generalitati cadastru

download generalitati cadastru

of 68

Transcript of generalitati cadastru

1.1. GENERALITATI 1.1.1. Definitii Cadastrul general - este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica si juridica prin care se realizeaza identificarea, nregistrarea, descrierea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor imobilelor de pe ntreg teritoriul tari indiferent de destinatia lor si de proprietar. Caracteristicile cadastrului - caracteristicile unui sistem de evidenta cadastrala deriva din importanta pe care i-o acorda societatea. Un cadastru modern are caracter: obiectiv pentru ca exprima ntotdeauna realitatea din teren, care este independenta de vointa omului sau de natura societatii; unitar pentru ca se executa dupa norme si instructiunii unice; istoric pentru ca tine seama de legile sociale, mai ales prin caracterul proprietatii, care diferentiaza o societate de alta; dinamic pentru transformare, ca reflecta realitatea naturala in continua

ceea ce impune necesitatea unei ntretineri permanente; general pentru ca satisface cerintele de baza pentru toate sectoarele economiei nationale; obligatoriu se executa pe tot cuprinsul tarii si pentru toate institutiile care folosesc bunurile imobile. Scopul cadastrului - cadastrul are drept scop punerea la dispozitia celor interesati in orice moment date reale si complete pentru: - desfasurarea activitatii din economie; - sistemul de impozitare;

- ntocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului - coordonarea si organizarea productiei agricole; - amenajarea si regularizarea cursurilor de apa; - pentru ntretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc; - asigurarea ordinii si sigurantei juridice deoarece: se identifica proprietarul; se circumscrie marimea suprafetei, categoria de folosinta; se nregistreaza bunurile imobile ale proprietati sau delimitarile; asigura solutionarea litigiilor dintre proprietari. Rolul cadastrului: -trebuie sa furnizeze date reale cu privire la determinarea ntinderi, configuratiei si pozitiei corpurilor de proprietate, a destinatiei si a categoriilor de folosinta; - identificarea proprietati si nscrierea lor in registrele cadastrale; - stabilirea categoriilor de folosinta si a categoriilor de terenuri; -inventarierea terenurilor care au nevoie de lucrari de mbunatatiri funciare a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate; - bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate etc. Obiectivele principale ale cadastrului pot fi sintetizate astfel: - asigurarea datelor necesare identificari si garantari proprietati si nscrierea in cartea funciara;

- crearea unui sistem operational, unitar si autonom de taxe si impozite; - dezvoltarea si modernizare pietei terenurilor; - furnizarea informatiilor de sinteza necesare pentru luarea deciziilor de dezvoltare socialo - economica a localitatii si de dezvoltare a infrastructurii; - asigurarea datelor necesare pentru protectia mediului; Importanta lucrurilor de cadastru: Importanta cadastrului consta in faptul ca acesta furnizeaza date reale privitoare la bunurile imobile (pozitie, marime, folosinta, proprietar), necesare in toate ramurile economiei nationale. In acelasi timp, cadastrul este, pentru economia de piata, un instrument deosebit de important, pentru ca furnizeaza documentele care dau siguranta tranzactiilor care au loc pe piata bunurilor imobile. De asemenea, importanta lucrarilor de cadastru este de prim ordin pentru ntocmirea sistemelor informationale ale teritoriului, capabila sa furnizeze rapid date reale tuturor organismelor de gestionare si planificare a bunurilor imobile din diverse sectoare ale economiei nationale. Cadastrul s -a dovedit a fi un ansamblu de activitati tehnico -organizatorice menite sa deserveasca administratia si pe proprietarii bunurilor imobile. Asigura dovedirea si garantarea proprietatii. Legatura cadastrului cu alte discipline: Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult n ultimele decenii, din punct din punct de vedere al continutului si complexitati, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescnde ale societatii n ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru proprii, sau a celor apartinnd altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter interdisciplinar. Lucrarile tehnice ale cadastrului (masuratori, prelucrarea datelor, ntocmirea documentatiei cadastrale - harti, planuri, registre

cadastrale) se bazeaza pe discipline fundamentale ca: geodezia, topografia, fotogrammetria, cartografia. Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. stiintele agricole ajuta la ncadrarea terenurilor n categorii si subcategorii de folosinta. Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea n mod legal al posesorilor si a proprietatii, la data introducerii cadastrului general. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra n legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia mediului, etc. 1.1.2 Aspectele cadastrului: Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa aspectele: - Cantitativ se realizeaza prin functia tehnica si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si pe proprietari precum si la determinarea constructiilor, in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, de numarul de nivele, si de proprietarii lor; - Calitativ se realizeaza prin functia economica si consta in evidentierea destinatiilor, categoriilor de folosinta ale parcelelor (cunoasterea potentialului productiv al terenurilor ) si a caracteristicilor calitative ale constructiilor in general a documentelor necesare stabilirii valori economice a bunurilor imobile; - Juridic se refera la identificarea proprietarului si la regimul juridic al constructiilor cu diferite destinatii si folosinte. Important!!! Cadastrul trebuie sa raspunda la urmatoarele ntrebari: Unde si cat de mare este ? (cantitativ) R: prin masuratori, planuri, suprafata;

Ce fel este ? (calitativ) R: caracterizare, evaluare, identificarea categoriilor de folosinta; Al cui este ? (juridic) R: identificare proprietarului sau proprietarilor. 1.1.3 Functiile cadastrului: Realizarea cadastrului se face prin 3 functii corespunzatoare celor 3 aspecte: a) tehnica are ca obiect urmatoarele grupuri de lucrari: - stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor unitatilor (comune, orase, municipii, judete) si a limitelor intravilanelor - delimitare cadastrala; - delimitarea corpurilor de proprietate din cuprinsul unui teritoriu administrativ si a parcelelor in functie de categoria de folosinta; - efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor masurate si a datelor culese; - numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale, parcelelor si a constructiilor permanente; - calculul suprafetelor pe parcele, corpuri de proprietate, cai de comunicatii, sectoare cadastrale, intravilane si ntreg teritoriul administrativ; - ntocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza; - ntretinerea cadastrului. Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt: - dosarul marcilor de delimitare (marci pe hotar); - planurile si hartile cadastrale; - registrele si fisele cadastrale; b) economica are ca obiect executarea lucrarilor: - ncadrarea terenurilor agricole in clasa de calitate;

- evidenta lucrarilor agricole n functie de stadiul degradarii si de tipul lucrarilor executate pentru amenajarea lor prin lucrari de mbunatatiri funciare; - evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotare, grad confort. c) juridica sa asigure identificarea proprietarilor, nscrierea lor in documentatia cadastrala pe baza dreptului si actului juridic pe care se ntemeiaza proprietate. Publicitatea imobiliara realizata prin nscrierea in cartea funciara definitiveaza lucrarile da cadastru.

