "iscer%ă$4%t >art1 9? ,i art1 ? Co"!l Fa$iliei6

4ăsătoria alienatului sau deilului mintal este lovită de nulitate asolută,

ără a deosei după cum persoana 0n cauză a ost sa nu pusă su interdicţie

-udecătorească, c?iar dacă 0nc?eierea căsătoriei a avut loc 0ntr/un moment de

luciditate pasaeră. 7entru a se putea pronunţa nulitatea căsătoriei, esenţial este

ca o oală psi?ică, su orma alienaţiei sau a deilităţii mintale, să i eEistat la

data 0nc?eierii căsătoriei, 0mpre-urare ce poate i dovedită 0n aţa instanţei prin

orice mi-loc de proă22. Deşi aectează sistemul nervos, epilepsia nu este o

ormă de alienaţie mintală care să antreneze nulitatea asolută a căsătoriei2'.

alienaţia sau deilitatea mintală cu deut ulterior 0nc?eierii căsătoriei nu

constituie motiv de nulitate, dar poate susţine 0n apt cererea de desacere a

căsătoriei, ormulată de oricare dintre soţi, 0n aza (art. '% alin. ('" 4odul

*amilieie". *aptul cunoaşterii de către celălalt soţ a eEistenţei maladieie este

lipsit de relevanţă, neiind de natură să 0mpidice aplicarea sancţiunii nulităţii

asolute. !nterzicerea căsătoriei alienatului şi deilului mintal este asolută, iar

instanţa sesizată cu o acţiune 0n declararea nulităţii va pronunţa desiinţarea

căsătorieie, ără a ţine seama de aptitudinea soţului olnav de a desăşura o

actvitate proesională utilă, 0ntruct leea nu condiţionează valailitateacăsătoriei de posiilităţile de adaptare la viaţă oranizată.

22


47/62

Bipsa vremelnică a acultăţilor mintale determină nulitatea asolută

numai dacă 0nc?eierea căsătoriei a avut loc 0n timpul ct cel 0n cauză nu a avut

discernămntul aptelor sale, deoarece lipsa discernămntului implică lipsa

totală a consimţămntului. 3n perioadele de remisiune, eEistenţadiscernămntului şi, deci, implicit, a consimţămntului la căsătorie valail

eEprimat este prezumată. tarea de oală treuie comunicată viitorului soţ,

pentru ca acesta să se ?otărască dacă acceptă să nu se căsătorească. !nducerea 0n

eroare, prin ascunderea acestei stări, constituie viciu de consimţămnt şi atrae,

la cererea soţului indus 0n eroare, anularea căsătoriei2$.

Li(sa $aterială a co%si$'ă$4%t!l!i la căsătorie >art1 9? ,i art1 9BCo"!l Fa$iliei6

!neEistenţa materială a consimţămntului la căsătorie al unuia sau al

amilor soţi este, de asemenea, motiv de nulitate asolută. 7ractic, o astel de

ipoteză se poate ivi cnd la 0ntrearea deleatului de stare civilă unul sau amii

soţi nu au răspuns sau au răspuns neativ şi, cu toate acestea, căsătoria a ost

declarată 0nc?eiată ori cnd 0n locul unuia dintre viitorii soţi s/a prezentat o altă

persoană la celerarea căsătoriei29.

Neres(ectarea ceri%'elor "e &or$ă (ri2itoare la (!blicitatea ,i

caracter!l sole$% al act!l!i !ri"ic al căsătoriei >art1 9? ,i art1 9B Co"!l

Fa$iliei6

7otrivit art. 1& 4odul *amilieie, căsătoria treuie 0nc?eiată 0n aţa

deleatului de stare civilă, la sediul serviciului de stare civilă (sau 0n aara

acestuia, dar numai pentru motive temeinice, datorită cărora amnarea 0nc?eieriicăsătoriei nu este posiilă ără urmări pre-udiciaile pentru viitorii soţi", 0n

2$


48/62

prezenţa amilor viitori soţi, care 0şi vor da consimţămntul personal şi 0n mod

pulic.

4ăsătoria 0nc?eiată 0n condiţii de clandestinitate este lovită de nulitate

asolută, c?iar dacă celerarea sa a ost solemnă. Aceiaşi sancţiune intervine şi0n privinţa actului -uridic al căsătoriei realizat 0n lipsa unuia deintre elementele

solemnităţii ori a solemnităţii 0n 0ntreul ei2&.

Neco$(ete%'a $aterială a "elegat!l!i "e stare ci2ilă

4odul *amiliei nu prevede 0n mod eEpres această cauză de nulitate, 0nsă

ea rezultă 0n mod implicit din teEtul art. ' şi art. 11 din 4odul *amiliei potrivit

cărora numai căsătoria 0nc?eiată 0n aţa deleatului de stare civilă eneiciază

de protecţia leii.

4ăsătoria instrumentată de un uncţionar care nu avea calitatea de deleat

de stare civilă (necompetenţa materială" este lovită de nulitate asolută, aară de

cazul 0n care atriutele speciice deleatului de stare civilă au ost eEercitate 0n

mod pulic (error communis acit ius". Jinnd seama de 0nţelesul cerinţei

pulicităţii căsătoriei, ct şi de aptul că viitorii soţi nu sunt ailitaţi să veriice

competenţa persoanei care celerează căsătoria este considerat că eEercită 0n

mod pulic atriuţiile de deleat de stare civilă persoana care 0n ziua stailită

pentru 0nc?eierea căsătoriei se ală la locul oicierii căsătoriei, purtnd eventual

anumite 0nsemne care 0i atestă 0n mod ormal calitatea şi care urmnd procedura

leală, instrumentează 0nc?eierea căsătoriei sau a căsătoriilor proramate.

Necompetenţa teritorială (rationae loci" şi necompetenţa personală

(rationae personae" a deleatului de stare civilă nu atra nulitatea căsătoriei2.

2&


49/62

Li(sa "i&ere%'ei "e se.

Această cauză de nulitate asolută a căsătoriei, neprevăzută de lee, este

admisă 0n mod unanim de literatura şi practica -udiciară. Asupra acestui suiect

am eEpus opinia noastră anterior.ancţiunea se reeră şi la persoana al cărui seE nu este suicient precizat

(?er

Lucrare de Diploma Familia

Documents

Transcript of Lucrare de Diploma Familia