1.2. CLASIFICAREA TERENURILOR sI A CONSTRUCIILOR1.2.1 Criterii de mpartire a terenurilor dupa destinatii Generalitati: Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se mpart pe destinatii conform prevederilor legale. Prin " Detinatori de terenuri" se nteleg titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar. Domeniul public poate fi de interes national caz n care proprietatea asupra sa n regim de drept public apartine statului, sau deinteres local, caz in care proprietatea (de asemenea n regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor. Terenurile cu destinatie agricola (TDA) Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fnetele, serele, solariile, rasadnite, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajarile silvice, pasunile mpadurite, cele ocupate de constructii agrozootehnice si mbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile tehnologice si de depozite. Terenurile cu destinatie forestiera (TDF) Din categoria terenurilor forestiera fac parte: terenurile mpadurite sau cele ce servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate mpaduririlor si cele neproductive -stncarii, abrupturi, bolovanisuri, rpe, revene, torenti.

Terenurile aflate permanent sub ape (TDH) Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retinere, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue. Terenurile din intravilan (TDI) n aceasta categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei n vigoare. Terenurile cu destinatie speciala (TDS) Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea. 1.2.2 Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de identificare a constructiilor. 1.2.2.1 Generalitati: Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei (suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avnd o singura categorie de folosinta si apartinnd unui proprietar sau mai multor proprietari, in indiviziune). Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelalte atribute este necesara att pentru ntocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastru general nu se nregistreaza subcategorii de folosinta. Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata n mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa

de folosinta si ca unitate inferioara subcategoria de folosinta (folosita de cadastrele de specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole.

1.2.2.2 Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor Terenuri arabile (A) n aceasta categorie se ncadreaza acele terenuri care se ara n fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase , plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. n categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se nregistreaza ca terenuri arabile: - terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisi, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri nsamntate cu diferite amestecuri de plante leguminoase), care se ara o data la cel mult 6 ani; - terenurile ramase temporar nensamntate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor saualtor cauze; - terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea "sere" sau "rasadnite". Pasuni(P) Pasunile sunt terenuri nierbate sau ntelenite n mod natural sau artificial prin nsamntari artificiale lamaximum 15-20 ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. n cadrul acestei categorii de folosinta se nregistreaza: - pasuni curate sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa; - pasuni cu pomi sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, n scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La ncadrarea acestora se va tine seama de faptul ca

productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar; - pasuni mpadurite sunt acele pasuni care, n afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta; - pasuni cu tufarisuri si maracinisuri. Fnete (F) La categoria fnete se ncadreaza terenurile nierbate sau ntelenite n mod natural sau artificial prin rensamntari la 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru fn. Se nregistreaza la fnete: fnete curate, fnete cu pomi, fnete mpadurite, fnete cu tufarisuri si maracinisuri. Vii (V) n aceasta categorie se ncadreaza terenurile plantate cu vita de vie: - vii altoite si indigene; - vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de "producatori directi"; - hamei - deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se includ n aceasta categorie de folosinta; - pepiniere viticole - sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite. Livezi (L) Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se nregistreaza ca livezi: - livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi n diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi nierbate, livezi n sistem agro-pomicol, livezi pure,etc; - plantatii de arbusti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata, etc; - pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol; - plantatii de duzi Paduri si alte terenuri forestiere (PD)

n aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse n amenajamentele silvice si n afara acestora, indiferent de proprietar. Se nregistreaza la aceasta categorie de folosinta: - paduri - terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha; - terenuri destinate mpaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni revazute a fi mpadurite prin amenajamente silvice; - terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica - terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cete destinate hranei vnatului si animalelor din unitatile silvice, cele date n folosinta temporara personalului silvic; - perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii, etc; - tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica naltime, catinisuri, ienuperisuri, salcmi, maracinisuri, etc; Terenuri cu ape si stuf n aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se nregistreaza la aceasta categorie: - ape curgatoare (HR): Fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, prurile, grlele, si alte surse de ape denumiri locale (izvoare, privaluri, etc). La apele curgatoare se va nregistra suprafata ocupata de albie minora a cursului de apa, din mal n mal, chiar daca acesta nu este n ntregime si permanent sub apa. De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se nscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;

- ape statatoare (HB). Limita acestor ape variaza n functie de anotimp si deregimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua n considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. n aceasta categorie se ncadreaza si apele amenajate n mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adncime unde cresc trestiisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica n regim amenajat sau neamenajat; - marea teritoriala si marea interioara. Suprafata marii teritoriale este cuprinsa ntre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului, inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22 224m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa ntre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. Limita terenurilor reprezentnd albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin norme specificeelaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC. Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF) Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se mpart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza: - drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumurinationale principale, drumuri nationale secundare; - drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura ntre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte obiective importante; - drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale; - strazile din localitatile urbane; - strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare; - cai ferate simple, duble si nguste, triaje.

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se nregistreaza ca detalii, ci se atribuie n proportie egala parcelelor din imediata vecinatate. Terenurile ocupate cu constructii si curti (Cc) Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de ncarcare, fsia de frontiera, locuri de depozitare, precum sl alte terenuri ce nu se ncadreaza n nici una din categoriile de folosinta prevazute n articolele anterioare. Terenuri degradate si neproductive (N) Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte: - nisipuri zburatoare - nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care vntul le poate deplasa dintr-un loc n altul; - stncarii, bolovanisuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stnd masive, ngramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie; - rpe, ravene, torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive cnd nu sunt mpadurite; - saraturi cu crusta - terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila; - mocirle si smrcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se nregistreaza la categoria terenurilor neproductive; - gropile de mprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii; - halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat n urma unor activitati industriale si exploatari miniere.

1.2.2.3. Criterii de identificare si nregistrare a constructiilor La constructiile cu caracter permanent se nregistreaza datele privind: situatia juridica; domeniul public sau privat; destinatia. 1.2.2.4 Destinatii ale constructiilor constructii de locuinte. constructii administrative si social-culturale constructii industriale si edilitare constructii anexe 1.3. PARTEA TEHNIC A CADASTRULUI 1.3.1. Definitii: Intravilanul este partea din unitatea administrativ-teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si abitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructiile social-culturale, ntreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport mpreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si terenurile libere. ntr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane (sate). Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si n interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate. Extravilanul este partea din teritoriul administrativ cuprinsa n afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Extravilanul are n special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce nseamna 14,8 milioane hectare. CIE CA CL CAS

1.3.2. Unitati teritoriale cadastrale Intravilanul si extravilanul cuprind la rndul lor mai multe unitati teritoriale cadastrale, astfel: Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a teritoriului administrativ, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri, etc.) care nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de proprietate alipite. Denumirea de "sector cadastral" nlocuieste termenii "tarla" n extravilan si "cvartal" n intravilan. Bunul imobil reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii. Corpul de proprietate este constituit din unul sau mai multe imobile alipite, apartinnd aceluiasi proprietar. Parcela este o portiune de teren componenta a unui bun imobil situat ntrun teritoriu administrativ, avnd o singura categorie de folosinta si apartinnd unui proprietar sau mai multor proprietari, n indiviziune. Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela, constructia si proprietarul. Constructia este o entitate sau o parte dintr-o entitate construita cu o destinatie sl utilizare distincta pentru proprietar. Proprietarul este persoana fizica sau juridica, titulara a unui drept real sau particular asupra unui imobil Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari. Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii: sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie, regim de naltimi si de aliniere, etc. Sistemul informational al cadastrului este o organizare de baze de date grafice si alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la bunurile imobile si la proprietarii acestora.

1.3.3. Limite si hotare Limitele sunt linii care determina configuratia sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosinta, a tipurilor de sol si a claselor de bonitare, a categoriilor de terenuri, etc. n functie de vizibilitate, pot fi de trei categorii: - Distincte - au conturul vizibil si se pot identifica usor pe teren, pot fi naturale (ex. limita dintre terasa si lunca, limita de la baza unei pante, etc.) sau artificiale (ex. limita dintre un teren arabil si o plantatie de vie, limita dintre terenurile amenajate si cele neamenajate, etc); - Difuze - ntre doua categorii de folosinta care se ntrepatrund. Pentru stabilirea lor este nevoie de documentatii si de martori (ex: limita dintre o padure si o pasune mpadurita); - Discrete - nu sunt vizibile la suprafata terenului. Pentru precizarea lor se executa lucrari speciale (ex. limitele unitatilor de sol, limitele claselor de bonitare, limitele categoriilor de terenuri). Limitele pot separa si terenuri cu regim juridic diferit (ex. limitele dintre intravilan si extravilan care, n cadastru, au o importanta deosebita). Hotarele sunt liniile despartitoare ntre doua teritorii care formeaza unitati administrative si economice distincte sau separa doua proprietati funciare. Acestea se pot clasifica astfel: - hotare nationale - sunt granitele tarii; - hotare administrative - sunt cele care delimiteaza teritoriile administrative, judetene, orasenesti (municipale) si comunale; - hotare ale unitatilor economice - sunt hotarele care delimiteaza terenurile unitatilor industriale, ale unitatilor agricole cu capital de stat, ale unitatilor forestiere, etc; - hotare ale proprietatilor funciare - sunt limitele dintre diferitele proprietati de stat, ale asociatiilor sau individuale. Hotarele sunt materializate pe teren prin diverse limite si borne. Pe plan ele sunt reprezentate prin linii si puncte de hotar. Liniile de hotar pot fi naturale sau artificiale.

Liniile de hotar naturale sunt, de obicei, reprezentate prin liniile de talveg ale cursurilor de ape permanente sau temporare, prin liniile de cumpana a apelor sau liniile de despartire a apelor, prin liziere de paduri, etc. Liniile de hotar artificiale sunt cele realizate de om, cum ar fi santurile, brazdele, canalele, drumurile, etc. 1.3.4 Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru: n Romnia coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza n sistemul de proiectiestereografic 1970 si n sistem de referinta pentru altitudini Marea Neagra 1975. Triangulatia geodezica de ordinul 1 este formata din 657 de triunghiuri si 6 patrulatere 374 de puncte. Calculele au fost facute pe elipsoidul Krasovski si au fost masurate unghiuri, unele laturi prin unde, elemente astronomice si marimi gravimetrice compensarea facndu-se n bloc, reteaua fiind considerata compacta. Retelele geodezice de ordin II - V au fost compensate prin metoda celor mai mici patrate constrnse pe ordinul imediat superior. Reprezentarea grafica a retelei geodezice se face astfel: ord I cu negru (distanta ntre puncte de 20-60km); ord II cu albastru (distanta ntre puncte de 10-20km); ord III cu rosu (distanta ntre puncte de 5-10km); ord IV cu verde (distanta ntre puncte de 2-5km); ord V cu negru (distanta ntre puncte de 1-4km).

Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general, ntr-un teritoriu administrativ este formata din totalitatea punctelor retelei nationale de referinta, avnd coordonate n sistemul de proiectie Stereografic 1970 si n sistem de referinta Marea Neagra 1975. Reteaua geodezica de ndesire si ridicare se realizeaza astfel nct sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si ntretinere a cadastrului general. n configuratia retelei geodezice de ndesire si ridicare se includ cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel nct poligonul format

sa ncadreze toate punctele acestuia. Reteaua geodezica de ndesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii nainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice Reteaua geodezica de ridicare este creata n scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii nainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizdu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si ndesire. Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste n raport cu suprafata pe care se executa lucrarile si cu scopul acestora. Retele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel nct sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor caredefinesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de cel putin 1 punct/km2 n zona de ses, 1 punct/2 km2 n zone colinare si 1 punct/5 km2 n zone de munte. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (n principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. n intravilan n zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm si cu lungimea de 15 cm, batuti la nivelul solului, asigurnd c densitate a punctelor de minim 4 puncte/km2. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin alte doua puncte din reteaua de geodezica de ndesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constrnsa pe punctele retelelor de sprijin si de ndesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca 10 cm n intravilan, iar n extravilan 20 cm n zone de ses, 30 cm n zone de colinare si 50 cm n zone de munte.

Documentatia tehnica ntocmita dupa executarea retelelor geodezice de ndesire si ridicare trebuie sa cuprinda: memoriul tehnic; schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schitavizelor); schema masuratorilor efectuate (schita vizelor); fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea sau numarul punctului de statie, denumirile/numele punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate, etc); descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi; inventarul de coordonate pe suport magnetic (fisier ASCII cu denumirile punctelor, coordonate X, Y); 1.3.5 Proiectia stereografica 1970. Proiectiile sunt modalitati de reprezentare a suprafetelor curbe pe un plan. Proiectiile geodezice au ca obiect trecerea punctelor de pe elipsoidul de referinta pe planul de proiectie. n anul 1971 proiectia cartografica Gauss-Kruger a fost nlocuita cu o nou proiectie denumita "proiectia stereografica 1970" (pentru sectorul civil), iar pentru cote a fost introdus sistemul de referinta Marea Neagra 1975. Proiectia stenografica 1970 este o proiectie perspectiva conforma, ce pastreaza nedeformabile unghiurile si deformeaza distantele si ariile. Ea permite ca masuratorile geodezice sa fie prelucrate direct n planul de proiectie, fara a se calcula coordonate geografice, cu conditia aplicarii a unor corectii de reducere a masuratorilor la planul de proiectie. Caracteristici ale proiectiei stereografice 1970: - se pastreaza elipsoidul Krasovki 1940, orientat la Pulkovo, ca si in cazul proiectiei Gauss (,,Sistemul de coordonate ). El are urmatori parametrii geometrici: semiaxa mare a = 6 378 245,000 m

turtirea geometrica f = 1 / 298,3

- Polul Proiectiei Q0, denumit uneori "centrul proiectiei", are coordonatele geografice: Latitudinea B0 = 46 nord Longitudinea L0 = 25 est Greenwich

- ntreaga tara se reprezinta pe un singur plan, n care exista un cerc de deformatie nula, cu centrul n polul Q0, si raza = 201,7 km. Astfel n interiorul cercului de deformatie nula avem deformatii negative iar in afara lui deformatii pozitive. Cele mai mari deformatii negative le avem n polul Q0 de -25cm/km si cele mai mari deformatii pozitive +73,3cm/km n zonele cele mai ndepartate de polul proiectiei cum ar fi orasul Mangalia. - sistemul de axe de coordonate plane rectangulare xOy are ca origine imaginea plana a polului proiectiei, la nord de Fagaras, axa Ox este imaginea plana a meridianului de 25 si are sensul pozitiv spre nord, iar axa Oy are sensul pozitiv spre est. Pentru simplificarea calculelor si pentru a nu se lucra cu coordonate negative originea sistemului de axe a fost translatata pe ambele directii X si Y cu cte 500 000 m. 1.3.6. Culegerea datelor cadastrale 1.3.6.1. Generalitati Pentru ntocmirea documentatiei cadastrale - registre si planuri - este nevoie de cunoasterea si culegerea din teren a datelor si informatiilor cadastrale referitoare la obiectele si persoanele continute n evidentele specifice acestui sistem. Lucrarile de culegere n teren a datelor cadastrale constau n: - identificare amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componente; - identificarea constructiilor cu caracter permanent; - identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;

- identificarea actului sau faptului juridic n temeiul caruia este folosit imobilul. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special n acest scop, sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren, n cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale. 1.3.6.2.Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor Operatia de identificare a proprietarului consta n nregistrarea persoanei, persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din Registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ-teritoriala, conform evidentelor de la politie. Datele referitoare la proprietar se nscriu n fisa corpului de proprietate. Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul, cartea de identitate a proprietarului. n situatiile n care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, n fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. n cazul cnd nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politie nu poate fi identificat proprietarul imobilului, n fisa se face mentiunea"proprietar neidentificat'. n fisa corpului de proprietate se nscriu: numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei, n cazul cnd acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se va nscrie numele de familie dobndit dupa casatorie urmat de numele de familie avut nainte de casatorie (exemplu: Bizescu Anelia, nascuta Priboianu) si codul numeric personal. La nscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati n alte localitati dect cele cuprinse n raza unitatii administrativteritoriale respective;

- situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota din coproprietate unde este cazul, suprafata nscrisa n acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. nscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate n proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau din alte acte n temeiul carora au dobndit dreptul real supus nscrierii. n cazul n care nu exista titlu de proprietate, nscrierea se va face pebaza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum sl a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. n situatia n care un imobil este ntr-un litigiu n curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea "imobil n litigiu'' si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului. n cazul imobilelor dobndite prin mostenire se nregistreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. La identificarea proprietarilor persoane juridice se nscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului. Daca un imobil constituie obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, n fisa corpului de proprietate se vor scrie proprietarii respectivi, aratndu-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau n procente) numarul de parti din ntreg care i revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. n cazul cladirilor cu mai multe apartamente se ntocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. n aceasta lista se nscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, n proprietate exclusiva sau n proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. n situatia n care n cladirea respectiva sunt si apartamente aflate n proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativteritoriate, se nscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public, se vor respecta

prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor, apartinnd titularilor cadastrelor de specialitate, se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate. 1.3.6.3. Identificarea categoriilor de folosinta Se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru realizarea ori actualizarea planurilor cadastrale, sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate. Identificare si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (n extravilan si intravilan), iar datele se nscriu n fisa corpului de proprietate, avndu-se n vedere semnificatiile simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosinta. Codurile se scriu si pe planurile de amplasament si delimitare a corpului de proprietate. 1.3.7. delimitare Executia planurilor de amplasament si

1.3.7.1. Scopul ntocmirii planurilor: - nscrierea cu caracter nedefinitiv n cartea funciara a actelor si faptelor juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrul-general; - solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea si exactitate; datelor referitoare la un corp de proprietate; - dupa finalizarea lucrarilor de introducere a cadastrului general ntr-o unitate administrativ-teritoriala, pentru elaborarea documentatiilor-topo-cadastrale necesare realizarii proiectelor si studiilor din domeniul constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, solicitate de administratia publica locala pentru emiterea avizelor, certificatelor si autorizatiilor legale, precum si pentru solutionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietatilor. 1.3.7.2. Continutul documentatiei

Documentatia privind ntocmirea planurilor cadastrale amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde:

de

- memoriul tehnic justificativ; - planul de ncadrare n zona, ntocmit la o scara convenabila, de regula 1: 2 000 -1:10 000; - planul de amplasament propriu-zis; - inventarul cu coordonatele punctelor vechi utilizate la ridicarea topografica a imobilului, n Sistem Stereografic 1970 sau local; - inventarul cu coordonatele punctelor de pe conturul imobilului/corpului de proprietate si a patru puncte de detaliu stabile (borne, picheti de fier, colturi de cladiri, camine de vizitare, puncte de frngere alemprejmuirilor n intravilan si stlpi, tarusi de lemn si borne n extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate; - descrierile topografice ale punctelor stabile. 1.3.8. Numerotarea cadastrala. Fiecare corp de proprietate se individualizeaza printr-un numarul cadastral, care asigura legatura ntre planul cadastral, registrele cadastrale si nregistrarile din cartea funciara. Numarul cadastral a corpului de proprietate este unul din identificatorii de legatura logica dintre baza de date grafice si baza de date alfanumerice n sistem, informatic al cadastrului. Numerotarea cadastrala ntr-o unitate administrativteritoriala se face le nivel de parcela sau corp de proprietate. n cadrul unui teritoriu administrativ numerotarea cadastrala a corpurilor de proprietate se face separat pentru intravilan si extravilan. Codul de identificare n baza de date este "1" pentru extravilan si "2" pentru intravilan. n situatia n care teritoriul cuprinde mai multe intravilane (de exemplu, o comuna cu mai multe sate) acestea vor primi coduri de identificare " ,", etc. Pentru a usura numerotarea corpurilor de proprietate acestea vor fi, dupa caz, grupate pe sectoare cadastrale (tarlale sau cvartale). Corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n "ncepnd de la NV spre SE unitatii administrativ-teritoriale, separat pentru intravilan si extravilan. n cadrul fiecarui corp de proprietate

parcelele componente se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul categoriei de folosinta, ncepnd cu categoria de folosinta curticonstructii. Imobilele care reprezinta detalii liniare ca: ape curgatoare, canale, diguri, cai ferate, drumuri clasate, se numeroteaza separat n cadrul fiecarui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor (cu exceptia subtraversarilor) n cadrul fiecarui intravilan si un singur numar cadastral n extravilan si pe tronsoane create prin intersectia cu alte detalii liniare, (separat n intravilan si extravilan) respectndu-se urmatoarea ierarhie: caile ferate ntretaiate de ape; drumurile nationale ntretaiate de cai ferate si ape; drumurile judetene ntretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale; drumurile comunale ntretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri judetene; drumurile de exploatare (comune) ntretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumuri judetene sau comunale. Detaliile liniare pot fi grupate ntr-un sector cadastral "0", numerotarea lor fiind facuta n ordine si n concordanta cu importanta lor. n aceasta situatie, trebuie ca suma suprafetelor sectoarelor cadastrale la care se adauga suprafata sectorului "0" sa se nchida pe suprafata intravilanului. Daca nu se procedeaza astfel, detaliile liniare pot fi tratate ca orice corp de proprietate, acordndu-se mare atentie nglobarii lor n sectoarele cadastrale si urmarinduse ca anumite suprafete, mai ales intersectiile sa nu fie incluse de mai multe ori. Daca la ncheierea numerotarii se constata omiterea unor imobile, acestea vor primi numere n continuarea numerotarii n intravilanul, respectiv extravilanul teritoriului administrativ respectiv. n cazul proprietatilor izolate care nu au fost incluse la delimitare n suprafata intravilanelor, corpurile de proprietate se numeroteaza n cadrul

extravilanului. n acelasi fel se procedeaza n cazurile speciale, n care nu s-a efectuat o delimitare clara ntre intravilan si extravilan (n unele zone de munte). Parcelele componente ale corpurilor de proprietate cu suprafete mai mici de 50 m2 n intravilan si 300 m2 n extravilan nu se numeroteaza. Suprafata acestora se ncadreaza n suprafetele si, respectiv, categoriile de folosinta a parcelelor alaturate aceluiasi corp de proprietate. n cazurile n care un corp de proprietate sau parti dintr-un corp de proprietate si schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotata cu numar cadastral nou, n continuarea ultimului numar atribuit la ultima numerotare cadastrala. Un numar cadastral vechi nu se va atribui altui corp de proprietate, ci va ramnenregistrat n baza de date a cadastrului, la istoricul corpului de proprietate respectiv. n cazul n care configuratia unui corp de proprietate se modifica prin comasare, dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate ale parcelelor se modifica astfel: numerele cadastrale vechi dispar si se acorda numere cadastrale noi n continuarea ultimului numar cadastral acordat pe suprafata unitatii administrativteritoriale. Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinta curti-constructii apartinatoare unui corp de proprietate, li se va atribui litera "C" urmata de un indice ne a 1 la n (ex. CI, C2, C3...). 1.3.9. Numerotarea postala Adresele corpurilor de proprietate se stabilesc prin atribuirea de numere postale tuturor proprietatilor limitrofe unei artere de circulatie. Numerotarea se face cu numere pare pentru corpurile de proprietate situate pe partea dreapta si cu numere impare pentru cele de pe partea stnga, fata de sensul crescator al kilometrajului sau prin conventie. Pe planul cadastral amplasarea numerelor postale se face n interiorul corpului de proprietate bine delimitat. Numerele se trec pe ct posibil n coltul din stnga dinspre strada al proprietatii, sau ntr-o pozitie aleasa astfel nct sa se distinga clar si sa nu ncarce planul. n cazul blocurilor si al constructiilor mari, numerele postale se nscriu n interiorul contururilor

cladirilor, n mijloc sau mai aproape de intrarea principala situata spre strada careia i apartine adresa postala. Numerele se scriu n interiorul unui cerc cu diametrul de 5 mm, cu caractere bloc filiform nclinat spre dreapta cu naltimea de 3 mm. Orientarea scrierii numerelor se face astfel nct citirea lor sa se faca avnd planul orientat pe directia nord. In Bucuresti, adresa postala este atribuita de catre Primaria municipiului, Departamentul Patrimoniu Imobiliar, Directia Evidenta Proprietatii, Serviciul Nomenclatura Urbana n termen de 30 de zile pe baza unei cereri a solicitantului, care va anexa urmatoarele documente necesare: copia legalizata a actului de proprietate, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate avizat de OCGCMB, planul de ncadrare n zona la scara 1:2000, planul de situatie la scara 1.500, certificatul fiscal, taxa privind situatia juridica, fotocopia actului de identitate al solicitantului. Se elibereaza un Certificat cu adresa provizorie care va deveni definitiva dupa intabularea corpului de proprietate n Cartea Funciara. 1.3.10 Registre Cadastrale. Documentele tehnice principale, care se ntocmesc la nivelul unitati administrativ-teritoriale, la introducerea cadastrului general sunt: - registrul cadastral al proprietarilor; - indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora; - registrul cadastral al parcelelor; - fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta; - planul cadastral. Fisele corpurilor de proprietate sunt documentele care contin datele de intrare n baza de date a cadastrului general. Prin prelucrarea acestor date se obtin datele de iesire folosite n documentele tehnice finale. Documentele cadastrale se ntocmesc o singura data pe suport de hrtie, la ncheiere tuturor lucrarilor de cadastru general ntro unitate administrativ-teritoriala. De regula, registrele cadastrale se

ntocmesc n trei exemplare pentru: Consiliul Local, Cartea Funciara si Oficiul de Cadastru. 1.3.10.1. Registrul cadastral al parcelelor. Contine situatia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de proprietate din cuprinsul unei unitati administrativ-teritoriale si se ntocmeste separat pentru intravilan si pentru extravilan. Evidenta din acest registru cuprinde elemente de identificare definitiva (numarul cadastral al corpului de proprietate, adresa acestuia sau denumirea locului, codurile pentru grupa de proprietate si grupa de destinatie), datele despre teren (numarul parcelei, folosinta, suprafata) si constructii (numarul corpului de cladire, suprafata construita la sol, destinatia), nomenclatura, sectiunea de plan, numarul partidei cadastrale, unele mentiuni finale si totaluri dupa fiecare corp de proprietate, iar la sfrsit o recapitulatie totala. 1.3.10.2. Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora. Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar n registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face legatura ntre registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral al proprietarilor. Numerele de ordine date proprietarilor n indexul alfabetic, coincid cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor. Contine numele sau denumirea proprietarului, CNP sau codul SIRUES (pentru societati comerciale), domiciliul sau sediu proprietarului, numarul partidei cadastrale, codul grupei de proprietate, pozitia si pagina din "Registrul cadastral al proprietarilor" si o coloana cu mentiuni. 1.3.10.3. Registrul cadastral al proprietarilor Contine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, n care sunt nscrise toate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale corpurilor de proprietate, att n intravilan, ct si n extravilan. Elementele pe care le contine sunt acelea cele din indexul alfabetic al proprietarilor, datele despre terenuri si constructii sunt cele din fisa corpului de proprietate, urmeaza codurile pentru intravilanextravilan, sectiunea de plan si mentiunile. 1.3.10.4. Registrul corpurilor de proprietate Corpul de proprietate este format din una sau mai multe parcele - ai care apartin aceluiasi proprietar. mpreuna cu registrul cadastral al proprietarilor furnizeaza datele pentru ntocmirea cartilor funciare.

Elementele caracteristic corpului de proprietate se folosesc pentru a completa coala cartilor funciare. 1.3.11. Planul Cadastral 1.3.11.1. Generalitati: Este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului. Se ntocmeste pe unitati administrativ teritoriale comunale sau orasenesti (municipale) si pe intravilane n 2 culori (negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie). Pe un plan cadastral pot exista si curbe de nivel reprezentate cu sepia. Pentru o mai buna vizualizare planurile ntocmite sub forma digitala pot fi reprezentate pe hrtie la plotter cu diverse culori conform organizarii pe stasuri. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma digitala sau numerica. Spre deosebire de planul topografic de baza, care contine reprezentarea tuturor detaliilor din teren, inclusiv a reliefului, utiliznd semne conventionale n functie de scara la care va fi redactat sub forma analogica, un plan cadastral contine numai contururi poligonale nchise, care sunt fie unitati administrative, fie unitati teritoriale cadastrale (parcele, corpuri de proprietate, detalii liniare, sectoare cadastrale, intravilan, extravilan), la care se adauga numerotarea cadastrala ; acestora. Prin urmare, orice linie trasata pe un plan ntocmit pentru cadastrul general separa n esenta proprietati pentru care culegem date specifice si pe care le gestionam prin intermediul registrelor. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea la plotter. Baza de date grafice. Baza de date grafice se realizeaza n format digital, cu obligativitatea nregistrarii tuturor entitatilor definite n norme de introducere a cadastrului general. Baza de date textuale. Pentru realizarea bazei de date textuale se folosesc informatiile extrase din urmatoarele surse de date:

documentatiile tehnice ntocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii; titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietatii; documentatiile executate conform Hotarrii Guvernului nr. 834/199: cu modificarile ulterioare, si avizate tehnic; datele culese pe teren si nscrise n fisa corpului de proprietate; Atributele care se ataseaza entitatilor grafice se ncarca ntr-o baza de date care trebuie sa asigure continutul registrelor cadastrale. Datele se stocheaza la nivelul unitatii administrativ-teritoriale. 1.3.11.2. Planul cadastral de baza: se ntocmeste n scopul reprezentari n plan a datelor rezultate la introducerea sau ntretinerea cadastrului general pentru o anumita U.A.T si cuprinde elementele cadastrului general de detaliu. Scara uzuala la care se ntocmeste planul cadastral de baza sub forma analogica: - n extravilan: o 1:5 000 n zonele de ses o 1:2 000 n zonele de deal

-

n intravilan : 1:2 000 n functie de densitatea detaliilor.

o 1:1 000 o 1: 500

- n zonele montane 1:5 000 sau 1:10 000 sau dupa caz la scari si mai mici.

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se ntocmesc n sistem de proiectie Stereografica 1970 cu nomenclatura oficiala din Romnia. Elemente de continut obligatoriu: punctele retelei geodezice de ndesire si de ridicare; limitele si punctele de hotar cu un numar de ordine pentru hotarul U.A.T si pentru intravilanele componente; limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate; categoriile de folosita ale parcelelor; limitele si numarul cadastral ale constructiilor cu caracter permanent. caile ferate; apele curgatoare cu sensul lor de curgere; apele statatoare, constructiile hidrotehnice; denumirea localitatilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor ale obiectivelor industriale, social culturale etc. numerele postale ale imobilelor din intravilan; codul SIRUTA al autoritatii administrativ teritoriale; scara de reprezentare; sistemul de proiectie; anul de ntocmire, schema de dispunere si ncadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiectie;

semnele conventionale, regulile de scriere stabilite pentru elementele de toponimie care se reprezinta pe planul cadastral de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in atlasul de semne conventionale. Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute n "Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000,1:2000, 1:1000 si 1:500 " - editia 1978. 1.3.11.3. Planul cadastral de ansamblu: Se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a ntregi suprafete a U.A.T . ntocmirea acestui plan sub forma analogica se face n functie de marimea unitatii administrativ teritoriale si de forma acestuia la scara standard convenabila de regula la 1: 10 000, 1: 25 000 sau 1:50 000 Elemente de continut obligatoriu sunt: - denumirea unitatii administrativ-teritoriale; - padurile si terenurile cu vegetatie forestiera; - reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate; - reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare, statatoare,canale deschise, baraje, diguri); - punctele care marcheaza hotarele administrative; - limitele si denumirea intravilanelor; - elementele de toponimie; - punctele din reteaua geodezica; - nordul geografic; - scara planului. Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se ntocmeste (n extracadru, n partea din stnga - jos) schema cu dispunerea foilor componente. 1.3.11.4. Metode de ntocmire a planurilor cadastrale

Teritoriul Romniei trebuie reprezentat sub forma digitala, mai precis trebuie obtinut planul topografic de baza, astfel nct sa serveasca nevoilor ct mai multor utilizatori. Planul cadastral este un produs derivat, mai simplu, cu anumite detalii care se inventariaza dar, care trebuie sa faca legatura cu anumite caracteristicidescriptive. Indiferent de modul de obtinere, planurile trebuie sa fie unitare, omogene din punct de vedere al continutului, sa se bazeze pe o retea geodezica moderna (realizata prin tehnologie GPS, determinata si ncadrata n reteaua europeana de referinta), iar costurile pentru obtinerea lor sa fie ct mai reduse, timpul de realizare ct mai scurt si forma digitala sa permita nregistrarea, depozitarea si prelucrarea pe calculator. Metodele de ntocmire a planurilor cadastrale se pot grupa n doua categorii: metode directe, simetode indirecte. Din categoria metodelor directe fac parte: - ntocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare (metode clasice) o metoda drumuirii; o metoda radierii; o metoda absciselor si ordonatelor; - ntocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrammetrice de ridicare; - ntocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrammetrice; Din categoria metodelor indirecte fac parte: - ntocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza; - ntocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi. Alegerea metodei de ntocmire a planurilor cadastrale se face n functie de bazatopograficaexistenta n zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care se ntocmesc planurile, etc.

1.3.11.5. Planul cadastral digital (numeric) Planul numeric este constituit integral din informati alfa numerice clasate n fisiere capabile sa furnizeze automat expresia partiala sau totala a spatiului la o scara arbitrara. Obtinerea pe cale automata a planurilor cadastrale presupune utilizarea n format digital a elementelor continute de acestea. El este constituit integral din elemente determinate prin coordonate, astfel nct expresia partiala sautotala a spatiului sa fiefurnizata automat , la o scara arbitrara.

Trecerea la planul numeric se poate face fie prin informatizarea planurilor grafice existente, fie prin ntocmirea lor directa. n general, ridicarile clasice la scara mare au ca rezultat calculele de coordonate n vederea definirii configuratiei parcelelor, a corpurilor de proprietate si ntocmirea n final a documentelor definitive, respectiv a planurilor grafice. Planul numeric contine elemente ale terenului (parcele, constructii, puncte caracteristice diverse) definite prin coordonatele lor. Datele care intereseaza n mod frecvent (suprafete, distante) sunt calculate din aceste coordonate. Avantajele oferite de planurile numerice - planul numeric prezinta independenta fata de scara si de preciza grafica ce caracterizeaza un plan cadastral obisnuit; n cazul n care elementele culese din teren s-au ales de asa natura nct st corespunda unei reprezentari la scara cea mai mare ce se va utiliza, toate celelalte reprezentari se pot obtine din aceasta; - datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi usor conservate ntimp, urmnd a fi apelate pentru consultare sau pentru a se efectua reprezentarea lor grafica ori de cte ori dorim acest lucru; - utilizatorul poate face o selectie n functie de tematica interesanta din punctul lui de vedere nainte de a exploata planul numeric. Exista urmatoarele moduri de culegere si prelucrare a datelor cadastral pentru obtinerea planului numeric: culegerea si prelucrarea

datelor utiliznd tehnica GPS, cu ajutorul statiilor totale, pe cale fotogrammetrica si prin vectorizare. 1.4. PARTEA JURIDIC A CADASTRULUI 1.4.1 Generalitati. Partea juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea proprietarilor, nscrierea lor n documentatia cadastrului, precum si n cartea funciara, n vederea realizarii publicitatii imobiliare, n baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin. n Romnia exista doua tipuri de proprietate: - privata (tine de domeniul privat); - comuna (tine de domeniul public). Domeniu/ public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice (cai de comunicatii, ape, domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri, etc). Domeniul privat poate fi: - al statului (bunuri imobile spitale, terenuri miniere, etc); ale ministerelor, scoli,

- al colectivitatilor (bunurile primariilor, consiliilor judetene); - individual. n documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se trec n urma declaratiei detinatorului (cadastru declarativ). Datele din registrele cadastrale nu consfintesc o situatie dedrept, aceasta urmnd a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice. 1.4.2 Publicitate imobiliara Publicitatea imobiliara se defineste ca un sistem de nregistrare a corpurilor de proprietate ntr-un registru organizat de administratia cadastral-

juridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane n vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti. Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Aceasta trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante: - sa apere drepturile imobiliare ale celor nscrisi n registrele publice; - sa confere transmisiunilor imobiliare o ct mai mare certitudine, aducnd la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate n sectorul civil; - sa dea siguranta circulatiei creditului garantnd nscrierea ipoteci n registrele publice; - sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se produc n situatia materiala a imobilelor, conform normele de sistematizare, si n situatia juridica a acestora; n tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: - sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni denumit si sistemul publicitatii personale (n vechiul Regat); - sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale (n Transilvania,Banat si Bucovina). Rolul publicitatii imobiliare Publicitatea imobiliara are un dublu rol: pe de o parte, confirma existenta drepturilor reale imobiliare si, pe de alta parte, ofera date certe privind situatia juridica a imobilelor. Aceasta raspunde nevoii de certitudine si de corectitudine cu privire la situatia juridica a unor imobile n cazul transmiterii lor, evitnd greutatile rezultate din nstrainarile succesive sau din cele efectuate cu necunoasterea unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate cu privire la aceste imobile, precum si a ipotecilor sau privilegiilor cu care pot fi grevate.

Cartea funciara este un ansamblu de documente care descriu bunurile imobile si determina situatia lor juridica. In conformitate cu "Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr.7/1996", modificata si completata prin "Legea nr. 247/2025" publicitatea imobiliara consta n nscrierea n cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi localitate. Aceasta se efectueaza de catre Oficiile de Cadastru si Publicam Imobiliara pentru imobilele situate n raza de activitate a acestora. Continutul documentatiilor necesare intabularii proprietate asupra unui imobil neinscris in cartea funciara: dreptului de

OCPI/BCPI Nr. nregistrare... Ziua..Luna Anul. Anexa nr.1 nou la regulament

DOCUMENTAIE CADASTRAL Adres imobil: Nr. Postal Parcel 1480 - 1481

UNITATE ADMINISTRATIV TERITORIAL: TULUCESTI Localitate/ Sector Tip arter Denumire arter Bloc Scara Etaj Apartament Tarla 62

Tip imobil: teren teren cu construcie condominium unitate individual

Proprietari:

_ DECIANU ION , CNP: 1770507170381 _ DECIANU DIAMANTINA, CNP:2430414170318 Persoana autorizat: ___P.F.A Autorizaie: Serie:__RO-GL-F__ Nr. __0051__ Numr de ordine al documentaiei din registrul de eviden a lucrrilor: __12__ Serviciul achitat cu: chitana nr. _________/ data _____________/ suma _____________/ cod serviciu ________ Numar pagini documentaie: ____

CTRE OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA GALAI Nr. nregistrare .................../........../......./2011 I. CERERE DE SOLICITARE INFORMAII De

Subsemnatul Buchidau Loredana .cu domiciliul n.GALATI..,Strada Brailei - , posesor al CI seria...GL.....nr - / CNP ...-........................................................ n vederea ntocmirii documentaiei cadastrale de Inscriere constructie pentru imobilul situat pe teritoriul administrativ al jud. Galati, com. Tulucesti, sat Tulucesti, Cv 62, P 1480,1481. V solicitm : -Consultare dosar -Plan ncadrare n zon V solicitm urmtoarele informaii: ... 1.2.6. inventar pct. detaliu vecinatati ................................................................................................................... 1.2.6. inventar de coord.I-IV pentru urmtoarele pct........................................................................................... - 1.2.7. copie plan cadastral format A4, UAT...................................................., Tarla/Parcela............................. - 1.2.9. extras plan parcelar format A4, UAT......................................... ..........., Tarla/Parcela............................. - Pentru realizarea planului de parcelare conf.Ord.415/2009 urmtoarele informaii: geometriile imobilelor anterior recepionate in format .dxf, UAT........................Tarla/Parcela.............. - lista titlurilor de proprietate aferente tarlalei, UAT....................................... Tarla/Parcela..................... II. CONVENIE ntre DECIANU ION si DECIANU DIAMANTINA,n calitate de proprietari i PFA GHINEA AUREL persoan fizic au convenit urmtoarele: PFA BUCHIDAU LOREDANA va executa o documentatie cadastral pentru imobilul mai sus menionat Termenul de execuie a documentaiei este de ____ zile, ncepnd cu data de ______/2011 onorariul convenit pentru lucrrile menionate la punctul 1 este de reprezentnd contravaloarea documentatieidin care s-a achitat avansul n sum de 0 cu chitana nr. - din data de - urmnd ca restul de - s fie achitat la Terminarea lucrarii 4. Plata v-a fi efectuat prin ..........................................., n urmtoarele condiii.................................................. 5. Persoana fizic autorizat va depune documentaia necesar recepie i nscrierii n

1.

cartea funciar i va ridica ncheierea de carte funciar si extrasul de carte funciar de informare. 6. Prezenta convenie se ncheie in 4 exemplare, cte unul pentru fiecare parte, un exemplar pentru a fi depus la oficiul de cadastru i publicitate imobiliar n vederea obinerii informaiilor solicitate i unul n documentaia supus nscrierii n cartea funciar. 7. Numrul de ordine al documentaiei din registrul de eviden al lucrrilor i verificate este 12 8. Alte clauze i condiionri ................................................................................................................... Proprietar Executant Nume, prenume (denumire) prenume DECIANU ION................................. BUCHIDAU LOREDANA Semntura i tampila * tampila .................................................................. .......................................... Data: .........../............/ 2011 juridice * tampila se aplic numai n cazul persoanelor

Nume, ...PFA Semntura i

CALCULUL SUPRAFETELOR Pentru imobil Cv 62 ; P 1480, 1481 com. Tulucesti, judetul Galati 1.Calculul suprafetei de teren aferenta proprietatii a imobilului Cv 62 ; P 1480,1481, com. Tulucesti, judetul Galati, a fost facut in mod analitic, din coordonatele punctelor de contur , folosindu-se urmatoarele formule: 2S = Xi ( Yi+1 Yi-1 ) 2S = Yi ( Xi+1 Xi-1 ) Coordonatele punctelor de contur sunt urmatoarele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 737123.472 737132.916 737154.876 737173.382 737178.405 737174.777 737162.579 737133.454 737120.577 737122.446 456575.240 456573.674 456570.245 456567.356 456566.717 456546.145 456548.371 456553.687 456555.601 456566.091

In urma efectuarii calculului si a rotunjirii la mp s-a obtinut suprafata de 1109 mp 2.Suprafata aferenta corpurilor de constructii au fost calculate cu ajutorul relatiilor geometrice si trigonometrice din urmatoarele formule: Dreptunghi : S = B x H Triunghi oarecare : S = (B+b): 2 x H In urma efectuarii calculelor au rezultat urmatoarele suprafete : C 1 = 95 mp, C 2 =27 mp, C 3 = 13 mp TOTAL = 135 mp Recapitulatie: Suprafata totala imobil (teren + constructii) = 1109 mp din masuratori , fata de 1100 mp din act. Intocmit::B UCHIDAU LOREDANA

CARNET DE TEREN

| Punct |

XXX

|

YYY

| COD | DESCRIERE

|

|>>>>>>>||